Batrani institutionalizati versus batrani neinstitutionalizati

Introducere Schimbarea mediului de viata a varstnicului prin institutionalizare,chiar daca nu este obligatorie,constituie o alternative posibila.Ea se refera la incadrarea persoanei respective intr-un centru de ocrotire (camin de batrani,camine-spital etc.) .In esenta ,este vorba de o modificare a resedintei sale,modificare ce survine pe fondul devitalizarii lui generale,la care se adauga si celelalte evenimente dureroase (pensioanrea,o maladie invalidanta,decesul partenerului de cuplu,proximitatea mortii etc.),toate acestea provocand,de cele mai multe ori,o veritabila criza de adaptare,cu multiple consecinte somato-psihologice. Principalele motive pentru care un varstnic refuza cu virulenta idea institutionalizarii sunt izolarea de restul lumii,rupturea abrupta de locuinta si familie,sentimental abandonului si convingerea ca este condamnat la moarte.!asa in care el traieste de atata vreme poate fi unica lui laguna de iubire si securitate care,dupa ce nu mai este populata de nici una din fiintele dragi,macar debordeaza prin amintiri,alinandu-i discret solitudinea.Este motivul pentru care detonarea brutala a acestei ancore de stabilitate poate cauza tulburari somato-psihice diverse,accelerand deterioarea generala a persoanei,ce poate culmina cu o moarte rapida. Investigatia de teren pe care Irina "aris a realizat-o in #$$% a decelat la varstnicii institutionalizati versus cei neinstitutionalizati prezenta unor modificari ,statistic semnificative,in structural or de personalitate.Spre exemplu amplificarea psihasteniei si a depresiei,rezistenta diminuata la frustrare,bulversarea suplimentara a echilibrului emotional,cresterea demonstrativitatii si hiperexactitatii,sporirea nestapanirii de sine si a emotivitatii,introversiune si rigiditate mai accentuata,deficit al capacitatii de adaptare etc. &intre toate diferentele care exista intre batranii institutionalizati si batranii neinstitutionalizati,cercetarea de fata se axeaza pe stima de sine.depresia si anxietatea varstnicilor. 'ulburarile depresive se plaseaza in topul afectiunilor psihopatologice aferente acestui stadiu ontogenetic.In esalonul celor peste () de ani,se pot detecta #$-*$+ persoane ce prezinta o depresie moderata si ,-)+ persoane cu o depresie severa.&epresia nu trebuie confundata cu tristetea.Exista trei tipuri esentiale de depresie cea minora (disforia),cea ma-ora (severa) si mascata.&epresia minora se caracterizeaza prin -%-

descura-are,devitalizare,oboseala marcanta,dezinteres generalizat (incapacitatea de a se bucura)In plus,la acasta varsta,apar frecvent lentoarea motrica sau agitatia,iritabilitatea,oscilatia emotionala,anxietatea,insomnia..eferitor la depresia ma-ora ,prin virulenta ei poate prime-dui insasi viata persoanei,intrucat apare riscul accentuat de sinucidere.Izolarea poate atinge cote alarmante,nu de putine ori se instaleaza si refuzul alimentar.&epresia ,mascata este si ea prezenta la varsta a treia,cu o incidenta de %$-%)+.Persoanele respective contesta energic existenta unor stari pesimiste,dezolante./deseori,comportamentul lor este iritabil si anxios.Insomniile agraveaza suplimentar starea varstnicului."ulte dintre produsele farmaceutice prescrise varstnicilor,chiar dintre cele mai banale,au printre efectele secundare depresia. 0ocul second , in constelatia psihologica a batranetii il ocupa anxietatea.!auzalitatea aestei afectiuni este multipla,intrucat orice schimbare de sorginte interna sau externa,personala sau de antura-,induce neliniste,spaima,deruta. /nxietatea este o teama difuza, fara un obiect bine precizat, o stare de tensiune continua, in care persoana respectiva asteapta ca un eveniment negativ sa se produca. Persoanele care sufera de aceasta boala is fac de multe ori gri-i fara un motiv real, iar cand scapa de un motiv de teama, isi gasesc altul. &e aceea de cele mai multe ori persoanele anxioase nu pot niciodata sa se relaxeze si se simt mai tot timpul epuizate. /nxietatea determina si o stare de hipersensibilitate si persoanele care sufera de aceste tulburari nu se simt aproape niciodata in largul lor.&intre simptomele care insotesc anxietatea, cel mai frecvent sunt intalnite tensiunea in -urul gatului, a cefei si a spatelui, diaree cronica, insomnii si cosmaruri. &eseori aceste persoane au palmele umede si transpira fragvent. &e asemenea pot prezenta hipertensiune arteriala, puls accelerat, tulburari respiratorii sau palpitaii, fara un motiv de natura fiziologica. Stima de sine se contureaza, conform literaturii de specialitate, din * componente principale sentimentul de siguranta, cunoasterea de sine, sentimentul de apartenenta (la o familie, la un grup, la o categorie socioprofesionala etc.),sentimentul de competenta.0a unii varstnici aceste componente ale stimei de sine au un nivel destul de scazut,ceea ce duce la o diminuare a stimei de sine. !ercetarea de fata doreste sa evidentieze modul in care institutionalizarea afecteaza nivelul anxietatii,stimei de sine si al depresiei la batrani.

-#-

Obiectivul principal al cercetarii : Examinarea diferentelor dintre batranii institutionalizati si batranii neinstitutionalizati. Obiective secundare : %. Identificarea nivelului stimei de sine la batranii institutionalizati si la batranii neinstitutionalizati. #. Explorarea legaturii dintre institutionalizarea batranilor si nivelul anxietatii acestora. ,.Examinarea modului in care institutionalizarea influenteaza gradul de depresie la batrani. Ipotezele de cercetare : %. 0a batranii institutionalizati anxietatea are un nivel mai ridicat. #. 1atranii neinstitutionalizati prezinta un grad mai scazut al depresiei. ,. Stima de sine este mai scazuta la batranii din institutii. Designul cercetarii !ercetarea este de tip nonexperimentala, a fost facuta pe )* de subiecti,#2 batrani institutionalizati si #2 de batrani neinstitutionalizati.Subiecti au fost alesi aleatoriu,in functie de disponibilitate.!a metoda de colectare a datelor am folosit chestionarul.Pentru a pastra confidentialitatea,am folosit doar initialele subiectilor.Subiectii institutionalizati au fost selectati din..................... 'estele care au fost folosite pentru a studia ceea ce ne-am propus sunt /S3 4 !hestionarul pentru evaluarea anxietatii , !ES 4& 4 Scala de depresie .adllof si .osenberg pentru stima de sine. ASQ surprinde dimensiunea cognitiva , somatica si comportamentala a anxietatii.!ei ,( de itemi au fost construiti si validati de 0eher si 5oolfolc6 in %78#. 9idelitatea Schelling si Emmel6amp (%77#) au examinat consistenta interna a subscalelor intr-o populatie de indivizi cu fobii sociale si au gasit un indice de fidelitate de $,7# pentru subscala somatica, $,88 pentru cea comportamentala si $,8, pentru cea cognitiva. Intr-o populatie de adulti normali au fost gasiti coeficienti de fidelitate de $,7# pentru subscala somatica, $,82 pentru cea comportamentala si $,8, pentru cea cognitiva. -,-

Pe o populatie de adolescenti s-au gasit coeficienti de fidelitate de $,88 pentru subscala somatica, $,8% pentru cea comportamentala si $,8, pentru cea cognitiva. :aliditate 0ehrer si Emmel6amp (%77#) au aratat ca intr-un grup de studenti la seral, scorurile la toate cele , subscale coreleaza semnificativ cu alte inventare de anxietate, nevrozism si introversie. Intr-un esantion de )2 de pacienti cu anxietate, a rezultat ca scala de somatizare S!0 4 7$ 4 . este foarte apropiata de subscala somatica /S3. Scala de psihotism a S!0 4 7$ 4 . coreleaza inalt cu subscalele cognitiva si comportamentala a /S3. Scholing si Emmel6amp (%77#) au aratat ca intr-un grup de pacienti cu fobie sociala si in alt grup de adolescenti, subscala somatica coreleaza mai mult cu scala de somatizare S!0 -7$ 4 ., decat scalele comportamentala sau cognitiva. /u gasit de asemenea o corelatie puternica intre scalele comportamentale si chestionarul "ar6s "atheus de masurare a fobiei sociale, corelatii inalte intre subscala de cognitie si subscalele de depresie si interpersonala din S!0 4 7$ 4 . si o corelatie moderata intre subscala cognitiva si un inventar de cognitii sociale. 0ehrer si 5oolfolc6 au aratat ca scalele solicita anumite raspunsuri dezirabile social. Intr-un esantion de studenti care au completat scala /S3 si un alt chestionar de evaluare a raspunsurilor dezirabile s-a relevat ca scala este susceptibila la raspunsuri dezirabile social. CES D cuprinde #$ de itemi pentru masurarea depresiei si a fost dezvoltata in %722. Poate fi folosita atat ca interviu cat si ca chestionar. Ea a fost realizata avand la baza inventarul de depresie 1ec6 si scala pentru depresie ;ung. Itemii alesi sunt reprezentativi pentru sase componente ma-ore ale depresiei identificate in clinica sau prin modelul factorial - dispozitia depresiva - sentimente de culpabilitate si devalorizare - nea-utorare si lipsa de speranta - intarziere psihomotorie - lipsa apetitului - insomnie :aliditate !oreleaza foarte bine cu scala <amilton, cu 1ec6, cu scala ;ung precum si cu Scala S!0 7$ (5eissman %722). &e asemenea coreleaza cu nevoia de a-utor pentru rezolvarea unor probleme emotionale precum si cu -*-

existenta unor evenimente recente ma-ore in viata subiectului (despartirea) Rosenberg aceasta scala a fost elaborata initial pentru a masura sentimentul global al valorii personale si autoaccept=rii. Scala cuprinde %$ itemi cu * posibilita>i de r=spuns ?ntre total dezacord (% punct) si total acord (* puncte). Itemii #,),(,8,7 se coteaza invers. Scorurile pot fi cuprinse ?ntre %$ si *$@ scorurile ridicate indica o stim= de sine scazut=. !oeficientul !ronbach A $,87, raportat de autor, indica o buna consisten>= intern= iar fidelitatea test-retest e cuprins= ?n studiile autorului ?ntre $,8) (la o s=ptamana interval) si $,88 (la doua saptamani interval). !oeficientul de fidelitate ob>inut ?n cazul aplic=rii de un eBantion ini>ial de )$#* de elevi de liceu si gimnaziu a fost de $,22. S-au semnalat corela>ii negative semnificative ?ntre nivelul stimei de sine si anxietate (rA-$,(*) si ?ntre nivelul stimei de sine si depresie (rA-$,)*). !orela>ii pozitive sunt raportate ?ntre nivelul stimei de sine Bi aspectui fizic (rA$,((), abilitati Bcolare (rA$,*#) si ?ncredere social= (rA$,,)). Interpretarea rezultatelor Pentru interpretarea cantitativa si calitativa a datelor obtinute s-au utilizat programele SPSS si "icrosoft 5ord. In urma aplicarii testelor pentru variabilele stima de sine, anxietate si depresie, datele obtinute pentru cele doua esantioane, batrani institutionalizati si batrani neinstitutionalizati, au fost introduce in SPSS, calculandu-se diferenta mediilor pentru fiecare variabila in parte.

%.Ipoteza Stima de sine este mai scazuta la batranii din institutii. &in tabelele % si # se observa o diferenta de %,,%% puncte a mediilor, suficient de mare pentru a spri-ini ipoteza conform careia nivelul stimei de sine la batranii institutionalizati este mai mica ("A%#,*8) decat cel al batranilor neinstitutionalizati ("A#),)7). /ceasta diferenta se poate observa mai clar in reprezentarea grafica nr%.

-)-

'abelul %
Group Statistics conditie neinstitutionali3ati institutionali3ati 4 27 27 )ean 25,5926 12,4215 Std. *eviation 4,60150 1,24746 Std. Error )ean ,22556 ,35554

Stima de sine

'abelul #
Independent Samples Test evene!s "est #or Equalit$ o# %ariances t'test #or Equalit$ o# )eans 95. /on#idence 0nterval o# t1e *i##erence o+er ,--er 11,19623 11,17216 15,02599 15,05006

F Stima de sine Equal variances assumed Equal variances not assumed 20,277

Sig. ,000

t 13,739 13,739

d# 52 34,170

Sig. &2'tailed( ,000 ,000

)ean *i##erence 13,11111 13,11111

Std. Error *i##erence ,95427 ,95427

Crafic nr%

30,00 25,00 20,00 15,00 10,00 5,00 0,00 Institutionalizati Neinstitutionalizati Stima de sine

-(-

Pentru a vedea daca diferenta este semnificativa, incat sansele ca ea sa nu apara din intamplare, am aplicat testul DtE pentru esantioane independente, obtinand t()#)A%,,2, , pF.$). .ezultatul este reprezentat in tabelul # si este semnificativ statistic, motiv pentru care ipoteza de cercetare se confirma. Prin urmare, intre cele doua categorii de persoane diferenta la nivelul stimei de sine este semnificativa. .eiese in urma cercetarii efectuate ca batranii institutionalizati au un nivel al stimei de sine mai scazut fata de batranii neinstitutionalizati, astfel, putem concluziona ca institutionalizarea are ca efect diminuarea nivelul stimei de sine a batranilor.

# Ipoteza La batranii institutionalizati anxietatea are un nivel mai ridicat &in tabelele , si * se observa o diferenta de 7,#( puncte a mediilor, spri-inind ipoteza conform careia nivelul anxietatii la batranii institutionalizati este mai mare ("A%#(,$2) decat cel al batranilor neinstitutionalizati ("A%%(,8%). /ceasta diferenta se poate observa mai clar in reprezentarea grafica nr#.

'abelul ,
Group Statistics conditie neinstitutionali3ati institutionali3ati 4 27 27 )ean 116,2142 126,0741 Std. *eviation 5,14435 6,75349 Std. Error )ean ,99003 1,29971

5n6ietate

-2'abel *
Independent Samples Test evene!s "est #or Equalit$ o# %ariances t'test #or Equalit$ o# )eans 95. /on#idence 0nterval o# t1e *i##erence o+er ,--er '5,92073 '5,97522

F 5n6ietate Equal variances assumed Equal variances not assumed 2,507

Sig. ,119

t '5,667 '5,667

d# 52 42,573

)ean Sig. &2'tailed( *i##erence ,000 ,000 '9,25926 '9,25926

Std. Error *i##erence

1,63323 '12,53772 1,63323 '12,54330

Craficul nr#
150,00 140,00 130,00 120,00 110,00 100,00 90,00 Institutionalizati Neinstitutionalizati Anxietate

Stabilirea gradului de semnificatie statistica a diferentelor dintre cele doua medii, pentru a respinge sansele ca ea sa apara din intamplare, s-a realizat prin calcularea testul DtE pentru esantioane independente, -8-

obtinand t()#)A -),(( , pF.$). .ezultatul este reprezentat in tabelul * si este semnificativ statistic, motiv pentru care ipoteza de cercetare se confirma. Prin urmare, intre cele doua categorii de persoane diferenta la nivelul anxietatii este semnificativa. In urma cercetarii efectuate reiese ca batranii institutionalizati au un nivel al anxietatii mai crescut decat cel al batranilor neinstitutionalizati, astfel, putem concluziona ca institutionalizarea are ca efect cresterea nivelul anxietatii a batranilor.

,. Ipoteza: Batranii neinstitutionalizati prezinta un grad mai scazut al depresiei &in tabelele ) si ( se observa o diferenta de %,,2 puncte a mediilor,media nivelului depresiei la batranii institutionalizati fiind "A,7,*$ iar media nivelului depresiei la batranii neinstitutionalizati fiind "A,8,$,. Pentru a stabili daca diferenta celor doua medii este semnificativa am calculat valoarea testului DtE pentru esantioane independente, obtinand t()#)A -%,) ,pG.%*. Prin urmare, diferenta dintre cele doua medii nu este semnificativa statistic, sanse ca aceasta sa apara din intamplare fiind mai mari de .$).

'abelul )
Group Statistics conditie neinstitutionali3ati institutionali3ati 4 27 27 )ean 32,0370 39,4074 Std. *eviation 2,65274 3,93465 Std. Error )ean ,51052 ,75722

*e-resie

-7-

'abelul (
Independent Samples Test evene!s "est #or Equalit$ o# %ariances t'test #or Equalit$ o# )eans 95. /on#idence 0nterval o# t1e *i##erence o+er ,--er '3,20293 '3,20909 ,46219 ,46235

F *e-resie Equal variances assumed Equal variances not assumed 3,225

Sig. ,072

t '1,501 '1,501

d# 52 45,529

Sig. &2'tailed( ,140 ,140

)ean *i##erence '1,37037 '1,37037

Std. Error *i##erence ,91325 ,91325

Putem afirma in urma rezultatelor obtinute la testele privind nivelul depresiei ca nu exista diferente semnificative intre batranii institutionalizati si cei neinstitutionalizati. Concluzie In urma studierii celor trei ipoteze de cercetare si a interpretarii datelor obtinute putem concluziona ca ipoteza %,conform careia la batranii institutionalizati anxietatea are un nivel mai ridicat si ipoteza ,,care spune ca stima de sine este mai scazuta la batranii din institutii, s-au confirmat,intr-adevar institutionalizarea afecteaza in mod negativ stima de sine si nivelul anxietatii.In ceea ce priveste ipoteza ,,care sustine ca batranii neinstitutionalizati au un grad mai scazut de depresie, aceasta nu s-a confirmat,diferenta aparuta intre cele doua categorii de subiecti privind depresia nu este semnificativa statistic.

- %$ -

Bibliografie

/nca "unteanu (#$$*), Psihologia varstelor adulte si ale senectutii, Editura Eurobit ,'imisoara http HHIII.anxietate.netH
http HHpsihologia.Iordpress.comH#$$8H$#H%%Hstima-de-sineH

CUPRI S : Introducere ..........................................................................pag % Jbiectivul principal al cercetarii..........................................pag , Jbiectivele secundare..........................................................pag , Ipotezele de cercetare...........................................................pag , &esignul cercetarii...............................................................pag , Interpretarea rezultatelor......................................................pag ) !oncluzie............................................................................pag %$ /nexa %...............................................................................pag %% /nexa #...............................................................................pag %# 1ibliografie.........................................................................

/nexa I
9J/IE &E ./SPKLS einstitutiona Sti!a de lizati sine
%. #. ,. *. ). (. 2. 8. 7. %$. %%. %#. %,. %*. %). %(. %2. %8. %7. #$. #%. ##. #,. #*. #). #(. #2. #$ %2 #) ## #$ ,$ #* #7 %7 ,% ,$ #) #* #7 ,, %8 ,# #8 #( #8 ,% #) #$ ## #2 ,$ #( %%) %%% %%7 %%$ %#% %#, %%# %%) %%7 %#, %#$ %$7 %%# %#) %%( %%, %%* %#% %## %%) %%$ %#8 %%7 %#% %%, %%% %%2 ,) ,2 *$ ,* ,( ,7 *$ ,2 ,( ,) ,7 *% ,8 *# ,2 ,7 *, *$ *% ,) ,2 *$ *% ,7 ,) ,( ,*

"n#ietate

Depresie

- %% -

/nexa II

9J/IE &E ./SPKLS Institutionaliza Sti!a de ti sine

%. #. ,. *. ). (. 2. 8 7. %$. %%. %#. %,. %*. %). %(. %2. %8. %7. #$. #%. ##. #,. #*. #). #(. #2. %% %$ %) %* %* %# %$ %, %) %* %# %$ %) %# %( %% %$ %* %# %# %, %% %$ %% %, %# %)

"n#ietate

Depresie

%,$ %%7 %## %#) %,) %,% %,# %#8 %%# %%8 %#% %#* %%7 %#7 %,* %,) %,2 %,% %#8 %#) %,$ %## %%) %%8 %,) %#2 %##

,, ,8 ,) *% ,7 *# *$ *, ,8 *) ,8 *# *) *2 ,7 ,2 ,) ,# ,* ,7 *$ *# *, *$ ,2 *) ,)

- %# -