Validitatea instrumentelor

psihologice.
Validitatea discriminativă și validitatea
incrementală

Bazele teoretice ale psihodiagnosticului (S6)

2018-2019
  Se referă la capacitatea instrumentului de a separa corect oamenii
din cele două tipuri extreme după criteriul trăsăturii măsurate.
 De exemplu, validitatea discriminativă a unui instrument care
Validitatea evaluează temperamentul presupune diferenţierea între oamenii
discriminativă extravertiţi şi cei introvertiţi.
  Metoda grupurilor cunoscute
 Constă în calcularea diferențelor dintre media scorului la instrument a
grupului care posedă aceea trăsătură și a celui care nu o posedă a
celui care nu o posedă.
Validitatea  Se testează prin testul T pentru eșantioane independente.

discriminativă  Un test are validitate discriminativă dacă există diferențe

semnificative între cele două grupuri (p≤0,05) iar media grupului
care posedă aceea trăsătură este mai mare comparativ cu media
grupului care nu posedă aceea trăsătură.
  Analiza unui instrument care măsoară egotismul a oferit următoarele rezultate.
Discutați validitatea discriminativă a acestui instrument.
Aplicație 1. grup N
Group Statistics
Mean Std. Deviation Std. Error Mean
cu egotism 15 53.4000 10.00571 2.58346
sc_egotism
fara egotism 15 40.6667 9.73702 2.51409

Independent Samples Test

Levene's Test t-test for Equality of Means
for Equality of
Variances
F Sig. t df Sig. (2- Mean Std. Error 95% Confidence Interval of the
tailed) Difference Difference Difference
Lower Upper
Equal
variances .185 .670 3.532 28 .001 12.73333 3.60485 5.34914 20.11753
assumed
sc_egotism
Equal
variances not 3.532 27.979 .001 12.73333 3.60485 5.34889 20.11777
assumed
  Există diferențe semnificative între media celor cu egotism (M = 53.4)
si media celor fără egotism (M = 40, 66), având valoare lui t(28) =

Aplicație 1. 3.53 și un p = 0.001 < 0.05, în sensul că media celor cu egotism este
semnificativ mai mare comparativ cu media celor fără egotism. Astfel,
rezolvare testul care vizează egotismul are validitate discriminativă.
  Analiza unui instrument care măsoară perfecționismul moral a oferit următoarele
Aplicație 2. rezultate. Discutați validitatea discriminativă a acestui instrument.

Group Statistics
grup N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
perfectionism 165 3.3203 .57602 .04484
Perfectionism_moral
nonperfectionism 163 3.3269 .61286 .04800

Independent Samples Test

Levene's Test for t-test for Equality of Means
Equality of Variances
F Sig. t df Sig. (2- Mean Std. Error 95% Confidence
tailed) Differenc Differenc Interval of the
e e Difference
Lower Upper
Equal variances
.000 .994 -.100 326 .920 -.00656 .06566 -.13574 .12262
assumed
perfectionism
Equal variances
-.100 324.219 .921 -.00656 .06569 -.13579 .12267
not assumed
  Nu există diferențe semnificative între media celor cu
perfecționism (M = 3.32) și media celor fără perfecționism (M =

Aplicație 2. 3.32), având valoarea lui t(326) = -0.100, p = 0.99 > 0.05.
Astfel, testul care măsoară perfecționismul moral nu are
rezolvare validitate discriminativă.
  Vizează capacitatea instrumentului de a oferi informaţii
suplimentare în comparaţie cu celelalte instrumente deja
existente ce evaluează acelaşi construct.
Validitatea  Un instrument are validitate incrementală dacă permite
incrementală creşterea corectitudinii diagnosticului şi a predicţiilor făcute pe
baza acestuia.
  Este evaluată prin analiza capacităţii instrumentului de a creşte
Validitatea corectitudinea predicţiilor care pot fi făcute prin utilizarea sa cu

incrementală privire la anumite comportamente reale (criterii).

 Instrumentul are validitate incrementală predictivă dacă el duce la
predictivă identificarea unei proporţii mai mari a cauzelor diferenţelor dintre
subiecţi în ceea ce priveşte criteriul.
  Acest aspect este examinat prin metoda statistică a regresiei,
analizând creşterea procentului de varianţă explicată a criteriului
Validitatea prin introducerea respectivului instrument ca predictor.
incrementală  Dacă el explică un procent mai mare de varianţă decât celelalte
predictivă instrumente deja existente, înseamnă că diferenţele dintre oameni
la scorurile sale sunt în mai mare măsură asociate cu diferenţe în
privinţa respectivului comportament.
  Un studiu care viza validarea instrumentului de justificare morală a
încălcărilor în trafic a testat în ce măsură acest instrument contribuie
la cunoașterea frecvenței de implicare în accidente rutiere.
Rezultatele analizei de regresie multiplă sunt sintetizate mai jos. Ce
putem spune despre validitatea incrementală a acestui instrument?

Implicarea în accidente
Step 1 Step 2

Aplicația 3.
β β ΔR2
Model 1
Justificarea morală a încălcărilor în trafic .163** .161** .026**
Dezangajarea morală .004 .000

Model 2
Dezangajarea morală .094 .004 .009
Justificarea morală a încălcărilor în trafic .161** .017**
R2 .105**
  În primul model, justificarea morală explică un procent
semnificativ de varianță a implicării în accidente (2.6%), pe
când introducerea celui de-al doilea predictor nu aduce un
plus de varianță explicată. În cel de-al doilea model,
dezangajarea morală explică un procent nesemnificativ de
varianță a implicării în accidente (0.9%), pe când la

Aplicație 3. introducerea celui de-al doilea predictor, acesta aduce un plus

semnificativ de varianță explicată, respectiv 1.7%. În
rezolvare concluzie, testul care vizează justificarea morală a încălcărilor
în trafic are validitate incrementală predictivă.
 Justificarea morală a încălcărilor aduce un plus de 1.7%
varianță explicată, pe când dezangajarea morală nu aduce un
plus semnificativ de varianță explicată. Astfel, testul nou
construit are validitate incrementală predictivă.
  Într-un studiu de validare a unui nou instrument de recunoașterea
emoțiilor, autorii au aplicat acest instrument unui grup de 500 de
participanți alături de un instrument de acceptare a emoțiilor.
Cercetătorii au fost interesați de predicția stării de bine a
participanților. Rezultatele analizei de regresie multiplă sunt
sintetizate mai jos. Ce putem spune despre validitatea incrementală
a acestui instrument?

Starea de bine
Step 1 Step 2

Aplicația 4. β β ΔR2
Model 1
Recunoașterea emoțiilor .10 .05 .06
Acceptarea emoțiilor .15 .20**

Model 2
Acceptarea emoțiilor .12 .15 .20**
Recunoașterea emoțiilor .05 .001
R2 .20**
  Testul de recunoașterea emoțiilor explică un procent de 6%
varianță a stării de bine, pe când acceptarea emoțiilor aduce
un plus de 20% procente de varianță explicată. Astfel, testul
Aplicația 4. nou construit nu are indici satisfăcători ai validității
incrementale predictive / testul nu are validitate incrementală
rezolvare predictivă.
  Aiken, L. R. (1985). Psychological testing and assessment. Allyn &
Bacon.
Referințe  Gregory, R. J. (2004). Psychological testing: History, principles, and
bibliografice applications. Allyn & Bacon.

 Stan, A. (2002). Testul psihologic – evoluţie, construcţie, aplicaţie.

Iași: Editura Polirom.