SEDINTATERAPEUTICACUFOCALIZAREPE

MODELULABCCOGNITIV

In cadrul acestei sedinte , sa convenit cu pacientul, ca sa se analizeze problema de la

serviciu,derelationarecudeful.
Daca pacientul prezinta A ( adica evenimentulactivator,problemapractica)atunciincercam
saidentificamC(problemaemotionala).

Terapeut:Ceproblemeaveti?
Pacient:Amproblemecuseful
T:Cesimtitiinlegaturacuaceasta?
P:Furie.

O eroare comunafacutadenoviciestecaprinintrebareapusasasugerezelegaturadintreAsi
C ( de exemplu , Si cum te face sa te simti aceasta probleme?) Aceasta eroare pune la risc
intregul demers terapeutic care sebaseazapefaptulcanuAcauzeazaC,ciB careseimpune
intreele.DacapacientulprezintaC,atunciincercamsaidentificamA.

T:Ceproblemesunt?
P:Suntfoartefurioasa.
T:Inlegaturacuceanumeestifurioasa?
P:Amproblemecusefulmeu.

Asadar, lasam pacientul sa ne descrie A atat cat sa avem o imagine generala despre ce se
intampla si cat simte pacientul sa vorbeasca.Vom reveni la A atunci cand vom aborda
problema practica . Daca pacientul intra in prea multe detaliireferitoarelaA,iloprimintro
manieraconstructiva:

T : Bun , hai sa ne oprim deocamdata din descrierile interactiunilor cu seful tau.Vomreveni

asupra lor maiincolo .Spunemi,considerandacesteproblemecuseful(A),cesimti( C) in
legaturacuele?


Ceea ceiladucepepacientlaterapeutnueradefaptproblemepractica(problemecuseful),
ci emotia ( problema emotionala ) care apare in legatura cu aceasta problema practica,Dupa
identificarealuiC,trebuiesavedemstructurasa,spreexemplupotsaaparamaimulteCuri.

T:Cealtcevamaisimtitiinsituatiarespectiva,inafaradefurie?
P:Tristete..

Apoi,esteimportantsaidentificammatenutia(carepoatesaunusaapara).

T:Cesimtiinlegaturacufuriata?
P:Masimtvinovata.

Asadar, din analiza de pana acum a acestui exemplu , problema de pe lista terapeutica
problemacusefulpoatefidescompusaclinicin:
O

problemapracticainteractiuneacuseful

Doua problemeemotionaleprimare,furiasitristetea,sioproblema

emotionala

secundara(metaproblema),vinovatia(metaemotia).

T: Din ceea ce miai spus , eu vad mai multe probleme,Una asnumiopractica,insensulca

ea se manifesta in viata de zi cu zi, in interactiunile pe care le ai, si se referalaproblema de
interactionare cu seful tau. Asociate acestei probleme practice , apar mai multe probleme
emotionale , unele pe care noi psihologii, le numim primare, furia tristetea , iar altele legate
de ele, adica secundare, vinovatia asociata starii de furie. Am intelesbine?Estecevacenea
scapat?Vezilucrurilealtfel?
P:Nu.Estefoarteclarasa.Chiarasastaulucrurile.
T : Evident ca toate aceste probleme sunt importante . Din pacate, dupa cum cred ca iti dai
seama , nu pot fi abordate toate simultan. O sa le luam pe rand. Cu ce problema doresti sa
incepem?
P : Pai sa vedem cum pot sa imi rezolv problema cu seful meu , sa il fac sa fie mai
intelegator.

T:Bine,haisanecentramputinasupradorinteitaledeatiimbunatatiiinteractiuneacuseful
.Banuiesccasipanaacumaimaiincercatsafaciasta,nuiasa?
P:Da,chiardemaimulteori.
T : Asta inseamna ca ceva nu a mers bine , din moment ce problema persista si ai aduso in
discutielaintalnirilenoastre.
P:Amersprostdefiecaredata.
T:Incesensamersprost?Spreexemplu,cesainatmplatultimaoara?
P : Pai, am incercat sai spun ca ma deranjeaza , el ma repezit ,iar eu mam infuriatsiiam
raspunscamnepotrivit.Peurmamamsimtitvinovatacaamfacutasta.
T:Saintelegca,dacanuteinfuriai,situatiacusefularfimerscevamaibine?
P:Da,probabilcada.Asvreasafaccevasaneintelegemmaibine.
T : Vad ca acest lucru este foarte important pentru tine. O sa il abordam la un moment dat,
dar acum cred ca ar fibinesarezolvamintaiproblemaemtionalasiabiaapoisanefocalizam
pe problema practica . Iti spun de ce este mai bine asa. Daca reusim sa controlam starile de
furie , tristete si vinovatie pecareleai,atuncivomgasimaiusorsolutiilaproblemapractica.
Astfel, starile respective ne vor impiedica sa gasim cele mai bune solutii pentru rezolvarea
problemei practice. Repet, vom reveni aupra ei, dar intai hai sa vedem ce facem cu emotiile
acestea negative pe care le ai . Care este mai presanta pentru tine ?Cu care doresti sa
incepem?
P:Stareadefurieimifacemaimultrau.
T:Bun,haiatuncisaincepemcuea.
Cumsemanifestaaceastastaredefurie?
P:Painumamaipotstapanisispunlucruripecarepeurmaleregret
T:Asadar,teajutaaceastastaredefurie?
P:Nu,tocmaideaceeasuntaici.
T:Bun,amvrutsafiusigurcaestimotivatapentruschimbare.

Dupa aceste clarificari, se face o conceptualizare cognitiva specifica a cazului , in care il

invatam pe pacient ca nu evenimentele de viata ii cauzeaza reactiile , ci modul in care el le
interpreteaza.

T:Daca100deoameniarfiinsituatiadescrisadetinecrezicatoti100sarinfuria?

P:Da.Toti
T : Eu ma indoiesc ca absolut toti , poate ca multi , dar nu toti . Uite, spre exemplu, eu nu
credcamasinfuriaasatare.
P:Bine,dvssuntetialtfel.Iaraltorapoatenulearpasa.....
T : Din ceea ce imi spui intelegcaputemreactionadiferitlaacelasieveniment,infunctiede
cum ne rapotam la el oameni diferiti reactioneaza diferit. Unora nulepasa,altiisuntdiferiti
de tine, etc. Altfel spus m nu evenimentele respective ne infurie , ci modul in care ne
raportamlael.
P:Da,asaeste.
T : Asa cum am discutat, multi oameni cred ca ceea ce li se intampla le produce diverse
reactii afective. Or, stimdejacanuceeace niseintamplaneafecteaza,cicuminterpretamsi
cum gandim noi asupra a ceea ce se intampla . In cazul specific descris de tine ma intreb ,
atuncicandsefulsacomporatasa,laceteaigandit,asfelincatacelgandteainfuriat?
P:Mamganditcanuilmaisuport.
T : La aceasta probabil teai gandit cand erai dejafuriaosa.Maintereseazasaaflula ceteai
ganditinaintesateenervezi,asfelincatacelgandaduslafurie?
P:Mamganditcanuestecorectceeaceface..
T Am inteles.Aicisapresupunem,deocamdata,caintradevarnusecomportacorectcutine
.Ceinseamnaastapentrutine?
P:Painuestebine.
T:Maiprecis?
P:Nuestecorect.
T:Sidacanuestecorect?
P:Eina,aceastaestedeneacceptat.
T:Sumacasicumartrebuisasecompartecorectsauaminteleseugresit?
P : Evidentcatrebuiesasecomportecorect.Eumacomportcorectcuel,estenormalcasiel
sasecomportecorectcumine.
T : Am inteles . Dar , mergand un pic mai departe , daca nusecomportaasacumcrezicaar
trebuisasecomporteatunci....?
P:Atuncinupotsuportaacestlucru.
TSigandulacestateinfurie.
P:Exact.


Iata asadar , ca , prin intrebari succesive, lant inferential , am ajuns sa identificam Bul care
seaflaintreAsiC:sefuldiscutamaimultcusubordonatiieidecatcuea
B : descrierisiinferente:nuestecorectceface,evaluari:trebuiesasecomportecorect,
altfelnupottoleraacestlucru,C
C:furie.Urmeazaacumsaneasiguramcapacientulintelegeacesterelatii.
T:Altfelspus,deceaparestareadefurie?
P:Pai,dincauzasefului......Elmaenerveaza.
T:Sipealtiidecenuiienerveaza?
P : A, inteleg ce spuneti.Nu el ma enerveaza, ci ceea ce gandesceudespreelsianumecanu
estecorect,catrebuiesafiecorect.
T:Sicandnuestecorect,asacumartrebuisafie......
P:Imiestegreusasuport.
T:Ceeacetefaceacum?
P:Furioasa.
T : Bun , asadar acesteganduriitiproducfurie,furiecare nu estefolositoare.Carecrezicaar
fireactiaemotionaladedoritinaceastasituatie?
P:Safiucalma.
T:Cesevaintampladacaveificalma?
P:Nuosaimimaipese.
T:Siebine?
P:Nustiu.
T:Siatunci?
P:Poatemaiputinfurioasa?
T : Probabil ca mai asertiva. Daca este nemultumita , faci ceva ca sa schimbi situatia. La
urmaurmei,cumreactioneazaceimaimultioameniatuncicandnuobtinceeacevor?
P:Suntnemultumiti.
T : Corect.Uniisuntfuriosi,uniisuntnemultumiti,iaraltiipasivi.Ceimaimulti reactioneaza
cu stari de nemultumire , iar unii care sunt furiosi si/sau pasivi, ajung sa dezvolte probleme
suplimentare.Decicareesteobiectivulnostru?
P:Satransformamstareadefurieinunadenemultumire.

Asadar, se incearca stabilirea obiectivului terapeutic , si anume acela de a transforma starea

defurieinunadenemultumire.

T : Acum noi sa revenim la starea aceasta de furie si sa ne focalizam un pic pe cauzele ei,
adicapeaceleganduri.Saleluamperand.

T : El trebuie sa se comporte corect. Acesta este gandul tau in situatia respectiva . Gandul
acesta determina starea de furie. Acum sunt foarte curios cum ai ajuns sa gandestiastfel?Nu
ma indoiesc ca iti doresti foarte mult ca el sa se comporte corect , dar este o diferenta de la
ati dori foarte mult la a spune ca , daca iti doresti , si trebuie sa se intampla . Vezi aceasta
diferenta?
P:Da,adicadacaimidorescceva,nutrebuieneaparatsaseintample.
T : Corect. Dar in situatia descrisa tu nu gandesti ca ar fi bine sa se comporte corect , ci ca
trebuiecunecesitatesasecomportecorect,pentrucasituteaicomportatcorectcuel.
P:Asaeste.
T : Unde scrie ca daca tu te comporti corect cu cineva , si persoana respectiva trebuie sa se
comportecorectcutine?
P:Incodulbunelormaniere.
T:Poatecada,darundescriecasefultautrebuiesaaibabunamaniere?
P:Acumintelegcesouneti!
T:Sianume?
P : Simplul fapt ca eu imi doresc ca seful meu sa se comporte corect nu inseamna ca si
trebuiesaofaca.
T:Exact!Sidacaaigandiasa,cumcrezicateaisimtiatuncicandelnusecomportacorect?
P:Poatemaiputinfurioasa......
T:Nemultumita,darnufurioasa.
P:Exact.
T : Daca te gandesti ca el trebuie sasecomportecorectsinuoface,atuncituteinfurii.Daca
iti spui ca ar fi bine sa se comporte corect, dar oamenii nu se comporta mereu asa cum ar fi
bine si el nu secomporta corect,atunciveifinemultumita,poatefoartenemultumita,darnu
furioasa si agresiva.Iar aceasta nemultumire tolerabila ne va ajuta sa gasim solutii la

problema practica si iti va permite sa te bucuri de alte lucruri , fara a fi mereu incrancenata
dincauzaproblemelordelaserviciu.
P:Inteleg.
T : Ce putem face pentru ca nu doar sa inteleaga astaaici,cisaajungisacreziacestlucrusi
salfolosestiinviatadezicuzi?
P:Nustiu.

Acum se elaboreaza teme pentru acasa , in forma unor prescrptii cognitivcomportamentale

care sa intareasca relatia dintre cognitiile adapatative si relationale si emotiile functionale si
care sa inlocuiasca combinatia anterioara de cognitii disfunctionale si irationale si emotii
disfunctionele.

T:Cearfica,panalasedinataviitora,saincercisa itiaduci amintesisatiimaginezivii45

situatii in care teai simtit extremdefurioasapesefultau.Apoi,infiecaredintreacestea,sa
identifici gandul care tea infuriat ( spre exemplu trebuie sa se comporte corect ) si sa
incerci sa il inlocuiesti cu unulmairational(Depilda,miasfidoritsasecomporte corect,
dar nu pot sa pretind sa se poarte intotdeauna cum miar placea mie sau cum ar fi corect ).
Totodata , vei urmari cum se modifica ( calitativ si ca intensitate ) emotiile tale. Crezi ca ai
puteafaceasta?
P:Dasigur
T : Crezi ca exercitiul acesta tear putea ajutasaidentificisisatischimbimaiusorgandurile
insituatiideacestgen?
P:Desigur.Credcamiarfimaigreusaincepdirectcusituatiiconcretepeviu.
T : Care crezi ca ar putea fi lucrurile neprevazute care sa te impiedicesafaciexercitiulpana
dataviitoare?
P:Paistiusieu...Sanuamtimp..
T:Camcatcrezicatiarluafiecaredintrecele5situatii?
P:1015min
T:Tiseintamplafrecventsaaizileincarenuainici15minliberepentrutine?
P:Nuprea.
T : Sa inteleg deci ca probabilitatea ca asta sa se intamplepana lasedintaviitoareestefoarte
mica?

P:Da,sigurcavoiaveatimp....potfaceexercitiul.

Dupa ameliorarea acestei probleme ,in aceasi sedinta si/ sau in sedintele urmatoare se
abordeaza celelalte probleme emotionale . Atentie: starea de tristete sar putea sa fie una
functionala , caz in care nu va face obiectul interventiei terapeutice . Dupa ameliorarea
problemelor emotionale , pacientul va avea ostaretolerabiladeemoti functionalesinegative
vizavi de relatiile de la serviciu ( de exemplu nemultumire, tristete) care, spre deosebire de
starile emotionale disfunctionale si negative anterioare ( furie , vinovatie ) , ii permit se se
implice creativ in alte situatii de viata care sai produca emotii pozitive.In acesta faza vom
interveni si asupra rezolvarii problemei parctice ,prin tehnica de antrenament asertiv ( de
pilda, tehnici de comunicare , negociere) si/sau de rezolvare de probleme , ceea ce poate
reducechiarintensitateaemotiilornegativefunctionale.