e.

cercetri metateoretice

Metodologia cercetarii psihologice si pedagogice anul I Sem.II

1.Modul de actiune asupra fenomenului studiat este stabilit de: a. ansamblul principiilor teoretice referentiale b. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor c. metodologia cercetrii d. scolile psihologice e. orientrile psihologice 2.Ca urmare a sintetizarilor si interpretarilor integrative au aparut: a. metodologii obiective b. metodologii interpretative c. metodologii mixte d. metodologia cercetrii e. scolile si orientrile psihologice 3.Metodologia cercetarii reprezint strategia si tehnica investigarii Si include urmatoarele clase de elemente: a. ansamblul procedeelor de prelucrare a datelor b. ansamblul principiilor teoretice referentiale c. ansamblul principiilor de analiz a datelor d. ansamblul metodelor si tehnicilor e. operatiuni concrete de prelucrare statistic 4.Ce reprezinta modul specific de a investiga realitatea n scopul cunoasterii si transformarii ei: a. orientarea psihologica b. metoda c. scopul d. problema de cercetare e. interpretarea integrativ 5.Tehnica de cercetare se refera la: a. operatiuni concrete de colectare a informatiilor b. instrument de informare c. metode de recoltare a informatiilor d. diagnoza e. prognoza 6.Caracteristicile unei bune teorii stiintifice sunt: a. definitiile ei sa fie caract. de consistenta logica b. sa se bazeze pe fapte cunoscute si pe obs. viitoare c. s poata fi testata d. s poata fi validata e. s se bazeze pe presupuneri 7.Caracteristicile unei bune teorii stiintifice sunt: a. definitiile ei s fie caracterizate de consistent logic b. s se bazeze pe fapte cunoscute si pe observatii viitoare c. s poat fi testat d. s poat fi validat e. s se bazeze pe presupuneri 8.Rolul cercetarilor fundamentale este de: a. a extinde granitele cunoasterii cu privire la diferite aspecte ale vietii psihice b. a aborda psihicul din perspectiva cunoasterii fenomenelor psihosociale c. a aborda din perspectiva fenomenologic d. a aborda din perspectiva cognitiv e. a aborda din perspectiva biologic 9.n raport cu necesitatile procesului de decizie sunt constituite: a. cercetri teoretice b. cercetri aplicative c. cercetri fundamentale d. cercetri psihosociale

10.Din punct de vedere al aspectului epistemologic ce caracterizeaz scopul cercetarii stiintifice, avem: a. studii expozitive b. studii exploratorii c. studii descriptive d. studii anticipative e. studii intuitive 11.Aspectele legate de problemele vagi n urmarirea ntelegerii mai aprofundate a unui fenomen complex sunt date de: a. cercetarea aplicativ b. cercetri fundamentale c. cercetri exploratorii d. cercetri descriptive e. cercetri psihanalitice 12.Descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale este data de: a. cercetri descriptive b. cercetri aplicative c. cercetri exploratorii d. cercetri fundamentale e. cercetri psihanalitice 13.Caracteristica cercetarii descriptive const n: a. posibilitatea cunoasterii legaturilor dintre variabile b. obtinerea informatiilor din studierea multitudinii teoriilor c. clasificarea datelor colectate d. intensitatea legturilor ntre variabile e. procedee de analiz statistic 14.Identificarea relatiilor dintre variabile de tip cauza efect este caracteristica cercetarilor: a. descriptive b. aplicative c. exploratorii d. cauzale e. fundamentale 15.Cercetarile cauzale sunt menite sa descopere explicatia influentelor si efectelor date de: a. variabile b. analiza c. informatii d. proces e. probabilistica 16.Cercetarile cantitative sunt absolut necesare n: a. cunoasterea ct mai exact b. cuantificarea realittii sociale c. obtinerea informatiilor generale d. stabilirea conditiilor fenomenelor sociale e. evaluarea teoriilor 17.Pe baza cercetarilor cauzale se pot realiza previziuni a: a. starilor psihice b. tendintelor viitoare probabile c. fenomenelor d. variabilelor e. realittii 18.Alegerea temei de cercetare presupune: a. formulare la alegere b. formulare riguroas c. formulare alternativ d. pstrarea ambiguitii e. corectitudine gramatical

19.Literatura de specialitate istorie, beletristic, memorii, etc. este folosita n: a. esantionare b. documentarea teoretic c. stabilirea variabilelor d. stabilirea ipotezelor e. alegerea temei de cercetare 20.Ipotezele sunt formulate pentru: a. verificarea lor prin cercetare b. obtinerea unei cercetri care sa le confirme c. formularea temei d. stabilirea variabilelor e. verificarea teoriilor 21.Conditiile unei bune ipoteze sunt: a. sa fie verificabila b. sa se confirme c. sa aduc ceva nou d. sa nu aduc nou e. sa nu se confirme 22.Prin selectia unei parti n scopul realizarii inferentei asupra ntregului cu un grad de eroare cat mai redus posibil, se realizeaz prin: a. documentarea b. esantionarea c. stabilirea unei ipoteze d. stabilirea obiectivului e. alegerea temei 23.Ancheta pilot urmareste: a. finalizarea cercetrii b. testarea instrumentelor de cercetare elaborate n faza anterioara c. obtinerea concluziilor finale d. stabilirea documentelor e. prelucrarea datelor 24.Adecvarea metodelor si tehnicilor la obiectivele cercetarii, verificarea fidelitatii si validitatii instrumentelor se face prin: a. documentare b. stabilirea ipotezei c. ancheta pilot d. alegerea temei de cercetare e. redactarea raportului de cercetare 25.Prelucrarea informatiilor presupune: a. codificarea si numerotarea datelor obtinute b. transpunerea lor sub forma tabelara c. prelucrarea propriu-zisa d. ancheta pilot e. alegerea temei de cercetare 26.Prelucrarile cantitative se realizeaza pe baza: a. numararii si masurarii b. numerotarii datelor c. codificarii datelor d. transpunerea tabelara e. identificarii 27.Analiza datelor permite cercetatorului sa analizeze calitativ si cantitativ informatiile, stabilind n ce masura a fost confirmata sau infimata: a. tema de cercetare b. documentarea c. ipoteza de lucru d. concluziile e. elaborarea instrumentelor

28.Redactarea raportului de cercetare se face n scopul de a: a. analiza calitativ b. comunica rezultatele c. analiza cantitativ d. stabili ipotezele e. schimba tema de cercetare 29.Metoda observatiei din stiintele fizice si ale naturii a fost impus sociologiei si psihologiei de catre: a. Auguste Comte b. Emile Durkheim c. Theodule Ribout d. Claude Bernard e. Franois Parrot 30.Observatia ca metoda de cercetare consta n urmarirea intentionata si nregistrarea sistematica a: a. diferitelor manifestari comportamentale ale individului (sau grupului) b. contextului situational al comportamentului c. analiza datelor d. redactarea raportului de cercetare e. alegerea temei de cercetare 31.Continutul observatiei nseamna: a. simptomatica stabila b. simptomatica labila c. contextul situational d. analiza cantitativa e. rezultatele obtinute 32.Care sunt problemele pe care le ridica observatia n fata psihologului: a. ce observam b. cum formulam ipoteza c. care sunt conditiile unei bune observatii d. ce instrumente de prelucrare statistica avem e. cum pot fi combatute unele obstacole ce apar n calea observatiei 33.Multitudinea comportamentelor si conduitelor flexibile ale individului constituie pentru observatie: a. simptomatica stabila b. simptomatica labila c. comportamentul ocazional d. context situational e. aspect bioconstitutional 34.Observatia orientata catre surprinderea particularitatilor propriului comportament se numeste: a. observatia simpla b. observatia indirecta c. autoobservatia d. observatia ocazionala e. observatia sistematica 35.Calitatea observatiei depinde de o serie de particularitati psihoindividuale ale observatorului, precum: a. gradul de sugestibilitate b. capacitatea de a sesiza esentialul c. potentialul managerial d. capacitatea de a-si concentra atentia e. potentialul mnezic 36.Observatia directa implica: a. prezenta observatorului b. prezenta cercetatorului n spatele geamurilor cu vedere unilaterala c. constientizarea de catre subiecti a prezentei cercetatorului d. distant mare fata de subiecti e. nregistrarea cu aparatura video

37.n cazul n care observatia este efectuata prin circuit nchis de televiziune avem: a. observatia direct b. observatia indirect c. observatia ocazional d. autoobservatia e. observatia ntmpltoare 38.Conditiile unei bune observatii cuprind: a. stabilirea clara a scopului b. selectarea formelor celor mai potrivite ce vor fi utilizate c. selectarea mijloacelor necesare d. elaborarea unui plan riguros de observatie e. discretia ei 39.Cand se poate efectua consemnarea datelor observate: a. dup o zi b. dup o sptmn c. dup 12 ore d. imediat e. dup o lun 40.Chestionarul a. reprezinta modul specific de a interoga realitatea n scopul recunoasterii si transformarii ei b. include ansamblul principiilor teoretice refereniale ce stau la baza metodologiei c. reprezint o lista de ntrebari d. reprezint o succesiune logica si psihologica de ntrebari scrise sau de imagini grafice cu functie de stimul, care determin din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal e. reprezint modul specific de a clarifica notiunile supuse documentarii 41.Ancheta individuala presupune aplicarea instrumentelor de investigatie: a. colectiv b. individual 42.Dupa continutul si calitatea informatiilor putem ntalni: a. chestionare de date factuale b. chestionare de opinie c. chestionare speciale d. chestionare cu ntrebri nchise e. chestionare colective 43.Chestionare autoadministrate sunt chestionare n care subiectii: a. aleg variante de raspuns b. nu aleg variante de raspuns c. formuleaz si isi consemneaza raspunsurile d. le administreaza colegilor 44.Chestionarele administrate de operatorii de ancheta sunt mai costisitoare dar au avantajul ca: a. se pot da lamuriri b. lamuririle pot fi date la orice nivel de scolarizare c. sunt mai multi operatori d. nu sunt acceptate lamuriri suplimentare e. subiectii formuleaz ntrebari 45.ntrebarile de contact pot fi puse: a. n cuprinsul chestionarului b. la nceput c. la sfrsit d. oriunde e. nu e cazul

46.Trecerea la o noua grup de ntrebari se realizeaz prin: a. ntrebri introductive b. ntrebri de ce c. ntrebri tampon d. ntrebri de identificare e. ntrebri filtru 47.Verificarea primei experiente se face prin: a. ntrebri de ce b. ntrebri tampon c. ntrebri de identificare d. ntrebri filtru e. ntrebri de control 48.ntrebarile de tipul de ce au rolul de: a. a verifica fidelitatea b. a separa sensurile pro si contra c. a clarifica d. a clarifica unele rspunsuri e. a trece la o noua grupa de ntrebari 49.Rolul de a separa sensurile pro si contra revine: a. ntrebarilor de ce b. ntrebarilor tampon c. ntrebarilor bifurcate d. ntrebarilor de clarificare e. ntrebarilor introductive 50.Date despre subiect, care sa cuprinda studii, loc de munca, varsta, sunt obtinute n: a. ntrebri de identificare b. ntrebri de control c. ntrebri de ce d. ntrebri filtru e. ntrebri de trecere 51.Eroarea datorata raspunsului gresit sau a codarii gresite este: a. eroarea sistematica b. eroarea ntamplatoare c. eroarea intentionata d. eroarea neta e. eroarea bruta 52.Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru interviu: a. raspunsurile sunt greu de structurat b. este impersonal si anonim c. necesita examinatori calificati d. nu cere subiectului sa citeasc e. nu cere subiectului s scrie 53.Interviul reprezinta una din metodele utilizate n: a. psihologie b. pedagogie c. asistenta sociala d. sociologie e. cercetarea stiintifica, pedagogica si psihosociala 54. Interviul este vazut ca: a. strategie de culegere a informatiilor b. strategie de elaborare a planului de cercetare c. metoda exclusiv psihologica d. metoda exclusiv clinica 55.Interviul poate fi conceput ca: a. tehnica integrata altor metode b. metoda de- sine-statatoare c. nefiind o metoda d. nefiind o tehnica e. strategie de conturare a altor metode 56.Interviul presupune: a. ntalnirea, dar nu se confund cu aceasta b. stabilirea de relatii ca de la mijloc la scop c. stabilirea unei relatii de comunicare d. stabilirea unei relatii de afectiune e. ntlnirea n vederea obtinerii altui interviu

57.Operatorul de interviuri interactioneaza: a. direct cu subiectul b. indirect cu subiectul c. prin intermediul formularelor d. prin comunicarea de informatii e. prin context situational 58.n interviu subiectul: a. este obligat a raspunde la toate ntrebarile b. nu accepta ntrebari c. are posibilitatea de a raspunde sau nu la ntrebari d. nu i se pun ntrebari e. vorbeste ceea ce doreste 59.Dialogul si interviul: a. se exclud reciproc b. se presupun reciproc c. sunt distincte d. se capata informatii pe care nu le cunoastem dinainte e. vizeaza strangerea de informatii 60.Prin convorbire, ca metoda de cercetare a psihicului, se realizeaza: a. investigarea conduitelor b. sondarea mai directa a vietii interioare a subiectului, a intentiilor ce stau la baza comportamentului c. sondarea atitudinilor, intereselor, convingerilor, prejudecatilor d. sondarea sentimentelor si valorilor subiectului e. analiza reactiilor subiectului fata de grupul de referinta 61.Convorbirea, ca o discutie angajata ntre cercetator si subiectul investigat, presupune: a. recoltarea sistematica a unor informatii despre viata psihica a unui individ sau a unui grup social si interpretarea acestora n vederea desprinderii semnificatiei lor psihocomportamentale b. abilitatea cercettorului de a obtine antrenarea subiectilor n conversatie c. relatia direct, de tipul fata n fata, ntre cercetator si subiect; schimbarea locului si rolurilor partenerilor; sinceritatea deplin a subiectilor d. strngerea a ct mai multor informatii despre principalele evenimente parcurse de individ n existenta sa, despre relatiile prezente ntre ele si despre semnificatia lor, n vederea cunoasterii istoriei personale a fiecrui individ 62.Printre avantajele interviului sunt: a. flexibilitate b. observarea comportamentelor nonverbale c. sporeste cantitatea informatiilor d. sporeste calitatea informatiilor e. abordarea unor teme mai complexe 63.Apar ca dezavantaje ale interviului: a. cost ridicat b. numar mare de rspunsuri c. rspunsuri greu de structurat d. asigurarea anonimatului e. sunt cunoscute datele personale ale intervievatului 64.Interviul poate avea:.

a. scop explorator b. identificare a variabilelor si a relatiei dintre acestea c. tinta de recoltare a informatiilor n vederea testarii ipotezelor d. rol de recoltare suplimentara a informatiilor obtinute prin alte metode e. rol de clarificare a unor informatii, rmase ambigue, obtinute din alte metode 65.Din punct de vedere al gradului de libertate al operatorului n formularea si succesiunea ntrebarilor avem: a. interviuri nondirective b. interviuri directe c. interviuri de grup d. interviuri repetate e. interviuri unice 66.Interviurile nondirective sunt caracterizate prin: a. numar redus de ntrebari b. formularea spontana a ntrebarilor c. directionare a intervievatului d. durata nelimitata e. raspunsuri complexe si particulare 67.Interviurile directive prezinta: a. formularea spontana a ntrebarilor b. durata nelimitata c. ntrebari prestabilite d. centrare pe tema e. desfasurare limitata n timp 68.Desfasurarea limitata n timp si centrarea pe tema de cercetat este ntalnita n: a. interviu nondirectiv b. interviu directiv c. interviu unic durat nelimitat d. interviu de grup durata nelimitata e. nu este posibil 69.Convorbirea psihanalitica este introdusa la sfrsitul secolului al XIX-lea de: a. Carl Rogers b. Sigmund Freud c. Cattel d. Karen Horney e. Alfred Bandura 70.n convorbirea psihanalitica subiectul este: a. ncurajat sa vorbeasc liber despre el b. ncurajat sa exteriorizeze tot ce i trece prin minte c. dirijat sa vorbeasca doar despre ce-l ntreab psihoterapeutul d. invitat sa se descarce de pulsiunile si tendintele inconstiente e. invitat sa-si cenzureze limbajul 71.Convorbirea psihanalitica este o convorbire: a. structurat b. nestructurat c. centrata pe expuneri spontane ale subiectului d. centrata pe sugestiile psihologului e. limitata doar de anumite aspecte 72.n convorbirea psihanalitica se impune: a. contact vizual direct cu psihologul b. absenta contactului vizual cu psihologul c. ntreruperea relatarilor subiectului d. restrangerea ariei de relationare e. lungirea n pat fara contact visual

73. Initiatorul convorbirii nondirective: a. Sigmund Freud b. Carl Rogers c. Alfred Binet d. Karl Popper e. Alfred Bandura 74.Interviul nondirectiv presupune: a. relatia fata-n-fata b. absenta contactului vizual c. lungirea n pat fr contact vizual d. situatie de egalitate cu psihologul e. situatie de inferioritate cu psihologul 75.Interviurile de grup au avantajul inducerii unui: a. mediu stimulativ b. sentiment de afectiune c. mediu bine iluminat d. mediu propice relaxarii e. mediu propice reflexiei 76.n interviurile de grup se: a. reconstruieste o situatie de comunicare social b. reconstruieste o situatie de relaxare c. reconstruieste mental o situatie de comunicare social d. elimin situatiile deranjante e. directioneaz subiectii ctre autocunoastere 77.Interviurile de grup ofera: a. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime nemultumirile b. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime frustrarile c. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime satisfactiile d. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime realizarile e. posibilitatea ca subiectii sa-si exprime cu un vocabular elevat nemultumirile, frustrarile si insatisfactii 78.Interviurile focalizate sunt: a. costisitoare b. mai putin costisitoare c. greu de realizat comparativ cu alte tehnici d. mai usor de realizat e. desfasurate pe o perioada lung de timp 79.Interviurile n grup comparativ cu metoda chestionarului sunt caracterizate prin: a. mai mare flexibilitate b. rigiditate c. generatoare de noi idei d. raspunsuri conventionale e. raspunsuri spontane si mai putin conventionale 80. Interviurile n grup se caracterizeaza prin: a. evidentierea unor noi aspecte b. generatoare de noi idei c. analiza relatiilor d. analiza jocurilor de putere ce au condus la formularea unor opinii e. realizarea ntr-un timp relativ scurt 81.Discutiile n grup: a. pot fi nregistrate video b. pot fi nregistrate audio c. nu pot fi nregistrate d. se pastreaz secretul e. nu pot fi analizate si interpretate 82.Brainstorming-ul este o tehnica: a. de creativitate n grup b. individuala de creatie c. de dezvoltare a fluentei ideationale individuala d. de acomodare cu grupul e. de a gasi idei inovatoare

83.Organizarea sesiunii de brainstorming se face n mai multe faze: a. faza de punere n tem cu problema b. faza productiv n care are loc asaltul de idei c. faza de relaxare d. faza de selectare e. faza de redactare a raportului de cercetare 84.Conducatorul sedintei de brainstorming are rolul de: a. a anunta regulile de desfasurare b. a nu anunta regulile de desfasurare c. critica anumite idei care i se par prea extravagante d. a evita orice critica e. evita orice evaluare pozitiva sau negative 85.ntr-o sedinta de brainstorming: a. conducatorul este obligat sa vegheze la respectarea anumitor reguli b. va urmari si construirea de noi idei bazate pe cele deja emise c. regleaza procesul discutiei d. favorizeaz participarea tuturor la discutii e. deschide noi directii de abordare 86.Grupul sinectic are la baza: a. transformarea a ceea ce este strain n familiar b. transformarea familiarului tot n familiar c. impune reguli de mentinere a familiarului d. transformarea familiarului n neobisnuit e. transpunerea modurilor cotidiene de a privi realitatea n moduri noi, diferite de cele cunoscute . 87. Paradigma este: a. conceptie dominanta ntr-un camp al cunoasterii b. conceptie persoanala c. conceptie colectiva d. curent de opinie e. obstacol n calea progresului 88. Paradigma constituie: a. ansamblul elementelor epistemologice b. ansamblul elementelor teoretice c. ansamblul elementelor conceptuale d. cadrul de referinta al comunitatii cercetatorilor dintr-o anumita ramura e. mecanism perceptiv si cognitiv de selectare, combinare si recombinare 89. n cadrul paradigmei structural expresive: a. psihicul constituie un modelator n exprimarile subiectului b. comportamentul si are originile n organizarea interna a psihicului c. exprimarea verbal si are originile n organizarea interna a psihicului d. obiectul de studiu l constituie organizarea interna a psihicului exprimata de personalitatea subiectului e. se surprind formele comunicarii verbale 90. Paradigma formal tranzactionala pune n evidenta: a. formele comunicarii ce devin n mare masura exterioare b. modalitati de conlucrare a starii rationale c. modalitati de conlucrare a starii afective d. modalitati de conlucrare a strii normative e. subiectul apeleaza la situatii analogice cu scopul de a ajunge la un nivel al tranzactiilor n diferite forme

91. Paradigma relational sistematica aduce n atentie: a. relatia dintre indivizi b. comunicarea nonverbala c. organizarea interna a psihicului uman d. mecanisme de combinare e. mecanisme de recombinare 92. Paradigma fenomenologica si praxiologica conduce la: a. explicitarea semnificatiilor exprimate de subiecti b. investigarea sistematica a subiectivitatii si continuturilor constiintei c. exprimarea verbala d. exprimarea afectivitatii e. exprimarea formelor comunicarii 93. . Factorii perturbatori ai evaluarii celuilalt constituie: a. distorsiuni perceptive b. diferente culturale c. absenta feedback-ului d. factori fizici e. lungimea excesiv canalelor de comunicare 94. Contextul situational are un rol important n dezvoltarea cercetarii si este determinat de: a. teritoriu b. spatiu c. pozitia spatiala d. abilitatile psihice e. grad de cunoastere stiintific 95. Factori perturbatori n evaluarea celuilalt sunt: a. diferente de perceptie b. concluzii grabite c. stereotipii d. lipsa de interes e. emotii 96. Functiile principale ale comunicarii vizuale sunt: a. cererea de informatii b. posibilitatea creata altor persoane de a lua cuvantul c. natura relatiei d. compensarea distantei fizice e. diminuarea anxietatii 97. Semnele cele mai diferentiate si specifice ale emotiilor particulare sunt emise de: a. fata b. corp c. maini d. picioare e. nclinatia corpului 98. Afectiunea pentru o persoana se exprima prin: a. distanta interpersonala redusa b. distanta interpresonala marita c. nclinarea n fata a corpului d. nclinarea n spate a corpului e. frecventa ridicata a contactului vizual 99. Durata si frecventa contactului ocular sunt determinate de: a. subiectul conversatiei b. distanta interpersonala c. personalitate d. factori situationali e. implicarea afectivittii 100. Semnalele nonverbale functioneaza pentru exprimarea: a. statutului emitatorului b. motivatiilor emitatorului c. scopurilor emitatorului d. intentiilor emitatorului e. atitudinile emitatorului

101. Voluntariatul n cadrul cercetarii stiintifice presupune: a. subiectul sa poata alege b. subiectul sa nteleaga la ce se angajeaza c. subiectul nu are drept de alegere d. subiectul execut ordinele cercetatorului e. subiectul nu comunica cu cercetatorul 102. Cercetatorul si asuma: a. responsabilitatea de a trata corect din punct de vedere etic participantii b. responsabilitatea de a trata corect din punct de vedere etic colaboratorii c. stabileste acord clar cu subiectii prin care se clarifica responsabilitatiile fiecaruia d. stabileste acord clar cu subiectii prin care se clarific obligatiile fiecaruia e. obligativitatea de a respecta angajamentul 103. Psihologul practician trebuie sa aiba n vedere: a. a nu aduce prejudicii persoanei b. ca orice eroare de diagnoza poate dauna personalitatii subiectului c. orice investigatie care prezinta riscul prejudicierii persoanei va fi sistata d. evitarea apelarii la principiul autoritatii e. respectarea secretului profesional 104. Standardele eticii cu privire la cercetarea efectuata cuprind: a. corectitudinea rezultatelor b. claritatea prezentarii c. corectitudinea datelor de identificare d. corectitudinea autorilor e. semnalarea erorilor prin erate 105. Conditiile de exercitare a profesiunii de psiholog cuprind: a. psihologul se va asigura de consimtamantul celor pe care i consulta b. va acepta doar misiunile pe care le va estima ca fiind compatibile cu competentele, tehnica si functiile sale c. va impune celorlalti respectarea exercitarii profesiunii si autonomia sa tehnica d. va exercita profesia n domenii legate de calificarea sa e. va informa participantii asupra modalitatii obiectivelor si limitelor interventiei sale 106. . Documentatiile eliberate de un psiholog trebuie sa cuprinda: a. numele acestuia b. functia c. semnatura d. mentionarea exacta a destinatarului e. nu va accepta ca altcineva sa modifice, s semneze sau sa anuleze documente relevante ale activitatii sale 107. Colectarea datelor n functie de tehnica folosita se clasifica n: a. colectarea directa de catre cercetator b. colactarea cu ajutorul unor mijloace mecanice c. colactarea cu ajutorul unor mijloace electronice d. colectare prin autoaplicare e. colectare prin operatori

108. Scopurile unei cercetari pot constitui: a. punctul de plecare pentru ideea ce se doreste investigat b. testarea ipotezelor c. ghiduri pentru dirijarea cercetarii d. asigurarea continuittii operatiilor e. n unele cazuri ipoteze 109. Ipoteza este: a. formulare de relatii ntre fenomene b. de cele mai multe ori utilizata la verificarea relatiei ce se stabileste ntre doua variabile c. enunt cu caracter probabilistic d. directioneaza domeniul de cercetare si analiz e. este o formulare interogativ 110. Criteriile de formulare corecta a ipotezelor pot fi: a. relatia dintre variabile sa fie adevarata indiferent de conditiile sptio-temporale b. compexitatea c. specificitatea d. recapitularea e. verificarea teoriilor 111. Falsificabilitatea (fasifiability) implica: a. formularea ipotezei complexe b. formularea ipotezei specifice c. formularea clara a ipotezei d. formularea ipotezei fara inducere de erori e. verificabilitatea 112. Predictibilitatea implica: a. ipoteza sa descrie si s explice anticipativ desfasurarea unui fenomen b. ipoteza sa exprime o ntrebare c. ipoteza nu trebuie s descrie neaparat variabilele d. ipoteza cu caracter probabilistic e. verificabilitatea 113. Corectitudinea formularii ipotezelor cuprinde: a. specificitatea b. falsificabilitatea c. testabilitatea d. comunicabilitatea e. utilitatea 114. . Corectitudinea formularii ipotezelor cuprinde: a. utilitatea b. complexitatea c. generalitatea d. predictibilitatea e. testabilitatea 115. Ipoteza de cercetare descrie: a. conceptul utilizat n cercetare fara a aborda aspectele particulare pe care le poate avea b. cel putin o variabila c. instrumentele de lucru d. importanta cecetarii e. utilitatea proiectului de cercetare 116. Ipoteza alternativa poate fi: a. directionala b. nondirectionala c. omisa d. o variabila e. o teorie 117. Formularea ipotezei de cercetare respecta regulile logicii formale:

a. trebuie s fie operationala b. sa precizeze operatiile concrete ce trebuie efectuate pentru determinarea aparitiei fenomenlui c. riguroase din punct de vedere stiintific d. valabila n momentul n care enuntul este confirmat pe parcursul studiului e. sa precizeze activitatile 118. Esantionarea este: a. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei se alege o parte ce va fi supus investigatiei b. set de operatii pe baza carora din ansamblul populatiei nu se alege o parte ce va fi supusa investigatiei c. prelucare statistica d. set de probleme ce trebuie rezolvate de cercetator e. set de probleme ce trebuie rezolvate de subiecti 119. Gradul de reprezentativitate al unui esantion depinde de: a. caracteristicile populatiei ce urmeaza a fi studiate b. marimea esantionului c. procedura de esantionare folosita d. nu aduce n discutie marimea populatiei e. nu intereseaza procentul din populatia cuprinsa n esantion 120. Procedura de esantionare este aleatorie n momentul n care: a. fiecariu individ din populatie i se asigura o san-sa calculabila, dar nenula de a fi inclus n esantion b. se asigura unui procent din populatie sanse calculabile de a fi inclus n esantion c. nu se poate asigura fiecariu individ din populaie o sansa de a fi inclus n esantion d. sansa este nula pentru unii indivizi de a fi inclusi n esantion e. nu este posibila 121. Obtinerea unui grad marit de obiectivitate si evitarea aparitiei erorilor n observatie presupune: a. planificarea riguroasa a cercetarii b. stabilirea exacta a tehnicilor de cercetare c. alcatuirea unei grile cat mai complete d. alegerea observatorilor n functie de experienta e. instruirea tuturor observatorilor 122. Avantaje ale metodei observatiei: a. cost relativ scazut b. selectarea relativ simpla a subiectilor de cercetare c. permite nregistrarea comportamentelor n conditii naturale d. ofera informatii referitoare la cauzele unor actiuni e. permite obtinerea informatiilor din interior n cazul observatiei participative 123.Dezavantajele principale ale metodei observatiei sunt: a. nu poate patrunde n profunzimea unor comportamente intime b. nu se pot identifica relatii cauzale pentru determinarea comportamentelor grupurilor mari; c. ridica probleme etice cu privire la observarea indivizilor fara consimtamantul prealabil a acestora d. interpretarea gresita a informatiilor furnizate de comportamentul nonverbal e. focalizarea atentiei pe anumite detalii n detrimentul altora

124. Dezavantajele principale ale metodei observatiei: a. ramane b. inegalitatea distributivitatii atentiei cercetatorului pe toat durata observatiei c. nu se pot identifica relatii cauzale pentru determinarea comportamentelor grupurilor mari d. interpretarea gresit a informatiilor furnizate de comportamentul nonverbal e. focalizarea atentiei pe anumite detalii n detrimentul altora 125. Modalitatea sistematica de nregistrare a datelor observatiei este: a. ghid de cercetare b. chestionar c. grila de rspuns d. protocol de observatie e. nregistrarea video 126. Numarul unitatilor din grila de observare trebuie: a. marit b. limitat c. amplificat d. dezvoltate e. standardizat 127. Continutul unui protocol de observatie cuprinde a. data b. locul c. ora d. durata observatiei e. membrii participanti la observatie 128 Pe parcursul nregistrarii notelor de observatie: a. se pot face caracterizari b. nu se vor face caracterizari c. nu se vor trage concluzii d. faptele pot fi comentate de cercetator e. faptele vor fi prezentate fara nici un fel de comentarii 129. Atitudinea clinicianului trebuie: a. sa induca dialog b. sa nu exprime dezacordul c. sa nu afiseze semne de nerabdare d. sa ndrepte atentia catre lupta interioara a subiectului cu sinele e. sa nu afiseze anticipare atotstiutoare 130. Ascultarea rogeriana are drept caracteristici: a. utilizarea limbajului simplu b. observare evolutiva c. observare multidimensionala d. neimplicare emotional profunda e. absenta abordarii teoretice 131.Principiile de baza ale Brainstormingului cuprind: a. amanarea criticii b. necesitatea elaborarii cat mai multor idei c. criticarea ideilor fanteziste d. ncurajarea tuturor ideilor e. stimularea, combinarea si imbunatatirea ideilor 132.Structura optima a unui grup de brainstorming cuprinde: a. doi conducatori b. un conducator c. doi secretari cu bogata experienta n brainstorming

d. cinsprezece invitati e. 4 5 invitati 133.Conducatorul sedintei de brainstorming are rolul de: a. a anunta regulile de desfasurare b. a nu anunta regulile de desfasurare c. critic anumite idei care i se par prea extravagante d. a evita orice critic e. evita orice evaluare pozitiva sau negative 134. Sinectica presupune urmatoarele etape: a. enuntarea problemei si analiza acesteia b. sugestii imediate c. utilizarea analogiei pentru cresterea ,,distantei metaforice d. adaptarea fortata a fanteziei e. generarea unor solutii posibile 135. Metoda Delphi are drept caracterisitici: a. utilizarea feedback-ului b. consultare reciproca periodica c. sugestii imediate d. adaptarea la conditiile de mediu e. utilizarea analogiilor 136. Metoda Delphi presupune parcurgerea urmatorilor pasi: a. fixarea temei b. ntocmirea chestionarului c. organizarea consultarii d. desfasurarea consultarii e. valorificarea raspunsurilor si obtiunea finala 137. Obiectivele metodei Philips 6-6 constau n: a. abordarea mai multor aspecte n timp nelimitat b. abordarea mai multor aspecte n timp limitat c. facilitarea exprimarii n grupuri mari d. colectarea deciziilor n timp scurt e. favorizarea confruntarii perceptiilor si creativitatii individuale cu munca 138. Discutia Panel se desfasoara dupa urmatoarea metodologie: a. grup 5 6 persoane b. lider animator c. auditoriul este amplasat n semicerc d. auditoriul urmareste tacut desfasurarea discutiilor e. auditoriul poate trimite mesaje sub forma de cartonase 139. Interventia verbala n cadrul interviului clinic nondirectiv din partea psihologului: a. doar n vederea reformularii unei probleme cu care se confrunt clientul b. va neutraliza parerile subiectului imediat ce acestea sunt emise c. va cauta sa-si impun punctul de vedere d. va apela la autoritatea sa pentru linisirea clientului e. absent 140. Dezvoltarea abilitatilor de intervievator pot fi dezvoltate prin: a. familiarizarea cu cercetarile b. familiarizarea cu teoria c. practic ndelungat d. atitudine de acceptare pe tot parcursul interviului e. atitudine de deschidere si implicare n cadrul interviului