Sunteți pe pagina 1din 32

Psihologia dezvoltrii

Ciclurile de cretere i dezvoltare


conf.univ.dr. Ioana Lepdatu

Incercari de definire a psihologiei


varstelor

Exist o diversitate de definiri ale psihologiei,


dezvoltrii, psihologiei vrstelor toate ns
evideniind :
relaia cu disciplinele psihologiei
fundamentale
obligaia surprinderii longitudinale complexe
fr evitarea vreunui segment
fiina uman trebuie vzut i interpretat din
perspectiva convergenei tuturor factorilor
devenirii sale

Psihologia dezvoltrii studiaz schimbrile i


transformrile vieii psihice ale individului, ce
survin n decursul ntregii viei, de la natere
pn la moarte.
Ca orice tiin de ramur ea are legi i
principii generale valabile,dar i legi specifice
fiecrei etape de vrst, specificitatea
acestora din urm decurgnd din
caracteristicile bio-psiho-socio-culturale ale
subiectului uman.

Relaiile biunivoce dintre psihologia


dezvoltrii i toate celelalte tiine de
ramur sau tiine care au ca obiect de
studiu omul n diferitele sale abordri
ilustreaz caracterul deschis al acestei
tiine. Astfel de la psihologia general
utilizeaz legile fundamentale i
axiomele cunoaterii psihologice:

prima axiom dup care S.P.U.


este o modalitate a vieii de
relaie; S.P.U. este in raport
indisolubil cu organismul viu i
cu funcionalitatea sistemului
neuro-hormonal;
S.P.U. are coninut
informaional i dispune de stri
energetice reglatorii;
S.P.U. are o evoluie stadial
complex n cadrul creia
fiecare stadiu este pregtit de
cel anterior i l pregtete pe
cel ulterior,ntre ele existnd
interaciuni,extensii sau
concentrri;

S.P.U. se supune condiionrilor


i determinrilor socio-culturale
(nia de dezvoltare);
S.P.U. se supune unui
determinism cauzal care
acioneaz diferit la nivel uman
i in cadrul cruia exist o
convergen a factorilor
determinativi,respectiv
ereditatea, mediul i educaia.

Psihologia dezvoltrii mai primete informaii de la medicin i


biologie sub aspectul dezvoltrii bio-somatice, a bolilor i a
transmiterii lor transgeneraionale, de la psihiatrie, pentru c ntre
starea de normalitate i anormalitate exist nite elemente dificil
de difereniat dac ele nu iau n consideraie ansamblul condiiilor
dezvoltrii, de la biopsihologie sau psihofiziologie, care are ca
obiect de studiu stabilirea relaiilor existente ntre procesele
biologice i comportament, de la psihosexologie ce studiaz
instinctul sexual i al comportamentelor legate de manifestarea
acestuia.

Psihologia social - studiul relaiilor dintre oameni, dar i de procesele i


fenomenele psihosociale precum: cunoaterea interpersonal, comunicarea,
conflictele, competiia, formarea coaliiilor, manipulare, negociere.
Psihologia familiei
- dezvoltarea are loc n cadrul familiei, de aceea climatul
familial i tot ce se ntmpl n familie are un impact esenial asupra evoluiei i
funcionrii n toate ariile vieii.
Psihologia clinic i consilierea
psihologic aplic principiile psihologice n
diagnosticarea i tratamentul tulburrilor emoionale i de comportament,
conflicte familiale i maritale.
Psihanaliza analiza profundat a dezvoltrii noastre, a relaiile dintre prini i
copii, i n special, a modului n care funcionarea psihic la maturitate este
puternic influenat de relaiile pe care noi le avem cu prinii n timpul
copilriei.

Psihoterapia ramur ale psihologiei care folosete foarte multe informaii


din psihologia vrstelor, dar i pedagogia, psihologia colar
i
educaional, pentru c debutul unor tulburri emoionale grave se
nregistreaz cel mai adesea n perioada colaritii. Psihologii din coli
generale dein o pregtire
special n domeniul dezvoltrii copilului.

Antropologia, prin studiul ei privind diversele culturi umane,


furnizeaz psihologiei vrstelor informaii cu privire la diferenele privind
diversitatea practicilor de cretere a copiilor, alegerea niei pentru a
aciona n medii care sunt n armonie cu caracteristicile lor motivaionale,
intelectuale i de personalitate nnscute.
Genetica sub influena transmiterii genetice a unor tulburri
motenite de la prini precum Sindromul Down, Sindromul Klinefelter sau
Daltonismul, dar i gerontologia ca ramur a psihologiei mbtrnirii sunt
discipline integrate din ce n ce mai mult n formarea psihologilor.

Dreptul- dreptul copilului, familiei, se bazeaz pe datele


psihologiei vrstelor pentru a elabora i aplica legi cu privire la
protecia copilului. Nevoile copiilor i cele ale adulilor care au grij
de ei pot s nu coincid ntotdeauna. n cuvintele Conveniei
Naiunilor Unite unele drepturi ale copilului sunt:
Copii au dreptul la via; supravieuirea i dezvoltarea lor trebuie
asigurate.
Copii au dreptul la un nume, la naionalitate,la pstrarea identitii lor.
Orice copil separat de sau de ambii prini are dreptul de a menine relaii
personale cu acetia.
Copiii au dreptul la libertatea exprimrii, gndirii, a contiinei, a religiei.
Copiii au dreptul de a beneficia de cele mai nalte standarde de ngrijire a
sntii.
Copii cu dizabiliti au dreptul de a primii ngrijire special.
Copiii au dreptul la educaie, dreptul de a se angaja n jocuri i activiti de
recreere adecvate vrstei lor.

Contribuii la psihologia vrstelor

J. Piaget,
A. Binet,
H. Wallon,
E. Claparede,
A. Gessel,
Ch. Buhler

Ursula chiopu
Popesscu Neveanu Paul
Verza Emil
Creu Tinca
Tatu Cornelia

Psihologia dezvoltrii nu se poate limita doar la


studierea condiiilor de cretere (domeniul psihologiei
copilului) i nici la abordarea general a activitii
psihice (psihologia general) sau la caracteristicile de
regresie a adulilor i vrstnicilor, ci trebuie s le
cuprind pe toate ntr-o dimensiune unitar cu
relevarea specificului fiecrei etape, a continuitii i
discontinuitii pe care le manifest.

Tem seminar:
1. Cutai exemple de studii sau lucrri care s demonstreze relaia psihologiei
vrstelor cu celelalte tiine sau domenii ale psihologiei.
2. Explicai relaiile biunivoce care exist ntre:
psihologia dezvoltrii i psihologia general, psihologia social, psihoterapie,
psihologia vrstelor i consiliere, psihanaliz
psihologia vrstelor i psihologia familiei, psihiatria
psihologia vrstelor i medicin
psihologia vrstelor i pedagogia
psihologia vrstelor i psihologia judiciar.
3. Cutai n dicionarul de psihologie cele mai importante contribuii la psihologia
vrstelor aduse de: J. Piaget, A. Binet, H. Wallon, E. Claparede, A. Gessel, Ch.
Buhler.
4. Ca orice tiin, Psihologia vrstelor se supune acelorai rigori ale constituirii
unei tiine. La ce se refer cerina gnoseologic?
a. a. la delimitarea domeniului problematic
b. b. la existena unor metode specifice
c. c. formularea unor concepte, principii i legi

Curs 3.
Metode de cercetare

1. DIAGNOZA:nivelul la care se gsete n momentul dat un


proces psihic, o particularitate sau o calitate psihic. Urmrete
orientarea catre anumite tipuri de probleme, anumite procese
psihice, particularitati astfel nct s se gseasc momentul
optim de intervenie, cunoscnd fiind ca exista acest moment
optim sau critic pentru evoluia oricrui proces.
2. PROGNOZA: direciile posibile i probabile n care va evolua
pe termen scurt si mediu o persoan.
Prognoza pe termen scurt i mediu se justific prin evolutia in
timp a subiectilor, mai ales a celor aflati la varstele de crestere
si dezvoltare, precum si prin influenta multipla a factorilor de
mediu care actionnd aleator nu pot fi uor controlai din
perspectiva efectelor ce le produc.

Cunoasterea probabilist rezult din hipercomplexitatea


sistemului, a relaiilor multiple ale acestuia cu factorii de
mediu, biologici, sociali i culturali. Acest caracter
probabilist reduce precizia msurrilor, astfel nct ele vor fi
influenate de:

scopul propus
precizia investigatiei
obiectivitatea i experiena cercetatorului

Metode clinice:

anamneza sau metoda biografica


observaia
convorbirea
Metode psihometrice:

experimentul
testul
chestionarul

Metode clinice - metode calitative, de


cunoastere amnunit, cu grad mai
redus de obiectivitate

Metode psihometrice - metode


cantitative, stabilind rangul unei persoane,
sunt riguroase, exacte, cu limitarea
erorilor de apreciere

Anamneza este o analiz a datelor privind


trecutul unei persoane i a modului actual de
existent.

Biografia poate indica surse ale unor


comportamente deosebite, cauze ale
unor ramaneri in urma, ale unor
avansuri in raport cu media de varsta,
preferinte, precum si elemente legate
de dezvoltarea fizica, evolutia biologica,
cunoscandu-se ca elementele de
ereditate, individuale si de grup, se pot
constitui ca baze posibile ale evolutiei.

Observatia se realizeaza n bune condiii atunci cnd


sunt clare i precise scopurile. Se cere a fi realizat n
condiii ct mai variate

Datele observaiei au particularitati distincte


atunci cnd sunt aplicate la copii,
anteprescolari sau prescolari, fapt pentru care
se utilizeaza observatia unilaterala sau
observatia de catre un personaj introdus in
colectiv, actionandu-se pe durata de timp de
observatie corespunzatoare caracteristicilor
de varsta ale subiectului.

Metoda convorbirii

Este o metoda de tip clinic ce


presupune incredere din partea
subiectului, mentinerea interesului
pe toata durata convorbirii,
sinceritatea raspunsurilor, evitarea
intrebarilor sugestive, climat destins,

Spre deosebire de psihologia generala, vrstele ridic


urmatoarele dificultati:
1. varietatea nivelelor de vrst solicit moduri specifice de
abordare, fapt pentru care se realizeaz n practic o
specializare pe nivele de vrst.
2. la copii exist deficit de comunicare iar la adulti decalaje de
nivele intelectuale
3. cunoasterea particularitatilor de vrst i individuale atat de
diferite solicita si adaptarea la aceasta caracteristica
4. uneori cauzele cunoscute pot avea efecte indelungate in timp,
imprevizibile, chiar daca pentru momentul initial respectiva
cauzalitate are efecte initiale benefice.

Tema seminar:
Observaia ca metod este urmrirea atent i sistematic a unor reacii psihice
cu scopul de a sesiza aspectele lor eseniale. Observai manifestrile exterioare
(extrospecie) ale . Clarificai ce urmrii s observai, notai numrul de
fapte, dar ncercai s observai n condiii diferite, notai ct mai exact. Atenie!
Notai fapte i nu interpretri.
Metoda biografic implic n psihologie o analiz a datelor privind trecutul unei
persoane i a modului ei actual de existen. Descriei trei zile din viaa unui
propiat al vostru: o zi de munc, o zi de duminic i o zi de concediu. Ce ai aflat
n legtur cu preocuprile, interesele i prioritile persoanei?
Recomandri: Citii romanul La Est de Eden (trad.) Polirom 2005, al scriitorului
american, laureat al premiului Nobel pentru literatur n 1962. Juriul Nobel
apreciaz pentru scrierile sale realiste i imaginative mbinnd un umor afectuos
cu o observaie social ascuit.n roman este vorba despre tratamentul inegal
dintre doi frai care a dus la o ur reciproc att de intens nct erau s se
omoare. Scriei un eseu de 3 pagini.
Cain i Abel , Jeffrey Archer aprut n 2007, roman epic despre
putere, glorie i motivaie, ambiie i rzbunare. Doi oameni fundamental
deosebii, un milionar din Boston i un emigrant polonez ale cror destine sunt
umbrite de obsesia de a se distruge unul pe cellalt.

Bibliografie:
Cosmovici, A., Psihologie general, Polirom, Iai, 1996. p. 29 42.

Curs 3.
Principii de interpretare n psihologia vrstelor

Principiul abordrii sistemice

Principiu cu abordare generala pentru psihologie care se


refera la faptul ca exista interactiuni permanente intre
componentele cognitive, afectiv-motivationale si
volitionale, interdependente care se raporteaza diferit la
diferite etape ale evolutiei.

Principiul cauzalitii

Arat c nimic nu se ntmpl fr a avea o


anumita cauz. De asemenea determinismul
cauzal la nivel psihologic nu este de tip
linear, cauzele externe actionand prin
intermediul conditiilor interne subiective, de
personalitate. Aceleai cauze produc efecte
diferite la diferiti indivizi sau la acelasi individ
in momente diferite, sau ca la cauzediferite
se produc efecte identice.

Principiul dezvoltrii

cunoasterea schimbarilor si transformarilor pe un


interval de timp determina segmentarea vietii in
etape sau cicluri de dezvoltare in care se
inregistreaza stadii si substadii. Stadialitatea poate fi
comentata din perspectivele urmatoarelor
paradigme:
1. Dezvoltarea este stadiala, stadialitatea fiind
legica.
2. Succesiunea stadiilor este obligatorie nici un
stadiu neputand fi omis.
3. Stadiile interactioneaza - Fiecare stadiu fiind
pregatit de cel anterior si pregatindu-l pe cel ulterior.

Pe langa aceste paradigme se pun in evidenta si trei


postulate de baza:
I. Postulatul diferentierii - dezvoltarea in fiecare
stadiu este fundamental diferita de dezvoltarea altor
stadii.
II. Postulatul invariatiei - fiecare stadiu are o pozitie
invariabila, nu se schimba.
III. Postulatul continutului - fiecare stadiu are
caracteristici ale majoritatii membrilor unei grupe de
varsta definita, in cadrul lor manifestandu-se
perioade de debut, de ascensiune sau de regresie.

Curs 4.
Factorii dezvoltrii

Ereditatea este un complex de predispozitii si


potentialitati ce difera de la o simpla transmitere a
insusirilor antecesorilor, ea face ca anumite
caractere morfologice si biochimice spre deosebire
de insusirile psihice, sa fie un rezultat al
determinarilor poligenetice. Diversitatea psihica
umana are radacini ereditare dar nu se reduce la
acestea fiind influentata de modul in care
interactioneaza cu factorii de mediu favorizanti si cu
educatia la timp si corect realizata.
Ereditatea este un dat care se exprima diferit in
momente de varsta sau ramane ca latenta toata
viata in absenta factorului activator.

Filogenetic, ereditatea este cel mai putin


investita in componentele comportamentului
instinctiv. Aceasta specificitate se pierde in
cazul in care subiectul uman este inconjurat de
alte specii decat specia umana. Rezulta ca sub
aspectul comportamentelor instinctive ele nu se
manifesta decat atunci cand conditiile
caracteristice specific umane se manifesta in
grup. De aici ideea ca suntem slabi ca indivizi si
tari ca specie, cu dubla responsabilitate legata
de faptul ca individul e dator cu calitatea lui de
om, oamenilor si responsabilitatea oamenilor in
raport cu destinele fiecarui individ.

Ereditatea are in diverse aspecte ale vietii unele amprente mai


puternice si altele mai putin evidente (si sangvinicul si
melancolicul pot avea vointa). Aceeasi trasatura psihica la
diverse persoane este rezultat al unor factori diversi. Ereditatea
ca premisa naturala cu actiune probabilistica ofera fie o sansa (in
cazul ereditatii normale) fie o nesansa (in cazul ereditatii tarate).
In acest caz se urmareste valorificarea sau nu a ereditatii
normale prin interventii stimulative.

In cazul ereditatii tarate in functie de gravitatea tarelor se


incearca compensarea in diverse grade si valorificarea optima in
scop compensatoriu al laturilor psihice netarate.

Mediul

Reprezinta totalitatea elementelor cu care


individul interactioneaza direct sau indirect pe
parcursul dezvoltarii sale

In functie de distanta individului cu care


interactioneaza vorbim de un mediu proximal si
distal. In cadrul mediului proximal intra obiectele,
persoanele fizice, situatiile zilnice cu care individul
intra in contact. Mediul distal este cel aflat la
distanta mai mica sau mai mare ce poate fi adus in
apropiere prin mijloace mass-media.

In cadrul mediului sunt incluse: realitatile fizice, ansamblul de


relatii si semnificatii care prin interiorizare ajung sa ne
determine actele de conduita.

Nisa de dezvoltare are in continut:


a) obiecte si locuri accesibile copilului de diferite
varste
b) raspunsurile si reactiile anturajului fata de copil
c) totalitatea cerintelor adultului in raport cu copilul,
varsta la care se solicita si nivelul performantei care
se asteapta si se pretinde sa se realizeze activitatea
d) activitatile impuse, propuse si acceptate de copil.
Nisa de dezvoltare e definita in culturi diferite, in
profesii diferite ale parintilor, in tipuri de familii
diferite si poate constitui demersuri de cercetare
pentru gradul de dezvoltare al unui copil.

Educatia

Educatia este liantul dintre potentialitatile de


dezvoltare date de ereditatea individului si
oferta de posibilitati furnizate de mediu.
In sens larg este activitatea specific umana
care mijloceste si diversifica raporturile
omului cu mediul, favorizand dezvoltarea
omului prin intermediul societatii si a societatii
prin intermediul omului