PROIECTUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Disciplina Logică, argumentare şi comunicare

Clasa a IX-a
O ora pe saptămână

Propunător Stanciu Camelia

Data: 19.04 2019
Unitatea de continut: Tipuri de argumentare
Titlul lectiei: Tipuri de argumentare inductiva
Tipul activitatii: Lectie de insusire de noi cunstinte si deprinderi, de fixare, consolidare a
cunostintelor si evaluare a cunostintelor si deprinderilor

Competente generale:
C1. utilizarea conceptelor specifice stiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de
cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
C2. aplicarea cunostinţelor specifice logicii în rezolvarea unor situaţii problemă, precum si
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare

Competenţe specifice
1.4 Identificare, în diferite contexte, a unor tipuri de argumentare formulate în limbaj natural sau
formal
1.5 dezvoltarea unor tehnici de argumentare şi de comunicare, în vederea învăţarii pe parcursul
întregii vieţi
2.3 Întemeierea critică a proriilor argumente şi raportarea critică la argumentele altora, în diferite
situaţii de comunicare
3.3 Realizarea unor schimburi argumentate de opinii

Competente operaţionale:
C1.Prin comparatie cu un argument deductiv, vor fi in masura sa recunoască tipurile de
argumentare inductivă
C2. sa identifice caracteristicile tipurilor de argumente inductive
C3. Cu ajutorul caracteristicilor identificate, vor fi în măsură să recunoască fiecare tip de
argumentare inductivă
C4. Prin enumerarea a cel puţin două caracteristici a fiecărui tip de argument inductiv, vor fi
capabili să construiască argumente inductive
C5. Prin intermediul sarcinilor de grup şi a responsabilităţilor asumate, vor fi capabili să-şi
asume diferite roluri în grup

Durata: 50 minute
Strategii didactice:
 Resurse procedurale:
Explicatia, conversatia (euristică şi de fixare), învăţarea prin descoperire,
observatia, exercitiul, problematizarea, cubul
Resurse materiale (Mijloace de invatamant):

1
 -Fise de lucru, manualul,

Bibliografie
 Adrian Balaş, Lurenţiu Hofnar, Logică şi argumnetare. Compediu de exerciţii
pentru bacalaureat şi olimpiadă, Cluj Napoca, 2005
 Aurel Cayacu, Logica fara professor, Editura Humanitas
 Elena Lupşa, Victor Bratu, Manual de logica, Ed. Corvin, Deva, 2004
 Petre Botezatu, Introducere in logica

2
 Secventele Timp Ob. Elemente esentiale de continut Strategii didactice Evaluare
lectiei oper. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace
1.Moment 2 min Asigura climatul necesar Se pregatesc de lectie.
organizatoric desfasurarii in bune conditii a
lectiei.
Verifica prezenta elevilor la
ora.
2.Verificarea 4 min O1 Verifica prin intermediul Participa la joc, adresand Metoda R.A.I minge Orala
cunostintelor O5 jocului noţiunile referitoare la colegilor intrebari, (raspunde, Notare prin
anterioare silogism si argumentele reordonându-şi în plan mental arunca, calificativ
inductive (definitie, structura, noţiunile insusite anterior. intreaba)
figuri si moduri silogistice,
legi generale ale silogismului,
caracterizarea generala a
argumentelor inductive)
3.Activitate 4 min O2 Se va realiza, discutand pe Parcurg toate etapele necesare Conversatia Plansa NR 1 Apreciere
pregatitoare marginea plansei NR 1,care pentru verificarea validitatii verbala
este prezentata elevilor: silogismului cu ajutorul Orala
-care este deosebirea diagramelor Venn.
dintre cele doua tipuri de Observa diferenta de Comparatia
rationamente? constructie intre un silogism
-cum este concluzia in si un argument nedeductiv
cazul primului argument Plansa nr 1
si cum este concluzia in Elevii vor identifica
cazul celuilalt argument? Silogismul
- Cum rezulta concluzia si vor lipi pe plansa jetoanele
in cazul silogismului si corespunzatoare termenilor
cum rezulta concluzia in silogismului , identificand
cazul celuilalt argument? formula de inferenta si modul
acestui silogism.
Elevii vor observa faptul ca in
cazul silogismului
3
 -concluzia nu este mai
generala decat premisele si
este certa,
- premisele reprezinta un
temei suficient pentru
concluzie ;
-concluzia este dedusa cu
necesitate din premise
In cazul celuilalt argument
-concluzia spune mai multe
decat spun premisele, deci
este mai generala,
-premisele nu reprezinta un
temei suficient pentru
concluzie
-concluzia rezulta cu
probabilitate ( nu cu
necesitate) din premise
-se va observa si faptul ca in
exemplul dat din premise
adevarate se poate deduce o
concluzie falsa- acest fapt se
intampla doar in cazul
argumentelor de tip inductiv
Toate aceste observatii se vor
retine.
4.Anuntarea 2 min Se anunta subiectul lectiei, Asculta cu atentie obiectivele Observa-rea
temei noi si a precum si obiectivele lectiei si noteaza titlul lectiei sistemati-ca a
obiectivelor operationale. in caietele de notite elevilor
lectiei Se scrie titlul lectiei pe tabla:
Tipuri de argumente
inductive

4
5.Dirijarea 24 Se vor realiza urmatoarele -asculta ceea ce li se
invatarii min aspecte relevante pentru tema comunica; Conversatia; Observa-rea
anuntata: -se grupeaza conform cerintei Plansa NR2 comportament
-organizarea clasei in 5 grupe ului elevilor
de cate 5 elevi. in timpul
Se va spune ca argumentele lucrului
inductive sunt de doua feluri pe grupe
si anume:
Inductia a)completa
O2 b)incompleta
Iar randul ei, inductia
O3 incopleta poate fi:
O4 Enumerativa si Stiintifica
O5 Se analizeaza pe rand cele Apreciere
O5 patru tipuri de inductii: verbala
O6 Se foloseste plansa NR2 cu Elevii, lucrand in echipe, pe Explicatia;
exemplul argumentului baza intrebarilor din fisa nr
inductiv complet si li se cere 1vor identifica urmatoarele
elevilor grupati fiind, sa caracteristici, (pe care le vor
identifice caracteristicile scrie pe jetoane, care apoi vor
acestui tip de argument pe fi lipite pe Plansa nr 2)
baza intrebarilor din Fisa -clasa de la care se porneste
NR1. generalizarea este finita si cu
Apoi li se cere sa scrie nr redus de obiecte
schema de inferenta -se analizeaza fiecare element Problematiza-
corespunzatoare al clasei rea:
argumentului. -concluzia este certa, Plansa nr 2
Pe baza caracteristicilor si a adevarata, generala si exprima Metoda Fisa nr 1
schemei decelate , vor defini intr-o forma concisa ceea ce explozia stelara
inductia completa. spun premisele
Este rationamentul -se poate folosi doar in cazuri
nedeductiv in care exceptionale , atunci cand se
generalizarea porneste de la o poate examina fiecare element
clasa finita de obiecte, clasa al clasei, din aceasta cauza
5
in care sunt analizate toate inductia completa are o
obiectele existente. Concluzia valoare redusa pentru
este certa. Se va scrie cunoastere(stiinta)
Formula de inferenta: Vor defini inductia completa
A1,A2,A3 sunt B pe baza caracteristicilor
A1,A2,A3(si numai ele) sunt decelate si a schemei de
elementele clasei C inferenta dedusa.
Prin urmare, toate elementele
clasei C sunt B

Se foloseste plansa NR2 Elevii identifica urmatoare

Li se cere elevilor sa caracteristicile cu ajutorul Fisa nr 2
identifice caracteristicile Fisei nr 2 si vor lipi pe plasa Plansa nr 2
acestui tip de rationament si Nr 2 jetoanele completate: Metoda
sa identifice schema de -concluzia este plauzibila explozia stelara
inferenta corespunzatoare. -premisele nu sunt un temei
Pe baza caracteristicilor suficient pentru concluzie
decelate si a schemei de -concluzia are un caracter
inferenta, elevilor li se amplificator in raport cu
solicita sa defineasca acest tip premisele din care este dedusa
de argument inductia -este importanta pentru
incompleta cunoasterea stiintifica
Se va defini inductia Vor identifica schema de
incompleta. inferenta si apoi vor define
Este rationamentul acest tip de argument.
nedeductiv in care
generalizarea porneste de la o Vor nota pe caiete
parte din elementele unei
clase, fara a de analiza toate
cazurile existente. Concluzia
este probabila.
Se va scrie pe tabla
Schema de inferenta
A1,A2,A3….au proprietatea
6
X
A1,A2,A3…sunt elementele
claseiC
Prin urmare, probabil toate
elementele clasei C au
proprietatea X
Se va scrie pe tabla:
Inductia incompleta este
1)Inductie enumerativa
2)inductie stiintifica
1)Se va defini inductia
enumerativa.
Este argumentul inductiv care
consta in deducerea unei
concluzii generale despre o
clasa de obiecte, pornind de
la enumerarea aleatorie a
unor cazuri particulare.
Concluzia are o probabilitate
scazuta
Pe baza exemplului de pe
plansa nr 2 elevii sunt
solicitati sa identifice cateva
caracteristici ale acestui tip de
argument inductive
Folosind exemplul din Plansa nr 2
Plansa NR2 si fisa nr 3 elevii Metoda Fisa nr 3
vor identifica caracteristici, explozia stelara
scriindu-le pe jetoane pe care,
mai apoi, le vor lipi pe plansa
NR2
Elevii vor identifica urm. Explicatia
caracteristici ele inductiei
enumerative:
-se foloseste mult in
cunoasterea comuna
-se bazeaza pe simpla
constatare a unor fapte sau
fenomene Tabla
-premisele sunt rezultatul
unor observatii neorganizate
-gradul de probabilitate al
concluziei este foarte redus
-este folosita limitat in stiinta

2)Se va defini inductia Folosind exemplul din

stiintifica. Plansa NR2 si fisa nr 4 elevii Metoda Plansa nr 2
vor identifica caracteristici, explozia solara Fisa nr 4
Este argumentul inductiv care scriindu-le pe jetoane pe care,
se bazeaza pe analiza mai apoi, le vor lipi pe plansa
organizata a datelor obtinute NR2
prin observatie si experiment Elevii vor identifica urm.
stiintific.Se va scrie pe tabla: Caracteristici:
7
 Schema de inferenta
A poseda in mod necesar
proprietatea X
A apatine clasei de obiecte C
Prin urmare, probabil toata
clasa C are proprietatea X
Pe baza exemplului din
plansa NR2 , elevii sunt
solicitati sa identifice
caracteristicile acestui tip de
argument inductiv.
-foloseste observatia si
experimental stiintific
-bazandu-se pe observatie si
experiment stiintific , gradul
de probabilitate al concluziei
este mult mai mare decat in
cazul inductiei enumerative
-foloseste metode speciale de
cercetare inductiva

6. Realizarea 7 min Se trec in revista elementele – Vor dezlega rebusul Exercitiul Fisa cu Observare
feedback-ului; O2 cheie ale temei. rebus sistematica a
obtinerea O3 Se va realiza cu ajutorul comportament
performantei O4 rebusului ului elevilor
Evaluarea.

7.Evaluarea 7 min Li se cere elevilor Executa ceea ce li se cere. Exercitiul Caietul de orala
performante- O4 saconstruiasca un argument logica al Autoevaluare
lor si din inductiv prin care sa elevului
asigurarea intemeieze urmatoarea
transferului teza”Omul este o fiinta care
intarzie mereu” din Caietul
de logica al elevului

8
Fişa NR 1

Se dau urmatoarele raţionamente:

a)Toate persoanele cu studii superioare sunt comunicative
Toate persoanele cu studii superioare sunt inteligente
Unele persoane inteligente sunt comunicative
b) Heliul este un gaz incolor si inodor
Hidrogenul este un gaz incolor si inodor
Oxigenul este un gaz incolor si inodor
Heliul, Hidrogenul si Oxigenul sunt gaze
Prin urmare , probabil toate gazele sunt incolore si inodore

1) Identificati tipul argumentelor respective

2) Ce fel de propozitii intra in alcatuirea unui silogism?
3) Care este deosebirea dintre cele doua argumente?
4) Cum este concluzia din punct de vedere al gradului de generalitate in raport cu premisele?
5) Ce fel de temei reprezinta premisele pentru concluzie in cazul fiecarui argument?
6) Cum este dedusa concluzia din premise?

9
FISA NR 1
Raspundeti la urmatoarele intrebari ( raspunsurile le veti scrie pe jetoane):

1) Ce se analizeaza in premise in cazul inductiei comlplete?

a) Fiecare element al clasei
b) Niciun element

2) Cum este concluzia in cazul inductiei complete?

a) Adevarata
b) Falsa
c) Generala
d) Certa
e) Confuza

3) Ce exprima concluzia in cazul unei inductii complete?

a) ceea ce se spune in premise
b) ceea ce nu se spune in premise

4) De ce se poate folosi doar in cazuri exceptionale inductia completa?

a) pentru ca se examineaza fiecare element al clase
b) pentru ca nu se examineaza fiecare elemet al clasei

5) Unde se foloseste inductia completa?

a) in domeniul stiintei
b) in domeniul istoriei

6) Cand se poate identifica inductia completa?

a) cand clasa de obiecte de la care se porneste generalizarea este finita si cu un numar redus de obiecte
10
 b) cand clasa de obiecte de la care se porneste generalizarea nu este finita
FISA NR 2

Raspundeti la urmatoarele intrebari( raspunsurile le veti scrie pe jetoane):

1) De ce, in cazul unei inductii incomplete concluzia este plauzibila?

a) Deoarece premisele nu sunt un temei suficient pentru concluzie

b) Deoarece premisele sunt un temei suficient pentru concluzie

2) Cum este concluzia in raport cu premisele pe care ea se intemeiaza?

a) Are un caracter amplificator, adica extinde proprietati despre care premisele arata ca apartin unor elemente ale unei
clase, la intreaga clasa de obiecte.
b) Nu are un caracter amplificator

3) Unde se foloseste acest tip de argument inductiv?

a) In stiinta
b) In arta

4) Ce fel de temeiuri reprezinta premisele in cadrul inductiei incomplete?

a) Premisele reprezinta un temei suficient
b) Premisele nu reprezinta un temei suficient

5) Cand identificam acest tip de rationament inductiv?

a) Cand generalizarea porneste de la o parte din obiectele unei clase de obiecte
b) Cand generalizarea porneste de la o clasa finita de obiecte si fiecare obiect este analizat in parte.

11
 FISA NR 3

Raspundeti la urmatoarele intrebari( raspunsurile le veti scrie pe jetoane):

1) Cum este gradul de probabilitate al concluziei in inductia enumerativa?

a) Concluzia are un grad redus de probabilitate
b) Concluzia nu are un grad redus de probabilitate

2) Unde este folosit mai des acest tip de inductie incompleta?

a) In cunoasterea comuna
b) In cunoasterea stiintifica

3) De ce gradul de probabilitate al concluziei este redus?

a) Gradul de probabilitate al concluziei este redus pentru ca generalizarea porneste de la enumerarea aleatorie a unor
cazuri particulare
b) Gradul de probabilitate al concluziei nu este redus

4) Ce reprezinta premisele in inductia enumerativa?

a) Sunt rezultatul unor observatii neorganizate stiintific, intamplatoare
b) Sunt temeiuri suficiente pentru sustinerea concluziei

5) Cand identificam inductia enumerativa?

a) Cand ne bazam pe simpla enumerare a unor constatari si pe absenta unui contra exemplu
b) Cand folosim tehnici de cercetare inductiva.

12
 FISA NR 4

Raspundeti la urmatoarele intrebari( raspunsurile le veti scrie pe jetoane):

1) Ce metode foloseste inductia stiintifica?

a) Observatia si experimental stiintific
b) Intuitia
c) Metode speciale de cercetare inductiva

2) De ce inductia stiintifica produce concluzii cu un grad ridicat de probabilitate?

a) Pentru ca se bazeaza pe premise adevarate
b) Pentru ca se bazeaza pe premise false

3) Unde se foloseste acest tip de argumentare inductiva?

a) In cunoasterea stiintifica
b) In cunoasterea comuna(populara)

4) Cum sunt datele pe care se bazeaza inductia stiintifica?

a) Datele pe care se bazeaza inductia stiintifica sunt analizate si clasificate
b) Sunt enumerate aleatoriu

5) Cand putem identifica inductia stiintifica?

a) Cand datele de la care se porneste generalizarea sunt obtinute prin observatie si experiment stiintific
b) Cand datele de la care porneste generalizarea sunt obtinute in mod aleatoriu, intuitiv.

13
Fisa de raspuns:

Fisa 1 Fisa 2 Fisa 3 fisa 4

1)a 1)a 1)a 1)a
2)a,c,d, 2)a 2)a 2)a
3)a 3)a 3)a 3)a
4)a 4)b 4)a 4)a
5)a)Cu explicatii, b) 5)a 5)a 5)a
6)a)

14
 REBUS

A
1
2
3
4
5
6 Dezlegati urmatorul rebus stiind ca termenul AB
7 se refera la o inlantuire logica de judecati , care
duce la o concluzie:
8 1)Operatie logica prin care dintr-o propozitie de
forma SP deducem o alta propozitie de forma PS.
9 2)Argumentul nedeductiv care consta intr-o
10 generare in cadrul unei clase finite de obiecte , in
care sunt analizate toate cazurile.
11 3)Argument inductiv care se bazeaza pe analiza
12 organizata a datelor obtinute prin observatie si
experiment stiintific.
B
15
4)Rationamente deductive in care concluzia este derivata dintr-o singura propozitie.
5)Operatia logica prin care dintr-o propozitie de forma SP deducem o alta propozitie de forma SPˉ.
6)Argumente in care concluzia este derivata cu probabilitate din premise si este mai generala decat premisele.
7)Forma fundamentala de rationament care realizeaza trecerea de la particular la general.Poate fi completa sau incompleta.
8)Argumentul inductiv care consta in deducerea unei concluzii generale despre o clasa de obiecte, pornind de la enumerarea aleatorie a unor cazuri
particulare.
9)Rationamente in care concluzia decurge cu necesitate din premise si nu este mai generala decat premisele.
10)Argumentul nedeductiv in care generalizarea porneste de la o parte din obiectele unei clase, fara a se analiza fiecare obiect in parte.
11)Rationamente in care concluzia este derivata din doua sau mai multe premise.
12)Rationamentul deductiv mediat format din doua premise si o concluzie, premisele avand in comun un termen, termen care nu se afla in
concluzie.

RASPUNS REBUS:

1)conversiunea
2)completa
3)stiintifica
4)imediate
5)obversiunea
6)nedeductive
7)inductia
8)enumerativa
9)deductive
10)incompleta
11)mediate
12)silogisme

16
 MOMENTELE LECŢIEI ELEMENTELE ESENŢIALE STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
DE
CONŢINUT
Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Mijloace

Momentul organizatoric Prezintă comisia de evaluare, Numesc absenţii, se

2 min notează absenţii, dă spre distribuire pregătesc pentru oră,
fişele didactice, captează şi identifică subiectul ultimilor
pastrează atenţia privind ultimul ore
Individuală
capitol

Verifica noţiunile referitoare la Participă la activitate,

silogism si a argumentelelor adresand colegilor întrebări,
deductive (definitie, structura, figuri reordonându-şi în plan Conversaţia,
Verificarea cunoştinţelor si moduri silogistice, legi generale mental noţiunile însuşite exerciţiul Fişa de lucru
ale silogismului, caracterizarea anterior şi rezolvând
generala a argumentelor deductive) exerciţiile propuse.

17
 Notează pe tablă titlul lecţiei

Inferenţe inductive/nedeductive Elevii vor descoperii

Anunţarea noii lecţii  Definiţia caracteristicile raţionamentelor
 Caracteristicile inferenţelor inductive în urma analogiei cu
inductive/nedeductive cele deductive
1. concluzia este mult mai
generală decât premisele
2. se face trecerea de la particular
la general
3. concluzia are un caracter
mereu PROBABIL

 tipuri de inducţii
A. INDUCŢII DE LA
PARTICULAR – LA
GENERAL Îşi notează în caiete Apreciere verbală
1. inducţie completă informaţiile Expunerea,
 definiţie explicaţia
 caracteristici

– analizează o clasă finită de obiecte

– se pleaca de la FIECARE- TOŢI
– concluzia are un caracter
CERT/ADEVĂRAT
– nu aduce niciun spor în cunoştere

SCHEMA DE INFERENŢĂ
A are proprietatea X
B are proprietatea X
C are proprietatea X
A,B şi C aparţin clasei p

18
 —
toata clasa p are proprietatea X

se analizează toate aceste caracteristici

pornind de la un exemplu.

2. inducţie incompletă
o definiţie
o caracteristici
- analizează o clasă infinită
de obiecte
- se pleacă de la UNII- TOŢI
- concluzia are un caracter
probabil/amplificator

- adduce un spor în
cunoaştere
-
SCHEMA DE INFERENŢĂ
X,Y,Z au proprietatea p
X,Y,Z sunt (unii) membrii ai clasei C
(Prin urmare), probabil toata clasa
are proprietatea p

Fixarea cunoştinţelor Vor primi fişa de lucru nr 2 Elevii vor lucra individual şi Fişa de lucru Individuală
vor urmarii explicaţiile
colegilor lor autoevaluare

19
Fisa nr 1.
A. Fie urmatoarele doua moduri silogistice: eio-2, aai-3.
1. scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două modurisilogistice date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism
care să corespundă uneia dintre cele două scheme d einferenţă
2. verificaţi explicit, prin metoda diagramei, venn, validitatea fiecaruia dintre cele doua moduri silogistice date, precizând totodată decizia
la care aţi ajuns.

B. Construiţi, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi propoziţia – Unele vedete nu sunt
persoane demne de respect..

C. Fie următorul silogism- Unii cetăţeni nu sunt patrioţi deoarece orice patriot îşi iubeşte ţara, iar o parte din cetăţeni nu-şi iubesc ţara.

Stabiliţi valoarea de adevar a următoarelor propozitii

1. subiectul logic al premisei majore este orice patriot
2. termenul mediu are in premisa minora rol de predicat logic
3. concluzia este o propozitie universal negativă
4. termenul minor este distribuit de doua ori.

20
FIŞA NR 2.
Fie următorul raţionament
Mihai, Eugen şi Ioan, si doar ei, sunt membrii comisiei de admitere, iar, pe toţi trei îi caracterizează responsabilitatea, aşadar, comisia de admitere este, cu
certitudine, una responsabilă.
1. Stabiliti structura rationamentului
2. Care este deosebirea dintre acest argument şi cel de la punctul C.?
3. în care din cele două argumente ( acesta si cel de la punctul C) concluzia rezulta cu necesitate din premise?

Fişa numarul 3
. Raspundeti la urmatoarele intrebari

4) Ce se analizeaza in premise in cazul inductiei complete?

c) Fiecare element al clasei
d) Niciun element

5) Cum este concluzia in cazul inductiei complete?

f) Adevarata
g) Falsa
h) Generala
i) Certa
j) Confuza

6) Ce exprima concluzia in cazul unei inductii incomplete?

a) ceea ce se spune in premise
b) ceea ce nu se spune in premise

4) De ce se poate folosi doar in cazuri exceptionale inductia completa?

21
 a) pentru ca se examineaza fiecare element al clase
b) pentru ca nu se examineaza fiecare elemet al clasei

5)Cum este concluzia in raport cu premisele pe care ea se intemeiaza?

c) Are un caracter amplificator, adica extinde proprietati despre care premisele arata ca apartin unor elemente ale unei clase, la intreaga
clasa de obiecte.
d) Nu are un caracter amplificator

6) Unde se foloseste acest tip de argument inductiv?

c) In stiinta
d) In arta

22