4.

Facand o scurta analiza a studiului nostru, am ajuns la concluzia ca persoanele in varsta

au un nivel al anxietatii mai scazut fata de cele tinere, femeile in general au un nivel mai
crescut al anxietatii decat barbatii, iar persoanele religioase au un nivel mai scazut al
anxietatii fata de persoanele mai putin religioase, astefl putem observa o asemanare intre
rezultatele studiului nostru si ale celor mentionate mai sus(Smith, D. K., Nehemkis, A. M., &
Charter, R. A.;1984).
Din punct de vedere statistic, am observat urmatoarele: credința în existența lui
Dumnezeu (r = -0,22) și credința în viața de apoi (r = -0,20) au fost corelate negativ cu
anxietatea morții (p <0,01) și corelate pozitiv cu acceptarea morții (respectiv r = 0,20, p
<0,05). Efectele au rămas semnificative chiar și după ce au fost controlate pentru o serie de
variabile demografice utilizând proceduri de regresie multiple. De aseemenea, s-a demonstrat
faptul ca genul feminin este singura variabilă care a fost semnificativ corelată cu o mai mare
anxietate fata de moarte. În medie, femeile au prezentat un nivel semnificativ mai mare de
anxietate fata de moarte (M = 7,9, SD = 2,4) decât bărbații (M = 5,8, SD = 2,3).
In ceea ce priveste limitele studiului nostru, putem face apel la faptul ca un numar mai
mare de persoane tinere(20) au fost chestionate decat cele in varsta (13) , dintre care, sexul
frumos a reprezentat majoritatea (20sex feminin,13 sex masculin) . Luand in considerare si
faptul ca modul de chestionare a fost online, putem sa ne gandim la o discrepanta a
raspunsurilor cu privire la realitate.
In concluzie, rezultatele studiului nostru s-au ridicat la nivelul asteptarilor noastre, dar am
putut observa diferente de mentalitate intre generatii, dar si in ceea ce priveste varietatea
raspunsurilor celor doua genuri, potrivit informatiilor prezentate anterior.

5.Dupa cum am prezentat anteior, relatia dintre psihologie si religie, suntem de parere ca
acest aspect religios ar trebui apofundat, iar rezultatele expuse, deoarece oamenii au nevoie
de informatii actuale, un lucru esential in ace
In ceea ce priveste imporanta publicarii, scopul principal al cercetarii consta în dobândirea
cunoasterii stiintifice, cu beneficii incomensurabile asupra culturii si civilizatiei umane, de
asemenea,exista studii care arata ca, actualmente, aceasta forma institutionalizata de
valorificare a cunoasterii, numita generic literatura stiintifica, reprezinta o reflectare obiectiva
si relevanta a activitatilor de cercetare desfasurate la nivel mondial. Prin procesarea statistica
a informatiilor, pe bazamunor metode scientometrice, se pot obtine abordari consistente
privind politica stiintei, inclusiv în domeniul luarii deciziilor din domeniul managementului
cercetarii.
st secol al vitezei.
Pornind de la cuvintele lui Franz Werfel „Religia este dialogul etern dintre omenire şi
Dumnezeu”, care au o deosebita profunzime, vom contnua prin prezentarea importantei
publicarii studiilor si a rezultatelor care vizeaza mai multe aspecte pe care cercetatorii au
ajuns sa le studieze, axandu-ne pe temele religioase.
Religia este credința în supranatural, sacru sau divin, și codul moral, practicile de ordin
ritual, dogmele, valorile și instituțiile asociate cu această credință. În cursul dezvoltării sale
religia a luat un imens număr de forme în diverse culturi sau persoane. Cercetătorii susţin că
religia a apărut acum aproximativ 500 de mii de ani, pe vremea Paleoliticului. Fără îndoială,
aceasta a fost o componentă esenţială a istoriei omenirii, atât din punct de vedere a
progresului, cât şi din punct de vedere cultural.
Psihologia (din limba greacă: ψυχή psyché = suflet, λόγος logos = știință) este știința
exacta a minții si comportamentului uman. Astfel, psihologia este studiul funcțiilor si
proceselor mentale, a experiențelor interioare și subiective - precum gandurile, emoțiile,
conștiința, motivarea, percepția altora și personalitatea.
Desi cele doua concepte par diametral opuse, s-a aratat in numeroase studii ca religia si
psihologia se imbina perfect pentru a stabili un echilibrul intre minte si suflet, ca de
exemplu , in delirul mistic, bolnavul are convingerea ca este purtătorul unei misiuni de ordin
moral, religios, spiritual. El este menit fie sa reinstaureze armonia și pacea în lume și sa
răspândească pacea și credința, in țesătura delirului, de inspirație biblica, apar adeseori
tulburări de percepție de tipul halucinațiilor vizuale sau auditive, în care bolnavul aude și
vede îngeri, diavoli sau sfinți și profeți.
Unul dintre motivele pentru care consideram importanta publicarea acestui studiu si a
rezultatelor sale este faptul ca noi credem cu tarie in legatura pe care o au Religia si
Psihologia, ambele lucrand cu credința. Sa nu uitam ca persoanele cu epilepsie recunosc că
trăiesc mai frecvent experienţe religioase intense – produse în asociere cu manifestările
intraictale şi au credinţe mai elaborate şi mai fixe. Această trăsătură se asociază mai frecvent
cu atrofia de hipocamp drept (Wuerfel 2007).
De asemenea, cercetatorii, in cazul nostru chiar studenti sau psihologi in devenire,
consideram ca avem rolul de consilier, tocmai pentru ca prin articolele sau prin studiile
intreprinse asupra acestei teme alese, nu avem alt scop decat de a-i ghida pe cititorii mai
putin orientati si nu numai, cititorul ajungand sa afle detalii importante despre tema religioasa
prezentata, oferindui-se date concrete.
 In incheiere, am ales sa mentionam cuvintele mitropolitului Hierotheos Vlachos „În toate
scrierile patristice se vorbeşte de tămăduirea sufletului. Fie că spunem tămăduirea sufletului,
fie psihoterapie, este unul şi acelaşi lucru” (Boala și tămăduirea sufletului în tradiția ortodoxă,
Editura Sophia, 1993), care pot descrie cel mai bine relatia dintre psihologie si religie, vazuta
acum si prin ochii nostri.

Bibliografie:

1.Aksnes D., Citations and their use as indicators in science policy. Studies of

validity and applicability issues with a particular focus on highly cited papers, PhD

Dissertation, University of Twente, Danemarca, 2005.

2. Braun T., Quantitative Science Policy and Management by Using

Scientometrics and Scientometric Indicators, Revista de politica stiintei si

scientometrie, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, vol. II, nr. 1, 2004

3. Boala și tămăduirea sufletului în tradiția ortodoxă, Editura Sophia, 1993, mit. Hierotheos Vlachos