Criterii de diagnostic DSM-5

A. Episoade recurente de alimentație compulsivă. Un astfel de

episod se caracterizează prin:
1. Ingerarea într-o perioadă scurtă de timp (e.g., 2 ore) a unei
cantități de alimente care depășește cu mult cantitatea pe care
majoritatea indivizilor ar consuma-o în aceeași perioadă de
timp și în aceleași condiții.
2. Senzația de lipsă de control asupra acțiunii de a mânca în
timpul episodului (de exemplu, persoana are sentimentul că
nu se poate opri din mâncat sau că nu poate controla ce sau cât
mănâncă).
B. Comportamente compensatorii inadecvate recurente pentru a
preveni creșterea în greutate, cum ar fi provocarea vărsăturilor,
abuzul de laxative, diuretice sau alte medicamente, postul sau
exerciții fizice intense și epuizante.
C. Atât comportamentul compulsiv cât și cel compensator
inadecvat apar în medie cel puțin o dată pe săptămână, timp de 3
luni.
D. Respectul de sine este influențat în mod nejustificat de forma
corpului și de greutate.
E. Perturbarea nu apare exclusiv în timpul unui episod de anorexie
nervoasă.
Diagnostic diferențial
1) Anorexia nervoasă tipul cu alimentație compulsivă/evacuare:
 Indivizii care au comportamente de alimentație compulsivă/evacuare
numai în cadrul episoadelor de anorexie nervoasă vor primi diagnosticul
de anorexie nervoasă, și nu primesc adițional diagnosticul de bulimie
nervoasă.
2) Tulburarea de alimentație compulsivă:
 Unele persoane au episoade de alimentație compulsivă, dar nu adoptă
comportamente compensatorii inadecvate.
3) Sindromul Kleine-Levin:
 În unele afecțiuni neurologice sau de alt tip, există o perturbare de
comportament alimentar, dar nu sunt prezente trăsăturile psihologice
caracteristice bulimiei nervoase, cum ar fi preocuparea exagerată pentru
aspectul fizic și greutate corporală.
4) Tulburarea depresivă majoră cu elemente atipice:
 Supraalimentația necontrolată este întâlnită frecvent în
tulburarea depresivă majoră cu elemente atipice, dar indivizii
cu această tulburare nu adoptă comportamente compensatorii
inadecvate și nu prezintă preocupare excesivă pentru forma
corpului și greutatea acestuia.
5) Tulburarea de personalitate borderline:
 Comportamentul de alimentație compulsivă este inclus în
criteriul de comportament impulsiv care face parte din definiția
tulburării de personalitate borderline.
Manifestări specifice comportamentale,
emoționale și cognitive în BN

Autovătămarea corporală

Comportamente Tentativele de suicid

specifice
Comportamentele alimentare
 Dezgustul

Rușinea

Manifestările Furia
emoționale
Alexitimia

Dificultățile de reglare a emoțiilor

 Evaluările nefavorabile cu
privire la propriul corp
Manifestările
cognitive
Percepția distorsionată a
dimensiunilor acestuia
Evaluarea psihologică
1) Screeningul

 Eating Attitudes Test (EAT-26)

 Întrebări precum:
- ”Mănânci în secret?”;

- ”Ești mulțumit(ă) de greutatea pe care o ai?”;

- ”Ești mai preocupat(ă) de greutatea și forma corpului decât colegii tăi?”;

2) Interviul inițial
3) Instrumente standardizate

 Eating Disorder Examination (EDE);

 Eating Behaviour Questionnaire;
 Eating Disorder Inventory-3;

3) Evaluarea medicală

 Examinarea fizică;
 Monotorizarea medicală;
 Motivația pentru schimbare
Factori de risc Acceptarea sinelui

Stimă de sine negativă Stimă de sine crescută

Imagine corporală negativă Imagine corporală pozitivă

Dietă extremă Îmbunătățirea alimentației

Tulburare de alimentație Motivație pentru schimbare

Consecințe negative Recunoaștere

Ultimul stadiu Moment critic

Figura 1. Stadiile dezvoltării și recuperării în tulburarea de alimentație

(Noordenbos, 2013)
 Tratamentul bulimiei nervoase
 BN poate fi tratată prin utilizarea unor abordări terapeutice
multiple:
- terapia cognitiv-comportamentală;
- terapia interpersonală;
- tratamentul farmacologic;
- psihoterapia psihodinamică;
- terapia comportamental dialectică;
 Recuperarea parțială Recuperarea totală

 Reducerea simptomelor tulburării de  Reducerea factorilor care au contribuit

alimentație. la dezvoltarea tulburării de alimentație.
 Consumul unei cantități adecvate de
alimente.
 Menținerea unei greutăți sănătoase fără
teama de a se îngrășa;
 O atitudine pozitivă față de corp.
 Stimă de sine crescută.
 Strategii funcționale de coping
emoțional și social.
Obiective
Reducerea numărului de episoade de supraalimentare și
consumul unei cantități adecvate de alimente fără vărsături;
Reducerea utilizării laxativelor și a exercițiilor fizice excesive;
Asigurarea celor trei mese regulate pe zi;
Însușirea unor strategii de coping alternative de reglare a stresului
și a emoțiilor negative;
Terapia cognitiv-comportamentală
 Modelul cognitiv presupune trei niveluri ale cogniției:
- gândurile negative automate: ”Sunt grasă”;
- cognițiile intermediare:
 Atitudini:”Este groaznic să fii gras”;
 Reguli: ”Trebuie să mănânc mai puțin”;

 Asumpții: ”Dacă..., atunci...”;

- credințele centrale: ”Sunt inadecvată”;

  Cooper, Todd & Wells (2000) – Model de dezvoltare și menținere a BN

Modelul de dezvoltare Modelul de menținere

Credințele pozitive

Credințele despre
Credințe consecințele negative
Experiențe Strategii de
negative
negative compensare
despre sine Gândurile despre lipsa
de control

Gândurile permisive
Mindfulness
 Wells & Sembi (2004) recomandă utilizarea analogiei norilor;
 Wells (2006) – sarcina de asociere liberă;
1) Abordarea îngrijorării;
2) Abordarea credinței privind incontrolabilitatea alimentării – Fișă
de lucru;
3) Catastrofarea;
4) Gândirea emoțională;
5) Atenția selectivă;
6) Dublul standard;
7) Abordarea gândurilor permisive;
8) Abordarea credințelor intermediare și a credințelor centrale – Joc
de rol;
 Întrebările socratice
Întrebări Întrebări de
Reflecții
generale sondare
• ”Ce gânduri ți-au • ”Îți amintești unde • ”Când te simțeai
trecut prin minte?” erai și ce făceai tristă din cauza
• ”Ce s-a întâmplat înainte de a mânca mamei tale, ai făcut
ultima dată când ai compulsiv?” ceva ca să te simți
avut un episod de • ”Ce crezi că s-ar mai bine?”
mâncat compulsiv?” întâmpla dacă nu ai
vomita în acel
moment?”
Abordarea credințelor intermediare și a celor centrale
Tehnica analizei conceptuale/ tehnica săgeții descendente

Întrebările terapeutului:
 ”Din punctul tău de vedere, ce înseamnă să fii X?”;
CI  ”Dacă este adevărat ce spui, ce înseamnă aceasta?”;
 ”Ce înseamnă pentru tine dacă nu poți fi X?”;
 ”Care este cel mai rău lucru pe care oamenii îl pot gândi despre tine?”;
CC
 ”Ce spune despre cine ești?”;
Schimbarea credințelor centrale disfuncționale
Tehnica continuumului cognitiv:

0% 100 %

VC NC
”Nu cred deloc aceasta” ”Sunt complet convinsă
că este adevărat”
Modificarea imaginii corporale
 Ședința 1: Evaluarea
 Ședința 2: Conceptualizarea personalizată
 Ședința 3, 4: Mindfulness
 Ședința 5: Schimbarea obișnuințelor care nu ajută
 Ședința 6: Atitudinea noncritică
 Ședința 7: Mass-media
 Ședința 8: Pregătirea pentru expunere
 Ședința 9, 10: Expunerea în oglindă
 Ședința 11: Sinteza și consolidarea schimbării
 Ședința 12: Continuarea planului