Sunteți pe pagina 1din 4

TERAPIA NARATIVA

1. DELIMITRI CONCEPTUALE

Intamplarile din viaa fiecrui individ

sunt complexe i necesit

gsirea unor ci potrivite pentru a fi explicate. Explicaii i poveti pe


care si le spunem siesi fiecarare persoan sunt cele care organizeaz
experiena individului i formeaz comportamentul . Povetile au o mare
important pentru ca ele determina ceea ce persoana a observat, si-a
amintit ,

deschizand astfel intrarea catre intelegerea identitatii

personale , a vieii i culturii. La copii, povestile au rol de a reanaliza


dezvoltarea cognitiv i social.
In domeniul psihologiei, studiile narative au devenit mai utile.
Povestile in care persoana isi relateaza viata si experientele sunt cai spre
intelegerea lumii interioare a acestuia. Povetile ofera acces la identitatea
si personalitatea oamenilor, si sunt de-a dreptul identiti ale acestora.
Terapia narativ a aparut prin anii 1980, urmand ca in deceniul
urmator sa devina o puternic orientare asupra domeniului. Abordarea
narativ a fost iniiat de catre Michael White i David Epson.
Experiena lui Michael White in diverse uniti de spitalizare unde a
observat abordarea traditional a terapiei l-au deranjat i au declansat
interesul pentru scrierile lui Foucault i Ervin Goffman, care critica
procesul de dezumanizare a institutiilor si discutiilor expertilor, si care lau ajutat la conturarea unor idei originale despre externalizarea
problemelor.

Cel de-al doilea reprezentant este David Epson, terapeut de familie


din Auckland, Noua Zeelanda, el a contribuit la majoritatea aspectelor
teoretiei si practicii narative, dar a subliniat in mod special ca pentru a
mentine noile naratiuni, clientii au nevoie de comunitati de sprijin. A
extins dezvoltarea ligilor (Liga antianorexia, antibulimia). El a a fost
deasemenea pionerul folosirii scrierii clientilor, subliniind ca, mult timp
dupa ce prezenta terapeutului s-a sters, clientii pot citi scrisorile care
sustin noile lor povesti si rezolvari.
Alti terapeuti narativi importanti sunt: Jill Freedman si Gene
Combs, Stepfan Madigan, Harlene Anderson.
Terapia narativ urmareste sa le transmita oamenilor puterea si
energia de care au nevoie pentru a-si forma propriile lor povesti despre
sine si lume. Premisa de la care se pornete este aceea confrom creia,
omul este modelat, determinat i condiionat de familia i cultura careia
ii aparine, in modul de a se percepe i a vorbi despre el insusi i despre
lume. Astfel se pierde esentialul si anume sensul propriei identitati si
valori. Terapia narativ isi propune ca fiecare dintre oameni sa
recunoasc efectele negative ale acestor credinte i sa le perceap ca
fiind inerente , devenind astfel liberi sa se dezvolte.
In terapia narativ locul central il ocupa povestile pe care oamenii
le spun despre dificultatilor lor si inecrcarea de a le schimba cu unele
pozitive. In terapie problema nu este definitiva nici de client, nici de
familie ci problema este defapt insasi problema. Terapeutii urmaresc care
este impactul problemei asupra familiei, scopul fiind de a trece dincolo

de rezolvarea problemei cu care

vine clientul la terapeut si anume

schimbarea intregului mod de gandire si imbunatatirea modului de via.


Prin terapia narativ povestea de viat a persoanei este
reconstituit , astfel incat experientele de viata sa poata fi interpretate
dintr-o alt perspectiva , cu efecte pozitive asupra prezentului si
viitorului. Reconstituirea se realizeaza nu pentru ca povestile ar fi gresite
ci pentru ca sunt inutile, incomplete si nu satisfac nevoile clientului.
Psihologiea narativ definete termenul de povestire/naratiune
ca fiind un mod de a organiza episoadele, actiunile si relatarile despre
actiuni; este un demers care aduce laolalta evenimente de zi cu zi si
creatii fantastice si care incorporeaza dimensiunea timp-spatiu.
Povestirea poate include si motivele oferite de actori asupra actiunilor
proprii cat si cauzele actiunilor. (Sarbin, 1986)

2. OBIECTIVELE TERAPIEI NEGATIVE

In terapia narativa accentual este pus pe adevarul experienei


trite, sub forma unor noi concepii, noi poveti, naraiuni despre propria
via. Pentru c povetile sunt pline de goluri iar oamenii trebuie s le
completeze pentru a putea s se joace piesa. Golurile sunt completate din
experienele trite i din imaginaia oamenilor. Clienii construiesc o
poveste alternativ despre ei, care deriv din experiena lor dar care
uneori nu se potrivete sau chiar neag povestea impus de societate.
Esenial este n terapia narativ

c persoana nu se identific cu

problema. Problema are propria identitate , diferit de cea a persoanei.


(Mitrofan I. ( ))
Reducerea intensitii , frecventei i duratei simptomelor sunt
obiectivele pe termen scurt.
Rescrierea povetii despre actiunile negative si creearea unei poveti
alternative mai putin traumatizante reprezinta obiectivul pe termen lung.

S-ar putea să vă placă și