gsirea unor ci potrivite pentru a fi explicate. Explicaii i poveti pe
care si le spunem siesi fiecarare persoan sunt cele care organizeaz experiena individului i formeaz comportamentul . Povetile au o mare important pentru ca ele determina ceea ce persoana a observat, si-a amintit ,
deschizand astfel intrarea catre intelegerea identitatii
personale , a vieii i culturii. La copii, povestile au rol de a reanaliza
dezvoltarea cognitiv i social. In domeniul psihologiei, studiile narative au devenit mai utile. Povestile in care persoana isi relateaza viata si experientele sunt cai spre intelegerea lumii interioare a acestuia. Povetile ofera acces la identitatea si personalitatea oamenilor, si sunt de-a dreptul identiti ale acestora. Terapia narativ a aparut prin anii 1980, urmand ca in deceniul urmator sa devina o puternic orientare asupra domeniului. Abordarea narativ a fost iniiat de catre Michael White i David Epson. Experiena lui Michael White in diverse uniti de spitalizare unde a observat abordarea traditional a terapiei l-au deranjat i au declansat interesul pentru scrierile lui Foucault i Ervin Goffman, care critica procesul de dezumanizare a institutiilor si discutiilor expertilor, si care lau ajutat la conturarea unor idei originale despre externalizarea problemelor.
Cel de-al doilea reprezentant este David Epson, terapeut de familie
din Auckland, Noua Zeelanda, el a contribuit la majoritatea aspectelor teoretiei si practicii narative, dar a subliniat in mod special ca pentru a mentine noile naratiuni, clientii au nevoie de comunitati de sprijin. A extins dezvoltarea ligilor (Liga antianorexia, antibulimia). El a a fost deasemenea pionerul folosirii scrierii clientilor, subliniind ca, mult timp dupa ce prezenta terapeutului s-a sters, clientii pot citi scrisorile care sustin noile lor povesti si rezolvari. Alti terapeuti narativi importanti sunt: Jill Freedman si Gene Combs, Stepfan Madigan, Harlene Anderson. Terapia narativ urmareste sa le transmita oamenilor puterea si energia de care au nevoie pentru a-si forma propriile lor povesti despre sine si lume. Premisa de la care se pornete este aceea confrom creia, omul este modelat, determinat i condiionat de familia i cultura careia ii aparine, in modul de a se percepe i a vorbi despre el insusi i despre lume. Astfel se pierde esentialul si anume sensul propriei identitati si valori. Terapia narativ isi propune ca fiecare dintre oameni sa recunoasc efectele negative ale acestor credinte i sa le perceap ca fiind inerente , devenind astfel liberi sa se dezvolte. In terapia narativ locul central il ocupa povestile pe care oamenii le spun despre dificultatilor lor si inecrcarea de a le schimba cu unele pozitive. In terapie problema nu este definitiva nici de client, nici de familie ci problema este defapt insasi problema. Terapeutii urmaresc care este impactul problemei asupra familiei, scopul fiind de a trece dincolo
de rezolvarea problemei cu care
vine clientul la terapeut si anume
schimbarea intregului mod de gandire si imbunatatirea modului de via.
Prin terapia narativ povestea de viat a persoanei este reconstituit , astfel incat experientele de viata sa poata fi interpretate dintr-o alt perspectiva , cu efecte pozitive asupra prezentului si viitorului. Reconstituirea se realizeaza nu pentru ca povestile ar fi gresite ci pentru ca sunt inutile, incomplete si nu satisfac nevoile clientului. Psihologiea narativ definete termenul de povestire/naratiune ca fiind un mod de a organiza episoadele, actiunile si relatarile despre actiuni; este un demers care aduce laolalta evenimente de zi cu zi si creatii fantastice si care incorporeaza dimensiunea timp-spatiu. Povestirea poate include si motivele oferite de actori asupra actiunilor proprii cat si cauzele actiunilor. (Sarbin, 1986)
2. OBIECTIVELE TERAPIEI NEGATIVE
In terapia narativa accentual este pus pe adevarul experienei
trite, sub forma unor noi concepii, noi poveti, naraiuni despre propria via. Pentru c povetile sunt pline de goluri iar oamenii trebuie s le completeze pentru a putea s se joace piesa. Golurile sunt completate din experienele trite i din imaginaia oamenilor. Clienii construiesc o poveste alternativ despre ei, care deriv din experiena lor dar care uneori nu se potrivete sau chiar neag povestea impus de societate. Esenial este n terapia narativ
c persoana nu se identific cu
problema. Problema are propria identitate , diferit de cea a persoanei.
(Mitrofan I. ( )) Reducerea intensitii , frecventei i duratei simptomelor sunt obiectivele pe termen scurt. Rescrierea povetii despre actiunile negative si creearea unei poveti alternative mai putin traumatizante reprezinta obiectivul pe termen lung.