Attachment Insecurity and Infidelity in Marriage: Do Studies of Dating

Relationships Really Inform Us About Marriage?

V. Michelle Russell, Levi R. Baker, and James K. McNulty

Florida State University,2013

Cu toate ca relatia maritala reprezinta o experienta placuta,ea poate conduce si catre

experinte neplacute, asemenea infidelitatii. Estimariile sugereaza ca peste 25% dintre barbatii
aflati intr-o relatie conjugala si peste 20% dintre femeile aflate intr-o relatie conjugala se
angajeaza intr-o relatie extramaritala pe parcursul relatiei lor. Experienta infideliatii poate sa
creeze un distres in relatia maritala, si chiar poate sa reprezinte un predictor al divortului.
Printre consecintele infidelitatii care pot sa afecteze atat persoana inselata cat si persoana care
a inselat, se numara: scaderea stimei de sine, vinovatia, cresre riscul de aparitie a problemelor
psihice si a depresiei.
Teoria care sta la baza studiului se numeste teoria atasamentului. Conform acestei teorii,
cuplul intim dezvolta reprezentari mentale ale disponibilitatii celor apropiati, conducand astfel
la patternuri cognitive si comportamentale puternice de a raspunde celorlalti. Astfel,
persoanele care dezvolta un stil de atasament securizant, tind sa creada ca apropiatii lor sunt
disponibili pentru ei si astfel actioneaza in consecinta,iar cei care dezvolta un stil de atasament
insecurizant, ca si atasamentul anxios sau atasamentul evitant tind sa creada ca apropiatii lor
nu sunt atat de disponibili pentru ei si astfel actioneaza in consecinta. Intimii care dezvolta un
nivel ridicat al atasamentului anxios, vor fi nesiguri de disponibilitatea celui apropiat si astfel
vor cauta reasigurare de la acestia si se vor lipi de ei considerand ca in relatia actuala nu li se
indeplinesc nevoile si astfel facand sex considera ca isi indeplinesc nevoile, iar intimii care
dezvolta un nivel ridicat al atasamentului evitant, vor fi intrebatori cu privire la
disponibilitatea celui apropiat si astfel pentru a face fata va evita compotamentele care
promoveaza intimitatea si tot odata sunt mai putin angajati in relatile lor, fiind astfel mai
permisivi sexual.
Ambele stiluri de atasament sunt asociate cu infidelitatea maritala.
Studiul de fata utilizeaza date din 2 studii longitudinale si urmareste sa examineze rolul
atasamentului insecurizant ca si predictor al infidelitatii. Acest studiu urmareste sa depaseasca
si limitele studiilor antecedente prin: utilizarea a doua esantioane de cupluri proaspăt
căsătorite pentru a identifica modul în care atasamentul insecurizat afectează infidelitatea în
căsătorie; controlul variabilelor ce tin de personalitate, frecventa sexului, satisfactia maritala
si obtinerea de rapoarte din ambele parti ale cuplului permitand astfel o examinare a rolului
atasamentului insecurizant al partenerului atat ca si efect principal cat si ca moderator al
propriului atasament insecurizant in prezicerea propriei infidelitati.
Ipotezele de la care au pornit sunt:
1. Persoanele care au un nivel ridicat al atasamentului anxios, considera ca in relatia actuala
nu li se indeplinesc nevoile si astfel apeland la relatii sexuale extramaritale considera ca isi
indeplinesc nevoile, ceea ce prezice ca stilul de atasament anxios ar fi corelat pozitiv cu
infidelitatea maritala.
2. Persoanele care au un nivel ridicat al atasamentului evitant, vor fi intrebatori cu privire la
disponibilitatea celui apropiat si astfel pentru a face fata vor evita comportamentele care
promoveaza intimitatea si tot odata sunt mai putin angajati in relatile lor, fiind astfel mai
permisivi sexual, ceea ce din nou prezice ca stilul de atasament evitant ar fi corelat pozitiv cu
infidelitatea.
Au desfășurat și analize exploratorii pentru a testa efectele interactive ale atașamentului
propriu și al partenerului pe infidelitate, dar nu au făcut predicții clare cu privire la care dintre
numeroasele potentiale pattern-uri ar apărea.

Metoda
Participanti
Ca si participanti la studiul 1, au utilizat 72 de cupluri proaspete casatorite din nordul Ohio,
iar participantii la studiul 2 au fost in numar de 135de cupluri proaspete casatorite din
Tennessee. Toti participantii au fost recrutati printr-o reclama afalata intr-un ziar care era
disponibila la chioscuri si magazine de mirese, si prin invitatii trimise cuplurilor care au
ceruta licenta de casatorie din imprejurimile judetelor unde se desfasura studiul. Cuplurile
doritoare au fost verificate pentru a fi eligibile printr-un interviu telefonic. Criteriile pe care
trebuiau sa le indeplineasca cuplurile pentru a fi eligible sunt: trebuiau sa fie casatorite de cel
putin 6 luni, nici un partener sa nu fi fost casatorit inainte, sa aiba cel putin 18 ani, sa fie
vorbitori de limba engleza si sa aiba cel putin 10 clase. In plus fata de studiul 1, in studiul 2 sa
mai adugat un criteriu care viza ca parteneri sa nu aiba inca copii iar femeile sa nu fie mai
invarsta de 35 de ani. Majoritatea participantilor la studiu au fost caucazieni.
Procedura
Participantilor din ambele studii li s-au trimis mail-uri cu o serie de intrebari pe care au trebuit
sa le completeze si sa le aduca cu ei la sesiunea de laborator unde in prima faza au avut de
completat un formular de consimtamant si o serie de sarcini ce tineau de domeniul de aplicare
al analizelor curente. Chestionarele pe care au trebuit sa le completeze subiectii au facut
referire la: un auto-raport care masura nivelul atasamentului insecurizant, satisfactia maritala,
frecventa actului sexual, si trasaturile de personalitate Big Five. Pentru a ase asigura ca
participanti au completat cat mai corect si ca au fost confortabili raportand informatii sensibile
, acestora li s-au asigurat un spatiu unde sa poata completa chestionarul singuri si nu impreuna
cu altii, li s-au asigurat plicuri speciale sigilate in care trebuiau sa isi puna raspunsurile
completate, si au fost informati ca nu li se vor dezvalui raspunsurile partenerilor lor. Tot la 6-
8 luni li se trimiteau prin posta subiectilor chestionare pe care trebuiau sa le completeze si
care masurau tot frecventa actului sexual, satisfactia maritala si de asemenea masura si
infifdelitatea. S-au asigurat din nou ca subiectii sunt confortabili raportand informatii
sensibile. Acest proceduri de interventie au fost folosite de 6 ori si au vizat primii 3.5 ani de
casatorie in studiul 1 si 4.5 in studiul 2.
Ambii subiecti din ambele stydii au fost platiti pentru participare, in studiul 1 cu 60$ iar in
studiul 2 cu 80$. Acestia au fost platiti in functie de participare.
52% din subiecti au participat la 6 sau mai multe faze ale studiului si 36% au participat la
toate fazele studiului. Acest lucru nu a biasat studiul deoarece a fost luat in calcul.
Masuratori
Pentru a masura infidelitatea au utilizat 2 itemi: primul intem se referea daca subiectul a fost
vreodata in ultimle 6 luni implicat inntr-o aventura extramaritrala, iar cel de-al doilea item
viza daca subiectul a aflat sau stie cumvca daca pertenerul/partenera a fost implicata intr-o
aventura extramaritala in ultimele 6 luni.Participantii au raspuns la aceasta intrebare la fiecare
6 luni pe toata durata studiului.
Un total de 22 de soți și/sau partenerii acestora au raportat o infidelitate. Deși această estimare
este scăzută în comparație cu altele estimări care tind să se întindă mai mult de peste 5 ani și
s-au bazat pe dovezi care includ mai multe stabilite căsătorii. Patru dintre aceste infidelități au
fost raportate de ambii membri ai cuplului, sapte au fost raportati de catre sotie care a comis
infidelitatea, iar 11 au fost raportați de partenera soţului care a săvârşit infidelitatea. Corelatia
privind raportul de infidelitate dintre parteneri a fost r=0.35.
Pentru a putea verifica ipoteza propusa s-a mai creat o variabila care cuprinde mai multi
factori pentru a vedea daca un partener a comis sau nu infidelitate. Cei care au comis
infidelitate sau stiau ca prtenerul a comis o infidelitate erau codati 1, iar cei care nu erau
codati 0.
Pentru a masura atasamentul insecurizant au utilizat scala de Masurare a Experientelor in
Relatiile Stranse. Aceasta scala masoara atadsaentul insecurizant prin cele 2 dimensiuni ale
sale: atasamentul anxios si evitant. Subscala care masoara atasamentul anxios este compusa
din 18 itemi care descriu gradul de ingrijorare pe care intimii il au in legatura cu pierderea sau
imposibilitatea de a fi suficient de apropiati de parteneri, iar subscala care vizeaza atasamentul
evitant este compusa din 18 itemi care vizau masura in care partenerii incearca sa mentina
distanta fata de parteneri.n Subiectii au fost intrebati daca sunt total de acord cu intrebarea
sau nu sunt deloc de acord cu intrebarea pe o scala Likert cu 7 variante.
Satisfactia maritala a fost masurata in ambele studii folosind scala Indexul Calitatii Maritale.
Aceasta scala contine 6 itemi prin care se intreaba sotii demersul casatoriei lor. Itemii se
refera la intrebari ca: ,, Avem o casnicie buna?” si ,, Relatia mea cu sotul/sotia mea ma face
fericita?”. Un scor ridicat se afla in intervalul 6-45 si reprezinta o satisfactie maritala crescuta
Pentru a masura frecventa sexuala, cercetatorii au utilizat o intrebare care se adresa fiecarui
membru al cuplului si viza numarul de acte sexuale in care s-au angajat in ultumele 6 luni.
Aceasta intrebare a fost pusa in fiecare etapa a studiului.
Pentru a masura cele 5 trasaturi de personalitate cu scopul de a afla si a explica diferentele
indviduale care pot fi asociate cu infidelitatea si insecuritatea, cercetatorii au utilizat
Inventarul Personalitatii cu cele 5 dimensiuni ale sale. Completarea scalei presupune a
raspunde la 50 itemi pe o scala Likert cu 5 variante de raspuns.
Rezultate
Statistica descriptiva si preliminara
Conform statisticii descriptive care vizeaza variabilele independente rezulta ca, in ambele
studii sotii au raportat un nivel relativ mai ridicat al satisfactiei sexuale si al frecventei actului
sexual pe medie. Pe langa aceasta, sotii si sotiile au raportat ca avand un atasament securizant.
De asemenea, acestia nu difera din punct de vedere al atasamentului anxios atata in studiul 1,
cat si in studiul 2, insa sotii au raportat ca avand un atasament evitant mai semnificativ decat
sotiile in ambele studii. Participantii din studiul 1 au fost mult mai putini educati din punct de
vedere scolar, astfel ca au castigat mai putini bani anual.
In urma corelatiei dintre cele 2 variabile rezulta ca rapoartele cuplurilor privind atasamentul
anxios sunt corelate pozitiv cu rapoartele privind atasamentul evitant, neuroticismul si
corelate negativ cu satisfactia maritala, constiinciozitatea, deschiderea spre experienta,
agreabilitatea, extraversia. Rapoartele sotilor privind atasamentul evitant sunt corelate pozitiv
cu neuroticismul si negativ cu satisfactia maritala, deschierea spre experienta,
constiinciozitatea, extraversia si agreabilitatea, iar rapoartele sotiilor privind atasamentul
evitant sunt corelate pozitiv cu neuroticismul si negativ cu satisfactia maritala, frecventa
actului sexual, extraversia si agreabilitatea.
Avand in vedere ca ipotezele urmaresc implicarea atasamentului evitant atat al sotilor cat si al
sotiilor in predictia infidelitatii, si avand in vedere ca rapoartele cuplurilor nu sunt
independente, pentru testara acestora cercetatorii utilizeaza un program numit Modelare
ierarhica lineara. Rezultatele finale, confirma asteparile si arata ca atasamentului anxios este
corelat pozitiv cu propria infideliate, rezultand astfel ca partenerii cu un nivel ridicat al
atasamentului anxios sunt mai predispusi spre infidelitate.
In contrast cu asteptarile, atasamentlui evitant nu este corelat cu propria infidelitate, iar
atasamentul evitant al partenerului este corelat negativ cu predispozitia proprie spre
infidelitate, astfel ca sotii cu o partenera cu un nivel ridicat al atasamentului evitant sunt mai
putin predispusi spre infidelitate.
Conform asteptarilor, atasamentul anxios a partenerului este corelat pozitiv cu predispozitia
proprie spre infidelitate, astfel ca indivizii cu partener cu un nivel ridicat al atasamentului
anxios sunt mai predispusi spre infidelitate.
Toate efectele sunt similare in ambele studii.
In cazul predictiei care viza daca nivelul de atasament insecurizant al partenerului poate
prezice infidelitatea, s-a utilizat un nou model de regresie lineara care utiliza rapoarte despre
propria infidelitate in covarietate cu toate formele de atasament posibile. Rezultatele arata ca
singurul efect semnificativ este dat in cazul in care intr-un cuplu ambii parteneri prezinta un
stil de atasament anxios. De altfel, cea mai mica probabiliate de angajare intr-un act de
infidelitate o reprezinta cuplul unde sotul are un nivel scazut al anxietatii iar sotia tot un nivel
mai scazut al anxietatii.
Concluzie
În concordanță cu ideea că anumite procese pot diferi între mai mult și mai puțin angajat intr-
o relație, aceste două studii ale cuplurilor căsătorite, în contrast, indică faptul că anxietatea
atașamentului propriu și al partenerului coreleaza pozitiv cu prezicerea infidelitatii conjugale,
în timp ce stilul de atasament evitant propriu nu coreleaza cu infidelitatea conjugală.