I.

Studiu de caz

A. Identificarea informațiilor

Clara este o tânără de 20 de ani și este studentă în anul doi la facultatea de Drept din Iași. Este
necăsătorită, dar se află într-o relație de doi ani de zile. Aceasta nu are un serviciu,de aceea încă
locuiește împreună cu părinții care o susțin financiar.

B. Acuzele pacientului

Clara a mai avut un episod depresiv la sfârșitul clasei a-12-a și în urma unei evaluări psihiatrice a
primit tratament medicamentos. În urma tratamentului aceasta și-a revenit,însă de mai bine de o
lună starea Clarei s-a înrăutățit și precizează faptul că: „Mă macină gandul că facultatea pe care
am ales-o nu este cea potrivita și îmi este teama că nu voi avea niciun viitor. Mă simt vinovată și
mi se pare ca nu sunt bună de nimic.Am început să îmi petrec tot mai puțin timp cu prietenii și cu
iubitul meu, iar în afară de a merge la facultate nu fac altceva decât să stau închisă în camera
mea. Mă simt obosită și fără energie în cea mai mare parte a timpului. Am probleme cu
somnul,adorm greu și nu reușesc să dorm mai mult de 3,4 ore.De asemenea am o pofta de
mâncare scăzută.”

C. Istoria tulburării prezente

La finalul clasei a-12-a,Clara a avut un episod depresiv și a mers la un consult psihiatric,fără a

apela și la psiholog. Medicul psihiatru i-a prescris antidepresive, iar în urma tratamentului starea
ei s-a ameliorat considerabil.În acel moment părinții au fost destul de îngrijorați de starea
fetei,dar acest aspect nu i-a determinat să înceteze presiunile asupra fiicei lor. A urmat momentul
când Clara a trebuit să decidă la ce facultate sa meargă, presiunea din partea părinților fiindfoarte
mare întrucât aceștia au obligat-o sa se înscrie la o facultate care să îi asigure o meserie
respectabilă și un viitor stabil din punct de vedere financiar și nu au fost de acord cu dorința ei de
a continua cu pasiunea ei cea mai mare, pictura. Ajunsă în anul doi de studiu, Clara este
nemulțumită de alegerea făcută și este tot mai tristă și neîncrezătoare cu privire la viitorul ei.
Teama de a le spune părinților că vrea să renunțe și de a nu-i dezamăgi o copleșește. Situația
financiară a părinților nu este una foarte bună, de aceea aceștia o presează să își caute un serviciu
pe timpul facultății, dar Clarei îi este teamă să facă acest pas considerând că nimeni nu o va
angaja deoarece nu este bună de nimic.Din cauza acestor factori stresori,starea psihică a Clarei a
început să se înrăutățească ceea ce a dus la scăderea notelor și astfel nu a reușit sa ia bursă,iar
acest lucru îi supără și mai mult pe părinții ei. Încrederea în propria persoană este foarte scăzută
și asta deoarece niciodată nu a simțit că îndeplinește standardele impuse. Simptomele de depresie
au inclus: simptome emoționale (disperarea că nu va face nimic cu viitorul ei,teama de a nu
stârni un conflict cu părinții, tristețe că nu a continuat să picteze și să se realizeze în acest
domeniu,frustrare că nu are suportul celor din jur), simptome cognitive (convingerea că nu este
bună de nimic, că va eșua), simptome comportamentale ( nu mai iese cu prietenii, preferă să stea
cât mai mult timp singură, nu mai ia parte la activități pe care înainte le făcea cu plăcere),
simptome fiziologice (tensiune musculară, dureri de cap, oboseală, lipsa energiei).

D. Istoria psihiatrică

Clara a avut un singur episod precedent de depresie care a necesitat medicamentație

antidepresivă. A urmat tratamentul 6 luni după care l-a întrerupt deoarece nu a mai prezentat
simptome semnificative de depresie.

E. Istoria personală și socială

Clara mai are un frate mai mare,dar care nu locuiește împreună cu restul familiei.Ea își descrie
părinții ca fiind stricți, mereu au hotărât ce este mai bine pentru ea,dar fără ca părerea ei să fie
consultată.De când era mica a trait cu stresul că trebuie să aibă note mari, să fie cea mai bună și
cel mai important să nu își facă părinții de râs. Își amintește că i se reproșa adesea când lua o
notă mica faptul că nu se străduiește destul și era comparată cu copiii cu note mai mari.De
asemenea a trait în umbra fratelui care mereu s-a conformat cerințelor părinților,acum lucrează în
domeniul IT,se întreține singur și mereu i se oferă drept exemplu.I-a plăcut dintotdeauna să
picteze,dar părinții au obligat-o să se reorienteze,de aceea a ales Dreptul.Are un grup mic de
prieteni din liceu cu care se înțelege foarte bine. La facultate nu a reușit să se integreze foarte
bine și nu a legat prietenii. Are un iubit de doi ani,un fost coleg de liceu. S-au înțeles bine la
început,dar acum Clara spune că se ceartă mai mereu și suferă foarte mult din această cauză.
Aceasta se aștepta ca el să o susțină în a lua o decizie și să o înțeleagă. Dar din păcate el nu a
făcut decât să înrăutățească situația judecând-o că nu știe ce vrea de la viață și că supărarea ei
este doar un moft. Părinții au fost mereu centrați pe viitorul profesional al fiicei lor și de aceea au
preset-o mereu să învețe și să facă ce cred ei de cuviință. În schimb au fost de acord cu decizia
Clarei de a avea un iubit și nu au intervenit în acest sens.Nu fumează,bea alcool doar la ocazii și
cantități foarte mici și nu a consumat niciodată subsanțe ilegale.

F. Istoria medicală

Clara nu are nici o problema medicală care să îi influenţeze funcţionarea psihologică sau
procesul tratamentului.
G. Observațiile statusului mental

Orientarea spaţio-temporală a pacientei este bună, intelectul este normal dezvoltat,prezintă o

capacitate scăzută de concentrare cu o dispoziție depresivă.

H. Diagnostic DSM-V

Pacienta are o dispoziție depresivă aproape în fiecare zi,în cea mai mare parte a zilei. Aceasta are
sentimente de inutilitate ce includ aprecieri negative asupra propriei valori în cea mai mare parte
a timpului.Prezintăo diminuare a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate
activităţile, cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi. Preferă izolarea. De asemenea Clara
prezintă o scădere a apetitului ,insomnie,lipsă de energie și fatigabilitate aproape zilnic. Se
constată o diminuare a capacității de concentrare . Aceste simptome persistă zilnic de cel putin 4
săptămâni consecutive. Pacienta prezintă şi unele simptome de anxietate generalizată fără a putea
fi îndeplinite condiţiile pentru această tulburare. Diagnosticul final este de episod depresiv major
fiind satisfăcute criteriile de diagnostic DSM-V.

II. Formularea (conceptualizarea) cazului

A. Factori etiologici

O contribuție semnificativă în privința deteriorării stării psihice a Clarei au avut chiar părinții
acesteia,în sensul în care mai tot timpul aceștia i-au controlat deciziile relevante, au criticat-o în
cazul unui eșec și nu i-au oferit încrederea și suportul emotional de care ea avea nevoie (factori
predispozanţi). Decizia de a se înscrie la o facultate pe care nu și-a dorit-o cu adevărat și faptul
că nu simte că reușește să se integreze și să se adapteze cerințelor nu fac altceva decât să mențină
starea de depresie (factori favorizanți).Are sentimente de inutilitate din cauza faptului că nu
lucrează,dar în același timp se simte incapabilă de a face față unui interviu de angajare (factori
favorizanţi). Are sentimente de vinovaţie faţă de părinți deoarece conștientizează că aceștia vor
ce este mai bun pentru ea, dar totuși Clara nu se poate adapta cerințelor lor astfel încât să simtă
că este fericită (factori favorizanţi). Momentul cel mai critic a fost acela când aceasta a realizat
că nu va avea nici un viitor în domeniul ales pentru că nu face ceea ce îi place și nu dorește să
mai continue. Teama copleșitoare de a le spune părinților și lipsa neînțelegerii lor au precipitat
apariția depresiei (factori declanșatori). Clara și-ar dori ca iubitul ei să îi fie alături, dar acesta nu
face altceva decât să se certe cu ea și să îi trateze problema superficial (factori favorizanți). Toti
acești precipitanți au dus la apariția unui nou episod depresiv, ceea ce a facut-o pe Clara să
apeleze de această dată la psihoterapie. Motivul intentat părinților a fost că are o dispoziție
generală proastă ,dar nu le-a precizat motivele. Datorită experienței trecute, părinții au fost de
acord să apeleze la un psihoterapeut.

B. Evaluarea cogniţiilor şi comportamentelor curente

Clara a fost de mică o fire sensibilă care se lăsa ușor doborâtă de factorii de stres ce apar în viața
de zi cu zi a unei persoane. De asemenea este o persoană ușor infleunțabilă și care încearcă să fie
pe placul celor din jur,ceea ce a determinat-o să nu iasă din cuvântul părinților acumulând astfel
frustrări și nemulțumiri față de propria viață. Primul impas din viața Clarei a apărut în urmă cu
doi ani după finalizarea examenului de bacalaureat, când aceasta nu a reușit să ia notele impuse
de părinți, ci din contră la două dintre obiectele de examen a luat nota 7. Aceasta notă a fost
percepută de părinți ca fiind dezastruoasă ceea ce a dus la apariția unui conflict foarte mare între
aceștia și fiica lor. Aceștia i-au reproșat că nu este în stare de nimic, că nu se vor mai îngriji de ea
și de viitorul ei și au pus presiune asupra ei să facă tot posibilul de a intra la o facultate bună.
Clara a avut un șoc după acest eveniment și a trăit sentimente intense de vină, neputință și
rușine.Gândurile ei automate care îi apăreau mereu în minte erau: „ Nu sunt bună de nimic! Sunt
o proastă! Mi-am facăut întreaga familie de rușine! Nu voi reuși niciodată în viața asta!”. Din
punct de vedere emoțional, s-a simțit extrem de tristă și dezamăgită. Comportamentul ei s-a
modificat tot mai mult și început să prezinte simptome de depresie tot mai evidente, chiar și
pentru cei din jur. În urma unei evaluări psihiatrice i s-a pus diagnostic de depresie și a primit
tratament medicamentos, iar după 6 luni starea ei s-a ameliorat oprind tratamentul.

A doua situație relevantă este ilustrată de apariția gândurilor că facultatea aleasă nu este deloc
potrivită și că nu va reuși să practice în domeniu. De asemenea se confruntă cu stresul zilnic că
nu face față cerințelor de la facultate. Dorește să le poată spună părinților că dorește să
renunțe,însă dorința aceasta îi activează gânduri catastrofale precum: „ mă vor da afara din
casă!”, „îi voi dezamăgi pentru totdeauna!”, „niciodată nu voi putea decide pentru mine”. De
asemenea amână căutarea unui loc de muncă,deși părinții o presează în acest sens pentru că se
gândește că : „sunt o ratată; cine va angaja o fată care nu este în stare de nimic; îmi este teamă să
mă fac de rușine”.
Certurile dese cu iubitul și lipsa suportului emoțional reprezintă o altă situație activatoare. Se
gândește că : „ sigur nu mă mai iubește”; ”nimeni nu mă susține”; „ma simt disperată”.
Clara a început să fie tot mai depășită de gândurile negative și de sentimentele de tristețe,ceea ce
a determinat-o să se izoleze tot mai mult și să renunțe la a mai ieși cu prietenii sau de a petrece
prea mult alături de iubitul ei,mai ales că îi accentuează starea negativă. De asemenea a renunțat
la activitățile pe care le considera plăcute în trecut.
C. Evaluarea longitudinală a cognițiilor și comportamentelor
Clara a trăit mereu sub presiunea părinților de a învăța, de a nu-i dezamăgi și de a le îndeplini
așteptările. De asemenea au comparat-o mereu cu fratele mai mare care a avut o evoluție școlară
foarte bună, a terminat printre primii facultatea și are un serviciu ce îi permite să fie independent
financiar. Toate acestea au facut-o să își dorească mereu să fie conform așteptărilor celor din
jur,însă uneori facând lucruri contra voinței ei a ajuns la extenuare și în prezent are o stimă de
sine destul de scăzută.
În urma acestor experiențe, Clara a dezvoltat următoarele credințe centrale.
1. Prima credință se referă la faptul că pe parcursul vieții trebuie să fii întotdeauna printre
cei mai buni. Și-a imprimat ideea că pentru a putea putea fi evaluată de cei din jur ca
fiind competentă și pentru a nu se face de rușine, trebuie să aibă mereu cele mai bune
rezultate în tot ceea ce face. Gândurile care evidențiază această credință sunt : „ Trebuie
să am numai note mari,altfel sunt o incompetentă!”, „ E rușinos să ai un eșec”, „Pentru a
demonstra că sunt capabilă trebuie să mă ridic la așteptările celor din jur”.
2. Cea de a doua credință se referă la capacitatea de a fi independet: ”Trebuie să muncesc
din greu pentru a mă descurca singură pentru că nu pot trăi toată viața alături de părinți ”.
Această cogniție este evaluată: ”Nu voi fi capabilă de nimic în viața asta dacă mereu voi
aștepta ajutorul celor din jur„.
 3. Cea de a treia credință vizează capacitatea de a lua singur decizii: „Dacă voi face doar
ceea ce decid părinții că e bine pentru mine voi fi mereu nefericită și nu îmi voi atinge
potențialul”. Această cogniție este evaluată : „ Trebuie să iau deciziile pe care le consider
eu corecte,altfel voi avea o viață groaznică ,plină de frustrari”.

D. Aspecte pozitive și puncte tari ale clientului

Clara este o persoană sănătoasă fizic,cu o constituție normală, inteligentă și comunicativă. Îi
place foarte mult să picteze și este și foarte talentată în acest sens. Își iubește foarte mult familia
în ciuda comportamentului părinților. Acesta este un motiv pentru care mereu încearcă să nu îi
supere. Este o persoană liniștită care evită orice formă de conflict. Mecanismele de coping
utilizate sunt: evitarea comportamentelor și discuțiilor ce pot stârni conflicte și pictura.
E. Ipoteza de lucru
Clara a dezvoltat depresia deoarece credințele ei centrale formate în copilărie (factori
predispozanți) erau acum în contradicție cu realitatea, ceea ce a facut-o pe aceasta să perceapă
situația ca fiind una amenințătoare.(factori declanșatori). Faptul că urmează o facultate mai mult
de dragul părinților, că nu a reușit să se integreze în colectiv și să facă față învățatului dorindu-și
astfel să renunțe, a precipitat depresia (factori favorizanți). Lipsa unei comunicări cu aceștia și
teama cu privire la reacția lor a intensificat simptomatologia. De asemenea, Clara prezintă o
ușoară anxietate (factor predispozant) ceea ce a contribuit negativ la capacitatea ei de a face față
acestor evenimente stresante. Frustrarea și supărarea acumulate din cauza lipsei de susținere din
partea iubitului au favorizat apariția acestei tulburări.

III. Planul de tratament

A. Lista de probleme
- Sentimentele de tristețe, inutilitate
- teama copleșitoare de a-și expune propriile decizii în fața părinților
- sentimentul de vină că nu îndeplinește așteptările celor din jur
- relația cu iubitul ( certurile și lipsa suportului emotional)
- stima de sine scăzută
- anxietatea cu privire la viitor
 B. Scopuri terapeutice
-reducerea stării de depresie
- restructurare cognitivă, eliminarea gândurilor negative și înlocuirea lor cu gânduri
adaptative
- creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii
- dezvoltarea capacității de comunicare, în sensul în care aceasta să învețe să își comunice
dorințele sau din contra frustrările într-un mod asertiv, fără teamă atât față de părinți ,cât
și de iubitul ei

C. Planul terapeutic
Terapia vizează în primă fază diminuarea simptomelor specifice depresiei, ca apoi să se ajungă la
dispariția completă a acestei tulburări. S-a pus accentul pe discutarea problemelor interpersonale
cu care se confruntă Clara, mai exact pe relaţia cu părinții. În prima parte a procesului de terapie
s-a realizat o analiză funcțională a emoțiilor, s-au identificat gândurile automate negative ale
pacientei și s-au fost folosite apoi tehnici de restructurare cognitivă, de dezbatere a acestor
gânduri şi de oferirea unor gânduri alternative.S-a realizat o grilă de evaluare a activităților
zilnice, ca mai apoi să i se întocmească un program de activităţi pe care sa îl urmeze. De
asemenea ne-am centrat pe creșterea stimei de sine și în final i s-au oferit teme pentru acasă pe
care pacienta să le facă după terminarea terapiei, pentru a reuși astfel să menținem o stare
ulterioară bună.

IV.Desfăşurarea terapiei

A. Relația terapeutică
Relația terapeutică dintre mine și Clara s-a dovedit a fi una bună și eficientă încă de la prima
ședință. Am constatat că aceasta nu întâmpină dificultăți în a-și expune problema și în a spune
deschis ceea ce simte. Aceasta a venit din voință proprie la terapie conștientizând faptul că a
întâmpinat o problemă ce trebuie rezolvată, iar acest lucru a facilitat și mai mult calitatea relației
deoarece nu au existat blocaje peste care să nu pot trece. Stabilirea unei bune relații a favorizat
deschiderea pacientei pentru acceptarea schimbărilor necesare pentru vindecarea sa, astfel a
acceptat exercițiile propuse și a respectat temele pentru acasă, ceea ce nu mi-a creat mie ca
psihoterapeut o dificultate în procesul terapiei. Relația a fost bazată pe respect, încredere, iar
rolul meu ca psiholog a fost de a o susține și de a încuraja fiecare pas făcut de Clara înspre
vindecare.
 B. Intervenție/ Proceduri

Cele trei intervenții majore de terapie cognitivă pe care le-am folosit au fost :

-Restructurarea cognitivă s-a folosit pentru modificarea gândurilor automate, a credințelor

centrale și a interpretărilor catastrofice. Această tehnică a ajutat-o în îndeplinirea scopului central
și anume de a reduce semnificativ simptomele de depresie, acest lucru fiind posibil prin faptul că
pacienta și-a înțeles gândurile care erau automate și dezadaptative și a învățat să le controleze.

- A doua intervenție importantă a fost metoda GIC/GOC care consta în modificarea propriilor
erori de logică. Această tehnică a ajutat-o pe Clara să repereze care sunt propriile gânduri care
inhibă conduita, a învățat-o să evite suprageneralizarea ca de exemplu „ nu voi face niciodată
nimic bun în viață” și să se folosească de un mod de gândire mai logic care să îi ofere
posibilitatea să se orienteze spre scopul final fără a interveni sentimente de teamă, inutilitate
cauzate de gândirea irațională.

- Pe lângă aceste intervenții pe care le-am folosit în cadrul ședințelor de terapie, am apelat la o
serie de tehnici importante și de mare ajutor în cazul persoanelor cu depresie și anume tehnicile
de relaxare. Am învățat-o aceste tehnici în decursul primelor 3 ședințe, după care a ramas ca
aceste exerciții să fie făcute acasă. Au ajutat-o la controlul anxietății și la diminuarea stărilor de
tristețe.

INTERVENȚIA

1 . Pregătirea pentru schimbare

a)Am decis să începem terapia cu o analiză funcțională a emoțiilor tocmai pentru a vedea care
sunt cauzele depresiei, pentru a învăța cum funcționează aceasta și foarte important să vedem
dacă emoțiile negative sunt prezente în cea mai mare parte a timpului.

Terapeut: Clara este important pentru început să știu care dintre emoțiile pe care le trăiești în
fiecare zi sunt cele mai deranjante pentru tine și aș dori să mi le spui.
Clara: Mă afectează foarte mult sentimentele de teamă și neputință pe care le am atunci când
doresc să vorbesc cu părinții mei. Simt că viața mea trece inutil și nu cred că voi reuși vreodată
să să ajung la un rezultat pentru că nu sunt bună de nimic și nu am încredere în forțele proprii.
Totul merge rău în viața mea…sunt tristă și neliniștită..

Terapeut: Totuși ai avut încrederea de a veni la psihoterapie, ceea ce ma face să mă gândesc că

există totuși o încredere, cât de mică, în puterea ta de schimbare și de a acționa într-un mod
productiv în viitor.

Clara: Într-adevăr îmi doresc foarte mult să reușesc să depășesc aceste sentimente de inutilitate și
cred mai mult în mine.

Terapeut: Ce te face totuși să te gândești că nu vei reuși să faci ce îți dorești?

Clara: Păi…faptul că mereu am făcut doar ceea ce au considerat părinții că este bun pentru mine
m-a făcut să îmi pierd speranța că vreodată voi reuși să decid pentru mine și să evoluez în
direcția pe care mi-o doresc din punct de vedere profesional. Dacă voi face mereu totul de teamă
ca ei să nu se supere și voi face totul că trebuie, nu că îmi doresc …nu are cum să funcționeze. Și
atunci voi rămâne toată viața mediocră.

În urma acestei discuții am putut identifica emoțiile cel mai des resimțite. Clara trăiește în
permanență teama că nu va reuși să își schimbe cursul vieții din cauza presiunilor părinților.

b) Pentru a evalua dacă emoțiile negative sunt permanente și pentru a vedea cât de puternic sunt
acestea resimțite am rugat-o pe Clara să realizeze timp de o săptămână scala vizuală analogică.
Aceasta trebuia să indice intensitatea tristeții pe axă dimineața imediat după trezire, la prânz,
după-amiaza și noaptea înainte de a se culca.

mă simt bine sunt foarte trist

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Luni –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8
 -prânz 0 1 2 3 4 5 6 7
8

- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7
8

Marți –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7
8

- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7 8

Miercuri –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7 8

- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7 8

Joi –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7 8

-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7 8
 - după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7
8

Vineri –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7 8

- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7
8

Sâmbătă –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7 8

- după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7
8

Duminică –dimineață 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-prânz 0 1 2 3 4 5 6 7 8
 - după-amiază 0 1 2 3 4 5 6 7
8

-noaptea 0 1 2 3 4 5 6 7 8

Ne dăm seama în urma acestei analize că un nivel mai mare al depresiei este atins dimineaţă
(când se gândeşte intens la ce va face în ziua respectivă) şi seara, mai ales la începutul
săptămânii, când Clara suferă din cauza insomniilor. Pe timpul zilei şi odată cu implicarea în alte
activităţi, nivelul depresiei scade, pentru ca seara să se întensifice. Spre sfârşitul săptămânii
aceasta are mai mult timp liber și se eliberează de stresul învățări pentru facultate, obișnuiește să
mai picteze cee ace face ca nivelul depresiei să mai scadă.

c) Grilă de evaluare a activităților

Zile Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

Ore
9-10 Facultate Facultate

10-11 Facultate Facultate Facultate

11-12 Facultate Facultate Facultate Serial
12-13 Pauză Iese în oraș Pauza Facultate Serial Ia masa în Film
facultate (ia cu iubitul facultate oraș cu
masa cu o (ia masa cu părinții
colegă) o colegă)
13-14 Pauza Iese cu Facultate Învață
facultate( ia iubitul în
masa cu o oraș
colegă)
14-15 Facultate Ajunge Facultate Ia masa în Învață Merge la
acasă ia oraș cu iubitul ei
prânzul fratele ei
15-16 Facultate Facultate Ia masa
16-17 Merge acasă Doarme Invăţat
pentru test
17-18 Cina Cina Ieşit cu Se vede cu Pictează Ia cina
prietenii iubitul ei

18-19 Învață Învață

19-20 Învață Învață Serial

20-21 Se uita la Serial Învață Serial Citește o Serial
serial carte
2.Inițierea schimbării

În urma evaluării activităților zilnice am constatat faptul că pacienta nu are un program prea
încărcat și își acordă destul de mult timp învățatului. Consider că are nevoie de mai multe
momente plăcute pe parcursul unei zile şi de aceea i-am recomandat să întocmească singură un
program al activităţilor pe o zi

Activităţi programate pentru vineri

Ora 10 Mic dejun
Ora 11 Toalet[
Ora 12 Mers la cumpărături
Ora 14 Ia prânzul
Ora 16 Merge la un film cu iubitul
Ora 18 Învață
Ora 19 Învață
Ora 20 Joacă rummy
Ora 21 Serial

3.Scoaterea la lumină a gândurilor automate

Pentru a vedea care sunt gândurile automate ale Clarei și gradul lor de intensitate am utilizat
fișa cu patru coloane creată de Beck.

Situații Emoții Gânduri automate Procentaj de

convingere în
declanșatoare negative gândul negative
automat
Inițierea unei Tristețe- 70% „ Sunt sigură că nu mă 80%
discuții importante Teamă -100% vor înțelege niciodată”
cu părinții în privința Anxietate- 80% „ Vor spune că nu sunt
propriilor decizii Dezamăgire- 90% bună de nimic”
Încercarea de a duce Teamă – 90% „ Sunt incapabilă” 90%
la bun sfârșit Furie- 40% „ Nu voi reuși în viață”
facultatea, în ciuda Tristețe- 100% „ Nu voi face niciodată
dorinței de a ceda. Dezamăgire – 80% ce îmi doresc”
Certurile cu iubitul și Tristețe- 90% „ Nu sunt importantă 60%
lipsa suportului Dezamăgire 90% pentru el”
Dezgust 50% „ Nu mă iubește cu
adevărat”

În urma reperării gândurilor automate Clara a reușit:

0___________80%_____100 Să distingă clar situațiile și comportamentele, emoțiile și
gândurile sale automate.
0________________100 %S-a folosit de fișa pe patru coloane ale lui Beck atunci când apăreau
prea multe gânduri negative
0______________90%__100 A realizat că felul în care gândește actionează asupra stării
emoționale , în sensul în care emoțiile foarte puternice determină o creștere a credinței în
propriile gânduri.
Pentru a schimba gândurile negative automate am apelat la testarea evidenţei gândurilor
automate:
Terapeut: Constat că există un sentiment puternic de teamă atunci când vine vorba să discutați cu
părinții o problemă relevantă pentru dumneavoastră . La ce vă gândiți atunci când doriți să
atingeți un subiect important?
Clara: Mă simt foarte stresată și îmi este teamă să îmi expun dorința deoarece ei mereu au fost
autoritari și nu prea mi-au permis să decid pentru mine. Nu am curaj să le spun pentru că mă
gândesc că mă vor desconsidera,nu mă vor susține și vor fi dezamăgiți.
Terapeut: Ați reușit să identificați gândurile automate. Spune-mi …de ce anume te temi cel mai
tare dacă ar fi să le spui totuși părinților decizia ta?
Clara: Păi …cel mai tare îmi este frică de faptul că vor țipa, nu îmi vor acorda drept la replică și
vor apela la replici răutăcioase.
Terapeut: Ce replici răutăcioase?
Clara: „Nu esți bună de nimic”, „Nu vei face nimic cu viața ta” ceea ce ma face să mă gândesc
tot mai serios că au dreptate și mă determină să nu mai am deloc încredere în forețele proprii.
Terapeut: Crezi că există o șansă de a reacționa diferit de așteptările tale?
Clara: Sincer cred că șansele sunt foarte mici…să spunem că un procent de 10 %.
Terapeut: Ca să facem un rezumat a ceea ce am discutat , îți este teamă să discuți cu părinții
subiecte pe care le consideri relevante pentru tine pentru că aceștia nu îți oferă suportul dorit și
apelează la remarci negative legate de faptul că nu veți reuși în viață, cee ace te face să renunți.
Am rezumat în regulă?
Clara: Da,foarte bine.
4..Pentru a neutraliza gândul negativ: “Nu voi reuși în viață”, am folosit :Argumente pro/contra
gândului negativ

Argumente pentru gândul negativ: Argumente contra gândului negativ:

„ Nu voi reuși în viață” „ Nu voi reuși în viață”
Nu am avut prea multe reușite până acum -80% % De cele mai multe ori găsesc argumente contra –
 100 %
Cei mai mulți din foștii colegi au reușit să își atingă Mai sunt și alți copii în situația mea – 70 %
scopurile spre deosebire de mine – 70 %
Sunt vinovată că nu am decis pentru mine – 60 % Tot timpul am încercat să fac totul cât mai bine am
crezut de cuviință –60%
210 % 230 %

5..Pentru a elimina “gândrile negre”, am utilizat tehnica de catastrofă.

Clara: Nu pot să le spun părinților că doresc să renunț la această facultate și să fac ceva legat de
design, ce îmi place mie.

Terapeut: Dar ce se va întâmpla dacă le-ai spune?

Clara: Dumnezeule …ar fi groaznic.

Terapeut: Și dacă ar fi cum spui tu groaznic, ce ar putea să facă?

Clara: Cred că ar fi în stare să mă dea și afară din casa…oricum ar țipa și nu ar mai vorbi cu
mine o vreme.

Terapeut: Si ce s-ar întâmpla dacă chiar te-ar da afară din casă?

Clara: Păi voi muri de foame. Nu am serviciu, nu sunt în stare de nimic.

Terapeut: Spuneți-mi, vă rog, cum vă simțiți în acest moment? Păreți agitată.
Clara: Chiar sunt…mă simt foarte tristă..
Terapeut: Haide să vedem c ear fi mai departe?
Clara: Probabil voi deveni un om al străzii și voi trăi din mila oamenilor. Doamne sper totuși că
nu se va întâmpla asta….chiar să fiu asa de incapabilă să fac ceva singura??
Terapeut: O întrebare foarte bună asupra căreia să meditezi…cred că totuși ai suficient de multe
calități pe de care să devii conștientă și de care să te folosești. Dar înainte de a vedea ce anume
veți face, spuneți-mi care vă este starea emoțională chiar ăn acest moment.
Clara: Mă simt destul de mîndră că am reușit să merg până la capăt și sa fac față unui scenario
atât de sumbru. Totuși sunt ceva mai tristă decât la începutul terapiei.
 În cadrul acestei terapii, Clara a acceptat pentru prima data să se gândească la ce poate fi mai
rău. În urma acestui exercițiu , ea s-a simțit ușurată și a realizat că are o gândire exagerată,iar
temerile ei nu au cum să devină realitate.
6.Regăsirea logicii de a te simți bine

Identificarea erorilor de logică

Situație și Emoție Eroare de logică Distorsiuni de
comportament logică
M-am întâlnit cu o Tristeţe, frustrare, „Nu sunt bună de Etichetare
colegă din liceu care nelinişte, dezamăgire nimic.”
a dat la Facultatea de
Medicină și care mi- “Toate eforturile mele Minimalizare
a povestit cât de mult nu reprezintă nimic”
îi place cee ace face
și că abia așteaptă s “Toţi sunt mai buni ca
ajungă medic. mine” Suprageneralizare

7.Modificarea propriilor erori de logică: Metoda GIC/GOC

Erori de logică, Distorsiuni subiacente Corecția distorsiunilor Gânduri orientate pe

gânduri care inhibă de logică de logică conduită (GOC)
conduita (GIC)
„Nu sunt bună de Etichetare Descentrare, Greşesc şi de aceea
nimic„ distanţare. am senzaţia că sunt
complet
imconpetentă. Dar
sunt şi multe lucruri
pe care le fac bine.

Evaluarea Am reuşit să fac

“Toate eforturile Minimalizare obiectivă a foarte multe lucruri
mele nu reprezintă ceea ce am aproape de fiecare
nimic” dobândit. dată când m-am
străduit.

Sunt persoane mai

Nu se aplică aceleaşi bune ca mine, dar
Toţi sunt mai buni Suprageneralizare judecăţi la toate există domenii în
ca mine” categoriile de fapte care excelez și eu.
8.Scheme depresogene

Situații diverse Reacții univoce Schema

Nu reusesc să fac față Sunt incapabilă. Trebuie să reușesc să fac
cerințelor de la facultate. față și să o duc la bun
sfârșit, altfel nu voi face
nimic bun în viață.

9.Avantajele/dezavantajele schemei

Avantaje Dezavantaje
Sunt motivată –30 % Mă streses foarte mult şi sunt extrem de
dezamăgită când am un eşec – 60 %
Când fac ceva bine, ştiu că sunt pe drumul
cel bun – 50 % Ma face sa fiu anxioasă în faţa oricărei
provocări – 70 %

Schema inițială Coping vechi Schema finisată Coping modificat

Trebuie să reușesc Am obiective clare şi Voi face tot ceea ce pot Dacă înregistrez un
să fac față și să o sunt mai bine motivată şi voi şti că am făcut cât eşec, mereu voi avea şi
duc la bun sfârșit, de bine se putea. altă şansă.
altfel nu voi face
nimic bun în viață.

C.Obstacole
De-a lungul terapiei nu am întâmpinat obstacole. Tehnicile cognitive şi comportamentale
aplicate au avut efect atât asupra depresiei cât şi asupra anxietăţii, producând efecte şi în
sfera dimensională a personalităţii. De asemenea evoluţia pacientului a fost ascendentă şi
constantă, neexistând recăderi pe toată durata terapiei. Un aspect important, pe care pacientul
îl consideră crucial în schimbarea modului său de a gândi, se referă la dezbaterea gândurilor
sale negative şi înlocuirea acestora cu gânduri alternative/raţionale.

D.Rezultate

Tratamentul Clarei s-a întins pe parcursul a 12 ședințe. La 3 luni după terapie, Clara consider
că i-ar mai fi necesare 3,4 ședințe pentru a putea afirma că starea ei este din nou perfect
normală. Nu a mai înregistrat stări profunde de tristețe, a început să dedice mai mult timp
activităților ce îi fac plăcere și iese adesea cu prietenii. Părinții au fost și ei aduși în cadrul
unei sedințe de terapie pentru a le expune problema și pentru a încerca schimbarea cognițiilor
acestora. În cele din urmă , Clara a primit susținerea de a se înscrie la Facultatea de Arte și
Design, ceea ce o face extrem de fericită. Are o viziune pozitivă asupra viitorului ei.