Tipologia atitudinilor + indicatorii nonverbali ai minciunii 1.

Atitudinea deschisa: disponibilitate, afirmare a propiei persoane, actiune eficienta

Frontiera relationala: Respectarea limitelor fiecaruia; stabilirea unui spatiu comun pe baza valorilor, nevoilor, regulilor,codurilor. Convingeri posibile: y Fiecare are propia valoare y Valoarea unuia nu depinde de valoarea celuilalt y relatie eficienta se bazeaza pe incredere reciproca y Daca am stability o relatie cu cineva inseamna ca avem ceva de cladit impreuna y Sunnt emotive si rational , iar ceilalti sunt la fel y Exista indodeauna solutii de rezolvare a problemei Emotiile resimtite: y Calm, liniste, incredere, destindere, afectiune, entuziasm, dorinta, euforie, mandrie, armonie bine, bucurie, optimism, placere, satisfactie,implinire y Orice emotie adaptata situatiei: bucurie, teama, furie, tristete. Tendinte comportamentale: Intelegere, atentie, ascultare, daruire, impartasire, empatie, acceptare, amabilitate, compasiune, consideratie, stima, glume lipsite de rautate, recunoastere pozitiva, proximitate. Mesaje:ce spune subiectul Reformulare pentru a intelege corect: ,,Asadar, spuneti ca? , interogare: ,,Care este problema? ; eunoi (eu inseamna asumareea unui angajament); ,, Va ascult (sunt disponibil pentru dumneavoastra); propun, solicit, voce raspicata, calma, vocabular bine adaptat interlocutorului, fraze sufficient de scurte. Ce arata subiectul Energie; un ras usor sau un zambet deschis; bratele deschise; atitudine de ascultare, =>foarte putine gesture + se apleaca incet-incet + inclinari ale capului + se apleaca incet+ incuviintare din cap + privire ; palmele deschise indreptate in sus ; miscari ale bratelor catre interlocutor; gesture indreptate catre interlocutor ; corpul destins, relaxare musculara, calm . Ce face subiectul: Gesturi flexibile- atitudine flexibila; gesture indreptate catre interlocutor( daruire) ; privire directa; cauta echilibrul; respecta spatiu personal; recunostere pozitiva a interlocutorului.

2. Atitudinea dominant agresiva: atacul

Frontiera relationala: Incalcarea spatiului celuilalt; punerea in aplicare a propiilor reguli; nerespectarea spatiului celuilalt. Convingeri posibile:

y y y y y y

Sunt mai valoros decat celalalt Viata este o lupta; trebuie sa fii un lup; Nici o mila pentru cei slabi; Razbunandu-ma, detestand, agresand si invinovatind , voi rezolva problema; Ceilalti se inseala, eu am dreptate; Oamenii amabili sunt niste prosti;

Emotiile resimtite: Furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, manie, turbare,ura, nemultumire, revolta, atotputernicie. Tendinte comportamentale: Aer superior,pretentios, agresiv, scandalagiu, coleric, strident si agresiv, arrogant , impulsive, exhibitionism, umor rautacios, batjocura, umor caustic, revolta neadaptata. Mesaje; ce spune subiectul Voce puternica, ritm rapid si sacadat; isi intrerupe interlocutorul; dumneavostratu (califica) ; vorbeste in locul celuilalt; celalalt e vinovat; refuz systematic; eu pretind ; dumneavoastra va inselati; termina frazele celorlalti; da ordine. Ce arata subiectul Sta in fata interlocutorului sau prea aproape de el; maxilarele stranse; crispate; se apleaca inainte; sprancenele incruntate vertical; ridica barbia; priveste de sus (capul ridicat pentru a privi in jos); fruntea sau barbia inainte; privirea fixa sustinuta, fara zambet; degetul intins, pumnul inchis sau cu latul palmei spre interlocutor; miscari ale mainii catre sine, ca pentru a lua. Ce face subiectul Se apropie brusc, se plaseaza mai sus; arata cu degetul, isi arata pumnul; atinge sau se sprijina pe biroul / scaunul interlocutului; tine degetul ridicat cu latul palmei spre interlocutor; gesture bruste, rapide, sacadate, gesture ample si prea rapide, da din picior; intrerupe.

3. Atiudinea de manipulare, un comportament fructuant

Frontiera relationala: Incalcarea spatiului celuilalt prin ambiguitate, lipsa unor reguli sau coduri.. Nerespectarea spatiului personal al celuilalt. Convingeri posibile: y y y Fiecare se gandeste doar la el Celalalt e mai putin smecher decat mine O sa-l pacalesc

y y y

Daca esti smecher te descurci intotdeauna In viata, nu e voie sa te lasi depasit Nu e prudent sa iti arati sentimentele.

Emotiile resimtite: Confuzie, placere, entuziasm, incertitudine, neincredere, autosatisfactie, orgoliu, vanitate, mandrie, (a simti) mila. Tendinte comportamentale: Volubil, vorbaret, ipocrit, plin de energie, punere exagerata in valoare, plin de initiativa, seducator. Mesaje; ce spune subiectul Fraze prea lungi (interminabile, deci neinteligibile); isi exprima duble costrangeri; noi..(amestec): un patron care le spune angajatilor: ,, suntem cu totii in aceeasi barca; nu prea prcis evita unele lucruri; vorbeste mai multe lucruri deodata; limbaj prea ethnic (neinteligibil); refolmuleaza in mod tendentious sau ambiguu; da prea multe informatii si le distorsioneaza; afirmatii gratuite; ,, Suntem de accord cu privire la cateva puncte ( fara a spune care amune. Ce arata subiectul Privire fixate asupra interlocutorului; privire menita sa seduca( fixa, insotita de zambet); zambet fortat, neadecvat, inadvertent intre gesture si vorbe (da/nu) Ce face subiectul Gesture cu dublu sens; gesture hipnotice( repetitive, care distrag atentia) isi atinge prea mult interlocutorul; tras cu ochiul nu respecta distant fata de celalalt, sta prea aproape de el, intentie de seducer prea vizibila; atitudine contradictorie; prezinta ipotezele ca niste certitudini.

4. Atitudinea de supunere pasiva : fuga pasiva, repliere, evitare a dificultatilor prin acceptare
Frontiera relationala: Nedefinita, acceptarea frontierei stabilite de celalalt, nerespectarea propiului spatiu Convingeri posibile: y y y y y Sunt o victim a situaliei Ceilalti sunt mai puternici ca mine Sunt mai putin interresant Nu prea am cu e contribui la aceasta situatie Supraestimare a autoritatii

Emotiile resimtite: Frica, temei, dependent, inferioritate, slabiciune, apatie,devalorizare, stare de rau, deprimare, absenta, plictiseala, descurajare, rezerva, victimizare, neliniste,nesiguranta,intimidare. Tendinte comportamentale: Timid discret, retras, inhibat, umil, servile, cuminte, stanjenit. Mesaje; ce spune subiectul Referire frecventa la norma, la regulament: ,,este obligatoriu , da, da ,da (accept tot ce imi cereti); acceptare imediata, sistematica; formulary impersonale, tace, mutenie, greu de auzit, voce slaba. Ce arata subiectul Priveste in colt, pleaca ochii; capul lasat; liniste, tonus muscular slab; mainile ascunse; atitudine de repliere, de protective; pune elemente intre el si celalalt. Ce face subiectul Asteapta; se retrage sistematic; lipsa de actiune, gesture putine; casca, suspina, nu isi priveste interlocutorul.

5. Atitudinea de supunere active: element active, incercarea de a se face acceptat

Frontiera relationala: Evitarea prin excelenta a frontierei relationale, acceptarea frontierei stabilite de celalalt, nerespectarea propriului spatiu. Convingeri posibile: y Cel care detine autoritatea are dreptate y Intodeauna e bines a fii de partea celui puternic y Celalalt e mai puternic decat mine y Nu e bine sa ceri Emotiile resimtite: Frica, temeri, bucurie, anxietate, spaima, confuzie, vinovatie, indoiala, nesiguranta, se simte judecat, stare de rau. Tendinte comportamentale: Acceptare, discret, bate in retragere, alunecos, lingusitor, seducator, cuminte, ascultator. Mesaje:ce spune subiectul ,,Da- isi da usor acordul; ,,Cum vreti; fraze neterminate(il lasa pe celalalt sa le termine in locul lui) lipsa de precizie, ocolire, vom vedea. Ce arata subiectul

Gesturi menite sa seduca; se lasa pe spate cand sta pe scaun; se aseaza in spate; se deplaseaza;;; da din picior casca; priveste in alta parte; neatent ;distant mare fata de interlocutor. Ce face subiectul Gesticuleaza ; intarzie; se uita la ceas sau la altceva; tine partea celui care are putere de decizie ; isi incruciseaza braele; scrie ,citeste , face altceva, respunde la telefon;formuleaza non-solicitari; nu isi priveste interlocutorul.

6. Atitudinea de supunere agresiva: infruntarea pasiva

Frontiera relationala: Definirea propiei frontier prin retragere, ii propune celuilalt sa atinga aceasta frontiera pentru a-l agresa. Convingeri posibile: y Este greu sa vezi partea buna a lucrurilor y nu se poate face nimic y eu nu valorez mare lucru dar nici ceilalti y daca as vrea, as putea dar nu vreau Emotiile resimtite: Furie, iritare, gust amar,dezgust, greata, tradare, dezacord, neputinta, respingere, neincredere, frustrare, umilire, se simte ridicol. Tendinte comportamentale: Retragere, barfe, expresii faciale numeroase, crearea unui subgroup, ranchiuna, gelozie, evitare, suparacios. Mesaje; ce spune subiectul Comenteaza de departe; rade intr-un colt; e ironic; nu reeactioneaza; tudumneavoastra..(calificativ); dialogheaza putin; nu spune ci arata, iar celalalt trebuie sa inteleaga. Ce arata subiectul Priveste cu coada ochiului; bratele incrucisate; barbia ridicata; se lasa pe spate cand sta pe scaun; mesaje nonverbal transmise prin mimica; ridica din umeri; multe expresii faciale indirect; isi da ochii peste cap; zambet ironic; mana pe ceafa; se leagana pe scaun. Ce face subiectul Alimenteaza zvonurile; uracios; uneori brutal; gesticuleaza ; cauta nod in papura; da inapoi, cauta sa intre in contact cu alte personae prezente (joc- alianta); face altceva.

Indicatori nonverbali ai minciunii

Exista cteva elemente privind localizarea indicatorilor nonverbali ai minciunii: ochii, corpul, nasul. Ochii. Sunt c teva credinte larg int lnite la nivelul cunoasterii comune in raport cu importanta semnalelor oferite de catre ochi pentru detectarea minciunilor: 1. Evitarea privirii este un semn al minciunii. Oamenii cred ca evitarea privirii se datoreaza presiunii morale din momentul in care un interactant performeaza o minciuna. 2. Clipitul rapid este un semn al performarii unei minciuni. Datorita emotiei resimtite de individ in momentul in care minte, clipitul se intensifica.

Constatari ale studiilor:

1. Privirea este un element usor de manipulat de catre mincinos. Faptul ca acesta stie ca ceilalti cred ca evitarea privirii este un semn al minciunii il face sa manipuleze acest element, intensific ndu-si privirea. Aceasta nu exclude faptul ca evitarea privirii nu poate fi un semnal al minciunii, insa in analiza comportamentului unei persoane trebuie sa luam in calcul si intensificarea exagerata a duratei contactului vizual (daca doriti sa aflati daca cineva minte nu cautati sa surprindeti doar privirile laturalnice - cautati si momentele in care priveste mai intens dec t de obicei).

2. Sunt situatii in care, din cauza tensiunii emotionale, persoanele pot clipi mai des dec t e normal, nu pentru ca mint, si, de asemenea, exista mincinosi care reusesc o rata normala a clipirii in momentul performarii unei minciuni. Corpul. La nivelul cunoasterii comune, o preconceptie foarte rasp ndita este aceea ca agitatia m inilor este un semnal al minciunii. Dar sa vedem ce ne transmit informatii stiintifice despre aceasta preconceptie. Gesturile numite stiintific adaptori", in categoria carora intra scarpinatul in cap", m ng ierea parului", frecarea palmelor", pot fi considerate, in anumite situatii, indicatori ai minciunii deoarece sentimentul de vina din momentul performarii unei minciuni ii determina pe oameni sa faca acest tip de gesturi. Acest lucru este int lnit mai ales in cazul mincinosilor neexperimentati si in situatiile in care miza minciunii este una foarte mare. Insa, la fel ca si in cazul altor semnale, unii oameni, stiind ca altii vor fi atenti la aceste tipuri de semnale, vor incerca sa le controleze, gesturile lor devenind mai rigide, si nu mai animate". De asemenea, studiile stiintifice sugereaza ca elementele ce tin de partea superioara a corpului sunt si cele mai supuse unui control constient. Astfel, at t gesturile, c t si miscarile ochilor ne pot insela si, in multe situatii, elementele partii inferioare a corpului pot fi mai informative in raport cu minciuna.
Nasul Datele stiintifice ne ofera urmatoarele informatii:

a) inrosirea si cresterea in volum a nasului se pot produce in momentul in care o persoana spune o minciuna; b) atingerea nasului reprezinta un substitut pentru acoperirea locului faptei", adica acoperirea gurii care a scapat o minciuna, reprezent nd un indicator al ascunderii: A. Hirsch si Ch. Wolf, analiz nd marturia lui Bill Clinton din august 1998, in care acesta a negat contactul sexual cu Monica Lewinsky, au numit gestul atingerii nasului cu m na sindromul Pinocchio". Cei doi autori sustin ca acest gest nu are legatura cu acoperirea gurii cu m na: c nd Clinton spunea adevarul, nu-si atingea nasul aproape deloc, dar c nd a mintit si-a atins nasul aproximativ o data la patru minute. Mastile minciunii. S-au identificat urmatoarele masti utilizate frecvent in momentul performarii minciunilor: 1) figura impasibila"; 2) zmbetul". Prima necesita un efort minim din partea mincinosilor si este mai la indem na. Cea de-a doua este la fel de usor de adoptat, insa e mult mai eficienta din urmatoarele motive: a) este expresia faciala cel mai simplu de performat; b) reduce suspiciunile interlocutorilor si le produce confort psihic; c) in general, oamenii nu au capacitatea de a distinge intre z mbetul autentic si cel fals. Exista insa o serie de elemente care ne pot ajuta sa facem diferenta dintre z mbetul adevarat si cel fals: a) Durata z mbetului". Z mbetele false au o durata mult mai mare dec t cele adevarate, care au, de regula, caracter spontan; b) Montajul". Z mbetele false sunt montate mult mai rapid dec t z mbetele autentice; c) Localizarea z mbetului". Se poate vorbi de o parte superioara a fetei si de o parte inferioara. Deoarece cele doua tipuri de z mbete sunt determinate de centrii nervosi localizati in mod diferit pe creier, z mbetele adevarate se exprima prin micromiscari ale partii superioare (ale carei miscari sunt mai putin controlate constient), iar z mbetele false sunt localizate in special in partea inferioara a fetei (ale carei miscari sunt in mai mare masura supuse controlului constient). In cazul z mbetelor adevarate sunt importante micromiscarile muschilor din jurul ochilor si ale muschilor care ridica colturile gurii"; d) ,,Simetria". Se refera la distributia z mbetului pe cele doua jumatati (dreapta si st nga) ale fetei. Un z mbet distribuit in mod uniform pe cele doua parti ale fetei are o probabilitate mare de a fi autentic: daca vedeti un z mbet asimetric, acesta poate fi autentic sau fals, dar daca vedeti unul care apare numai pe jumatate de fata, acesta este foarte probabil fals, spune literatura de specialitate.

n opinia lui T. BUTOI, n momentul simul rii, subiectul prezint o serie de manifest ri emo ionale. Cele mai multe dintre aceste manifest ri nu se pot controla n ntregime deoarece sunt cauzate de tensiunea psihic specific sistemului nervos vegetativ. Prezent m n continuare o list a indicatorilor fiziologici folosi i n tehnicile moderne de detec ie a simul rii 1. modific rile activit ilor cardiovasculare, manifestate n ritmul i amplitudinea pulsului, precum i n tensiunea arterial nso ite de fenomene vasodilatatorii (congestionare) i vasocostrictorii (paloare) modificarea caracteristicilor normale ale respira iei, care, n prezen a emo iei, devine neregulat i mai grea modificarea rezisten ei electrice a pielii, denumit reac ie electrodermic (R.E.D.)

2. 3.

4. 5. 6. 7. 8. 9.

modificarea caracteristicilor normale ale vocii, a func iei fonatorii influen ate de schimbarea tremurului fiziologic al musculaturii aparatului fonorespirator modificarea caracteristicilor scrierii, ndeosbi n privin a vitezei de execu ie i a presiunii, care se poate accentua sau reduce modificarea tensiunii musculare, manifestat prin crispare sau blocarea func iilor motorii (aspectul de nlemnit de fric ) modificarea temperaturii corpului modific ri la nivelul comportamentului ocular modific ri la nivelul activit ii electronice a scoar ei cerebrale, nregistrat prin intermediul electroencefalografului sub forma electroencefalogramei (EEG), indicator important al tensiunii psihice.