Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu de caz
A. Identificarea informațiilor
Clara este o tânără de 20 de ani și este studentă în anul doi la facultatea de Drept din Iași. Este
necăsătorită, dar se află într-o relație de doi ani de zile. Aceasta nu are un serviciu,de aceea încă
locuiește împreună cu părinții care o susțin financiar.
B. Acuzele pacientului
Clara a mai avut un episod depresiv la sfârșitul clasei a-12-a și în urma unei evaluări psihiatrice a
primit tratament medicamentos. În urma tratamentului aceasta și-a revenit,însă de mai bine de o
lună starea Clarei s-a înrăutățit și precizează faptul că: „Mă macină gandul că facultatea pe care
am ales-o nu este cea potrivita și îmi este teama că nu voi avea niciun viitor. Mă simt vinovată și
mi se pare ca nu sunt bună de nimic.Am început să îmi petrec tot mai puțin timp cu prietenii și cu
iubitul meu, iar în afară de a merge la facultate nu fac altceva decât să stau închisă în camera
mea. Mă simt obosită și fără energie în cea mai mare parte a timpului. Am probleme cu
somnul,adorm greu și nu reușesc să dorm mai mult de 3,4 ore.De asemenea am o pofta de
mâncare scăzută.”
D. Istoria psihiatrică
Clara mai are un frate mai mare,dar care nu locuiește împreună cu restul familiei.Ea își descrie
părinții ca fiind stricți, mereu au hotărât ce este mai bine pentru ea,dar fără ca părerea ei să fie
consultată.De când era mica a trait cu stresul că trebuie să aibă note mari, să fie cea mai bună și
cel mai important să nu își facă părinții de râs. Își amintește că i se reproșa adesea când lua o
notă mica faptul că nu se străduiește destul și era comparată cu copiii cu note mai mari.De
asemenea a trait în umbra fratelui care mereu s-a conformat cerințelor părinților,acum lucrează în
domeniul IT,se întreține singur și mereu i se oferă drept exemplu.I-a plăcut dintotdeauna să
picteze,dar părinții au obligat-o să se reorienteze,de aceea a ales Dreptul.Are un grup mic de
prieteni din liceu cu care se înțelege foarte bine. La facultate nu a reușit să se integreze foarte
bine și nu a legat prietenii. Are un iubit de doi ani,un fost coleg de liceu. S-au înțeles bine la
început,dar acum Clara spune că se ceartă mai mereu și suferă foarte mult din această cauză.
Aceasta se aștepta ca el să o susțină în a lua o decizie și să o înțeleagă. Dar din păcate el nu a
făcut decât să înrăutățească situația judecând-o că nu știe ce vrea de la viață și că supărarea ei
este doar un moft. Părinții au fost mereu centrați pe viitorul profesional al fiicei lor și de aceea au
preset-o mereu să învețe și să facă ce cred ei de cuviință. În schimb au fost de acord cu decizia
Clarei de a avea un iubit și nu au intervenit în acest sens.Nu fumează,bea alcool doar la ocazii și
cantități foarte mici și nu a consumat niciodată subsanțe ilegale.
F. Istoria medicală
Clara nu are nici o problema medicală care să îi influenţeze funcţionarea psihologică sau
procesul tratamentului.
G. Observațiile statusului mental
H. Diagnostic DSM-V
Pacienta are o dispoziție depresivă aproape în fiecare zi,în cea mai mare parte a zilei. Aceasta are
sentimente de inutilitate ce includ aprecieri negative asupra propriei valori în cea mai mare parte
a timpului.Prezintăo diminuare a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate
activităţile, cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi. Preferă izolarea. De asemenea Clara
prezintă o scădere a apetitului ,insomnie,lipsă de energie și fatigabilitate aproape zilnic. Se
constată o diminuare a capacității de concentrare . Aceste simptome persistă zilnic de cel putin 4
săptămâni consecutive. Pacienta prezintă şi unele simptome de anxietate generalizată fără a putea
fi îndeplinite condiţiile pentru această tulburare. Diagnosticul final este de episod depresiv major
fiind satisfăcute criteriile de diagnostic DSM-V.
A. Factori etiologici
O contribuție semnificativă în privința deteriorării stării psihice a Clarei au avut chiar părinții
acesteia,în sensul în care mai tot timpul aceștia i-au controlat deciziile relevante, au criticat-o în
cazul unui eșec și nu i-au oferit încrederea și suportul emotional de care ea avea nevoie (factori
predispozanţi). Decizia de a se înscrie la o facultate pe care nu și-a dorit-o cu adevărat și faptul
că nu simte că reușește să se integreze și să se adapteze cerințelor nu fac altceva decât să mențină
starea de depresie (factori favorizanți).Are sentimente de inutilitate din cauza faptului că nu
lucrează,dar în același timp se simte incapabilă de a face față unui interviu de angajare (factori
favorizanţi). Are sentimente de vinovaţie faţă de părinți deoarece conștientizează că aceștia vor
ce este mai bun pentru ea, dar totuși Clara nu se poate adapta cerințelor lor astfel încât să simtă
că este fericită (factori favorizanţi). Momentul cel mai critic a fost acela când aceasta a realizat
că nu va avea nici un viitor în domeniul ales pentru că nu face ceea ce îi place și nu dorește să
mai continue. Teama copleșitoare de a le spune părinților și lipsa neînțelegerii lor au precipitat
apariția depresiei (factori declanșatori). Clara și-ar dori ca iubitul ei să îi fie alături, dar acesta nu
face altceva decât să se certe cu ea și să îi trateze problema superficial (factori favorizanți). Toti
acești precipitanți au dus la apariția unui nou episod depresiv, ceea ce a facut-o pe Clara să
apeleze de această dată la psihoterapie. Motivul intentat părinților a fost că are o dispoziție
generală proastă ,dar nu le-a precizat motivele. Datorită experienței trecute, părinții au fost de
acord să apeleze la un psihoterapeut.
Clara a fost de mică o fire sensibilă care se lăsa ușor doborâtă de factorii de stres ce apar în viața
de zi cu zi a unei persoane. De asemenea este o persoană ușor infleunțabilă și care încearcă să fie
pe placul celor din jur,ceea ce a determinat-o să nu iasă din cuvântul părinților acumulând astfel
frustrări și nemulțumiri față de propria viață. Primul impas din viața Clarei a apărut în urmă cu
doi ani după finalizarea examenului de bacalaureat, când aceasta nu a reușit să ia notele impuse
de părinți, ci din contră la două dintre obiectele de examen a luat nota 7. Aceasta notă a fost
percepută de părinți ca fiind dezastruoasă ceea ce a dus la apariția unui conflict foarte mare între
aceștia și fiica lor. Aceștia i-au reproșat că nu este în stare de nimic, că nu se vor mai îngriji de ea
și de viitorul ei și au pus presiune asupra ei să facă tot posibilul de a intra la o facultate bună.
Clara a avut un șoc după acest eveniment și a trăit sentimente intense de vină, neputință și
rușine.Gândurile ei automate care îi apăreau mereu în minte erau: „ Nu sunt bună de nimic! Sunt
o proastă! Mi-am facăut întreaga familie de rușine! Nu voi reuși niciodată în viața asta!”. Din
punct de vedere emoțional, s-a simțit extrem de tristă și dezamăgită. Comportamentul ei s-a
modificat tot mai mult și început să prezinte simptome de depresie tot mai evidente, chiar și
pentru cei din jur. În urma unei evaluări psihiatrice i s-a pus diagnostic de depresie și a primit
tratament medicamentos, iar după 6 luni starea ei s-a ameliorat oprind tratamentul.
A doua situație relevantă este ilustrată de apariția gândurilor că facultatea aleasă nu este deloc
potrivită și că nu va reuși să practice în domeniu. De asemenea se confruntă cu stresul zilnic că
nu face față cerințelor de la facultate. Dorește să le poată spună părinților că dorește să
renunțe,însă dorința aceasta îi activează gânduri catastrofale precum: „ mă vor da afara din
casă!”, „îi voi dezamăgi pentru totdeauna!”, „niciodată nu voi putea decide pentru mine”. De
asemenea amână căutarea unui loc de muncă,deși părinții o presează în acest sens pentru că se
gândește că : „sunt o ratată; cine va angaja o fată care nu este în stare de nimic; îmi este teamă să
mă fac de rușine”.
Certurile dese cu iubitul și lipsa suportului emoțional reprezintă o altă situație activatoare. Se
gândește că : „ sigur nu mă mai iubește”; ”nimeni nu mă susține”; „ma simt disperată”.
Clara a început să fie tot mai depășită de gândurile negative și de sentimentele de tristețe,ceea ce
a determinat-o să se izoleze tot mai mult și să renunțe la a mai ieși cu prietenii sau de a petrece
prea mult alături de iubitul ei,mai ales că îi accentuează starea negativă. De asemenea a renunțat
la activitățile pe care le considera plăcute în trecut.
C. Evaluarea longitudinală a cognițiilor și comportamentelor
Clara a trăit mereu sub presiunea părinților de a învăța, de a nu-i dezamăgi și de a le îndeplini
așteptările. De asemenea au comparat-o mereu cu fratele mai mare care a avut o evoluție școlară
foarte bună, a terminat printre primii facultatea și are un serviciu ce îi permite să fie independent
financiar. Toate acestea au facut-o să își dorească mereu să fie conform așteptărilor celor din
jur,însă uneori facând lucruri contra voinței ei a ajuns la extenuare și în prezent are o stimă de
sine destul de scăzută.
În urma acestor experiențe, Clara a dezvoltat următoarele credințe centrale.
1. Prima credință se referă la faptul că pe parcursul vieții trebuie să fii întotdeauna printre
cei mai buni. Și-a imprimat ideea că pentru a putea putea fi evaluată de cei din jur ca
fiind competentă și pentru a nu se face de rușine, trebuie să aibă mereu cele mai bune
rezultate în tot ceea ce face. Gândurile care evidențiază această credință sunt : „ Trebuie
să am numai note mari,altfel sunt o incompetentă!”, „ E rușinos să ai un eșec”, „Pentru a
demonstra că sunt capabilă trebuie să mă ridic la așteptările celor din jur”.
2. Cea de a doua credință se referă la capacitatea de a fi independet: ”Trebuie să muncesc
din greu pentru a mă descurca singură pentru că nu pot trăi toată viața alături de părinți ”.
Această cogniție este evaluată: ”Nu voi fi capabilă de nimic în viața asta dacă mereu voi
aștepta ajutorul celor din jur„.
3. Cea de a treia credință vizează capacitatea de a lua singur decizii: „Dacă voi face doar
ceea ce decid părinții că e bine pentru mine voi fi mereu nefericită și nu îmi voi atinge
potențialul”. Această cogniție este evaluată : „ Trebuie să iau deciziile pe care le consider
eu corecte,altfel voi avea o viață groaznică ,plină de frustrari”.
A. Lista de probleme
- Sentimentele de tristețe, inutilitate
- teama copleșitoare de a-și expune propriile decizii în fața părinților
- sentimentul de vină că nu îndeplinește așteptările celor din jur
- relația cu iubitul ( certurile și lipsa suportului emotional)
- stima de sine scăzută
- anxietatea cu privire la viitor
B. Scopuri terapeutice
-reducerea stării de depresie
- restructurare cognitivă, eliminarea gândurilor negative și înlocuirea lor cu gânduri
adaptative
- creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii
- dezvoltarea capacității de comunicare, în sensul în care aceasta să învețe să își comunice
dorințele sau din contra frustrările într-un mod asertiv, fără teamă atât față de părinți ,cât
și de iubitul ei
C. Planul terapeutic
Terapia vizează în primă fază diminuarea simptomelor specifice depresiei, ca apoi să se ajungă la
dispariția completă a acestei tulburări. S-a pus accentul pe discutarea problemelor interpersonale
cu care se confruntă Clara, mai exact pe relaţia cu părinții. În prima parte a procesului de terapie
s-a realizat o analiză funcțională a emoțiilor, s-au identificat gândurile automate negative ale
pacientei și s-au fost folosite apoi tehnici de restructurare cognitivă, de dezbatere a acestor
gânduri şi de oferirea unor gânduri alternative.S-a realizat o grilă de evaluare a activităților
zilnice, ca mai apoi să i se întocmească un program de activităţi pe care sa îl urmeze. De
asemenea ne-am centrat pe creșterea stimei de sine și în final i s-au oferit teme pentru acasă pe
care pacienta să le facă după terminarea terapiei, pentru a reuși astfel să menținem o stare
ulterioară bună.
IV.Desfăşurarea terapiei
A. Relația terapeutică
Relația terapeutică dintre mine și Clara s-a dovedit a fi una bună și eficientă încă de la prima
ședință. Am constatat că aceasta nu întâmpină dificultăți în a-și expune problema și în a spune
deschis ceea ce simte. Aceasta a venit din voință proprie la terapie conștientizând faptul că a
întâmpinat o problemă ce trebuie rezolvată, iar acest lucru a facilitat și mai mult calitatea relației
deoarece nu au existat blocaje peste care să nu pot trece. Stabilirea unei bune relații a favorizat
deschiderea pacientei pentru acceptarea schimbărilor necesare pentru vindecarea sa, astfel a
acceptat exercițiile propuse și a respectat temele pentru acasă, ceea ce nu mi-a creat mie ca
psihoterapeut o dificultate în procesul terapiei. Relația a fost bazată pe respect, încredere, iar
rolul meu ca psiholog a fost de a o susține și de a încuraja fiecare pas făcut de Clara înspre
vindecare.
B. Intervenție/ Proceduri
Cele trei intervenții majore de terapie cognitivă pe care le-am folosit au fost :
- A doua intervenție importantă a fost metoda GIC/GOC care consta în modificarea propriilor
erori de logică. Această tehnică a ajutat-o pe Clara să repereze care sunt propriile gânduri care
inhibă conduita, a învățat-o să evite suprageneralizarea ca de exemplu „ nu voi face niciodată
nimic bun în viață” și să se folosească de un mod de gândire mai logic care să îi ofere
posibilitatea să se orienteze spre scopul final fără a interveni sentimente de teamă, inutilitate
cauzate de gândirea irațională.
- Pe lângă aceste intervenții pe care le-am folosit în cadrul ședințelor de terapie, am apelat la o
serie de tehnici importante și de mare ajutor în cazul persoanelor cu depresie și anume tehnicile
de relaxare. Am învățat-o aceste tehnici în decursul primelor 3 ședințe, după care a ramas ca
aceste exerciții să fie făcute acasă. Au ajutat-o la controlul anxietății și la diminuarea stărilor de
tristețe.
INTERVENȚIA
a)Am decis să începem terapia cu o analiză funcțională a emoțiilor tocmai pentru a vedea care
sunt cauzele depresiei, pentru a învăța cum funcționează aceasta și foarte important să vedem
dacă emoțiile negative sunt prezente în cea mai mare parte a timpului.
Terapeut: Clara este important pentru început să știu care dintre emoțiile pe care le trăiești în
fiecare zi sunt cele mai deranjante pentru tine și aș dori să mi le spui.
Clara: Mă afectează foarte mult sentimentele de teamă și neputință pe care le am atunci când
doresc să vorbesc cu părinții mei. Simt că viața mea trece inutil și nu cred că voi reuși vreodată
să să ajung la un rezultat pentru că nu sunt bună de nimic și nu am încredere în forțele proprii.
Totul merge rău în viața mea…sunt tristă și neliniștită..
Clara: Într-adevăr îmi doresc foarte mult să reușesc să depășesc aceste sentimente de inutilitate și
cred mai mult în mine.
Clara: Păi…faptul că mereu am făcut doar ceea ce au considerat părinții că este bun pentru mine
m-a făcut să îmi pierd speranța că vreodată voi reuși să decid pentru mine și să evoluez în
direcția pe care mi-o doresc din punct de vedere profesional. Dacă voi face mereu totul de teamă
ca ei să nu se supere și voi face totul că trebuie, nu că îmi doresc …nu are cum să funcționeze. Și
atunci voi rămâne toată viața mediocră.
În urma acestei discuții am putut identifica emoțiile cel mai des resimțite. Clara trăiește în
permanență teama că nu va reuși să își schimbe cursul vieții din cauza presiunilor părinților.
b) Pentru a evalua dacă emoțiile negative sunt permanente și pentru a vedea cât de puternic sunt
acestea resimțite am rugat-o pe Clara să realizeze timp de o săptămână scala vizuală analogică.
Aceasta trebuia să indice intensitatea tristeții pe axă dimineața imediat după trezire, la prânz,
după-amiaza și noaptea înainte de a se culca.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Luni –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7
8
- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7
8
Marți –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7
8
- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Miercuri –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7 8
- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Joi –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7 8
-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7 8
- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7
8
Vineri –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7 8
- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7
8
Sâmbătă –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7 8
- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7
8
Duminică –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7 8
- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8
-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Ne dăm seama în urma acestei analize că un nivel mai mare al depresiei este atins dimineaţă
(când se gândeşte intens la ce va face în ziua respectivă) şi seara, mai ales la începutul
săptămânii, când Clara suferă din cauza insomniilor. Pe timpul zilei şi odată cu implicarea în alte
activităţi, nivelul depresiei scade, pentru ca seara să se întensifice. Spre sfârşitul săptămânii
aceasta are mai mult timp liber și se eliberează de stresul învățări pentru facultate, obișnuiește să
mai picteze cee ace face ca nivelul depresiei să mai scadă.
În urma evaluării activităților zilnice am constatat faptul că pacienta nu are un program prea
încărcat și își acordă destul de mult timp învățatului. Consider că are nevoie de mai multe
momente plăcute pe parcursul unei zile şi de aceea i-am recomandat să întocmească singură un
program al activităţilor pe o zi
Pentru a vedea care sunt gândurile automate ale Clarei și gradul lor de intensitate am utilizat
fișa cu patru coloane creată de Beck.
Clara: Nu pot să le spun părinților că doresc să renunț la această facultate și să fac ceva legat de
design, ce îmi place mie.
Clara: Cred că ar fi în stare să mă dea și afară din casa…oricum ar țipa și nu ar mai vorbi cu
mine o vreme.
9.Avantajele/dezavantajele schemei
Avantaje Dezavantaje
Sunt motivată –30 % Mă streses foarte mult şi sunt extrem de
dezamăgită când am un eşec – 60 %
Când fac ceva bine, ştiu că sunt pe drumul
cel bun – 50 % Ma face sa fiu anxioasă în faţa oricărei
provocări – 70 %
C.Obstacole
De-a lungul terapiei nu am întâmpinat obstacole. Tehnicile cognitive şi comportamentale
aplicate au avut efect atât asupra depresiei cât şi asupra anxietăţii, producând efecte şi în
sfera dimensională a personalităţii. De asemenea evoluţia pacientului a fost ascendentă şi
constantă, neexistând recăderi pe toată durata terapiei. Un aspect important, pe care pacientul
îl consideră crucial în schimbarea modului său de a gândi, se referă la dezbaterea gândurilor
sale negative şi înlocuirea acestora cu gânduri alternative/raţionale.
D.Rezultate
Tratamentul Clarei s-a întins pe parcursul a 12 ședințe. La 3 luni după terapie, Clara consider
că i-ar mai fi necesare 3,4 ședințe pentru a putea afirma că starea ei este din nou perfect
normală. Nu a mai înregistrat stări profunde de tristețe, a început să dedice mai mult timp
activităților ce îi fac plăcere și iese adesea cu prietenii. Părinții au fost și ei aduși în cadrul
unei sedințe de terapie pentru a le expune problema și pentru a încerca schimbarea cognițiilor
acestora. În cele din urmă , Clara a primit susținerea de a se înscrie la Facultatea de Arte și
Design, ceea ce o face extrem de fericită. Are o viziune pozitivă asupra viitorului ei.