Date biografice: 3.

nr.curent/initiale C.I
pacient/varsta/
28 ANI
B.C
34 ANI
Diagnostic conform Anxietate
Interviului si Evaluarii
(D.Dalton) + Raport
psihologic anexat
Diagnostic Anxietate
diferential: Intrebarea:
cum ar fi daca n-ar fi ?

Obiectivele clientului . Sa am o relatia mai buna.

Obiectivele Sa am incredere mai mult in mine.
psihoterapeutului

Tehnici de comunicare intre parteneri

Prezentare simptome Clienta este intr-o relatie tensionata cu partenerul de viata, de mai bine de un
an.Considera ca nu mai are resursele necesare pentru a face fata relatiei
tensionate cu partenerul viata, acesta neglijand relatia cu clienta. Acorda mai
multa atentie familiei de origine, in special mamei

Plan de tratament. Terapie individuala

Terapie de cuplu

Sedintele 1,2,3... In cadrul primei sedinte am facut prezentarea personala, am explicat care este
rolul meu in procesul psihoterapeutic,ce inseamna psihoterapie, care este scopul
psihoterapiei si ce metode de evaluare se efectueaza (interviul). Am oferit
detalii despre confidentialitatea informatiilor, durata sedintei de psihoterapie,
pretul sedintei, regulile ce trebuie respectate de ambele parti si alte informatii
care le-a cerut clienta. A fost relatata problematica principala si motivele
prezentarii la tratament : probleme de cuplu cu partnerul de viata. Am intervenit
unde a fost cazul in corectarea opinii greşite cu privire la o eventuala problema
psihica a clientei. Am stabilit urmatoarea sedinta cand v-a avea loc, frecventa
sedintelor si numarul initial de sedinte.

La a doua sedinta am inceput interviul initial, clienta fiind foarte emotionata si

avand o stare de agitati psihomotorie. A adoptat o pozitie rigida, isi freca
palmele continu si incepea sa lacrimeze in timp ce raspundea la anumite
intrebari din interviu. Am cerut sa dezvolte anumite raspunsuri laintrebari care
i-au starnit cele mai multe emotii, cele despre relatia cu partenerul de viata. Este
profund afectata de reactiile lui, considera ca nu este cel care il stia la inceput. A
avut manifestari agresive verbal fata de clienta, lucru care nu s-a intamplat
pana de curand. Clienta a cerut oprirea efectuarii interviului si sa ceara o
clarificare cu privire la situatia ei. Ea era descurajata profund, nu intelegea desi
face totul bine si si-a dat silinta sa gestioneze asa cum era bine pentru ambii
parteneri multe situatii tensionate, acum simte ca nu mai poate detine controlul
situatiei si nici asupra ei de aici avand accese de plans necontrolate si simte o
furie puternica fata de partener. S-a efectuat un joc cu clienta, a fost invitata sa
relateze acea situatie care a deranjato, i s-au pus intrebari legate de cum se
simte in acea situatie, ce crede ca s-ar fi intamplat daca ar fi reactionat altfel.
Clienta initial a fost opozanta incercand sa se scuze pentru reactiile sale, nu
dorea sa vada si cu ochii partenerului. La sfarsitul terapiei a concluzionat de
fapt ca se simte nesigura pe ea, pe puterile ei si incapacitatea de a
gestionaemotiile in situatii stresante. Sedinta s-a incheiat cu acordarea unui
feedback si incurajari.

A treia sedinta a debutat printr-un episod anxios al clientei, marcat de cateva

minute de plans (20 minute), ea simtind nevoia sa se descarce fara ca cineva din
apropiati sa o vada si sa se simta judecata, mai tarziu relatand ca incee sa se
simta intr-un mediu sigur. Clienta a primit aprecieri pentru relatarile sale, a fost
reasigurata de confidentialitatea datelor semnand contractul de confidentialitate.
Au fost momente de incurajare pentru constientizarile facute si ghidate catre
zona utila a vietii. Am incheiat sedinta prin oferirea unui feed-back si
reprogramarea urmatoarei sedinte.

A patra sedinta a inceput prin incheierea nui contract de prestari servicii

psihologice, in numar de 10 sedinte cu reactualizarea contractului o data la 10
sedinte. In cuantum s-au stabilit 20 de sdinte, cu posibilitatea de extindere daca
mai este nevoie, cu frecventa de odata la saptamana. Au fost oferite informatii
despre condiiile desfasuririi unei sedinte terapeutice, obligatiile si drepturile
ambelor parti. Clienta a fost deacord si incurajat sa citeasca contractul acasa si
sa-l aduca lasedinta urmatoare. De aceasta data clienta era mai linistita dispusa
sa faca schimbari pentru a isi usura situatia tensionata pe care ea a creato. In
timpul acestei sedinte clienta a continuat sa raspunda la restul intrebarilor
chestionarului initial de evaluare. Ea era descurajata, in loc sa mearga catre
zona utila a vietii a mers spre cea neutila, mereu punandu-si piedici prin
intermediilor unor scenarii. Clienta era mai clarificata si incepea sa se miste
catre o zona utila cu pasi marunti. Sedinta s-a incheiat prin intermediul unor
incurajari si reactualizarea informatiilor primite.

A cincea sedinta a fost dedicata discutiei pe cele 4 arii ale vietii, clienta se
simte incurcata pe aria dragostei, considerand ca nu se simte atrasa sexual de
actualul partener, nesimtit o placere in timpul actului sexual. Mereu rasunandu-i
spusele parintilor legate de semnificatia actului sexual ca fiind un act murdar,
nedemn pentru o femeie cu consecinte asupra reputatiei clientei.
Clienta crede ca nu stie sa isi manifeste iubirea catre un barbat sub forma
actului sexual, doar cel platonic.
Clientei i-au fost oferite incurajari si explicatii legate de opozitia ei fata de
actele sexuale. Ea a constientizat de fapt ca nu este pregatita de intimidate s de
raspunderea cu care vine relatia de cuplu. Sedinta s-a incheiat prin oferirea
unor incurajari si reprogramarea urmatoarei.

A sasea sedinta s-au purtat discutii pe tema istoricului familiei, social si

personal al clientei. Ea provine dintr-o familie bine social, ingrijita si atenta la
cerintele ei.Clienta este copil unic, un copil dorit si iubit enorm de catre tata iar
de mama apreciata si ‘mangaiata ’numai cand aducea rezultate bune sau daca se
ridica la asteptarile mamei. Tatal era cel care o incuraja si nu o mustra cand
facea lucruri gresite ci o facea sa inteleaga ca faptele sale au consecinte, el avea
un stil mai democraic iar mama mai autoritar. In familie de origine a clientei nu
au fost tulburari mental, boli, tulburari de somn grave, alergii, abuzuri de orice
natura (substante/droguri), mama a fost diagnosticata de curand cu depresie.
Clienta are un aspect fizic bine ingrijit, aranjati, curata si corect inbracata.
Sedinta s-a incheiat prin realizara unu scurt sumar si oferirea de feedback
ambilor clienti.

A saptea sedinta a inceput cu discutii pe aria socialiarii. Clienta este o persoana

sociabila, are un tonus afectiv pozitiv si optimist. Are cel putin 5 prietene
apropiate si 3 prieteni din copilarie cu care tine legatura .Se intalneste periodic
cu prietenele ei, isi acorda timp de relaxare si discutii in compania lor. Este o
persoana deschisa, accepta sipartile bune si rele ale prietenelor ei, stie sa isi
exprime democratic o nemultumire. Considera ca viata sociala este importanta
pentru ea, simte ca apartine, ca este apreciata si iubita asa cum este ea, cu parti
bune si mai putin bune.
Are o prietena, cea mai apropiata de 17 ani, este ca o sora pentru ea, impart
multe lucruri in comun cum ar fi hobby-urile si alte interese. Este foarte fericita
de aceata relatie considerand acea prietenie ca o ancora pentru ea, o oaza de
liniste.
Relatiile cu parintii sunt bune, mai ales cea cu tatal. Isi aprecieaza ambii parinti,
insa are o frica sa nu fie ca mama ei, considerand ca este prea solicitata si a
facut atat de multe si nu vede sensul, ca tatal nu ste deranjat daca activitatile
casnice sunt satisfacute sau nu.

A opta sedinta a inceput prin dezbaterea pe arii sinelui, s-au purtat discutiipe
aceasta tema, ce face clienta pentru ea, cum se relaxeaza, daca are momentul
doar pentru ea, daca face lucruri cu si pentru ea.Clienta a relatat ca in ultima
vreme nu a reusit sa faca micile placeri, cum ar fi sa citeasca o carte si sa bea o
cafea, sa faca o tura de shopping, sa mearga la cosmetica sau sa faca o plimbare
in natura. Considera ca nu mai are timp, pentru ca vrea sa fac ape plac
partenerului, facea multe activitati care o extenua si devenea frustrata pentru ca
partenerul de viata nu aprecia verbal tot ce facea. Ea simte nevoia sa fie
apreciata constant pentru lucrurile care le face. Parerea partenerului si a mamei
conteaza foarte mult.Clienta a constietizat in urma discutiilor ca ea este foarte
buna, are multe calitati si defecte si a fost invitata sa le duca in zona utila a
vietii. A constientizat ca grija fata de sine este importanta si v-a acorda mai
multa atentie sinelui, incepand cu o vizita la cosmetica si incheind cu o carte si
o cafea .
Sedinta s-a incheiat prin oferirea de feedback si tema de casa, sa gaseasca ce
metode ar determinao sa se simta mai bine cu ea si sa se arecieze. V-a face o
lista cu situatiile in care se simte pusa in inferioritate si impreuna vom gasi
metode de ridicare a stimei de sine.

La a noua sedinta a participat clienta care si-a expus tema de casa, a fost foarte
incantata de aceasta tema si a facut-o sa mai comunice cu sinele, sa isi
redescopere pasiunile si lucrurile care o fac de fapt sa se simta importanta,
valoroasa si puternica. Tema de casa a readus in planul constient experiente
(amintiri ) timpurii care au determinat reactiile ca adult. Asa am dicutat si pe
latura copilariei, adolescentei, si tineretii. Clienta a avut o copilarie relativ
buna, socializa mai mult cu baietii, era aceptata in toate grupurile de baieti, ii
place sa se joace cu ei. Se simtea puternica si ca apartine grupului, cu fetele era
exact invers, nu simtea ca apartine, fetele erau prefacute si inslatoare. In
copilarie ei, parintii nu au avut o situatie materiala buna, drept urmare nu avea
jucarii la moda. Ea nu a fost marcata de acest lucru deoarece recicla diverse
materiala si se juca cu ele.II placea mut natura, sa exploreze, sa miroasa si sa
simta mediul inonjurator. Era un copil energic, vesel si sociabil. La scoala noua
in perioada gimnaziala si-a facut multe prietene printre care si cea mai buna
prietena care nu a vacut diferenta din cauza statutului social ci au gasit mute
puncte comune. In relatia cu adultii se observa un patern, nu se intelgea bine cu
latura feminina, cu cele care o descurajau si o minimalizau. Persoanele de gen
masculin erau mereu pe placul clientei, simtea ca este protejata iubita si
inteleasa. Majoritatea barbatilor cu care intra in contact se stabilea repede o
legatura puternica de atasament reciproc. A avut in perioada adolescentei 2
odele feminine, o prietena de familie care ii incuraja latura exploratoare si o
matusa care o iubea si sustine cu orice alegeri ! Sunt doua figur materne
importante pentru ea, ajutand- sa se dezvolte si sa aiba o motivatie pentru
ascensiune. A fosto rebela pe fata in timpul liceului, era o eleva model, participa
la olimpiade la limba romana si biologie. Avea probleme de comunicare cu
profesoarele care era ca tiparul mamei, dar cu profesorii colabora perfect.
Clienta a inceput sa fie mai cooperanta, nu mai era opozanta sau sa opuna
rezistenta. Sedinta sa incheiat cu un sumar al faptelor relatate si multe incurajari
si felicitari.

A zecea sedinta a inceput prin expunerea unor situatii din care clienta a
constientizat de ce a avut anumite reactii fata de partner, si-a dat seama de
anumite tipare comportamentale si de scopul neconstientizt din spatele
acestora. Ea a pronit in viata cu ‘eu nu o sa fiu ca mama’ si inconstient s-a dus
catre un partener care este exact ca tatal, care a pus-o in situatie similara cu cea
a mamei. Ea a constizat de fapt ce a a vut de castigat din acest rol. A considrat
ca a trebuit sa se simta o victima, sa se simta perscutata, neputincioasa,
nevaloroasa pentru a funciona. Deoarece inconstient si-a promis ca o sa-i
demontreze mamei cum se face, ca ea nu v-a ramane intr-o relatie cu un astfel
de partener ca va face tot ce ii sta in putinta sa-i arate cum se trateaza un barbat.
A constientizat si faptul ca ea cauta superioritatea, ca ea va conduce si va detine
controlul. Clienta a fost foarte umita de aceasta constientizare si a cerut
reinoirea contractului de prestari servicii psihologice pentru inca 10 sedinte
pentru a discuta si cu partenerul. Sedinta s-a incheiat prin aprecieri si
reproramarea primei sedinte de cuplu.

La a unsprazecea sedinta au participat partenerii relatiei in cauza. Clienta este

acum stabila din unct de vedere emotional, clarificata isi doreste de fapt sa
remedieze probleme din relatie. A constientizat de fapt cat de multi si iubeste
partenerul si cata nevoie are de fapt si el de incurajari.
Partenerul a fost invitat sa expune problema. El considera ca partener alui de
viata a devenit foarte drastica, dramatica si impunatoare, ca nu mai exista o
colborare ci doar relatie de executie di partea lui.El doreste ca partenera sa
constientizez ca sunt egali amndoi, ca nici unul nu e mai superior sau bun unul
fata de celalt. Clienta este de acord cu acest fapt, este deranjata de modul de
expunere a lucrurilor din partea partenerului.
Clientii au nevoie de a gasii metode de comunicare, o metoda democratica de a
expune lucrurile care le plac si care nu unu la celalt fara ca nici unul din ei sa
se supere. Aceasta sedinta a fost pregnanata pentru partneri, el considerand ca e
nevoie de ambii parteneri sa isi doreasca acelas lucru, ca este dispus sa se miste
doar daca partenera luiprocedeaza la fel. Sedinta s-a incheiat cu oferirea unuor
aprecieri pentru prezenta si colaborare.

In cadrul sedineti cu numarul doisprazece i s-a explicat partenerului clientei ce

inseamna o sedinta de psioterapie, care sunt conditiile de desfasurare, obligatiile
ambelor parti si stabilirea unui obiectiv.Partenerul nu dreste terapie personala,
considerand ca clientaa trebuie sa stie si partea lui, sa asculte si versiunea lui
intr-un mediu profesional si sigur.Clientul a fost invitat sa povesteasca anumite
situatii din copilarie care nu l-a facut sa se simta bine, descurajat si
incapabil.Partenerul a avut parte de foarte multe situatii descurajante in familie,
cele mai multe din partea mamei care l-a descurajat profund. Nu a fost implicat
in copilarie nici ca adult la diverse activitaticasnice, gospodaresti, sau sa isi
expuna gandurile, sentimentele, dorintele. Relatia este de tip autoritar, mama
fiind cea care facea toate lucrurile in casa, cea care doreste sa detine controlul,
cea care avrut ca toti a fie dependenti de ea. La orice pas clientul era mustrat ca
nu a facut bine, i s-a dat lternativa sa nu mai faca pentru ca nu este bine si nu
are rost. Partenerul s-a complacut in situatie ani e zile, aportul lui in familie
fiind doar cel financiar, suplimenta veniturile familie, o mare parte din banii
care ii strangea erau titnuti de catre mama lui. El a considerat ca asa e mai bine,
ca ea sa faca pentru ca el nu vrea sa se implice. Drept urmare neimplicarea
aproape totala in viata de cuplu, activitatile casnice si neasumarea partilor rele
din diferite situatii. In subconstientul lui a rulat ideea ca nu sunt bun, nu pot sa
fac,nimeni nu are incredre in mine , drept urmare a ales o partenera inmod
inconstient ca mama, o partenera care face detoate, care stie orice sa faca.
Partenerul clientei a opus rezistenta pe tot parcursulterapiei, oobservandu-se o
agitatie psihomotorie si rasuflat din greu.A inceput sa psihosomatizeze in timpul
terapiei acuzand uscaciunea gurii si accese de tuse. Clienta a fost observator, nu
a intervenit cu nimic in toata discutia, considerand ca vrea sa auda si sa vada ca
el. Sedinta s-a incheiat prin acordeareaunui feedback si reproramarea sedintei
cu numarul treisprazece.

A tresprazecea sedinta s-a desfasurat cu ambii parteneri, si de aceasta data

clienta a fot observator ascultand cu atentie ce are de zis partenerul de viata. El
a avut suficent timp sa se gandeasca la ce au discutat in prima sedinta insa nu
este pregatit sa semite, doar este in planul constient si a cerut timp pentru a face
fata situatiei expuse. Discutiile s-au purtat in jurul sentimentelor lui, situatiilor
frustrante in care a fost pus si cum ar putea el sa faca fatal or fara a rani familia
de origine si fara aneglija partenera. Se poate observa un hiperatasamaent a
partenerului fata de mama opunand rezistenta schimbarilor.

In a paisprazecea sedinta partenerul de viata a invitat si clienta sa participe la

discutiile sale. Terapia a inceput cu un joc de cuvinte, clientii au fost rugati sa
faca o lista cu ce le place la ei si ce nu si o lista fata de partenerul de viata.
Dupa ce au completat liste au fost rugati sa faca schimb si sa le citeasa per an cu
voce tare. Aici au fost facute interventii si ceruteopinii cum ar putea face daca
ar fi in locul partenerului. Acest joc a avut un efect benefic supra cuplului, ei
reusind sa se deschida si sa comunice fara ase acuza sau intrerupe reciproc.
Acestia au gasit o cale pozitiva de comunicare. Sedintas-a incheiat prin
oferireaunor aprecieri si incurajari.

La sedinta cu numari cinsprazece partnerii au fost intrebati cum s-a desfasurat

saptmana, au fost conflicte legate de atitudinea mamei sia surorii partenrului
fata de clienta. Acestia au relatat situatia cauzala si au fost invitati sa fata un oc
de rol, sa se imite reciproc asacum au reactionat initial, apoi cum ar fi reactionat
daca ar fi fost in pielea partenerului. A fost un moment coplesitor pentru clienta,
a inceput sa planga puternic, sa simta ca nu mai are aer.. In cele din urma dupa
10 minute aceasta s-a linistit cand partenerul si-a cerut scuze si a incercat sa
comunice cu ea, saincerce sa caute o metoda sa nu se mai repede diverse
probleme. Li s-a dat tema de gandire sa faca un set de reguli, sa vina fiecare cu
10 idei care vor fi discutate in urmatoarea terapie care raman si care nu, sau
cum poti fi reformulate/adaptate.

A saisprazecea sedinta a fost o sedinta plina de emotii, partenerii au comunicat

iar armonios si si-au respecatat ideile reciproc, au intervenit si reformulat cu o
limita fara ca celaalt partener sa fie deranjati. Au fost mediate anumite
neintelegeri. Partenerii au stabilit cele 20 de porunci ale cuplurilor. Au inramat
aceste ‘porunci’ si au promis ca in cele mai grele momente le vor viti amndoi si
vor incerca sa isi aduca aminte de ele. Clientilor li s-a adus la cunostiinta ca ne
apropiam de finalul sedintelor si s-a facut un sumar al discutiilor.
 In cadrul ultimei sedinte, clintii au primit un raport al evaluarilor efectuate ca
metoda de ancorare. Li s-au consemnat toate relatarile inca dela prima sedinta
ca o dovada a evolutiei lor casi cuplu, ca o motivatie sa se incurajeze reciproc si
sa onstruiasca impreuna, caci fundatia este acum construita. Ei au fost incurajati
sa-si expuna momentele cele mai grele si usoare in terapie , ce anume i-au
incurcat. Sedinta s-a incheiat prin oferirea unor aprecieri si incurajari.

20 Ore

-
Alte observatii:

SUPERVIZOR SUPERVIZAT

* Fiecare tabel va contine in anexa EVALUAREA COMPREHENSIVA DAN DALTON, RAPORT

PSIHOLOG, ISV,SUMAR CONSTELATIA FAMILIEI, SUMAR AMINTIRI TIMPURII.
DOCUMENTELE SE SEMNEAZA, DATEAZA, STAMPILEAZA SI PARAFEAZAâ .
Evaluare initiala individuala

AUTOR : D DALTON

Data evaluarii initiale:

Terapeut : Cazan Cristina supervizor : Elena Serban

I. INFORMATII PENTRU IDENTIFICARE

Numele clientului: Ciurea Iuliana

Varsta :) 28 ani

Ocupatia : Asistent farmacie

Starea civila : necasatorit ● casatorit -- separate-- vaduv

Numele partenerului (ei) sotului (ei): Bucur Claudiu

Varsta: 34 ani Casatorii anterioare( pt client si partenera) Nu

Cat a durat casatoria ? -

Ocupatia partenerului (ei)sotului (ei) -

Copii (numele si varstele) Numele: - Varsta : -

Educatie : Studii superioare de lunga durata

Adresa de acasa : Str. Pandurului nr 33, Bl 13, ap 22, et 3 sc A

Nr. de tel. : 0726142333

Clientul locuieste cu : Partenerul de viata

Nr. de tel. pt urgente/adresa pers. de contact : 0726413211

Tatal pacinetei Ciurea Iulian

Relatia acesteia cu clientul: logodna

II. PREZENTAREA FAMILIEI

Numele tatalui: Ciurea Iulian Varsta : 53 Ani

Ocupatia: Locotenent Politie

Numele mamei: Ciurea Adela Varsta: 50 Ani

Ocupatia: Profesor de limba engleza gimnaziu

Frati si surori ( numele, varstele si starea civila) -

Numele varsta starea civila

Educatia : Studii superioare ambii parinti

ISTORICUL FAMILIEI tale
Ambii parinti provin din familii modeste, cu resurse limitate. Parintii pacientei s-au
cunoscut si cuplat inca din liceu, au avut o casatorie linistita, o atmosfera in general
armonioasa, ambii parteneri au colaborand.Orice decezie importanta era discutata si luata
de ambii parteneri, nu exista o lupta de putere ci o crelatie de colaborare. Tatal era mai
mereu plecat de acasa din cauza naturii meseriei, iar mama era cea care se ocupa aproape
de toate activitatile. Ea era cea care platea facturi, gestiona finantele familiei, se ocupa de
cresterea si educatia pacientei. Cate o data se simtea coplesita si avea episoade anxioase si
atacuri de panica. Pacienta era foarte speriata in acele momente, nu stia ce se intampla si
credea ca este de vina ea pentru aceste accese ale mamei. De multe ori se izola in propia
camera refuzand contactul cu mama si hrana.
Cand venea tatal acasa, parea ca totul este intr-o stare de echilibru. Pacienta are o singura
amintire timpurie legata de un episod negativ dintre parinti, mama simtindu-se coplesita
de singuratate si presiunea din jur a avut o discutie aprinsa cu tatal pacientei. Aceasta
cearta s-a finalizat cu plecarea tatalui timp de o saptamana ‘in misiune’dupa relatarile
mamei fata de pacienta. Este singura amintire negativa pregnanta din experienta
pacientei.
Este copil unic, dorit si iubit de catre ambii parinti, alintata si hiperprotejata, lucru care o
incurca in relatia actuala pe pacienta. Fiecare parinte si-a manifestat iubirea in felul
experimentat de ei. Mama isi arata iubirea fata de pacienta atunci cand doar ea facea
lucruri bune din perspectiva mamei si sanctionata sever cand nu erau pe placul ei
(izolarea in propria camera, privarea de lucrurile pe placul pacienti, umilirea in public).
Pacienta are o relatie mai stransa cu tatal care mereu ii aducea in planul constient printr-o
maniera calda si pozitiva lucrurile care le-a gresit, aveau o discutie pe tema lor, de explu
pacienta era intrebata de ce a facut acel lucru, ce a simtit cand facut asa, cum crede ca s-
ar fi putut rezova altfel problema. Ea avea posibilitatea sa intelegea ca faptele au si
consecinte intr-o maniera poitiva si incurajanta spre deosebire de situatiile descurajante
de care dispunea din partea mamei.
Bunicii pacientei pe partea paterna au fost alcoolici,bunicul decedand la o varsta frageda
a tatalui. El a crecut doar cu mama care consuma alcool frecvent. Acesta s-a inrolat in
armata si a continuat o cariera in acest domeniu. Relatia cu mama lui s-au racit de-a
cursul anilor, insa a incurajat fiica sa tina legatura cu bunicii din ambele parti cu motiva
ca fiecare este liber sa aleaga ce are de facut si ce relatii vrea sa aiba cu cineva.
Bunicii din partea mamei erau oameni simpli de la tara, harnici, care aveau sarcini bine
definite. Bunicul se ocupa cu partea financiara si muncile grele ale campului, bunica se
ocupa cu gospodaria si cresterea copiilor.
Pacienta este atasata de ambele seturi de bunici, ii respecta si au o semnificatie aparte
pentru, deoarece pana la varsta de 20 de ani, toate vacantele le-a petrecut in comania lor,
este ca o traditie ! Dupa ce a inceput studiile superioare s-au rarit si vizetele insa relatie
sunt la fel de stranse.

III. ISTORIA SANATATII tale

Pacienta nu a avut problem de sanatate grave, doar bolile copilariei tratate de mama si
uneori de tata.

Probleme de sanatate importante:

De 4 ani are durei aceentuate la incheietura mainii stangi. A descoperit un chist sinuvial
care tot acumuleaza gelatina. In sezonul rece este durerea cea mai accentuata.

Medicamentatie (nume si doze):

Problema medicala precedent a fost rezolvata prin extractia lichidului o data pe an, cu
spernta ca se va reabsorbi, insa de un an clienta conidera ca ar fi mai bine sa faca
operactia pentru e extrage chistul.

Ultima examinare medicala:

Toate analizele sunt bune, doar problema cu chistul care este deja mai pregnanta ca
oricand.
IV. PROBLEMA PREZENTA:

Pentru ce a venit clientul astazi aici?

A venit pentru ca considera ca are probleme de cuplu cu partenerul de viata, nu stie ce sa
mai faca. Nu este hotarata daca se merita sa mai lupte pentru relatie sau sa renunte.

De ce acum?
Considera ca a tolerat de prea multe ori anumite fapte si promisiuni ale patenerului de
viata , insa acum nu stie ce sa faca, sa renunte la elatie sau sa ramana.

Cand a inceput ? De un an s-au accentuat probleme, de cand s-au mutat impreuna

partenerii. Mai existau mici proleme dar nu au fost atat de semnificative pana la
convietuirea impreuna.
Ce altceva se mai intampla atunci?
Pacienta a fost pusa in situatii descurajante din partea viitorilor socri, a tolerat, a incercat
sa nu intre in conflict cu ei. De o bucata de vreme a inceput sa si exprime nemultumirle si
situatiile in care a fost pusa, partenenrului de viata. Acesta a avut o reactie intial de
dezamagire si regret insa aceasta a escaladat la reactii de furie, agresivitate verbala si
creerea unei atmosfere apasatoare in cuplu.

Cand este cel mai rau?

Pacienta considera ca este cel mai rau cand partenerul de viata accepta situatia in care ea
a fost pusa si ca nu i-a masuri fata de familia lui pe aceasta tema.Nu se simte apreciata si
iubita.

Cand este mai bine ?

Este mai bine cand partenerul nu mai mentioneaza lucruri despre familia lui, nu ii mai
cere sa mearga cu el in vizite si pacienta se simte protejata si inteleasa.

Ce face clientul pentru rezolvare?

Pacienta intial a incercat sa comunice partenerului nemultumirile ei, acesta a devenit
agresiv verbal. Pacienta a reactionat la fel.

Cum ?
Partenerii se racoresc expunandu-si fiecare problemele, nemultumirile prin intermediul
unui ton mai ridicat, uneori discutia finalizandu-se printr-o cearta si izolare.

Cine este cel mai afectat cand se intampla?

Se pare ca partnerul este mult mai afectat de aceste discutii de cat partenera.

Apoi cine?
Partenera este afectat pe moment, ea incercand sa caute parti bune din relatie si sa vada in
perspectiva relatia nu sa i-a decizii de moment.
Au fost situatii cand clienta a relatat toate problemele intampinate familiei sale de origine,
acestia fiind foarte revoltati de situatie si incercand sa discuta cu partenerul pe tema
aceasta.

Cine nu stie ?
Bunicii

De ce nu stie ?
Considera ca nu este cazul sa afle si ei pentru ca sunt batrani si sa nu-i necajesca.

V.DATE DESPRE TRECUT

A. Copilarie
1. Cum s-a inteles clientul cu semenii ?

Clienta s-a inteles bine cu semenii, mai mult pe parte masculina de cat cu cea feminina.
Fetele erau in general prefacute, necinstite si o denigrau din cauza conditiei sale
financiare (din cauza modesta a familiei clienta nu avea jucarii ca si eilalti copii, drept
urmare nu era de multe ori acceptata in grup). La scoala noua , in clasa a v-a,a intalnit
multe fete cu care s-a imprietenit, desi erau social mai ridicate au aceptat-o pe clienta in
grup fara nici o problema.

Cine ii este cel mai bun prieten?

Cea mai apropiata prietena este colega de banca cu care au o relatie de prietenie de la 12
ani

De ce?
Sunt prietene pentru ca au aceiasi experienta de viata, aceleasi probleme de familiei si au
rezonat prin prisma hobby-urilor comune, muzica rock si pasiunea pentru natura, plante si
aer curat.
Auo legatura puternica, simt ca sunt ca doua surori.

2. Ce note lua clientul ?

Lienta lua note foarte bune, era printre cei mai buni din clasa. Participa la olimpiade des,
la limba romana si biologie.

Cum se intelegea cu invatatorii?

Se intelegea foarte bine cu invatatorii de gen masulin, iar cu cele de gen feminin nu se
simtea apreciata si incurajata.
B. Adolecenta
1. Relatii cu cei de-o seama si cu adultii?
Se observa in patern, in relatiile cu genul masculin era foarte cooperata si deschisa iar cu
celede gen feminin se simtea neinteleasa si persecutata in anumite dati. Relationa foarte
bine doar cu 2 femei, una era o prietena de familie de care s-a atasat si o considera ca pe
un parinte spiritual si o matusa din partea mamei, pe care o considera mama ei tanara.

2.Intalniri amoroase
Paradoxal, clienta se intelegea foarte bine cu genul masculin, dar nu doarea o relatie
amoroasa. Nu intelegea cum se poate acest lucru, era foarte rusinoasa in a impartasi acest
gen de sentimente.

3.Liceu
Clienta in timpul liceului a fost o rebela pe fata, mereu cauta dreptate pentru ea si cate o
data pentru colegii mai slabi care erau batjocoriti sau umiliti de profesori sau colegi. Era
constienta de propiile aptitudini si defecte, dorea sa fie valorificata si sa i se recunoasca
meritele si de partea feminina.

C. inceputul vietii de adult

1. Relatii
Relatii armonioase cu ambele genuri, este inconjurata de foarte multi prieteni si prietene.
Colaboreaza, este deschisa si dornica sa cunoasca si sa ajute alti oameni.
2.Slujbe
Clienta s-a angajat de la varsta de 18 ani ca educator dupa terminarea liceului.
Dupa finalizarea studiilorsuperioare de lunga durata a ales un post de asistent farmacist
in cadrul DGASPC Constanta.
Are rezultate foarte bune la locul de munca, aprecierea anuala este de foarte bine de 4
ani.
3.Facultate
Studii superioare de farmacie in cadrul Universitatii Ovidius Constanta

VI. TRATAMENT PSIHIATRIC ANTERIOR:

A mai fost la terapie: Nu nr.de ani - nr de luni: -

Internari anterioare (cand,unde?):

-

Perioada totala petrecuta la spital: nr. de ani nr de luni

Ce s-a obtinut de la terapie ?

-

De ce s-a oprit din terapie ?

-

Ce a mers in acest tratament?

-

Ce nu a mers ?
-

Ce i-a placut clientului la stilul terapeutului?

-
Ce nu i-a placut ?

Istoria problemelor psihiatrice din familie (cine, diagnostic, simptome)

Mama diagnosticata de curand cu depresie severa, urmeaza tratament medicamentos insa
refuza psihoterapie.

VII. FUNCTIONAREA IN PREZENT

a. Istoria angajarilor
Fosta educatoare, actual asitent de farmacie.

Ce lucreaza clientul ?
Asistent de farmacie

De ce ?
Este un post pentru care s-a pregatit clienta, consdera ca ste bine platit si nu intra in
interactiune cu persoanele suferinde.

Dificultati legate de munca ?

Relationarea cu unele colege, sunt multe asistente medicale care trebuie sa dea medicatia,
sa faca diferite condici si nu colaboreaza bine intre ele drept urmare clienta intampina
dificultati in administrarea pastilelor si efectuarea partii de scriptologie.

Relatia clientului cu autoritatea , semenii, subordonatii:

Relatii foarte bune

Ce ar schimba clientul la lucru?

Slarizarea, considera ca ar trebuie sa fie mai mult stmulata.

B. Social
Cat de des isi intalneste clientul prietenii?
De 2 3 ori pe saptamana, insa tin legatura prin telefon sau internet.

Cum este viata sociala a clientului?

O viata foarte buna, este inconjurata de multi prieteni si prietene.

Prietenii cei mai buni/intimitate ?

Prietena cea mai buna de 17 ani mereu gasesc cel putin 3 ori pe luna sa se vada, iar cu
viata intima nu este fericita si multumita.
Ce ar spune clientul despre activitatile sociale?
Este un membru activ, dornic sa ajute, sa se implice si sa cunoasca lucruri.Are un interes
social bine dezvoltat. Ii plac activitatile in aer liber, sa calatoaresca si sa vada locuri noi

Descrie relatiile actuale ale clientului:

Relatia actuala este una tensionata pentru clienta, inconjurata de incertitudine si este
descurajata profund.
Se simpte neindreptatita, neinteleasasi neapreciata.

Descrie dificultatile din relatie:

Faptul ca situatiile descurajante s-au reptat din partea socrilor, considera ca partenerul ei
este slab, nesigur pe el si fara autoritate !

Ce ar schimba clientul?
Ar vrea ca el sa fie mai ferm si hotarat in viata de zi cu zi fata si de ai lui, caci cu clienta
este destul de ferm .

Cum interfereaza problema prezentata cu sarcinile descrise mai sus:

Acum:
Clienta simte ca nu mai apartine casei si relatiei. Nu stie daca mai ae pentru ce sa luplte,
daca ea a contribuit ca relatia sa ajunga pana in acest punct si ca ar vrea ca si partenerul
ei sa colaboreze cu ea si sa fie dispus la schimbare.

Anul trecut (mai bine sau mai rau):

Relatia a fost la fel de tensionata. Insa acum a atins cote maxime si nu mai stie cum sa
procedeze.

VIII. ASTEPTARI DE LA TRATAMENT

Intrebarea: ce ar fi diferit daca clientul nu ar avea problema/problemele actuale?

Clienta considera ca daca partenerul ei ar fi mai ferm si hoarat ea nu s-ar mai simtit asa de
singura, neiubita si nevalorificata.

Ce crede clientul, de ce se intampla asta ?

Considera ca familia partenerului dorea o alta partenera, o partenera supusa si umila
pentru a detine controlul. Iar clienta este o femeie puternica, dintr-un mediu social ridicat
fata de cel al partenerului, cu experienta de viata si un bagaj de cunostinte ridicat.

Ce poate face terapeutul pentru client?.

Clienta considera ca terapeutul o poate ghida sa nu faca lucruri cu consecinte rele pe
termen lung. Sa o ajute si sa-i fie alaturi.

Cat va dura ca sa`fie bine?

Clienta nu stie concret cat, dar spera cat mai putin pentru ca nu vrea sa mai fie asa
tensionata sis a fie intr-o situatie stabile.

Cum vor sti clientul si terapeutul cand au terminat?

Cand clienta este pe drumul cel bun, cad a invatat sa-si asume si ca s-a psihoclarificat.

Ar trebui implicat si altcineva?

Clienta cosidera ca dupa ce se clarifica si se simte pregtita v-a chema si partenerul de
viata pentru terapie de cuplu.

OBSERVATII:

Clienta are tendinta de a cauta superioritatea in relatie, doreste ca ea sa detina controlul

situatie, cand nu e in control simte ca nu mai apartine, ca nu este buna, ca nu conteaza si
ca nu este um membru valoros relatiei.
Stima de sine este foarte scazuta, clienta este descurajata, simte ca este valoroasa doar
daca este gratificata pentru tot ce face.
Persoanele care nu ii recunosc meritele, initial sunt aceptate pana gaseste un motiv care
pentru clienta nu este tolerbil drept urmare si reactiile ei.
Clienta este tipologia copilului hiperprotejat, rasfatat, care a invatat ca este bun doar daca
face lucruri, ca apartine numai cand este bun, care primeste numai cand are un aport
pozitiv.

Semnatura
RAPORT SCRIS

DATE DE IDENTIFICARE
Aceasta este prima consultatie psihologică pentru tanara în vârstă de 28 ani, agajat al
DGASPC Constanta. În prezent locuieşte împreună partenerul de viata (în vârstă de 33
ani fiecare, ambii cu studii superioare, ambii lucrează in cadrul DGASPC Constanta) într-
un apartament de 2 camere din Constanta. Este copil unic. Pacienta lucrează în DGASPC
ca asistent de farmacie de 6 ani.

PROBLEMA PRINCIPALĂ
,, Am probleme grave cu partenerul de viata, nu stiu ce sa mai fac! Lucrurile au escaladat
foarte rau, el a devenit nervos si agresiv verbal, a inceput sama jigneasca si sa aiba un
comportament care nu l-am mai vazut vreodata. Nu stiu ce sa mai fac, am incercat sa nu-i
spun nimic nicioadata dar m-am saturat ca euinghit toate mizeriile din parea alor lui, am
luat si eu masuri sa ma protejez..tot eu am picat de rea . ,,

INFORMAŢII / SURSE DE INFORMAŢIE

Interviul cu pacienta care s-a prezentat singură la consultaţie.

ISTORICUL TULBURĂRII PREZENTE:

A venit pentru ca considera ca are probleme de cuplu cu partenerul de viata, nu stie ce sa
mai faca. Nu este hotarata daca se merita sa mai lupte pentru relatie sau sa renunte.
Pacienta a fost pusa in situatii descurajante din partea viitorilor socri, a tolerat, a incercat
sa nu intre in conflict cu ei. De o bucata de vreme a inceput sa si exprime nemultumirle si
situatiile in care a fost pusa, partenenrului de viata. Acesta a avut o reactie intial de
dezamagire si regret insa aceasta a escaladat la reactii de furie, agresivitate verbala si
creerea unei atmosfere apasatoare in cuplu.
Pacienta considera ca se simte rau cand partenerul de viata accepta situatia in care ea a
fost pusa si ca nu i-a masuri fata de familia lui pe aceasta tema. Nu se simte apreciata si
iubita indeajuns.
Mai este deranjata de plecarile de acasa ale partenerului desen in ultimele 2 luni pentru a-
si ajuta parintii, aproape in fiecare seara ajunge tarziu acasa si uneori in weekend.
Considera ca parintii lui il valorifica doar daca este util, in rest nu il contacteaza, doar el
daca ii suna.

ISTORIA SOCIALĂ ŞI PERSONALĂ

Ambii parinti provin din familii modeste, cu resurse limitate. Parintii pacientei s-au
cunoscut si cuplat inca din liceu, au avut o casatorie linistita, o atmosfera in general
armonioasa, ambii parteneri au colaborand.Orice decezie importanta era discutata si
luata de ambii parteneri, nu exista o lupta de putere ci o crelatie de colaborare. Tatal era
mai mereu plecat de acasa din cauza naturii meseriei, iar mama era cea care se ocupa
aproape de toate activitatile. Ea era cea care platea facturi, gestiona finantele familiei, se
ocupa de cresterea si educatia pacientei. Cate o data se simtea coplesita si avea episoade
anxioase si atacuri de panica. Pacienta era foarte speriata in acele momente, nu stia ce se
intampla si credea ca este de vina ea pentru aceste accese ale mamei. De multe ori se
izola in propia camera refuzand contactul cu mama si hrana.
Cand venea tatal acasa, parea ca totul este intr-o stare de echilibru. Pacienta are o singura
amintire timpurie legata de un episod negativ dintre parinti, mama simtindu-se coplesita
de singuratate si presiunea din jur a avut o discutie aprinsa cu tatal pacientei. Aceasta
cearta s-a finalizat cu plecarea tatalui timp de o saptamana ‘in misiune’dupa relatarile
mamei fata de pacienta. Este singura amintire negativa pregnanta din experienta
pacientei.
Este copil unic, dorit si iubit de catre ambii parinti, alintata si hiperprotejata, lucru care o
incurca in relatia actuala pe pacienta. Fiecare parinte si-a manifestat iubirea in felul
experimentat de ei. Mama isi arata iubirea fata de pacienta atunci cand doar ea facea
lucruri bune din perspectiva mamei si sanctionata sever cand nu erau pe placul ei
(izolarea in propria camera, privarea de lucrurile pe placul pacienti, umilirea in public).
Pacienta are o relatie mai stransa cu tatal care mereu ii aducea in planul constient printr-o
maniera calda si pozitiva lucrurile care le-a gresit, aveau o discutie pe tema lor, de explu
pacienta era intrebata de ce a facut acel lucru, ce a simtit cand facut asa, cum crede ca s-
ar fi putut rezova altfel problema. Ea avea posibilitatea sa intelegea ca faptele au si
consecinte intr-o maniera poitiva si incurajanta spre deosebire de situatiile descurajante
de care dispunea din partea mamei.
Bunicii pacientei pe partea paterna au fost alcoolici,bunicul decedand la o varsta frageda
a tatalui. El a crecut doar cu mama care consuma alcool frecvent. Acesta s-a inrolat in
armata si a continuat o cariera in acest domeniu. Relatia cu mama lui s-au racit de-a
cursul anilor, insa a incurajat fiica sa tina legatura cu bunicii din ambele parti cu motiva
ca fiecare este liber sa aleaga ce are de facut si ce relatii vrea sa aiba cu cineva.
Bunicii din partea mamei erau oameni simpli de la tara, harnici, care aveau sarcini bine
definite. Bunicul se ocupa cu partea financiara si muncile grele ale campului, bunica se
ocupa cu gospodaria si cresterea copiilor.
Pacienta este atasata de ambele seturi de bunici, ii respecta si au o semnificatie aparte
pentru, deoarece pana la varsta de 20 de ani, toate vacantele le-a petrecut in comania lor,
este ca o traditie ! Dupa ce a inceput studiile superioare s-au rarit si vizetele insa relatie
sunt la fel de stranse.

ANTECEDENTE MEDICALE:
De 4 ani are durei aceentuate la incheietura mainii stangi. A descoperit un chist sinuvial
care tot acumuleaza gelatina. In sezonul rece este durerea cea mai accentuata.
Problema medicala precedent a fost rezolvata prin extractia lichidului o data pe an, cu
spernta ca se va reabsorbi, insa de un an clienta conidera ca ar fi mai bine sa faca
operactia pentru e extrage chistul.
Toate analizele sunt bune, doar problema cu chistul care este deja mai pregnanta ca
oricand.

ISTORIC FAMILIAL:
În familie a fost un sigur caz izolat, in copilaria clientei cand tatal a parasit domiciliul
timp de o saptmana dupa ce au avut o altercatie pe tema oboselii mamei sia
supraresponsabilizarii acesteia.
EXAMENUL STĂRII MENTALE:
Pacienta era îmbrăcată în ţinută de eleganta, cochetă, cooperantă, cu contact vizual bun. A
stat pe tot parcursul interviului pe scaun într-o poziţie relaziv tensionată. Nu prezintă
tulburări de memorie sau de atenţie. Este orientată temporal şi spaţial. Este coerentă ideo-
verbal, cu flux şi ritm ideativ în limitele normalului. Ideaţia este centrată pe neaprecierea,
neiubirea resimtita din partea partenerului de viata , luând chiar amploarea unor idei cu
caracter obsesiv.

IMPRESII DIAGNOSTICE:
Axa I: Anxietate
Frica de ce ii rezerva viitorul, viata si intimatea.
Axa II:
Axa III:.
Axa IV: Atacuri de panica, stari de sufocare, psihosomatizare, varsaturi si dureri in zona
fierei
Axa V:

FORMULARE

SUMAR
Tanaraîn vârstă de 28 ani solicită un prim consult psihologic pentru starea curenta,
aceasta a inceput sa-si creeze scenarii, sa isi faca idei obsesive legate de viitorii socri si
de faptul ca atentia partenerului de viata este indreptata prea mult catre familia de origine.
Acest comportament a început în urmă cu un an, pacienta fiind tot mai mult preocupată
de aceasta situatie. Tot în ultimul an relatiile sociale au scazut, precum si activitatile de
relaxare ale clientei.

NUANŢARE DIAGNOSTICĂ
Anxietate, clienta are o stare de neliniste accentuata de un an, in ruma mutarii cu
partenerul de viata in acelas apartamanet, are mereu aceste stari, ii este frica de intimitate
de viata si responsabilitatea care vine acest tip de relatie.

CEL MAI BUN DIAGNOSTIC:

Cel mai probabil diagnostic este anxietate

FACTORI ETIOLOGICI:
Mama a fost diagnosticata de curand cu depresie, i-a medicatie dar nu accepta tratament
psihoterapeutic.

INFORMAŢII ADIŢIONALE NECESARE:

-
PLAN DE TRATAMENT:
Terapie individuala si Terapie de cuplu
PROGNOSTIC:

Înțelegem prin anxietate o stare accentuată de neliniște, în care așteptăm să se întâmple

ceva rău sau simțim că nu ne mai aflăm în siguranță. eliniștea aceasta nu este doar o stare
mentală, ci o trăim în întreg corpul nostru: inima ne bate mai puternic, respirația ne este
îngreunată sau foarte accelerată, ne simțim mușchii încordați, transpirăm, ne strânge
stomacul. Trăind aceste lucruri, adesea ne este greu să stăm într-un loc, ne vine să facem
ceva, să vorbim cu cineva, să plecăm undeva, să ne mișcăm dintr-un colț în altul al
camerei. Iar mintea noastră pare a fi inundată cu îngrijorări.