Bazele teoretice ale psihodiagnosticului 2018-2019

Sisteme normative de evaluare - etalonarea

Măsurarea și evaluarea în psihologie

Măsurarea în psihologie presupune asocierea unor simboluri, de cele mai multe ori
numerice, după anumite reguli, pentru a indica gradul de prezență a atributului măsurat. Evaluarea
presupune acordarea unui sens şi a unei semnficaţii rezultatelor măsurării. Depinde de un sistem
de referinţă extern, de natură logico-matematică şi teoretică. Sistemul de referinţă logico-
matematic este în majoritatea cazurilor etalonul. Sistemul de referinţă teoretic este legat de
definirea conceptelor ce au fost conceptualizate. În instrumentele utilizate pentru măsurare,
împreună cele două sisteme ne permit:
 interpretarea statistică a rezultatului obținut
 interpretarea psihologică a rezultatului obținut de către individ
În practica psihodiagnostică întâlnim trei categorii de sisteme de etalonare:
1. Sisteme normative în procente
2. Etaloane în note brute în unități de abateri standard (sigma)
3. Etaloane în note standard în note z

1. Sisteme normative în procente

Acestea se construiesc pentru variabile măsurate pe scala ordinală sau pentru variabile măsurate
pe scala de intervale dar care nu se distribuie normal. Aceste tipuri de etaloane formează clase
inegale din punct de vedere al distanței dintre limita superioară și limita inferioară a fiecărei clase
dar egale din punct de vedere a procentajului de subiecți incluși în fiecare clasă.

Etape:
a. Organizarea datelor pe variante de variație (ordonare crescătoare)
b. Calcularea volumului distribuției
𝑓
c. Calcularea frecvenței relative procentuale (𝑓𝑟% = ∗ 100)
𝑁

d. Calcularea frecvenței relative procentuale cumulate

e. Identificare punctelor de tăiere în acord cu procentajul dorit în funcție de numărul de clase
f. Realizarea tabelului descriptiv

1
Bazele teoretice ale psihodiagnosticului 2018-2019
Sisteme normative de evaluare - etalonarea
Exercițiul 1. Se dau următoarele date obținute în urma evaluării inteligenței emoționale. Realizați
un etalon în 5 clase procentuale (cvintile). În ce clasă se află următorii participanți: X1 = 17; X2 =
20; X3 = 35?
nr
crt X f fr fr% fr%c
1 10 4 0.06 6% 6.00%
2 12 9 0.13 13% 19.00% q1
3 14 7 0.10 10% 29.00%
4 16 10 0.14 14% 43.00% q2
5 18 5 0.07 7% 50.00%
6 20 4 0.06 6% 56.00%
7 22 5 0.07 7% 63.00% q3
8 23 6 0.09 9% 72.00%
9 24 3 0.04 4% 76.00%
10 25 5 0.07 7% 83.00% q4
11 26 5 0.07 7% 90.00%
12 27 4 0.06 6% 96.00%
13 28 3 0.04 4% 100.00%
N = 70

12 16 22 25

Q1 Q2 Q3 Q4

Nr clasă Limite Descriere  Subiectul 1 (X1 = 17) se află în clasa III și

prezintă un nivel mediu al inteligenței
I Min – 12 Nivel scăzut emoționale.
II 13 – 16 Nivel mediu inferior  Subiectul 2 (X2 = 20) se află în clasa III și
prezintă un nivel mediu al inteligenței
III 17 – 22 Nivel mediu emoționale.
IV 23 – 25 Nivel mediu superior  Subiectul 3 (X3 = 35) se află în clasa V și este
descris de un nivel ridicat al inteligenței
V 26 - max Nivel ridicat emoționale.

- Încadrați cei trei subiecți într-un etalon în patru clase procentuale (cvartile).

2
Bazele teoretice ale psihodiagnosticului 2018-2019
Sisteme normative de evaluare - etalonarea
2. Etaloane în note brute în unități de abateri standard (sigma)
Se pot realiza doar pentru date măsurate pe scala de interval și care sunt normal distribuite. Pentru
că respectă forma distribuției normale, acest tip de etalon nu separă clase egale de participanți ci
propune clase egale în termeni de scorui (clasele sunt egale din punct de vedere a distanței dintre
limita superioară și limita inferioară). Etaloanele se realizează în funcție de media și abaterea
standard a distribuției datelor. Prima clasă formată va fi mereu cea plecând de la medie, iar
celelalte clase se formează în simetrie, atât în partea scorurilor ridicate, cât și în secțiunea scorurilor
scăzute. După gradare pe curbă a etalonul, se construiește tabelul descriptiv al etalonului (numărul
clasei și limitele fiecărei clase).

Precizări:

- Când numărul de clase este impar – media este inclusă în clasa de mijloc
- Când numărul de clase este par – media separă cele două clase mijloc.

2.1.Etalon în unități de abateri standard cu trei clase

I II III

X
X-1s X+1s

2.2.Etalon în unități de abateri standard cu patru clase

I II III IV

X
X-1s X+1s

3
Bazele teoretice ale psihodiagnosticului 2018-2019
Sisteme normative de evaluare - etalonarea

2.3.Etalon în unități de abateri standard cu cinci clase inegale

I II III IV V

X
X-2s X-1s X+1s X+2s

2.4.Etalon în unități de abateri standard cu cinci clase egale

I II III IV V

X
3𝑠 𝑠 𝑠 3𝑠
𝑋− 𝑋− 𝑋+ 𝑋+
2 2 2 2

2.5.Etalon în unități de abateri standard cu șase clase egale

I II III IV V VI

X
X-2s X-1s X+1s X+2s

2.6.Etalon în unități de abateri standard cu șapte clase

I II III IV V VI VII

X
5𝑠 3𝑠 𝑠 𝑠 3𝑠 5𝑠
𝑋− 𝑋− 𝑋− 𝑋+ 𝑋+ 𝑋+
3 3 3 3 3 3

4
Bazele teoretice ale psihodiagnosticului 2018-2019
Sisteme normative de evaluare - etalonarea
3. Etaloane în note standard z
Acest tip de etaloane pleacă de la principiile distribuției notelor z, respectiv media are valoare 0
iar abaterea standard = z = 1. De această dată, clasele se construiesc folosind fracțiuni ale lui z.
Câteva precizări:
- Când numărul de clase este impar – media este cuprinsă în clasa de mijloc
- Când numărul de clase este par – media separă cele două clase de mijloc
- Când numărul de clase (k) este impar, putem calcula fracțiunea lui z cu care ne deplasăm
2𝑧
în stânga și în dreapta mediei (0) astfel:
𝑛𝑟 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑒−1

- Când numărul de clase (k) este 6, 8, 10, putem calcula fracțiunea lui z cu care ne deplasăm
6𝑧
în stânga și în dreapta mediei (0) astfel:
𝑛𝑟 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑒

- Tabelul descriptiv al fiecărui etalon va fi mereu același deoarece media și abaterea standard
a distribuției z nu se modifică!
- Pentru a putea încadra performanța unui individ într-un etalon în clase z este necesar ca
𝑋−𝑀
performanța sa, din note brute, să fie transformată în note standard z ( 𝑧𝑐𝑎𝑙𝑐 = )
𝑆

2𝑧 2𝑧
3.1.Etalon în 3 clase Z (fracțiunea lui z = = = 𝑧)
3−1 2

-1 +1

-z 0 +z

Nr clasă Limite
I Min; -1
II -0,99; +1
III +1,01; max

5
Bazele teoretice ale psihodiagnosticului 2018-2019
Sisteme normative de evaluare - etalonarea
3.2.Etalon în 4 clase z (fracțiunea lui z = 1z)

-1 1

0
-z +z

Nr clasă Limite
I Min; -1,00
II -0,99; 0
III 0,01; +1,00
IV +1,01; max

6𝑧
3.3.Etalon în 6 clase Z (fracțiunea lui z = = 𝑧)
6

- 2,00 -1,00 1,00 2,00

-2z -z 0 +z +2z

Nr clasă Limite Media distribuției pentru sociabilitate are valoarea 50,1 iar
I Min; -2,00 varianța este 146,41.
II -1,99; -1,00 a. În ce clasă a unui etalon în 7 clase în unități de abateri
III -0,99; 0 standard se află un individ care a obținut scorul 60?
IV 0,01; 1,00 b. În ce clasă a unui etalon în 8 clase z se află un individ care
V 1,01; 2,00 a obținut scorul 32?
VI 2,01; max c. În ce clasă a unui etalon în 5 clase egale în unități de
abateri standard se află un individ care a obținut scorul 70?
d. În ce clasă a unui etalon în 11 clase z se află un individ
care a obținut scorul 45?

6
Bazele teoretice ale psihodiagnosticului 2018-2019
Sisteme normative de evaluare - etalonarea
2𝑧 2𝑧 𝑧
3.4.Etalon în 5 clase Z (fracțiunea lui z = = = )
5−1 4 2

- 1,50 - 0,50 + 0,50 + 1,50

- - 0

Nr clasă Limite
I Min; -1,50
II -1,49; -0,50
III -0,49; 0,50
IV 0,51; 1,50
V 1,51; max

2𝑧 2𝑧 𝑧
3.5.Etalon în 7 clase Z (fracțiunea lui z = = = )
7−1 6 3

- 1,66 - 1,00 - 0,33 + 0,33 + 1,00 + 1,66

- - - 0

Nr clasă Limite
I Min; -1,66
II -1,65; -1,00
III -0,99; -0,33
IV -0,32; +0,33
V +0,34; +1,00
VI -1,01; +1,66
VII +1,67; max