10.

6 CTEVA IDEI DE PE SCALA LIPSEI DE SPERANTA

- Mai bine cedez (renunt) pentru ca nu pot face lucrurile mai bine pentru
mine
- Viitorul se vede ntunecat pentru mine
- Nu pot sa trec peste caderi (esecuri) si nu este nici un motiv sa cred ca
voi putea trece n viitor
- Tot ce pot sa vad n timp sunt mai multe neplaceri de ct placeri
- Lucrurile nu mergeau tocmai cum mi-as f dorit
- ste foarte improbabil ca voi putea obtine o satisfactie reala n viitor
- !n realitate nu are sens sa obtin ceva" pentru ca probabil nu o sa obtin#
10.3
Variabila Categorie de risc nalt
- Vrsta $atrni
- %cupatie &tatut nalt
- 'esurse fnanciare Multe
- (ezordine emotionala n familie (epresie" alcoolism
- %rientare se)uala $ise)ual" *omose)ual
- &pitalizari psi*iatrice anterioare Multe spitalizari (admiteri)
- 'ezultatul a+utorului anterior Negativ sau variabil
- ,ierderi fnanciare semnifcative (a
- &tress special (a
- &omn Mult somn pe noapte
- Modifcari de greutate -stiga sau pierde
- .dei de persecutie (a
- .mpulsuri suicidale (a
- 'eactia persoanei intervievate Negativa
(ntrebate)
10.4 MITURI (PARERI) DESPRE SUICID
Oameni care vorbesc despre suicid nu comit suicid
Neadevarat# !ntre /01 si 201 dintre persoanele care au comis
suicid au comunicat intentia lor din timp#
Suicidul si tentativa de suicid sunt n aceeasi clasa de comportament
Neadevarat# 3nii oameni ncearca sa se sinucida" n timp ce ceilalti
pot face gesturi suicidare care sunt c*emari n a+utor" sau ncercari de a
comunica ct de adnca (mare) este disperarea lor# ,ot f diferite
motivatii" dar comportamentul care sugereaza suicidul real trebuie privit
serios#
Numai persoanele foarte deprimate comit suicid
Neadevarat# Multi oameni care comit suicid sunt depresivi" dar
foarte multi depresivi nu au sufcienta energie sa comita suicidul si l
comit cnd se simt mai bine# (esi multitudinea deciziilor de comitere a
suicidului poate releva stressul sau depresia" multi oameni" nainte de a
comite actul suicidal par mai putin depresivi# !n fnal" suicidul poate f
rezultatul unei deziluzii sau poate f singura iesire a problemei nerezolvate
a depresiei#
Celelalte religii sunt mai predispuse sa comita suicidul dect catolicii
Neadevarat# videnta care priveste aceasta afrmatie este mi)ta"
dar nu apare a f o diferenta a ratei n aceste grupuri religioase#
Rata suicidului este mai mare n lunile ploioase dect n cele nsorite
Neadevarat# Totusi este evident ca rata suicidului poate creste cnd
primavara vine#
Tentativa de suicid este n familie
Neadevarat# 4actorul de suicid 5alearga6 n familie" este probabil un
factor dual el avnd ca baza un factor genetic de depresie" si depresia
este cauzatoare de suicid#
REZOLVAREA PROBLEMELOR, STRESSUL SI MODUL DE ADAPTARE
N NCERCARILE DE SINUCIDERE LA ADOLESCENT
WILSON - KG, STELZER - J; BERGMAN - JN; KRAL - MJ; INAYATULLAH -
M; ELLIOT - CA
Suicide - Life - The!" - Beh!#$; %&&'; (')(*+ (,% - '(
20 de adolescenti care au facut ncercari de sinucidere au fost comparati cu 20
subiecti non-psihiatrici din grupul de control pe baza evaluarii modului de rezolvare a
problemelor, stressului si modului de adaptare. Grupul suicidar nu a aratat o gndire
rigida sau deficite n abilitatea de a genera solutii la probleme interpersonale standard.
Totusi, ei au prezentat istorice recente de mai multe stressuri majore de viata si au avut
o valoare inadecvata a limitei pna la care evenimentele stresante pot fi controlate.
esi pacientii suicidari, au fost capabili sa genereze la fel de multe strategii adaptative,
ca si subiectii din grupul de control, n privinta adaptarii la factorul stresant din propria
lor foarte severa recenta viata-reala, ei de fapt foloseau mai putine. !i s-au identificat
mai degraba ca utilizatori de comportamente neadecvate n modul de adaptare. "ceste
observatii sprijina un model al comportamentului suicidar la adolescent n timp ce
erorile n modul de rezolvare al problemelor #dar nu n generarea solutiilor$ n fata
stressului crescut al vietii conduc la observarea unei reduceri n folosirea eforturilor
adaptative de a face fata problemelor.
COMPORTAMENTELE SUICIDARE LA ADOLESCENT CA REZULTAT
AL DEPRESIEI, LIPSEI DE SPERANTA, FOLOSIRII ALCOOLULUI SI
SUPORTULUI SOCIAL - STUDIU LONGITUDINAL
REIFMAN - A; WINDLE - M
"m - % - &ommunit' - (s'chol - )**+ %unie, 2-#-$ . -2*-+/
"u fost urmarite doua cohorte de elevi de liceu #ns 0 1*2 si 22-$ pentru
studierea prospectiva a semnelor premonitorii n comportamentele suicidare la
adolescenti #gnduri, comunicarea cu cei din jur, idealuri$. 3n cadrul fiecarei cohorte au
fost facute doua masuratori la interval de 1 luni. "u fost testate modelele ecuatiei
structurale avnd ca factori predictivi simptomele depresive, lipsa de speranta,
consumul de alcool, suportul social si se4ul. 3n cohorta mai mare, depresia a precedat
nivelele tardive ale celor - comportamente suicidare, fiind raspunzatoare de
comportamentul suicidar bazal. e asemenea, gndurile suicidare au putut prognostica
comunicarile ulterioare si ncercarile de suicid au prognosticat gndurile viitoare. 3n
cohorta mai mica, consumul de alcool a stat la baza tuturor celor - comportamente
suicidare la ultima masuratoare, n timp ce depresia a fost predictiva doar pentru
gndurile tardive. "u fost discutate articole privind preventia, teorii asupra suicidului si
a afectului negativ, precum si studii metodologice si analitice.
VULNERABILITATEA TEMPERAMENTALA IN INCERCAREA DE
SUICID
NORDSTROM - P; SCHALLING - D; ASBERG - M
"cta - (s'chiatr-5cand, "ug.)**+, *2#2$. )++-10
5copul acestui studiu a fost de a e4plora si descrie caracteristicile
temperamentului suicidar si de a descrie domeniile patologice ale vulnerabilitatii n
ncercarea de suicid. -2 de persoane care au ncercat sinuciderea au fost comparati cu
-2 persoane potrivite ca vrsta si se4, convalescenti chirurgical, constituind grupul de
control, pe baza unor chestionare pe care le-au completat. &hestionarul de
(ersonalitate !'senc6, 5calele &hapman, 5cala 7ec6 a lipsei de speranta si 5calele de
(ersonalitate 8arolins6a. 5uicidarii au avut pe scale scoruri mai mari n ce priveste
neuroticismul, psihoticismul, aversiunea interpersonala, aberatia perceptuala,
nonconformismul, lipsa de speranta, an4ietatea somatica, tensiunea musculara,
agresiunea indirecta, suspiciunea si nivelul scazut de sociabilitate. &aracteristicile
temperamentului suicidar includ lipsa sperantei si anhedonia, an4ietatea, ostilitatea si
e4primarea indirecta a furiei, nclinatia spre psihoza, actele antisociale si dificultatile
interpersonale. "ceste caracteristici temperamentale pot reprezenta individul particular
vulnerabil la comportamentul suicidar.