Fidelitatea instrumentelor

psihologice

Bazele teoretice ale psihodiagnosticului (S4)

2018-2019
 **********************************************************
**********************************************************
**********************************************************
**********************************************************
**********************************************************
**********************************************************
********************************************************** **********
**********************************************************
********************************************************** **********
********************************************************** **********
**********************************************************
********************************************************** *********
**********************************************************
**********************************************************
*********************************************************

Testul  În realitate testul extrage, din variaţiile teoretic infinite ale

conduitelor subiectului, un număr limitat de eşantioane de
psihologic conduită, pe care le măsoară, oferind o imagine lacunară asupra
conduitei reale a persoanei testate.
  Fidelitatea se referă la precizia cu care un test măsoară anumite
Fidelitatea caracteristici.
testelor
 1. stabilitatea rezultatelor în timp şi în consecinţă în predictibilitatea lor.
(Cât de variabile de fluctuante sunt rezultatele subiectului de la o
măsurare la alta?
2. acurateţea, precizia cu care testul măsoară ceea ce şi-a propus să
măsoare. (Valorile obţinute la o probă sunt adevăratele valori ale
aspectului psihologic măsurat? Diferenţele interindividuale,
Fidelitatea constatate în privinţa cotelor obţinute la test, pot fi explicate prin
testelor diferenţe reale dintre subiecţi?)

3. absenţa relativă a erorilor de măsurare. (Cât de mare este eroarea

de măsurare (totalul erorilor întâmplătoare) a testului?)
Stabilitatea în timp a
rezultatelor
  Metoda constă în a aplica acelaşi test de două ori aceluiaşi
Metoda test- grup de subiecţi la un interval mai mic sau mai mare de timp

retest şi a calcula corelaţia dintre rezultatele obţinute.

  Estimarea fidelităţii test – retest se notează cu rxx’ și
presupune calcularea corelaţiei dintre scorurile subiecţilor la
cele două aplicări.
Metoda test-  În general, se consideră că la o lună distanţă între ele, o
retest corelaţie de 0,69 ar indica un grad „rezonabil” de stabilitate;
 la intervale mai scurte între aplicări (de o săptămână sau două)
corelaţia trebuie să fie una mai ridicată (în jurul valorii de 0,8).
Acuratețea
  Vizează măsura în care itemii construiți măsoară în aceeași direcție
constructul dorit.

Fidelitatea.  Etape:

Consistența  Identificarea itemilor inversați

 Recodarea itemilor inversați
internă a itemilor  Calcularea coeficientului de consistență internă Alpha Cronbach
 Interpretarea coeficientului.
  Identificarea itemilor inversați
 Itemul inversat (indirect) măsoară în aparență conceptul diametral opus celui
dorit.
 Se modifică valoarea numerică a răspunsului la item, în funcție de numărul de
trepte ale scalei de răspuns.

 a. Itemul dihotomic:
 Da/nu.
Consistența  Da se transformă în Nu

internă a
 Nu se transformă în Da.
 Adevărat/fals.

itemilor  Adevărat se transformă în fals

 Fals se transformă în adevărat.

 b. Itemul polihotomic.
 Scală de tip Likert, 1-5:
 1 se transformă în 5,
 2 se recodează în 4,
 3 rămâne 3,
 4 se transformă în 2,
 5 se transformă în 1.
 Aplicație 1. Identificați itemii inversați
 Următorii itemi fac parte din instrumentul
HEXACO și vizează dimensiunea onestitate-
umilință. Această dimensiune vizează tendința de
a evita manipularea altor persoane pentru un
câștig personal, de a încălca legile/regulile și nu
se interesează de câștigul financiar (nu simt
nevoia de a deține un statut social ridicat) și
prezintă patru fațete:
 Sinceritate – tendința de a fi sincer în relațiile
interpersonale.
 Corectitudine – tendința de a evita frauda sau
actele de corupție.
 Evitarea lăcomiei – tendința de a fi neinteresat de
posesia lucrurilor materiale luxurioase.
 Modestie – tendința de a fi modest și neîndreptățit
pentru recunoașterea meritelor.
 La itemi se răspunde pe o scală de la 1 (dezacord
puternic) la 5 (acord puternic).
 6, 12*, 18, 24*, 30*, 36, 42*, 48*, 54, 60*
6. Nu aş folosi linguşeala pentru a obţine o promovare la muncă, chiar
dacă aş crede că pot să reuşi în acest fel.
12. Dacă aş şti că nu aş fi prins (prinsă) niciodată, aş fi dispus (dispusă)
să fur un milion de dolari.
18. Nu este foarte important pentru mine să am bani mulţi.
24. Cred că mi se cuvine mai mult respect decât unei persoane
obişnuite.
30. Dacă vreau ceva de la cineva, o să râd chiar şi la cele mai proaste
glume ale acelei persoane.
36. Nu aş accepta niciodată mită, nici dacă ar fi vorba despre o sumă
foarte mare de bani.
42. Mi-ar face multă plăcere să deţin bunuri scumpe, luxoase.
48. Vreau ca oamenii să ştie faptul că sunt o persoană importantă, cu o
poziţie deosebită.
54. Nu aş pretinde că îmi place cineva, doar pentru a obţine o favoare
de la acea persoană.
60. Aş fi tentat (tentată) să folosesc bancnote false, dacă aş şti că nu m-
ar prinde nimeni.
 Aplicație 2. Identificați itemii inversați
 Următorii itemi fac parte din instrumentul
HEXACO și vizează dimensiunea deschidere spre
experiență. Este descrisă drept tendința de
apreciere a artei și naturii, exprimarea curiozității
cu privire la diverse domenii ale cunoașterii. Își
folosesc imaginația în viața de zi cu zi și pun în
practică idei neobișnuite/neconvenționale.
 Apreciere estetică – tendința de apreciere a
elementelor artistice și naturale.
 Curiozitate – tendința de căuta informații și
experiențe cu mediul natural și social.
 Creativitate – preferința către inovație
experimentare.
 Neconvenționalitate – tendința de a pune în
practică idei neobișnuite, neconvenționale.
 La itemi se răspunde pe o scală de la 1 (dezacord
puternic) la 5 (acord puternic).
 1*, 7, 13, 19*, 25, 31*, 37, 43, 49*, 55*.
1. M-aş plictisi destul de mult într-o vizită la o galerie de
artă.
7. Sunt interesat să învăţ despre istoria şi politica altor ţări.
13. Mi-ar plăcea să creez o operă de artă, cum ar fi un
roman, un cântec sau o pictură.
19. Cred că este o pierdere de timp să băgăm în seamă
ideile radicale.
25. Dacă aş avea posibilitatea, mi-ar plăcea să vizionez un
concert de muzică clasică.
și
31. Nu mi-a plăcut niciodată să răsfoiesc o enciclopedie.
37. Oamenii mi-au spus deseori că am o imaginaţie bogată.
43. Îmi plac persoanele care au puncte de vedere
neconvenţionale.
49. Nu mă consider o persoană de tip artistic sau creativ.
55. Mi se pare plictisitor să discut filosofie.
  Identificarea itemilor inversati
 Stabilirea noilor valori in functie de tipul de scala (de ex.,
pentru o scala in 5 trepte: 1 devine 5, 2 devine 4, 3 ramane 3,
4 devine 2, 5 devine 1)

 Realizarea transformarii in SPSS:

Transform – Recode into Same Variables
Recodarea
itemilor
  Alegerea itemilor inversați (se trec din partea stângă a ferestrei în
câmpul din dreapta).

Recodarea
itemilor
  Schimbarea valorilor (Old and New Values). Se trece modalitatea de
schimbare a fiecărui punct inițial al scalei (old value 1) în valoarea nouă,
recodată (new value 5), apăsăm add și adăugăm fiecare punct al scalei.
După ce am terminat de adăugat fiecare valoare modificată, apăsăm
continue.

Recodarea
itemilor

 După ce acești pași au fost realizați, apăsăm OK!

Modalități de estimare a
consistenței interne
Coeficientul Alpha Cronbach
Media corelațiilor inter-item

Metoda Split half

  Se bazează pe calculul corelaţiei medii a fiecărui item cu ceilalţi,
consideraţi simultan.
 Principala problemă a indicatorului alfa Cronbach este aceea că el
este unul ambiguu, deoarece suportul său matematic îl face direct

Alpha proporţional cu numărul de itemi.

 instrumentele cu un număr redus de itemi pot avea coeficienţi alfa mici
Cronbach chiar dacă legăturile dintre itemi sunt, în realitate, satisfăcătoare;
 Instrumentele cu un număr mare de itemi, valorile ridicate ale lui alfa
Conbach rezultate pot masca un nivel necorespunzător de fidelitate, în
sensul că itemii ar putea să nu fie, în realitate, suficient de omogeni.
  Realizarea analizei:
Analyze – Scale – Reliability analysis

Alpha
Cronbach
  Mutăm itemii din dimensiunea testată în câmpul din dreapta și ne
asigurăm că modelul testat este Alpha.

Alpha
Cronbach
  Activând butonul Statistics, bifăm următoarele:

Alpha
Cronbach
  Semnificația coeficientului:
 Inacceptabil: α < 0.50
 Fidelitate slabă: 0.5 ≤ α < 0.6
Interpretarea  Fidelitate nesatisfăcătoare: 0.6 ≤ α < 0.7
coeficientului  Fidelitate satisfăcătoare: 0.7 ≤ α < 0.8
 Fidelitate bună: 0.8 ≤ α < 0.9
Alpha Cronbach  Fidelitate foarte bună: 0.9 ≤ α
  Se bazează pe calcularea independentă a corelaţiei fiecărui item cu fiecare din
ceilalţi (nu cu ansamblul lor, ca în cazul lui alfa Cronbach), şi apoi calculul
mediei acestor corelaţii.

 Instrumentele cu o fidelitate corespunzătoare au această medie cuprinsă în

intervalul 0,15 - 0,5 - în funcţie de gradul de generalitate al constructului.

Media
corelațiilor
inter-item
  Reprezintă o metodă de estimare a consistenţei interne ce
calculează corelaţia dintre două jumătăţi ale instrumentului.
 Aceste jumătăţi pot fi stabilite în diverse forme:
 corelaţia split-half poate fi calculată între prima jumătate dintre itemi cu
Metoda Split cea de-a doua,

half  între jumătatea ce conţine itemii cu numere de ordine impare cu cea a

itemilor pari („odd – even”),
 sau între jumătăţi construite aleator.
 Coeficientul se interpretează precum coeficientul Alpha.
  O problemă de ordin matematic a acestui procedeu este aceea că
toate aceste metode de stabilire a celor două jumătăţi de instrument
(deci, toţi coeficienţii split-half) subestimează consistenţa internă,
deoarece corelaţia rezultată între jumătăţi este influenţată de
numărul total de itemi ai instrumentului.
Metoda Split  Din cauza faptului că fiecare dintre jumătăţi conţine un număr
half semnificativ mai mic de itemi decât instrumentul în sine, corelaţia
dintre ele va fi întotdeauna mai redusă decât adevăratul nivel de
consistenţă internă al itemilor acestuia.

 Pentru eliminarea acestei probleme se utilizează un procedeu de

corecţie matematică (inclus în mod automat şi în procedura split-
half din SPSS), bazat pe formula Spearman – Brown.
  În SPSS...
Analyze – Scale – Reliability

Metoda Split
half
  Mutăm itemii din dimensiunea testată în câmpul din dreapta și
ne asigurăm că modelul testat este Split half.

Metoda Split
half
  Activând butonul Statistics, bifăm următoarele:

Metoda Split
half
  Se interpretează coeficientul de corelație corectat între cele
două părți ale instrumentului, în funcție de lungimea
acestora.
 Dacă numărul de itemi este par, cele două părți sunt egale și se
citește coeficientul de pe rândul equal length.
 Dacă instrumentul are un număr impar de itemi, cele două părți
sunt inegale și se citește coeficientul de pe rândul unequal
Metoda Split length.

half
  Un grup de 50 de adulți au completat o scală care măsoară
stabilitatea emoțională (conține 30 de itemi). În urma analizei s-au
obținut următoarele rezultate:
 Coeficientul Alpha Cronbach are valoarea 0,72

Aplicația 3.  Media corelațiilor inter-item este 0,30

 Coeficientul split half corectat este 0,75
 Coeficientul de corelație între prima și cea de-a doua testare este 0,75
 Discutați fidelitatea acestui instrument.
  Un grup de 50 de adolescenți au completat de două ori, la o distanță
de 45 de zile, un instrument care vizează gradul de îngrijorare cu
privire la performanțele școlare. instrumentul conține 10 itemi, cu o
scală de răspuns dihotomică (da/nu).
 Coeficientul de corelație între cele două testări are valoarea 0,50.

Aplicația 4.  Coeficientul alpha cronbach are valoarea 0,62.

 Media corelațiilor inter-item este 0,10
 Coeficientul split half corectat este 0,50.
 Discutați fidelitatea acestui instrument.
  Davidshofer, K. R. & Murphy, C. O. (2005). Psychological testing :
principles and applications (6th ed.). Upper Saddle River, N.J.:
Pearson/Prentice Hall.
 Havârneanu, C. (2000). Cunoașterea psihologică a persoanei. Iași:
Editura Polirom.

 Kline, P. (2000). The handbook of psychological testing (2nd ed.).

Bibliografie London: Routledge.
 Mitrofan, N. (2009). Testarea psihologică. Aspecte teoretice și practice.
Iași: EdituraPolirom.
 Stan, A. (2002). Testul psihologic – evoluţie, construcţie, aplicaţie. Iași:
Editura Polirom.