FACULTATEA PSIHOLOGIE, ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI,

SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE

CURRICULUM
la disciplina

Psihodiagnostic clinic

Ciclul II, Masterat

Specialitatea Psihologie

Titular de curs/seminare
Carolina PLATON,
Dr. hab., prof. univ.

CHIŞINĂU, 2019

1
APROBAT Şef Departament____________
la şedinţa Departamentului dr. conf. A. Potâng
din “___“__________2020

2
 I. PRELIMINARII

Disciplina Psihodiagnostic clinic face parte din grupul de discipline care urmăresc
pregătirea metodologică necesară viitorilor specialişti în domeniul psihologiei clinice. Avînd în
vedere ansamblul pregătirii metodologice, cursul are ca finalitate generală formarea masteranzilor
pentru cunoaşterea, aplicarea şi interpretarea diverselor metode de psihodiagnostic, centrîndu-se pe
metoda testelor cărora li se acordă cea mai mare parte a intervalului de timp acordat disciplinei.
După o prezentare a problemelor generale, ale abordărilor teoretice și metodologice şi o
clarificare a caracteristicilor şi proprieţilor metodelor de psihodiagnostic clinic, cursul se axează pe
regruparea şi prezentarea categoriilor de teste utilizate în domeniu, un loc important atribuindu-se
descrierii personalității care se face sub forma dimensiunilor fundamentale sau dimensiunilor
secundare și se adresează fie personalității normale, fie personalității patologice.
Fără a intenţiona o epuizare a instrumenteor psihodiagnostice, avînd în vedere atît varietatea
cît şi numărul lor, disciplina prezintă informaţii privind specificul aplicării practice a diverselor
tehnici, cursul servind, astfel, drept suport atît în formarea teoretică a masteranzilor, cît şi în
pregătirea lor practică.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul Denumirea Responsabil Total ore

Evaluarea
Semestrul

credite
Nr. de
disciplinei disciplinei de inclusiv
Total

din planul disciplină

de studii C S L LI
S.03.O.11 Psihodignostic Dr.hab., III 150 20 20 110 E 5
Clinic prof.univ.
Carolina
Platon

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Semina Lucrul
Curs
rii individual
1 Psihodiagnostic clinic: probleme introductive 2 2 10
2 Testarea eficienței 4 4 25
3 Testarea personalității 4 4 25
4 Abordarea dimensională a personalității 2 2 10
5 Modele dimensiunale fundamentale (clasice/ 2 2 10
moderne)
6 Modele dimensiunale secundare (specifice, 2 2 10
generale, centrale)
7 Psihodiagnoza în mediul clinic 4 4 20
Total 20 20 110

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ȘI FINALITĂȚI DE STUDIU

3
Competenţele profesionale dezvoltate în cadrul disciplinei Psihodiagnostic clinic:
1. Cunoaşterea bazelor teoretice și metodologice ale psihodiagnosticului clinic ca știință în
realizarea activității profesionale.
2. Crearea bazei pentru formarea competenţelor de psihodiagnostician clinic.
3. Realizarea activității de psihodiagnostic la diferite etape de vărstă, utilizînd instrumentarul
psihologiei clinice.
4. Comunicarea eficientă în diferite contexte profesionale prin valorificarea adecvată a
instrumentarului psihologic și lingvistic.
5. Identificarea problemelor de cercetare și realizarea investigațiilor în domeniul
psihodiagnosticului clinic.

Finalitățile de studiu realizate în cadrul disciplinei Psihodiagnostic clinic:

1. A cunoaște definiţiile de bază, teoriile, conceptele cheie din domeniul psihodiagnosticului clinic.
2. A analiza bazele teoretice și metodologice ale psihodiagnosticului clinic.
3. A selecta, a analiza și a administra instrumentele psihodiagnosticului clinic.
4. A prelucra și a interpreta rezultatelele aplicării instrumentelor psihodiagnosticului clinic.
5. A evalua valoarea și limitele instrumentelor psihodiagnosticului clinic.
6. A identifica problemele actuale și a realiza cercetări științifice în domeniul psihodiagnosticului
clinic.

IV. OBIECTIVE DE REFERINŢA ŞI CONŢINUTURI

Subiectul 1. Psihodiagnostic clinic: probleme introductive
Obiective de referință
La finele studiului acestui subiect masterandul
va va trebui să fie capabil:
 Să definească obiectul de studiu al
psihodiagnosticului clinic.
 Să delimiteze domeniile de aplicare a
psihodiagnosticului clinic.
 Să clasifice metodele psihodiagnostice.
 Să abordeze problematica standardelor etice
ale psihodiagnosticului clinic.
Unităţi de conţinut
Psihodiagnostic clinic: probleme introductive
 Obiectul de studiu al psihodiagnosticului
clinic.
 Domenii de aplicare a psihodiagnosticului
clinic.
 Clasificarea metodelor psihodiagnostice.
 Standardele etice ale psihodiagnosticului
clinic.
Termeni –cheie: psihodiagnostic clinic,
metodă, protocol de cercetare clinică, scală de
evaluare, etică, deontologie.

Subiectul 2. Psihodiagnoza eficienței

Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finele studiului acestui subiect masterandul Psihodiagnoza eficienței
va trebui să fie capabil: 1. Testele de inteligență
 Să descrie şi să caracterizeze testele de 2. Testele de aptitudini
eficiență.
 Să selecteze, să analizeze şi să administreze Termeni –cheie:
testele de inteligenţă. teste de inteligenţă, coeficient de inteligenţă,
 Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele baterii compozite, teste omogene, teste de
obţinute. aptitudini generale, teste de aptitudini speciale,

4
 Să evidenţieze valoarea şi limitele testelor de
eficiență.
Subiectul 3. Psihodiagnoza personalității
Obiective de referință
La finele studiului acestui subiect masterandul
va trebui să fie capabil:
 Să descrie şi să caracterizeze testele de
personalitate.
 Să selecteze, să analizeze şi să administreze
testele de personalitate.
 Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele
obţinute.
 Să evidenţieze valoarea şi limitele testelor de
personalitate.
teste de aptitudini creative.
Unităţi de conţinut
Psihodiagnoza personalității
1.Testele psihometrice de personalitate.
2.Tehnica proiectivă.
Termeni –cheie: teste psihometrice, chestionar,
inventar, scale de atitudini, scale de interese,
scale de valori, teste obiective de personalitate,
tehnica proiectivă.

Subiectul 4. Abordarea dimensională a personalității

Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finele studiului acestui subiect masterandul Abordarea dimensională a personalității
va trebui să fie capabil: 1. Abordări teoretice ale psihologiei
 Să expună abordările teoretice dimensionale.
ale psihologiei dimensionale. 2. Abordări metodologice ale psihologiei
 Să analizeze abordările metodologice ale dimnsionale.
psihologiei dimensionale. 3. Domenii de aplicare ale psihologiei
 Să delimiteze domeniile de aplicare a dimensionale.
psihologiei dimensionale.
Termeni-cheie: abordare, metodă, dimensiune,
model, teorie, metodologie.
Subiectul 5. Modele dimensiunale fundamentale (clasice/ moderne)
Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finele studiului acestui subiect Modele dimensiunale fundamentale (clasice/
masterandul va trebui să fie capabil să moderne)
analizeze, să administreze, să prelucreze, să 1.Modelele Eysenck.
2.Modelul Cattell.
interpreteze:
3Modelul NEO PI R.
 Inventarul de Personalitate (EPI). 4.Modelul ALTER EGO.
 Chestionarul de Personalitate (EPQ). 5.Modelul D5D.
 Chestionarul 16 PF. Termeni-cheie: model, dimensiune, fațetă,
 Inventarul de personalitate NEO PI R. trăsăură „de suprafață,. trăsătură „sursă”
 Chestionarul ALTER EGO. model, extraversuune, introversiune,stabilitate
 Chestionarul D5D. emoțională, conștiința, bunăvoința
Subiectul 6. . Modele dimensiunale secundare (specifice, generale, centrale)
Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finele studiului acestui subiect studentul va Modele dimensiunale secundare (specifice,
trebui să fie capabil să analizeze, să generale, centrale)
administreze, să prelucreze, să interpreteze:
 Chestionarul intoleranței la incertitudine. 1. Dimensiunile secundare specifice.

5
 Scala de sociotropie-autonomie.
 Inventarul revizuit al stilului personal.
***
 Chestionarul perfecționismului.
 Chestionarul de impulsivitate.
 Inventarul rolului sexual.
***
 Chestionarul schemelor Young.
2. Dimensiunile secundare generale.
3. Dimensiunile secundare centrale.
Termeni-cheie: evaluare, perfecționism, stima de
sinesocială, alexitimie. locul de control,
impulsiviate, rol sexual, căutării senzațiilo,r
schemă cognitivă, atitudine parentală.

Subiectul 7. Psihodiagnoza în mediul clinic

Obiective de referință
La finele studiului acestui subiect
masterandul va trebui să fie capabil:
 Să descrie modelele de evaluare psihologică
 Să argumenteze utilizarea interviului, a
testelor de personalitate, a testelor
neuropsihologice în domeniul dezvoltării și a
psihopatologiei
 Să selecteze, să analizeze şi să administreze
testele din domeniul clinic.
 Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele
obţinute.
 Să evidenţieze valoarea şi limitele testelor
clinice.
Unităţi de conţinut
Tulburările de personalitate
 Contribuţii teoretice.
 Modele de evaluare psihologică
 Utilizarea interviului, a testelor de
personalitate și neuropsihologice în domeniul
clinic.
Termeni-cheie: model de evaluare, interviu,
tulburare de personalitate, test neuropsihologic,
inventar, chestionar, scală de evaluare.

V. LUCRUL INDIVIDUAL

Sugestii privind activitatea individuală a masterandului.

1. Documentarea științifică.
2. Activităţi de învăţare.
3. Demers diagnostic la tema cercetării.

1. Sugestii privind documentarea științifică. Masterandul va studia, analiza, sintetiza conținutul

notelor de curs, manualelor, monografiilor, articolelor științifice, documentelor reglatorii și altor
materiale din lista bibliografică privind disciplina Psihodiagnostic clinic.

2. Sugestii privind realizarea activităţilor de învăţare

Obiective de învăţare Activităţi de învăţare
Analizați specificul utilizării Faceţi o listă a unor categorii de exigenţe psihologice şi,
testelor dimensionale în mediul respectiv, a celor mai potrivite tehnici dimensionale specifice
clinic. pentru a le măsura.

Prezentaţi punctele forte/slabe ale Faceţi o listă a punctelor forte și a punctelor slabe ale
Chestionarelor de personalitate. chestionarelor de personalitate. Argumentați de ce
consideraţi că aceste teste sînt importante în evaluarea

6
 obiectivă a personalității.

3. Demersul diagnostic
N Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen
r. preconizat de
realizare
 -Profunzimea studiului.
-Numărul surselor bibliografice Săptămîn
Referat -Alegerea temei prezentate. a
1. (Volum: 5 demersului diagnostic. -Analiza critică a surselor 4a
pagini). -Studiu bibliografic. bibliografice. semestrul
-Prezentarea tehno-redacţională. ui.

-Actualitatea demersului
diagnostic. Săptămîn
-Prezentarea aparatului
Fundamentarea -Formularea corectă a aparatului a
categorial.
2. demersului categorial (scop, ipoteză. 6a
-Proiectarea etapelor
diagnostic. obiective, lot experimental). semestrul
demersului
-Relevanţa metodelor / tehnicilor ui.
şi a etapelor demersului.
Săptămîn

-Realizarea demersului. -Analiza rezultatelor obţinute.
Demers a 10 a
3. -Prezentarea  -Originalitatea prezentării.
diagnostic. semestrul
rezultatelor.  -Relevanţa concluziilor. ui.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE- ÎNVĂȚARE-EVALUARE

1. Sugestii privind formele de organizare a instruirii

Specificul cursului și particularitățile repartizării orelor pe unități de învățare (20re – curs, 20
ore – lecții practice) determină demersul didactic. Accentul va fi pus pe proiectarea și realizarea
cursurilor mixte, problematizate etc. Lecțiile practice vor fi axate pe activități de învățare și
orientate spre formarea competențelor profesionale.

2. Sugestii privind strategiile didactice aplicate în cadrul educațional

Proiectarea strategiilor didactice utilizate va fi determinată de:
 tipologia finalităților cursului;
 formele de organizare a instruirii: curs, lecții practice;
 viziunea didactică a cadrului didactic;
 substanța științifică a unităților de conținut etc.
Metodologia prezentului curriculumul constă în promovarea învățării centrate pe student.
Realizarea acestei idei se axează pe strategii didactice active/interactive, care au la bază următoarele
principii:
 promovarea alternativelor metodologice de predare-învăţare-evaluare;

7
 stimularea învăţării prin descoperire şi rezolvare de probleme;
 discuția, negocierea, interpretarea materiei de studiu;
 solicitarea informaţiilor transdisciplinare;
 evaluarea reflexivă, prin metode alternative;
Or, predarea-învățarea cursului se va axa ape următoarele strategii didactice:
 strategii expozitive;
 strategii ilustrativ-explicative;
 strategii euristice;
 strategii algoritmice;
 strategii de învăţare prin cooperare;
 strategii axate pe acţiunea de cercetare;
 strategii problematizate.

3. Sugestii privind evaluarea rezultatelor academice

Prin rezultatele academice ale masterandului înţelegem rezultatul produs de procesul de
predare-învăţare, achiziţiile masterandului măsurate, după caz, în cadrul examenelor, lucrărilor
scrise, proiectelor de cercetare etc. În învăţămîntul universitar un rol deosebit revine instrumentelor
de evaluare - testelor - care vor fi elaborate diferit, în dependenţă de funcţia căreia sînt destinate.
Actualmente, trei funcţii distincte determină natura şi, în consecinţă, metodologia utilizată pentru a
le construi: evaluarea inițială, evaluarea formativă şi evaluarea sumativă. În primul caz, se
elaborează instrumente care permit stabilirea nivelului de pregătire a studenților pe dimensiunea
cursului, stabilirea liniei de start, asigurînd, astfel, continuitatea în formarea graduală a
competențelor profesionale. În al doilea caz, se elaborează instrumente care permit obţinerea unor
informaţii focalizate şi comprehensibile. Interesul se centrează pe aspectele particulare ale materiei
de studiu. În al treilea caz, se elaborează instrumente care permit să se evalueze integral materia de
studiu. Un bilanţ bun necesită un eşantionaj exhaustiv şi reprezentativ al conţinutului.
Astfel, evaluarea inițială va fi realizată prin intermediul Testului de evaluare inițială bazat pe
conținutul cursului Introducere în Psihodiagnostic (anul II Licență). Evaluarea formativă va fi
proiectată și realizată de cadrul didactic prin sarcini didactice, formulate prin prisma finalităților
curriculare. Evaluarea sumativă va fi realizată prin intermediul Testului de evaluare sumativă a
competențelor formate în cadrul cursului Psihodiagnostic clinic.

VII. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Surse în limba română:
 Dicţionar de psihologie, Larousse, Bucureşti, 2000.
 Dicţionar de psihologie,Coordonator U. Șchiopu, București, 1997.
 Goldberg R., Ghid clinic de psihiatrie, București, 2001, 638 p.
 McIntire, S. A., Miller, L. A. Fundamentele testării psihologice. O abordare practica. Iaşi,
2010, p. 497-530.
 Platon C., Psihodiagnostic clinic, Chişinău, 2012, 220 p.
 Platon C., Psihodiagnostic clinic, Suport lecții practice, Chişinău, 2015, 85 p.
 Platon C. Evaluarea dimensională a personalitții, Studia Universitatis, Nr. 9(119) / 2018 /
ISSN 1857-2103 / ISSNe 2345-1025.

8
 Platon C. Evaluarea personalității: dimensiuni fundamentale. Studia Universitatis
Moldaviae, nr. 5, 2017, p. 143-148.
 Platon C., Introducere în psihodiagnostic, Chişinău, 2007, 172 p.
 Platon C., Probleme actuale ale psihologiei învățămîntului superior, Chișinău, 2013, p. 7-35,
p. 220-239.
Surse în limbi străine:
 Barbaranelli C. et all, A questionnaire for measurung the Big Five in late childhood,
Personaty and Individual Differences. 2003, n. 34, p 645-64.
 Barratt E.S. Impulsivity: integrating cognitive, behavioral and environmental data in the
impulsive client. The American Psychological Association, 1993, p. 39-56.
 Bermond B. Et all. The Amsterdam Alexithymia Scale. Psychother. Psychosom. 68, 1999, p.
241-251.
 Bouvard M. Questionnaire et echelles dʼevaluation de la personnalité, Masson, Paris, 2009,
p. 295-296.
 Bouvard M., Cottraux J., Protocoles et echelles d’évaluation en psychiatrie et en
psychologie, Paris, 1996, 280 p.
 Gosselin F et coll. Le questionnaire dʼattitude face aux problemes: developpement et analyse
preliminaires. Communication prezentée au XXIII conference de la Societé Quebecoise pour la
Recherche en Psychologie, Canada, octobre, 2000.
 Gosselin F. et coll. Developpement et validation dʼun nouvel instrument évaluant les
croyances a lʼegard des inquietudes. Revue européenne de psychologie appliqué, 53, 2003, p.
199-211.
 Gosselin F. et coll. Le questionnaire dʼévitement cognitif. Jurnal de therapie cognitive et
comportamentale, 12, 2002, p. 24-37.
 Pelletier O. et all. Etude des proprietés psychometriques de deux nouveaux instruments
évaluant les croyances presentes dans lʼhypocondrie aupres dʼune population non clinic.
Encephale, XXIII, 2002, p. 298-309.
 Rheaume J. et coll. Functional and dysfunctional perfectionists. Behav. Res. Ther. 38, 2000,
p. 119-128.