ANXIETATEA SI STIMA DE SINE IN RELATIILE DE CUPLU

In cadrul acestui experiment studiez influienta pe care o au anxietatea si stima de sine in relatiile de cuplu. Pentru aceasta voi detalia, pentru inceput, semnificatiile variabilelor de urmarit.

1. Anxietatea
ANXIETATEA ESTE UMBRA INTELIGENTEI Doar omul poate fi fericit, dar numai omul poate fi anxios si ingrijorat. Imi vine sa cred ca anxietatea acompaniaza intelectul ca si umbra corpul si cu cat cunoastem mai mult despre natura anxietatii cu atat cunoastem mai mult despre intelect H. LINDELL Astfel, anxietatea, este o stare afectiva vaga, difuza, de neliniste, de apasare, tensiune, ingrijorare si teama nemotivata, fara obiect. Din punct de vedere psihologic sunt dominante sentimente de insecuritate (generate de teama abandonului, pedepsirii, a producerii unor accidente, a unor nenorociri si catastrofe iminente). Anxietatea genereaza produse imaginative abundente ( derulari de scene de imaginatie uneori inspaimantatoare) care nu pot fi ignorate si nici eliminate si care pun stapanire pepersoana umana si o domina. Cei cuprinsi de anxietate sunt mereu in alerta, au senzatia penibila de neputinta in fata pericolelor pe care le simt ca se apropie, au scaderi importante de randament intelectual, instabilitate motorie, tulburari de somn. Starile de anxietate au un larg acompaniament biosomatic si fiziologic (palpitatii, tulburari de respiratie, paloare, modificari de voce, de puls etc). acestea pot fi mascate ca exteriorizare, dar nu si ca variabile fiziologice ce pot fi inregistrate. Anxietatea are diferite grade de profunzime. Cand este prezenta intr-o proportie mai redusa, ca atare generalizata, de fond, poate fi considerata fenomen normal, cu valente motivationale si chiar cu rol declansator al creativitatii; cand este mai accentuata si mai profunda devine simptom al unor tulburari psihice (este prezenta in depresiuni, psihoastenii, in cele mai multe nevroze). In psihologie au fost elaborate o multime de instrumente de masurare a gradului de anxietate care caracterizeaza o persoana: 1

chestionarul Minnesota (MMPI) chestionatul Woodworth chestionarul anxietatii Cattell cel mai complex instrument de studiu al anxietatii, in care se decelereaza doua forme de anxietate manifestata si voalata In articolul, pe care doresc sa il mentionez, intitulat Why anxious minds cant thing

right

(De

ce

mintile

anxioase

nu

gandesc

corect

se

http://psychcentral.com/news/2010/09/25/why-anxious-minds-cant-think-right/18743.html)

prezinta un studiu care arata ca persoanele cu anxietate au inhibitia neuronala (procesul in care o celula nervoasa suprima activitatea unei altei celule nervoase) scazuta. Pentru acest studiu, cercetatorii au vrut sa testeze teoria cum ca inhibitia neuronala din creier joaca un rol important in procesul decizional. Astfel, ei au dezvoltat un model de simulator al creierului numit "simulator al retelei neuronale". "Am descoperit ca, daca am crescut gradul de inhibitie in acest creier, sistemul nostru a devenit mult mai bun in luarea deciziilor dificile", a declarat Hannah Snyder, un student absolvent psihologie care a lucrat cu cercetatori la studiu. "Am descoperit ca cu cat gradul de anxietate este mai ridicat cu atat subiectii erau mai slabi in luarea deciziilor si activitatea cerebrala a cortexului ventro lateral prefrontal era atipica", a spus Yuko Munakata, Universitatea din Colorado din Boulder Facultatea de Psihologie, autorul principal al studiului. Exista de fapt oameni care sunt cuprinsi de anxietate de indata ce au de intreprins ceva, cand pleaca de acasa, se despart de cineva care ii insotea, li se propune sa ocupe o functie sau au de facut curte unei femei etc. Atat de slaba este legatura lor cu viata si cu semenii, incat orice schimbare in obisnuintele lor ii infricoseaza. Anxiosul intinde mainile spre ceilalti, ca sa si-i apropie si ca sa-i tina langa dansul. Aprofundand cercetarea acestui fenomen, ajungem la aceleasi concluzii pe care le-am desprins din analiza anxietatii ca trasatura decaracter. Avem de-a face cu oameni care cauta sa sesprijine pe cineva in viata; trebuie ca cineva sa le stea totdeaunala dispozitie, in realitate este vorba de incercarea de a stabili un raport de dominatie, ca si cand ceilalti nu ar exista decat ca sa le ofere anxiosilor un suport moral. Daca foram si mai in adancime, constatam ca acesti oameni au pretentia sa ne ocupam in primul rand de ei. In absenta unui contact direct cu viata, ei si-au pierdut in asa masura independenta incat reclama acest privilegiu cu o extraordinara ardoare si vehementa. Dar oricat de staruitor ar cauta ei sa se afle in preajma altora, sentimentul lor de

comuniune sociala este slab. Astfel, anxietatea duce la obtinerea pentru sine a unei pozitii privilegiate, la evitarea exigentelor vietii si la punerea celorlalti in serviciul sau. In cele din urma frica se infiltreaza in toate relatiile vietii cotidiene. Ea devine un instrument eficient de dominare a celor din jur.

2. Stima de sine << Cea mai buna sinteza pe care am gasit-o despre stima de sine ne-a furnizat-o un adolescent: Stima de sine? Ei bine, este felul in care ne vedem si daca ne place ceea ce vedem. >> ( Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege mai bine cu cilalti - Francois Lelord/Christophe Andre)

Unul dintre fondatorii psihologiei stiintifice, Williams James, printre alte multiple contributii la studiul eu-lui, a fost si un pioner al analizei psihologice a stimei de sine. El a elaborat doua mari definitii ale stimei de sine: a. matematica Stima de sine = succes obtinut / aspiratii (pretentii initiale) Conform acestui raport stima de sine reflecta rezultatul autoevaluarii performantei in domeniulrelevant pentru eulsau sinele unei persoane. b. Holistica Din aceasta perspectiva stima de sine globala ne apare ca fiind media autoevaluarilor particulare pe dimensiunile de relevanta personale. Stima de sine reflecat o anumita raportare afectiva globala la propriul eu independenta de ratiuni obiective ce tin de satisfactii sau dezamagiri personale W. James. In timp s-a ajuns la concluzia ca exista doua forme ale stimei de sine: stima de sine globala (global self esteem) legata de valorizarea, acceptarea si evaluarea generala a eului, constituind fundalul autoapararii afective

stima de sine specifica (self esteem) evaluari specifice ale eului, autoaprecieri specifice pe diferite dimensiuni relevante de evaluare (ex.: evaluarea popularitatii, competentei matematice etc) (Brown) Conform Francois Lelord si Christophe Andre stima de sine este structurata sb forma

celor trei stalpi: iubirea de sine (a ne iubi in ciuda defectelor si limitelor, esecurilor si infrangerilor noastre; conceptia despre sine; increderea in sine; intre ei existand on interdependenta pentru a mentine, realiza un echilibru. Fenomenologia sitmei de sine O stima de sine ridicata este perceputa, de catre individ, ca o lupta pentru recunoastere. Astfel de persoane se antreneaza cu usurinta in activitati de promovare a propriului eu, isi asuma cu usurinta succesulsi in acelasi timp sunt tentati sa atribuie esecul unor cauze externe. Sunt inclinate sa insiste pe stabilirea unor scopuri dificile si riscante. Calmul interior este neconditionat (conform teoriilor umaniste). Individul se percepe ca fiind o persoana valoroasa, atunci cand intervin esecuri cotidiene stima de sine nu este afectata. Nu gandesc in termeni comparativi de genul sunt mai bundecat. Stima de sine scazuta atrage asupra individului inadaptabilitate sociala. Poseda o paleta larga de patternuri cognitive, afective, motivationale si comportamentale defectuoase. Se evalueaza negativ in majoritatea domeniilor, accepta cu usurinta feedback-uri negative, traieste o varietate de emotii negative. Acest tip de persoane sunt caracterizati de echilibru si prudenta. Pot fi precauti si nesiguri fara a fi neaparat inadaptati social. Au un concept despre sine mai degraba neutru decat negativ, confuz, incert. In prezent se discuta despre o nuantare ale tipurilor de stima de sine: defensiva/naturala implicita/explicita contingenta/veritabila labila/instabila

Cand stima de sine este scazuta, persoana risca sa-si abandoneze proiectele din cauza lipsei de tenacitate, fiindca ea nu poseda suficienta forta pentru a atinge reusita. Iar lipsa de perseverenta este adesea responsabila de esecuri si duce la lipsa de incredere. O astfel de persoana se multumeste cu putin, nu se straduieste, nu-si face planuri: traieste de azi, pe maine, cum s-ar spune. Ne nastem intr-o matrice bipolara cuplul parental sunstituit arhetipal al diadei divine (C.G. Jung), de cele mai multe ori dintr-o experienta de comunicare unica (simultan trupeasca, afectiva, mentala si spirituala) cuplul erotic. Continuam marea aventura a existentei, devenind noi insine personalitati polarizate masculin sau femini, identitati psihosexuale constiente de sine. O relatie de cuplu poate fi blocata sau compromisa de o serie de bariere psihologice rezultate din experiente de relatie traumatizante, cum ar fi: anticiparea respingerii. Experienta de a fi fost rejectat graveaza autoincrederea si inhiba atractia erotica. In acest caz persoana evita in mod preventiv sau defensiv repetarea respingerii de catre partener sau chiar de catre un alt partener posibil (mecanism de generalizare si transfer a potentialului traumatogen) teama de a se pierde ca individ, intr-o relatie de tip fuzional ca cea de iubire. In acest caz persoana asimileaza inconstient experienta unificarii unei experiente de tip regresivinfantil, care se opune procesului normal de individuatie teama de pierdere, comuta sensul relatiei cu pretul scaderii atractiei. Unii oameni pot simti ca au investit prea mult emotional pentru a fi capabili sa rupa o relatie nefericita, dar aceasta le agraveaza blocajul atractiei, nefericirea. 3. Relatia de cuplu Printr-un cuplu intelegem din punct de vedere psihologic o structura bipolara de tip biopsihosocial, bazat pe interdeterminism mutual (partenerii se satisfac, se stimuleaza, se dezvolta si se realizeaza ca individualitati biologice, afective si sociale, unul prin intermediul celuilalt). Casatoria este un proces interpersonal al devenirii si maturizarii noastre ca personalitati, un proces de constientizare, redirectionare si fructificare a tendintelor, pulsiunilor si al finitatilor inconstiente de autocunoastere prin intercunoastere. Prin familie intelegem o forma

de comunitate umana alcatuita din doi sau mai multi indivizi uniti prin legaturi de casatorie si/sau partenere realiznd, mai mult sau mai putin, latura biologica si sau cea psihosociala. Avand in vedere cele de mai sus, ipoteza generala este urmatoarea: Relatia de cuplu influienteaza stima de sine si anxietatea partenerilor. Ipoteze operationale (H1): 1. Existenta unei relatii de cuplu duce la scaderea anxietatii 2. Existenta unei relatii de cuplu duce la cresterea stimei de sine a partenerilor. Ipoteza statistica (H0): Existenta unei relatii de cuplu nu duce la scaderea anxietatii si la cresterea stimei de sine. Variable: dependente: anxietatea, stima de sine independente: relatia de cuplu

Pentru realizarea acestui experiment au fost selectati 40 de subiecti, impartiti in doua grupe: grup de control format din 10 barbati si 10 femei neimplicati intr-o relatie de cuplu si grupul experimental format din 10 barbati si 10 femei implicati intr-o relatie de cuplu. Subiectii sunt din mediul urban, cu nivel de studii medii si superioare, cu varste cuprinse intre 25 si 35 de ani. Metoda prin care voi evalua gradul de anxietate si a stimei se sine este chestionarul. Cel mai utilizat instrument de evaluare a stimei de sine este scala Rosenberg. Cu ajutorul acestui chestionar (vezi Anexa1) voi evalua nivelul sczut, mediu sau ridicat al stimei de sine. Acesta fost adaptat pentru utilizarea n cercetare, la Institutul de Stiinte Socio-Umane si Institutul National de Inventica. Este o scal de 10 itemi, care msoar sentimentul general al valorii personale, deci o stim de sine global. Cei 10 itemi (5 corespund unei nalte stime de sine 1-3-67-9 i 5 corespund unei scazute stime de sine 2-4-5-8-10) sunt 10 afirmaii pe care subiecii le coteaz n funcie de prerea lor despre ei nii pe o scal de patru trepte, de la 1=acord puternic, pn la 4 = dezacord puternic. Consemnul se afl pe foaia de rspuns. Va fi aplicat individual. Timp de aplicare dou minute. Timp de corecie 1 minut. Cota total se obine prin insumarea cotelor individuale dup inversarea scorurilor la itemii: 2 -4 -5 -8 -10, astfel: 1=4; 2=3; media

scorurilor este de 20. Scorurile sczute arat un sentiment global negativ al valorii personale, iar scorurile nalte indic persoanele ncreztoare n propriile caliti i cu un grad nalt de satisfacie fa de reuitele personale n general. Pentru masurarea celei de-a doua variabile dependente aplic chestionarul Inventarul pentru evaluarea anxietii-trstur (State-Trait Anxiety Inventory Form Y2 Spielberger i colab., 1983) vezi Anexa 2. Inventarul STAI a fost utilizat extensiv n cercetarea i practica clinic. El are o lung tradiie, fiind fundamentat pe un volum foarte mare de cercetri empirice. Conceptele de anxietate-stare i anxietate-trstur au fost evideniate pentru prima dat de ctre Cattell (1961) i dezvoltate, ulterior, de Spielberger (1966, 1970, 1976, 1983). Anxietatea-trstur se refer la predispoziia unui individ de a manifesta stri de anxietate, privit ca un factor de personalitate. Anxietatea-stare are o natur tranzitorie i implic, mai degrab, o serie de triri subiective, care pot fi accentuate de anumite evenimente cotidiene. Inventarul STAI a fost construit i dezvoltat n scopul de a permite evaluarea diferenial a celor dou dimensiuni ale anxietii. Inventarul cuprinde 20 de itemi (forma Y2) si sunt destinai evalurii anxietii-trstur. Pentru itemii 2, 4, 5, 8, 9, 11, 12, 15, 17, 18 i 20, se vor acorda 1, 2, 3 sau 4 puncte, n funcie de varianta de rspuns aleas de subiect. Astfel, avem: varianta A aproape niciodat va primi 1 punct, varianta B cteodat va primi 2 puncte, varianta C deseori va primi 3 puncte, iar varianta D aproape ntotdeauna va primi 4 punct. Itemii 1, 3, 6, 7, 10, 13, 14, 16 i 19 se inverseaz n scorare (varianta A aproape niciodat va primi 4 puncte, varianta B cteodat va primi 3 puncte, varianta C deseori va primi 2 puncte, iar varianta D aproape ntotdeauna va primi 1 punct). Scorul total brut al unui subiect poate fi cuprins ntre 20 i 80, obinndu-se prin nsumarea scorurilor la cei 20 de itemi. In urma aplicarii chestionarelor reiese ca valorile stimei si anxietatii sunt in medie asemanatoare, atat in cazul personelor aflate intr-o relatie de cuplu cat si in cazul celor singure, barbati si femei. Din interpretarea rezultatelor observam ca ipoteza statistica: Existenta unei relatii de cuplu nu duce la scaderea anxietatii si la cresterea stimei de sine. este confirmata. Femeile necasatorite au obtinut in medie un scor de stima de sine de 26,2 si un scor al anxietatii de 40, iar media scorurilor femeilor casatorire este de 26,5 respectiv 36,7 (vezi anexa 3). Observam aici ca exista o diferenta nesemnificativa intre scorurile obtinute de cele doua categorii de femei. Barbatii necasatoriti au obtinut in medie scorul stimei de sine de 26,6 si al anxietatii de 37,8, iar media scorurilor barbatilor casatoriti este de 27,2 respectiv 37,4. Diferenta

dintre scorurile obtinute la barbati in cele doua situatii este de asemeni nesemnificativa. In concluzie ipoteza generala este infirmata, relatia de cuplu nu influenteaza nivelul stimei de sine si al anxietatii. Prezenta cercetare a fost efectuata pe un numar redus de subiecti. Acest lucru face ca lotul studiat sa nu fie suficient de reprezentativ la scara larga. Pentru o viitoare cercetare propun esantionarea unui numar mai mare de subiecti, din mediul rural si urban, cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani. Metoda de cercetare care ar avea o relevanta mult mai mare in cazul acestei ipoteze este metoda longitudinala. Valorile obtinute de aceeasi persoana pre si post relatie sunt de fapt cele care reflecta in mod realist influienta relatiei de cuplu asupra anxietatii si stimei de sine a individului.

BIBLIOGRAFIE Adler, Alfred, 1996, Cunoasterea omului, Traducere, studiu introductiv si note de dr. LEONARD GAVRILIU Mitrofan, Iolanda, Ciuperca Cristian, 2002, Psihologia vietii de cuplu Intre iluzie si realitate, editura SPER, Bucuresti Lelord, Francois, Andre, Christophe, 2003, Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege mai bine cu ceilalti, editura TREI, Bucuresti, tradus de Daniela A. Luca Schiopu, Ursula, 1997, dictionar enciclopedic de psihologie, editura Babel, Bucuresti http://psychcentral.com/news/2010/09/25/why-anxious-minds-cant-think-right/18743.html -Why anxious minds cant thing right http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologia_familiei