Sunteți pe pagina 1din 65

APROB

Șeful Catedrei de medicină socială și management


„Nicolae Testemițanu”, dr. hab. șt. med., conf. univ.
____________Elena Raevschi

ITEMII pentru EXAMEN

Biostatistica. Metodologia cercetării științifice


Facultatea de Stomatologie, anul III, anul universitar 2020-2021 (sesiunea de vară)

nr. ITEMII
1. Alegeți afirmația corectă despre statistică:
a. studiază aspectele cantitative ale cazurilor
b. individuale

c. studiază aspectele calitative ale cazurilor individuale


d. studiază aspectele cantitative și calitative ale cazurilor individuale
e. studiază aspectele cantitative și calitative ale fenomenelor sociale de masă

f. studiază numai aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masă

2. Selectați obiectivul fundamental al statisticii:


a. rezumarea și analiza datelor statistice
b. cantitativă a datele statistice

c. colectarea datelor statistice


d. analiza cazurilor individuale descrierea variabilității cazurilor individuale

3. Etapele de evoluție a statisticii ca știință sunt:


a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive

c. etapa aritmeticii politice

d. etapa statisticii teoretice


e. etapa statisticii modern

4. Din punct de vedere istoric, în evoluția statisticii


a. etapa Calculului probabilităților precede etapa statisticii descriptivă
b. etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităților

c. etapa Calculului probabilităților, urmează etapei Aritmeticii politice


d. prima etapă în evoluție a fost Statistica descriptive

e. etapa Modernă precede etapa Statisticii practice

5. Din punct de vedere istoric - în evoluția cercetării


a. etapa de statistică descriptivă, precede etapa statisticii practice
b. etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităților

c. etapa de Statistică practică, precede etapa Statisticii descriptive

d. etapa Calculului probabilităților precede etapa Statisticii descriptive

e. etapa Modernă precede etapa Statisticii practice

6. La ce etapă a evoluției statisticii ca știință s-a fundamentat teoria și practica corelației


statistice, analizei factoriale și a experimentelor statistice:
a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive

c. etapa aritmeticii politice


d. etapa probabilistică

e. etapa Statisticii modern

7. La ce etapă a evoluției statisticii ca știință s-a realizat delimitarea evidenței statistice de


evidența contabilă ?
a. etapa statisticii practice
b. etapa Statisticii descriptive

c. etapa aritmeticii politice


d. etapa probabilistică

e. etapa statisticii modern

8. Hermann Conring, Martin Schmeitzel și Gottfried Achenwall sunt reprezentanții de


seamă ai etapei:
a. statisticii practice
b. statisticii descriptive
c. aritmeticii politice
d. probabilistice
e. statisticii modern

9. Cine din următoarele personalități este considerat părintele statisticii?


a. Hermann Conving
b. Gottfried Achenwall
c. John Graunt
d. Wiliam Petty
e. Martin Schmeitze

10. La ce etapă a evoluției statisticii ca știință se poate vorbi de analiza statistică științifică a
unor date şi informații acumulate în acest scop cu desprinderea regularităților în
evoluția fenomenelor sociale?
a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive
c. etapa aritmeticii politice
d. etapa probabilistică
e. etapa statisticii modern

11. La ce etapă a evoluției statistica se îmbogățește cu noi metode matematice: calculul


probabilității, formularea legii numerelor mari și alte legități statistice?
a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive
c. etapa aritmeticii politice
d. etapa probabilistică
e. etapa statisticii moderne
12. La ce etapă a evoluției statistice se înființează oficiile naționale și internaționale de
statistică, apar primele reviste de specialitate?
a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive
c. etapa aritmeticii politice
d. etapa probabilistică
e. etapa statisticii modern

13. Reprezentanții statisticii moderne sunt:


a. F. Galton
b. K. Pearson
c. A. Ciuprov
d. C. Spearman
e. J. Bernoulli

14. Selectați semnificațiile corecte ale termenului de statistică:


a. metodologie statistică
b. date statistice
c. activitate practică
d. metodă statistică
e. metodă sociologică
15. Selectați variantă incorectă referitor la colectivitatea statistică:
a. este formată din elemente neomogene
b. este delimitată din punct de vedere al conținutului

c. este formată din elemente, care au trăsături esențiale comune

d. este delimitată în spațiu și timp


e. poate fi atât statică, cât și dinamică

16. Ce presupune aspectul practic al statisticii?


a. culegerea informațiilor despre fenomene
b. înregistrarea fenomenelor și informațiilor
c. prelucrarea informațiilor
d. analiza informațiilor
e. modificarea informațiilor

17. Totalitatea statistică poate fi:


a. totală
b. part,ială

c. statică
d. dinamică
e. diversificată

18. Distribuția datelor în totalitatea selectivă poate fi:


a. alternativă
b. simetrică
c. de persoană
d. asimetrică
e. medală

19. Unitățile de observație statistică reprezintă:????


a. elemente primare ale totalității statistice care posedă caractere de evidență
b. elemente generale din care constă totalitatea studiată

c. un număr de elemente ce determină un complex de caractere supuse înregistrării

d. un număr de elemente ce determină scopul studiului


e. o mulțime numărabilă de elemente ce compun o colectivitate statistică

20. Caracteristicile de bază ale totalității selective sunt:


a. tipicitatea
b. omogenitatea
c. reprezentativitatea

d. distribuția simetrică a caracterului


e. disponibilitatea de caracteristici esențiale, similar celor din cea integral

21. Totalitatea statistică este:????


a. o grupă mică de elemente relativ omogene a
b. unui caracter luate împreună în limite cunoscute de spațiu și timp
c. o grupă de unității de observație neomogene luate împreună în limite cunoscute de spațiu,
timp și volum

d. o grupă de unității de observație neomogene luate împreună in limite cunoscute de spațiu și


volum
e. o grupă mare de elemente relativ omogene, luate împreună în limite cunoscute de spațiu și
timp, care posedă caractere de asemănare și de diferență+++

f. o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeași natură și esență calitativă ale unui


fenomen individualizat în limite cunoscute de spațiu în timp

22. Totalitatea statistică este formată din:


a. valori statistice
b. unități de observație
c. indici statistici

d. date statistice

e. caracteristici statistice

23. Ce sunt fenomenele în masă?


a. fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite neregularități
b. fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite regularități
c. fenomenele care se produc într-un număr mediu de cazuri prezentând anumite regularități

d. prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp, în spațiu și


sub raport organizatoric

e. prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp și spațiu

24. Caracteristicile de grup ale totalității statistice sunt:


a. distribuția caracterului
b. nivelul mediu al caracterului
c. variabilitatea caracterului
d. nominativitatea

e. numericitatea

25. Caracteristicile statistice în funcție de modul de exprimare pot fi:


a. cantitative
b. rezultative
c. factoriale
d. calitative
e. primare

26. Unitățile de observație în funcție de modul de exprimare pot fi:


a. cantitative
b. nominative
c. calitative
d. numerice
e. derivate

27. Unitățile de observație în funcție de numărul variantelor / valorilor de răspuns pot fi:
a. alternative
b. nealternative
c. binare
d. dihotomice
e. primare

28. Unitățile de observație în funcție de natura variației caracteristicilor cantitative pot fi:
a. âcontinue
b. discrete
c. discontinue
d. numerice
e. derivate

29. Unitățile de observație în funcție de conținutul caracterului pot fi:


a. de timp
b. de spațiu

c. alternative
d. attributive
e. derivate

30. Unitățile de observație în funcție de modul de obținere și caracterizare a fenomenului


pot fi:
a. primare
b. nominative
c. alternative
d. numerice
e. derivate

31. Unitățile de observație în funcție de modul de influență asupra fenomenului pot fi:
a. rezultative
b. factoriale
c. calitative
d. numerice
e. derivate

32. Din caracterele de evidență cantitative face parte:


a. salariu
b. înălțimea

c. consecințele tratamentului
d. culoarea tegumentelor
e. temperature

33. Ce tip de caracteristică statistică este starea civilă (căsătorit / necăsătorit)?


a. Cantitativă
b. alternativă
c. asimetrică
d. nealternativă
e. numerică

34. Selectați caracteristicele statistice atributive:


a. înălțimea
b. numărul zilelor de tratament
c. forma nozologică
d. culoarea tegumentelor
e. profesia

35. La caracterele nominative de evidență rezultativă pot fi atribuite:


a. vârsta
b. nivelul de studii
c. profesia
d. diagnosticul
e. starea sănătății la externare

36. La caracterele numerice de evidență factorială pot fi atribuite:


a) consecințele tratamentului
b) vârsta
diagnosticul
nivelul tensiunii arteriale
e) salariu

37. Unitățile de observație în funcție de modul de exprimare pot fi:


a. de timp
b. factoriale

c. cantitative

d. rezultative
e. binare

38. În cazul distribuției simetrice, numărul maximal de cazuri de observație se situează:


a. omogen
b. la centrul seriei
c. la extremitatea dreaptă a seriei

d. la extremitățile seriei
e. la extremitatea stângă

39. Când numărul maximal de cazuri de observație se deplasează spre valoarea maximală a
caracterului distribuția acestuia este:
a. asimetrică de dreapta
b. asimetrică de stânga
c. simetrică

d. bimodală
e. ușor asimetrică pe dreapta

40. Când numărul maximal de cazuri de observație se deplasează spre valoarea minimală a
caracterului distribuția acestuia este:
a. bimodală
b. asimetrică de stânga

c. simetrică
d. asimetrică de dreapta

e. ușor asimetrică pe stânga

41. Distribuția bimodală a caracterului ne vorbește despre:


a. omogenitatea relativă a totalității studiate
b. neomogenitatea totalității studiate

c. omogenitatea part,ială a totalității


d. neomogenitatea relativă a totalității

e. sporirea gradului de omogenitate

42. Analiza datelor statistice se face în funcție de:


a. de timp
b. de loc

c. de persoană

d. de raport
e. de proport,ie

43. Precizați cum se numește elementul component al colectivități statistice:


a. variabilă statistică
b. unitate statistică

c. model statistic

d. indicator statistic
e. populație statistică

44. Selectați un tip al colectivității statistice:


a. nealternativă
b. primară

c. cantitativă

d. factorială
e. dinamică

45. Care sunt principalele metode de cercetare ale biostatisticii?


a. metoda epidemiologică
b. metoda experimentală

c. metoda statistică----

d. metoda istorică

e. metoda interculturală
46. Ce metodă de cercetare a biostatisticii vizează calcularea indicatorilor relativi şi medii,
analiza corelației şi a regresiei, determinarea pragului de semnificație şi a diferenței
semnificative statistice?
a. metoda epidemiologică
b. metoda experimentală
c. metoda statistică

d. metoda istorică

e. metoda psihologică

47. Ce metodă de cercetare a biostatisticii prezintă un studiu corelativ al fenomenelor de


sănătate publică cu factorii de risc?
a. metoda epidemiologică
b. metoda experimentală
c. metoda statistică

d. metoda istorică

e. metoda psihologică

48. Ce metodă de cercetare utilizează: intervievarea, chestionarea, observarea directă şi


analiza surselor de informație ca metode de colectare a datelor?
a. metoda epidemiologică
b. metoda experimentală
c. metoda statistică

d. metoda istorică

e. metoda sociologică

49. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor de


evidență:
a. factoriale
b. cantitative

c. atributive
d. rezultative

e. numerice
50. Gruparea variațională în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor
de evidență:
a. atributive
b. rezultative

c. factoriale
d. cantitative

e. calitative

51. Caracter de evidenta atributiv este:


a. înălțimea
b. numărul zilelor de tratament

c. forma nozologică

d. greutatea corpului

e. vărsta

52. După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:


a. curent
b. integral

c. tipologic

d. anamnestic

e. selective

53. După timpul efectuării, studiul statistic poate fi:


a. retrospectiv
b. aleator
c. curent

d. selective

e. prospective
54. Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă:
a. analiza calitativă incorectă
b. matematizarea excesivă a studiului
c. determinarea incorectă a unității de observație

d. determinarea incorectă a obiectului de studio

e. selecția incorectă

55. Eroare de tip logic în cadrul analizei statistice este:


a. gruparea incorectă a caracterelor de evidență
b. matematizarea excesivă a studiului

c. determinarea incorectă a unității de observație


d. determinarea incorectă a scopului de studio
e. determinare incorectă a clasificări

56. Care varianta caracterizează unitatea statistică:


a. model statistic
b. informație statistică
c. variabilă statistică

d. parametru statistic

e. coeficient statistic

57. Etapa de observare statistică se referă la:


a. interpretarea rezultatelor
b. sistematizarea datelor statistice

c. calcularea indicatorilor statistici


d. prelucrarea datelor statistice

e. obținerea datelor și informatiilor statistice

58. Etapa de prelucrare statistică se referă la:+-


a. obținerea datelor și informațiilor statistice
b. calcularea indicatorilor statistici

c. formularea concluziilor

d. interpretarea rezultatelor
e. analiza primară a rezultatelor
59. Selectați funcțiile indicatorului statistic:
a. de comparare
b. de control

c. de planificare
d. de verificare a ipotezelor

e. de testare a semnificației

60. Care variant este greșită despre scala de interval:


a. scalei are
b. semnificație precisă

c. valoarea zero nu semnifică absența completă a caracteristicii urmărite

d. multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens

e. permite utilizare exclusivă a medianei

f. permite utilizarea majorității indicatorilor statistici

61. Variabilă „greutatea” să măsoară prin scala:


a. de interval
b. de raport

c. ordinală

d. nominal
e. factorială

62. Variabilă „culoarea ochilor” să măsoară prin scala:


a. ordinală
b. factorială

c. nominală

d. de interval
e. de rapor

63. Selectați variantele care caracterizează scala nominală:


a. se utilizează pentru reprezentarea variabilelor calitative
b. permite determinarea medianei
c. determinarea dominantei
d. clasifică unitățile statistice în categorii distincte

e. ordonează ierarhic unitățile statistice

64. Particularitățile scalei ordinale:


a. nu măsoară diferența dintre pozițiile succesive ale scalei
b. măsoară diferența dintre pozițiile succesive ale scalei

c. indicatorul cel mai util, în cazul tendinței centrale, este dominanta

d. indicatorul cel mai util, în cazul tendinței centrale, este mediana


e. clasifică unitățile statistice în categorii distincte

65. Selectați variantele corecte despre scala de interval:


a. nu măsoară diferența dintre două numere ale scalei
b. valoarea zero denotă absența completă a caracteristicii urmărite
c. valoarea zero nu denotă absență completă a caracteristicii urmărite
d. măsoară diferența dintre două numere ale scalei

e. nu permite multiplicarea sau divizarea valorilor

66. Care variantele sunt corecte despre scala de raport:+-


• valoarea zero indică absență completă a variabilei studiate
• permite multiplicarea sau divizarea valorilor
a. nu măsoară diferența dintre două numere ale scalei+-
b. nu permite utilizarea tuturor metodelor statistice
permite utilizarea tuturor metodelor statistice

67. Care variantele sunt corecte despre statistica descriptivă:


a. estimează caracteristicile unei colectivități
b. măsoară incertitudinea rezultatelor

c. descrie caracteristicile unei colectivități

d. obține și prelucrează datele statistice

e. estimează parametrii și testează ipotezele

68. Obiectivele Biostatisticii sunt:


a. evaluarea stării sănătății populației
b. aprecierea stării sănătății individuale
c. evidențierea particularităților stării sănătății individuale

d. evaluarea eficacității metodelor de tratament și profilaxie


e. aplicarea metodelor statistice in cercetările clinice și experimentale

69. Compartimentele Biostatisticii sunt:


a. statistica sănătății populației
b. statistica sistemului de sănătate
c. studierea stării sănătății populației

d. statistica cercetărilor medico-biologice

e. evaluarea eficacității metodelor de tratament

70. Obiectul de studiu al Biostatisticii îl constituie fenomenele şi procesele ce reprezintă


următoarele particularități:
a. se produc intr-un număr mare de cazuri
b. se produc într-un număr mic de cazuri
c. variază de la un caz la altul

d. sunt forme individuale de manifestare concretă în timp, spațiu și sub aspect


organizatoric

e. se produc într-un număr mic de cazuri și nu variază de la un caz la altul

71. Bazele teoretice ale Biostatisticii sunt:


a. dialectica materiei
b. teoria generală a statisticii
c. legitățile economice

d. legitățile politice
e. bazele medicinii sau unor ramuri ale ei

72. Selectați care, din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a fenomenului????
a. indicatorii generali și speciali corelați ai standardului
b. indicatorii generali și speciali standardizați

c. indicatorii generali și speciali extensivi


d. indicatorii generali și speciali intensive

e. mărimea relativi a fenomenului

73. Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:


a. media aritmetică
b. dispersia
c. deviația standard

d. coeficientul de variație

e) amplitudinea

74. Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:


a. media aritmetică
b. dispersia
c. abaterea valorilor individuale de la medie

d. abaterea maximă pozitivă


e. amplitudinea

75. Media aritmetică caracterizează:


75. MQ Media aritmetică caracterizează: a. variabilitatea caracterului
b. distribuția caracterului
c. reprezentativitatea

a. suma variabilelor împărt,ită la


numărul de variante
b. valoare medie, din suma
valorilor individuale din
această colectivitate
76. Valoarea pentru care jumătate din valorile seriei statistice sunt inferioare sau egale,
cealaltă jumătate sunt superioare sau egale este:
a. media aritmetică
b. media aritmetică modificată

c. media aritmetică ponderată

d. valoare cu tendința de centralitate


e. mediana

77. Valoarea cu frecvența de apariție cea mai mare este:


a. dominanta
b. moda
c. media geometrică

d. mediana
media aritmetică modificată

78. Selectați indicatorii care se pot exprimă în promile


a. raportul
b. media aritmetică
c. rata

d. proport,ia

e. mediana

79. Seriile cronologice formate din valori de tendință centrală sunt:


a. moda
b. ratele
c. media

d. proport,ii

e. mediana

80. O mulțime de valori numerice dintr-un interval între care există relații de ordonare şi
asupra cărora se pot efectua operații matematice (diferență, sumă, medie), pentru
măsurarea variabilelor cantitative continue este:+-
a. scala interval
b. moda

c. scala discretă
d. interval mediei

e. mediana

81. Valorile variabilelor pe care elementele eșantioanelor le i-au în cadrul unui studiu
statistic sunt:+-
a. datele statistice
b. scalele de măsură
c. informații statistice

d. scalele de interval

scalele numerice

82. O mulțime de valori numerice, formată dintr-un număr finit între care există relații de
ordonare și asupra cărora se pot efectua operații matematice, utilizată pentru
măsurarea variabilelor cantitative discrete este:+-
a. scala discretă
b. scala interval

c. scala nominală
d. scala ordinal

e. scala crescătoare

83. O mulțime formată dintr-un număr finit de valori non-numerice între care nu există
relații de ordonare, utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative nominale este:
a. scala discretă
b. scala interval
c. scala nominală
d. scala ordinală
e. scala de măsură

84. O mulțime discretă de valori între care există relații de ordonare, dar asupra lor nu se
pot efectua operații matematice, utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative
ordonate+-
a. scala discretă
b. scala interval
c. scala nominală

d. scala ordinală

scala de măsură

85. Selectați, ce servește drept model a scale ordinale:


a. stare de sănătate: slabă, medie, bună
b. stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV

c. scor Apgar
d. gen: masculin, feminine

e. nr. Nașteri

86. Selectați, ce servește drept model a scale nominale:


a. stare de sănătate: slabă, medie, bună
b. diabet zaharat tip: I si II+-
c. tip hipertensiune arterială: primară, secundară
d. gen: masculin, feminine
e. nr. Nașteri
87. Selectați, ce servește drept model a scale discrete:
a. nr. operații
b. diabet zaharat tip: I si II

c. tip hipertensiune arterială: primară, secundară


d. stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV
e. nr. Nașteri

88. La culegerea datelor în studiile statistice se ţine cont de:


a. tipul studiului
b. resurse materiale, financiare și umane alocate

c. procedurile și protocoalele folosite


d. datele personale ale individului

e. tipul studiului

89. Un șir de observații ale uneia sau mai multor variabile despre entitățile unui eșantion
obținute într-un studiu statistic este:
a) scală de măsură
b) informație statistică
c) serie statistică
d) scală de interval
e) scală numerice

90. Numărul de repetări ale valorii X în seria S a unei valori X dintr-o serie statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvență absolută
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare

91. Raportul dintre frecvența absolută a valorii X şi talia seriei a unei valori X dintr-o serie
statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvență absolută
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare

92. Suma frecvențelor absolute ale valorilor seriei mai mici sau egale cu X a unei valori x
dintr-o serie statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvență absolută
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare

93. Suma frecvențelor absolute ale valorilor seriei mai mari sau egale cu X a unei valori x
dintr-o serie statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare

94. Raportul dintre frecvența absolută cumulată crescătoare a valorii X şi talia seriei a unei
valori X dintr-o serie statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare

95. Raportul dintre frecvența absolută cumulată descrescătoare a valorii X şi talia seriei a
unei valori X dintr-o serie statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare

96. În construcția unui grafic corect organizat trebuie să fie respectate următoare principii
de bază:
a) să fie simplu
b) să fie complex
c) să aibă titlu
d) să aibă legendă pentru variabilele reprezentate
e) să se explice singur

97. În funcție de scala folosită graficul poate fi:


a) grafic cu scală aritmetică
b) graficul cu scală modală
c) graficul cu scală semi-aritmetică
d) graficul cu scală logaritmică
e) graficul cu scală medial

98. Distribuția de frecvențe absolute reprezentată prin grafic, cât pe axa OX se înscriu
clasele de frecvență, iar pe axă OY frecvențele absolute este:
a) histograma
b) box-plot
c) radar
d) cascadă
e) diagrama prin puncte

99. Principalele caracteristici ale mediei aritmetice sunt:+-


a. depinde de toate valorile seriei statistice
b. valorile extreme conduc la deteriorarea reprezentativitäții Ma ca măsură a centralitäții

c. suma diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „0”


d. diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „+ 1”

e. suma diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „- 1”

100 Raportul între suma produselor valorilor seriei statistice şi a ponderilor acestora şi
. suma ponderilor este:
a. media aritmetică
b. media aritmeticä modificatä

c. media aritmetică ponderatä

d. mediana

e. moda

101 Principalele caracteristici ale medianei (Me) sunt:


.
a. suma diferențelor dintre Ma şi valorile
b. seriei este „0”

c. reprezentativă pentru seria de date, dacä valorile se grupează in jurului ei


d. nu este influențată de valorile extreme

e. depinde de toate valorile seriei statistice valorile extreme conduc la deteriorarea reprezentativității

102 Teoria probabilităților reprezintă:+-


.
a. o teorie matematică ce se ocupă cu studiul fenomenelor întâmplătoare
b. o mäsură de posibilitate a apariției unor fenomene întàmplătoare in condițiile concrete date

c. mărimea formală de măsurare a certitudinii unui eveniment


d. o mäsură a absenței fenomenului in condiții concrete date

e. o măsură a prezenței fenomenului in condiții concrete date

103 Selectați definiția probabilității evenimentului:


.
a. raportul dintre numărul „m” de rezultate favorabile producerii evenimentului şi numărul
total de "n" rezultate ale experimentului.
b. raportul dintre numărul de „n” rezultate ale experimentului şi numărul total „m” de rezultate favorabile
producerii evenimentului

c. o märime formală de mäsurare a absenței evenimentului in totalitatea statistică


suma rezultatelor favorabile producerii evenimentului „m” şi numărul total de „n” rezultate ale experimentului

104 Selectați formula de calcul a probabilității evenimentului „p”:


.
a. P= m/n

b. P n m

c. ît

d. c) P —— 1 —

e. d) P —— —

e) P —— 1 —

105 Selectați formula de calcul a controbabilității evenimentului „q”:


.
a. q = 1 +

b. q = n-m / n

c. q = 1 — m/n

d. q —n

e. q = 1 — P
106 Selectați suma dintre probabilitatea prezenţei evenimentului şi contraprobabilitatea lui
. ce este egală cu:
a.4
b.2
c.3
d.0
e.1

107 Selectați definiția evenimentului sigur în teoria probabilităţilor:


.
a. evenimentul care se produce în mod obligatoriu într-un experiment
b. evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment

c. evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment și poate fi repetat în condiții
identice

d. evenimentul care nu se realizează niciodată in cadrul unui experiment.

108 Selectați definiția evenimentului imposibil în teoria probabilităților:


.
a. evenimentul care se produce în mod obligatoriu într-un experiment
b. evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment

c. evenimentul care nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment.

d. evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment și poate fi repetat în condiții
identice

evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment, dar nu poate fi repetat în condiții
identice

109 Selectați definiția evenimentului aleator în teoria probabilităților:


.
a. evenimentul care se produce în mod
obligatoriu într-un experiment
b. evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment
c. evenimentul care se produce obligatoriu în cadrul unui experiment și poate fi
repetat în condiții identice
d. evenimentul care nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment.
110 Selectați formulele de calcul a probabilității evenimentului „p”:
.
a. P= m/n
b. P= 1- (n-m)/n

c. P= 1-m/n

d. P= (n-m)/n
e. P= 1-q

111 Selectați definiția noțiunii de experiment în teoria probabilităților:


.
a. reprezintă realizarea unui ansamblu de condiții conform unui criteriu de cercetare
b. reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în experiment

c. reprezintă realizarea unui ansamblu de condiții conform mai multor criterii de cercetare

d. este rezultatul unui eveniment sigur.


este rezultatul unui eveniment aleator

112 Selectați tipul de eveniment al apariției cancerului de prostată la un subiect de gen


. feminin:
a. sigur
b. aleator

c. imposibil

d. posibil

113 Selectați valoarea probabilității ca un subiect ales aleator să aibă grupa 0 sau A este
. dintr-o populație în care structura grupelor sanguine este: 25% - grupa 0; 45% - grupa
A și 30% grupa AB:
0,25
b) 0,70

c) 0,45
d) 0,75

e) 0,30

114 Selectați valoarea probabilității ca un subiect ales aleator să aibă grupa A sau AB dintr-
. o populație în care structura grupelor sanguine este: 25% - grupa 0; 45% - grupa A și
30% grupa AB:
0,25
b) 0,70

c) 0,45
d) 0,75

e) 0,30

115 Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa
. 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din
populație să aibă grupa 0 sau AB este:
0,25
b) 0,70

c) 0,55

d) 0,75
e) 0,30

116 Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa
. 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din
populație să nu aibă grupa 0 este:
0,25
b) 0,70

c) 0,45

d) 0,75
e) 0,30

117 Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa
. 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din
populație să nu aibă grupa AB este:
0,25
b) 0,70

c) 0,45

d) 0,75
e) 0,30

118 Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa
. 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din
populație să nu aibă grupa A sau AB este:
0,25
b) 0,70

c) 0,45

d) 0,75

e) 0,30

119 Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa
. 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din
populație să nu aibă grupa 0 sau A este:
0,25
b) 0,70
c) 0,45

d) 0,75

e) 0,30

120 Selectați aplicațiile pentru determinarea totalităților selective conform legii cifrelor
. mari:
a. la majorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute le reproduc pe
cele din colectivitatea generală
b. în cazul unui număr suficient de mare de cazuri de observații se evidențiază
legitatea de manifestare a fenomenului
c. la micșorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute le reproduc pe cele
din colectivitatea generală
d. în cazul unui număr suficient de mare de cazuri de observații nu se evidențiază legitatea
de manifestare a fenomenului
e. la majorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute nu le reproduc pe cele
din colectivitatea generală

121 Selectați definiția erorii reprezentative (m):


.
a. diferența dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din
colectivitatea generală (p)
b. suma dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din colectivitatea
generală (p)

c. produsul dintre dintre ponderea fenomenului in colectivitatea selectivă (p1) și cea din
colectivitatea generală (p)

d. raportul dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din colectivitatea
generală (p)
e. diferența dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din
colectivitatea generală (p)

122 Cu probabilitatea de 95,45% diferența ponderilor (P1-P) va fi egală cu:


.
a. 3m
b. 2m
c. 1m
d. 4m
e. 5m

123 Cu probabilitatea de 99,73% diferența ponderilor (P1-P) va fi egală cu:


.
a. 3m
b. 2 m
c. 1m
d. 4 m
5m

124 Cu probabilitatea de 68,26% diferența ponderilor (P1-P) va fi egală cu:


.
a. 3m
b. 2m
c. 1m
d. 4m
5m

125 Selectați avantajele eșantionului:


.
125. MQ Selectați avantajele eșantionului: a. este mai operativ și mai
ieftin comparativ cu
observarea totală
b. erorile de înregistrare sunt
mai puțin numeroase și mai
ușor de inlăturat în faza de
verificare a datelor
c. observarea prin sondaj
permite caracterizarea mai
aprofundată a fenomenelor
studiate
d. cercetarea prin sondaj este
unica posibilă atunci, când
prin cercetarea totală ar
putea fi alterată populația
statistică
e) erorile sistematice sunt mai
puține și sunt usor de înlăturat în
faza de verificare a datelor

126 Selectați afirmațiile adevărate:


.
a. eșantionarea necesită mult timp și este mai costisitoare comparativ cu observarea totală
b. erorile de înregistrare în cazul eșantionării sunt mai puțin numeroase și mai ușor de
înlăturat în faza de verificare a datelor

c. observarea prin sondaj nu permite caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor studiate

d. în cercetarea prin sondaj erorile de înregistrare sunt numeroase și greu de înlăturat în faza
de verificare a datelor
e. in cazul eșantionării erorile sistematice sunt mai puține și sunt ușor de înlăturat în faza de
verificare a datelor

127 Selectați etapele planului cercetării prin sondaj:+-


.
a. delimitarea în timp și spațiu a colectivității selective
b. verificarea gradului de omogenitate al colectivității selective

c. determinarea mărimii eșantionului


d. alegerea tipului și procedeului de selecție
e. stabilirea periodicității efectuării sondajului

128 Selectați elementele planului cercetării prin sondaj trebuie:


.
a. stabilirea planului observării
b. stabilirea planului de prelucrare a datelor de selecție din punct de vedere metodologic
și organizatoric

c. analiza, interpretarea, extinderea și prezentarea datelor

d. delimitarea în timp și spațiu a colectivității generale


delimitarea în timp și spațiu a colectivității selective

129 Selectați condițiile pentru asigurarea reprezentativității eșantionului:


.
a. colectivitatea generală, din care va fi extras eșantionul, trebuie să fie cât mai omogenă
b. unitățile ce formează eșantionul vor fi extrase în mod subiectiv, după preferința
cercetătorului

c. eșantionul stabilit să fie mic ca să permită redarea trăsăturilor esențiale ale colectivității
totale
d. includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă în dependență de alte unități
e. dacă colectivitatea generală este împărt,ită în grupe (straturi), eșantionul trebuie să
reproducă structura colectivității generale

130 Selectați condițiile pentru asigurarea reprezentativității eșantionului sunt:


.
a. colectivitatea generală, din care va fi extras eșantionul, trebuie să fie eterogenă
b. unitățile ce formează eșantionul vor fi extrase în mod subiectiv, după preferința
cercetătorului

c. eșantionul stabilit să fie suficient de mic ca să permită redarea trăsăturilor esențiale ale
colectivității totale

d. includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă independent de alte unități


e) dacă colectivitatea generală este împărt,ită în grupe (straturi), eșantionul trebuie să
reproducă structura colectivității generale.

131 Selectați afirmațiile adevărate cu referire la condițiile reprezentativității eșantionului:


.
a. colectivitatea generală, din care va fi extras eșantionul, trebuie să fie cât mai omogenă
b. unitățile ce formează eșantionul vor fi extrase în mod subiectiv, după preferința cercetătorului

c. eșantionul stabilit să fie suficient de mic ca să permită redarea trăsăturilor esențiale ale
colectivității totale
d. includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă in dependență de alte unități
e. dacă colectivitatea generală este împărtită în grupe (straturi), eșantionul nu trebuie să reproducă
structura colectivității generale.

132 Selectați numărul de etape ale sondajului:


.
a. două etape

133 Selectați elementele primei etape ale sondajului:


.
a. culegerea datelor statistice de la unitățile incluse în eșantion
b. prelucrarea datelor statistice de la unitățile incluse în eșantion

c. obținerea indicatorilor derivați

d. extinderea indicatorilor obținuți din eșantion asupra întregii colectivității

caracterizarea colectivității din punct de vedere statistic în baza indicatorilor derivați

134 Selectați elementele etapei a doua a sondajului:


.
a. culegerea datelor statistice de la unitățile incluse în eșantion
b. prelucrarea datelor statistice de la unitățile incluse în eșantion

c. obținerea indicatorilor derivați

d. extinderea indicatorilor obținuți din eșantion asupra întregii colectivității

e. caracterizarea colectivității din punct de vedere statistic în baza indicatorilor derivați

135 În ce privește curba Gauss este adevărat că:+-


.
a. în intervalul se află aproximativ 68% din indivizii populației
b. în intervalul se află aproximativ 95% din indivizii populației
c. în intervalul se află aproximativ 99% din indivizii populației

d. în intervalul se află aproximativ 90% din indivizii populației

e. în intervalul se află aproximativ 68% din indivizii populației

136 Selectați afirmația corectă privind eșantionul selectat primii 100 de studenți ai USMF
. din lista alfabetică pentru a estima greutatea medie a studenților USMF:
a. eșantionul este nereprezentativ, deoarece extragerea nu s-a facut aleator
b. eșantionul este reprezentativ, deoarece ordinea alfabetică este aleatorie din punctul de
vedere al greutății

c. eșantionul este prea mic


eșantionul este prea mare

137 Selectați condițiile ce sunt binevenite sau necesare pentru ca un eșantion să fie
. reprezentativ:
a. să fie alcătuit din subiecți aleși aleator din populație
b. să fie cât mai voluminous
c. să fie reprezentativ
d. să fie cât mai mic
e. să fie alcătuit din subiecți aleși în mod preferențial din populație

138 Media calculată pe un eșantion de 100 de subiecți este totdeauna mai apropiată de
. media reală decât cea calculată pe un eșantion de 60 de subiecți, deoarece:+-
a. eșantion mai mare, înseamnă totdeauna o precizie mai bună
b. eșantion mai mic, înseamnă totdeauna o precizie mai bună

c. media pe eșantionul de 100, este mai probabil să fie mai apropiată de media reală

d. eșantion mai mare, înseamnă totdeauna o precizie mai slabă


media pe eșantionul de 60, este mai probabil să fie mai apropiată de media reală

139 Selectați afirmația adevărată privind diferenţa între Intervalul de încredere cu


. probabilitatea de 99% faţă de cel de 95%:
a. intervalul de 99% este mai larg decât cel de 95%
b. intervalul de 95% este mai larg decât cel de 99%

c. intervalul de 99% și cel de 95% sunt la fel de largi

d. nu putem să știm dinainte care din cele două intervale este mai larg

nu există diferență între cele două intervale de încredere

140 Selectați avantajele eșantionării:


.
a. grad de operativitate mai înalt
b. efort redus
c. cost mai mic
d. probabilitatea este întotdeauna mai mare ca 1

e. datele pot fi extrapolate la populația țintă

141 Selectați dezavantajele eșantionării:


.
a. probabilitatea este întotdeauna mai mică ca 1
b. apar diverse erori
c. cost mare
d. datele nu pot fi extrapolate la populația ținta
e. efort ridicat

142 Selectați erorile de înregistrare după modul de producere:+-


.
a. întâmplătoare
b. sistematice
c. greșeli
d. erori ale anchetatorului
e. erori ale obiectului observant

143 Selectați tipul erorilor de înregistrare după sursă:+-


.
a. erori sistematice
b. erori ale anchetatorului
c. erori ale mijloacelor de înregistrare
d. erori datorate metodelor utilizate
e. erori datorate condițiilor externe

144 Selectați erorile reprezentative:


.
a. sistematice
b. întâmplătoare

145 Selectați cauzele producerii erorilor sistematice:


.
a. respectarea principiilor teoriei selecției
b. nerespectarea principiilor teoriei selecției
c. atunci cànd fiecare unitate a colectivității generale are şanse egale de a pătrunde în
eşantion

d. atunci când fiecare unitate a colectivității generale nu are şanse egale de a pätrunde în
eşantion

e. atunci când fiecare unitate a colectivității generale are şanse diferite de zero de a
pătrunde in eşantion

146 Erorile sistematice sunt determinate de:


.
a. alegerea preferențială, din comoditate sau interes a unitäților din eşantion
b. alegerea la nimereală a unităților
c. alegerea voitä a aşa - ziselor unități “reprezentative”

d. alegerea obiectivă, conform principiilor teoriei selecției a unitäților din eșantion

alegerea calculată a unităților

147 Selectați afirmațiile corecte:


.
a.erorile întâmplătoare se pot înlătura
b. erorile întàmplătoare nu se pot înlătura
c.erorile întâmplătoare se pot calcula
d. erorile întâmplätoare se pot anticipa şi limita

erorile întâmplătoare nu se pot calcula, anticipa şi limita

148 În cazul selecţiei randomizate simple:+-


.
a. se aplică tehnica loteriei sau tragerii la sorți
b. se utilizează tabelul cu numere întâmplätoare

c. elementele sunt selectate aplicând un pas fix de la punctul de plecare random


d. se aplică metoda voluntariatului
e. se aplică metoda itinerariilor (traseelor)
149 În cazul selecției dirijate, eșantionare pe cote vizează:
.
a. metoda voluntariatului;
b. metoda eșantionării la față locului
c. metoda itinerariilor(traseelor)
d. metoda tabelului cu numere întàmplätoare
e. tehnica loteriei sau tragerii la sorți

150 Selectați răspunsul sau răspunsurile: Evenimentele A și B sunt contrare. Atunci


. întotdeauna:
a. Prob (A) = Prob(B)
b. A si B sunt mutual exclusive
c. Prob (A si B) = 0
d. Prob(A si B) = Prob (A) Prob(B)
e. Prob(A)+Prob(B)=1

151 Pentru n > 30 şi p= 95,5%, diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea selectivă şi
. cea generală va fi egală cu:
a. 2m
b. 1m
c. 3m
d. 5m
>2m

152 Pentru n > 30 şi p= 99,7% diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea selectivă şi
. cea generală va fi egală cu:
a. 1m
b. 3m
c. 2m
d. 4m
>4m

153 Selectați avantajele eşantionării:


.
a. cost scăzut
operativitate

154 Selecţia aleatorie a totalităţii selective se efectuează:


.
a. in baza cazurilor de evidență care sunt puse in ordine alfabeticä sau localitățile sunt aranjate
după hartä şi se selectează fiecare a 4- a, a 6-a sau a 10-a;
b. prin extrageri din liste, in care sunt înregistrate toate cazurile individuale, fară nici o
grupare prealabilă
c. prin selectarea seriilor (microzone), localități sau familii care sunt examinate în întregime;
d. prin gruparea după anumite semne în grupuri tipice (de exemplu: vârstă, sex sau dupä frecvența
fenomenului;
selectarea unui anumit număr de unități astfel ca raportul după semne în eşantion să he acelaşi ca şi
in totalitatea integral

155 Selectați afirmațiile corecte cu referire la pragul de semnificație p:


.
a. reprezintă probabilitatea cä mediile de eşantion să nu depăşeascä limitele maximă şi minimă
b. se mai numește contraprobabilitate

c. are sinonim de criteriu de exactitate


d. reprezintă probabilitatea cä mediile de eşantion să depășească limitele maximă şi minima

e. se determină scăzánd din 100 valoarea probabilitäții

156 Selectați pragurile de semnificație p recomandate în studii din domeniu medical:


.
a. 10 %
b. 5 %
c. 1 %

d. 7 %

0,1 %

157 Să presupunem că în cursul unei epidemii de gripă în 12% dintre familii mama este
. bolnavă, în 10% dintre familii tata este bolnav, iar în 2.5% ambii părinţi sunt bolnavi.
Sunt evenimentele GM= {mama are gripă} și GT={tata are gripă} independente? +-
a.da
b.nu+-

c.parțial
d.da deoarece sexul lor diferä

depinde de numărul de copii

158 Selectați ce măsoară coeficientul de corelaţie:+-


. a) intensitatea împrăştierii datelor unei serii statistice
b) intensitatea corelaţiei între medie şi mediană
c) intensitatea corelaţiei între doi parametri exprimaţi numeric
d) tendinţa de creştere sau descreştere simultană sau inversă a doi parametri
e) intensitatea oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat

159 Selectați semnificația corectă coeficientului de corelaţie calculat între vârsta și tensiunea
. arterială sistolică la 425 de pacienți cu valoarea de +0,93:
a. cei doi parametri nu sunt corelați
b. cei doi parametri sunt slab corelați

cei doi parametri sunt puternic și direct corelați

160 Selectați semnificația corectă a coeficientului de corelaţie calculat pentru doi parametri
. măsuraţi la 429 de pacienţi cu valoarea de -0,92. Aceasta înseamnă că între cei doi
parametri avem:
a. corelație indirectă slabă
b. corelație indirectă puternică

c. corelație directă slabă

d. corelație directă, puternică


corelație directă perfecta

161 Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 150 de pacienţi este
. +0,89. Aceasta înseamnă că:
a. cei doi parametri nu sunt corelați
b. cei doi parametri sunt slab corelați
c. cei doi parametri sunt puternic corelați

d. cei doi parametri sunt mediu corelați


cei doi parametri sunt perfect corelați

162 Selectați tipul de corelație dacă valoarea coeficientului de corelație Pearson este de +1:
.
a. corelație perfectă pozitivă
b. corelație perfectă negativă
c. corelație putenică pozitivă

d. corelație puternică negativă

corelație slabă pozitivă

163 Valoarea coeficientului de corelație Pearson calculat pentru doi parametri este -1.
. Aceasta semnifică faptul că:
a. cei doi parametri sunt perfect direct corelați
b. cei doi parametri sunt perfect indirect corelați
c. cei doi parametri nu sunt corelați

d. cei doi parametri sunt puternic direct corelați

cei doi parametri sunt slab indirect corelați

164 Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 12 de pacienţi este
. -0,98. Aceasta înseamnă că:
a. cei doi parametri nu sunt corelați
b. cei doi parametri sunt indirect puternic corelați

c. cei doi parametri sunt direct și puternic corelați

d. cei doi parametri sunt perfect corelați

cei doi parametri sunt perfect învers corelați

165 Valoarea coeficientului de corelaţie cuprinsă între ±0,30 şi ±0,69 denotă o:


.
a. corelație slabă între fenomene
b. corelație puternică între fenomene

c. corelație medie între fenomene


d. corelație perfectă între fenomene

lipsă de corelație

166 Valoarea coeficientului de corelaţie cuprinsă între ±0,15 şi ±0,30 exprimă existența unei:
.
+- a. corelații puternice între fenomene
b. corelații medii între fenomene

c. corelații perfecte între fenomene

d. corelații slabe între fenomene


corelații inexistente între fenomene

167 Valoarea coeficientului de corelație cuprinsă între ±0,70 şi ±0,99 denotă între fenomene
. o:
a. corelație slabă
b. corelație perfectă
c. corelație medie

d. corelație puternică

lipsă de corelatie
168 Valori ale coeficientului de corelație sub 0,15 ne arată:
.
a. corelație puternică între parametri analizați
b. corelație slabă între parametri analizați

c. corelație perfectă între parametri analizați


d. corelație medie între parametri analizați
e. lipsă de corelatie între parametrii analizati

169 Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 219 de pacienţi este
. 0,025. Aceasta înseamnă că:
a) cei doi parametri nu sunt corelaţi
b) cei doi parametri sunt invers corelaţi
c) cei doi parametri sunt direct corelaţi
d) sunt prea puține cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului
e) cei doi parametri sunt perfect corelați

170 Graficul Scatter este un grafic care:


.
a. reprezintă valorile a doi parametra măsurați la mai mulți pacienți
b. reprezintă fiecare pacient printr-un punct

c. pe abscisă (orizontală) este reprezentat unul din parametrii, iar pe ordonată (verticală)
este reprezentat celălalt parametru, la acelaşi pacient

d. are pierderi din informație, ca histograma


reprezintă mai mulți pacienți printr-un punct

Graficul XY Scatter este un grafic care:


a. reprezintă fiecare pacient printr-un punct, ale cărui coordonate sunt valorile
pentru 2 parametri măsurați la acel pacient
c. reprezintă doua sau mai multe subloturi sub forma unor sectoare de cerc
d. se folosește pentru a compara valorile medii pentru 2 serii de date
e. are pierderi din informație ca histograma
f. reprezintă fiecare pacient prin două puncte ale carui coordonate sunt valorile
pentru 2 parametri

172 Coeficientul de corelaţie Pearson - r - măsoară:+-


.
a. intensitaatea dispersiei datelor unei serii statistice
b. intensitatea corelației între medie și mediană

c. intensitatea corelației între doi parametri exprimați nenumeric (calitativ)


d. probabilitatea ca diferenta dintre dou a medii sa fie semnificativă statistic
e. puterea și direcția de influență a unor factori asupra altor factori
173 Legătura între incidenţa dinţilor cariaţi (fenomen x), dinţilor cu parodontopatii
. marginale (fenomen y) şi dinţilor absenţi (fenomen z) se stabilește cu ajutorul:
a. coeficientului de corelație a rangurilor
b. coeficientului de corelație liniară simplă

c. coeficientului de corelație liniară multiplă


d. coeficientului de variație

coeficientului Spearman

174 Selectați afirmațiile corecte privind Coeficientul de corelație a rangurilor:


.
a. nu poate fi mai mare ca 1
b. nu poate fi mai mic ca -1
c. nu poate fi egal cu 1

d. nu poate fi egal cu 2

e. nu poate fi egal cu 0

175 Selectați afirmațiile corecte cu referire la Coeficientul de corelație a rangurilor:


.
a. este mai mic ca -1
b. poate fi egal cu 1

c. poate fi egal cu 0,5

d. nu poate fi egal cu 0
e. este mai mare ca 1

176 Legătura dintre înălțimea (fenomen x), greutatea (fenomen y) se stabilește cu ajutorul:
.
a. coeficientului de corelație a rangurilor
b. coeficientului de corelație liniară simplă

c. coeficientului de corelație liniară multiplă

d. coeficientului de variație
coeficientului Spearman

177 Selectați tipul de regresie, similar corelației:


. directa
Multipla
• liniară
• doar pozitivă
neliniară

178 Selectați indicatorii necesar pentru a calcula Coeficientul de regresie:


.
a. coeficientul de variație
b. coeficientul de corelație liniară
c. coeficientul de corelație a rangurilor

d. deviația standard a fenomenului independent


e. deviația standard a fenomenului dependent

179 Selectați legăturele de corelaţie după formă:


.
a. pozitivă
b. liniară
c. negativă

d. alternativă
matematică

180 Selectați legăturăturile de corelaţie după sens poate fi:+-


.
a. negativă
b. curbilinie
c. rectilinie

d. alternative

e. pozitivă

181 După formă legătura de corelaţie poate fi:


.
a. lineară
b. negativă
c. pozitivă

d. neliniară

multimodală

182 Legătură de corelaţie se numește legătura:


.
a. care reprezintă o caracteristică complectă a totalității după omogenitatea ei, particularitățile
de distribuție a două caractere comparate
unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a variabilei
dependente

183 Legătură de corelație se numește legătura:


.
a. care reprezintă o caracteristică completă a totalității după omogenitatea ei, particularitățile de
distribuție a două caractere comparate
b. unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a variabilei
dependente
c. unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a variabilei
dependente
d. mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a variabilei
dependente care este perfectă și rigidă

184 Legătură funcțională este atunci când:


.
a. unei valori numerice a variabilei independente ii corespunde o valoare strictă a
variabilei dependente

185 Analiza corelaţiei se utilizează pentru:


.
a. determinarea interacțiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcției de influență a
unor factori asupra altor factori

186 Corelația se aplică în practică pentru:


.
a. determinarea interacțiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcției de influențä a
unor factori asupra altor factori

187 Analiza de corelație se utilizează când trebuie de determinat:


.
a. mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate
b. veridicitatea diferenței dintre două totalități comparate

c. limitele oscilațiilor posibile ale caracterului studiat

d. puterea şi direcția de influență a unor factori asupra altor factori

e. variabilitatea fenomenului
188 Selectați afirmația incorectă referitor la graficul de corelaţie:
.
a. este numit corelogramă
b. are aspectul unui nor de puncte
c. indică existența sau lipsa legăturii
d. indică forma şi intensitatea exactă a legäturii

e. arată sensul aproximativ a1 legăturii

189 După sens legătură de corelatei poate fi:


.
a. rectilinie
b. curbilinie
c. pozitivă
d. continuă
multimodală

190 Selectați care este valoarea rxy pentru o legătură de corelaţie directă slabă:
.
0,0 - +0,29
b) 0,0 - + 0,18
c) 0,0 - +0,12
d) 0,5 - +0,29
e) 0,29 - +0,75

191 Selectați pentru care din valorile enumerate ale lui r xy legătură de corelaţie este directă
. medie:
0,3 - +0,65
b) +0,3 - +0,69
c) +0,3 - +0,47
d) +0,3 - +0,74

192 Selectați valoarea rxy pentru legătură de corelaţie directă puternică:


.
+0,7 - +0,99
b) +0,7 - +0,95
c) +0,7 - +0,98
d) +0,7 - +0,90
e) ^0,3 - +0,69

193 Pentru rxy = +0,25 legătură de corelaţie va fi:


.
a.directă medie
b. inversă medie
c.directă puternică
d. directă slabă
directă medie

194 Selectați legătura de corelaţie la valoarea lui rxy = - 0,85:


.
a.inversă medie
b. inversă slabă
c.inversă puternică
d. directă puternică
directă medie

195 Selectați tipul legăturii de corelaţie dacă rxy = +0,58:


.
a.directă slabă
b. directă medie
c.directă puternică
d. directă deplină
indirectă medie

196 Valoarea rxy = -0,36 indică o legătură de corelaţie:


.
a. inversă slabă
b. inversă puternică
c. directă medie
d. inversă medie
directă slabă

197 Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de corelaţie:


.
a. directă puternică
b. directă medie
c. directă slabă
d. indirectă puternică
indirectă medie

198 Selectați tipul legăturii de corelației pentru o valoarea rxy = -0,22:


.
a. inversă medie
b. directă slabă
c. inversă slabă
d. inversă puternică
directă medie
199 Selectați legătura de corelatei în dependență de formă:
.
a. curbilinie
b. simplă
c. compusă
d. alternativă

200 Coeficientul de regresie se utilizează pentru:


.
a. calcularea datelor orientative despre nivelul puterii de legătură
b. calcularea legăturii de dependență sub aspect cantitativ

c. calcularea nivelului puterii de legătură dintre caractere cantitative

d. calcularea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter
cu o unitate

e. calcularea direcției de influență a unor factori asupra altor factori

201 Mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o
. unitate este determinată prin calcularea:
a. coeficientului de corelație
b. coeficientului de regresie
c. coeficientului de variație

d. deviației standard

erorii standard

202 Apreciați care din următoarele afirmații sunt adevărate


.
a. un coeficient de corelație de -0,96 arată o dependență invers proport,ională între şirurile de
valori luate în calcul
b. un coeficient de corelație de 0,26 arată o dependențä direct proporțională între şirurile
de valori luate în calcul

c. un coeficient de corelație de -12 arată o dependență invers proporțională între şirurile de


valori luate în calcul
d. valorile coeficientului de corelație variază între -1 şi 1

e. un coeficient de corelație de 1 arată o dependență direct proporțională între şirurile de


valori luate în calcul

203 Într-un studiu s-au calculat valorile coeficientului de corelație între greutate şi înălțimea
. pacienților rezultând o valoare r= 0,87. Cum interpretați rezultatul obținut?+-
a. există o bună corelație între cele douä variabile statistice deoarece r se apropie de 1
b. nu existä o bunä corelație între cele două variabile statistice deoarece r este mai mic decât 1
c. între cele douä variabile există o relație de proport,ionalitate directă
d. între cele două variabile există o relație de proport,ionalitate inversä este o eroare de studio

204 Într-un studiu s-au calculat valorile coeficientului de corelaţie între greutate şi sexul
. pacienților rezultând o valoare r= 0,87. Cum interpretaţi rezultatul obţinut?+-
a. există o bună corelație între cele două variable statistice deoarece r se apropie de 1
b. nu există o bună corelație intre cele două variabile statistice deoarece r este mai mic decât 1

c. între cele două variabile există o corelație directä


d. între cele două variabile există o corelație inversä

e. este o eroare de studio

205 Raportul dintre Coeficientul de corelație și eroarea lui se numește:


.
a. coeficient de veridicitate
b. criteriu de exactitate

c. coeficient de variație

d. criteriu de veridicitate
criteriu de corelație

206 Legătura dintre mai mult de două fenomene se stabilește cu ajutorul:


.
a. coeficientului de corelație a rangurilor
b. coeficientului de corelație liniară simplă

c. coeficientului de corelație liniară multiplă

d. coeficientului de variație
coeficientului Spearman

207 Coeficientul de corelație a rangurilor:


.
a. nu poate ft mai mare ca 1
b. nu poate ft mai mic ca -1
c. nu poate fi egal cu 1

d. nu poate ft egal cu 2

nu poate ft egal cu 0

208 Selectați afirmațiile cu referire la Coeficientul de corelație a rangurilor:


.
a. este mai mare ca 1
b. este mai mic ca -1
c. poate fi egal cu 1
d. poate fi egal cu 0,5
e. nu poate fi egal cu 0

209 Corelaţia se aplică în practică pentru:+-


.
a. determinarea veridicității diferenței dintre două totalități comparate
b. determinarea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu
o unitate

c. determinarea interacțiunii factorilor, precum și a puterii și direcției de influentă a unor


factori asupra altor factori
d. determinarea variabilității fenomenului
e. determinarea omogenității fenomenului

210 Analiza de corelaţie se utilizează când este necesar de determinat:???


.
a. mărimea schimbării valorii unui character la schimbarea valorii altui caracter cu o
unitate
b. veridicitatea diferenței dintre două totalități comparate

c. limitele oscilațiilor posibile ale caracterului studiat

d. intensitatea și direcția de influență a unor factori asupra altor factori+

211 Selectați indicatorii necesar pentru calcularea coeficientului de regresie:


.
a. coeficientul de variație
b. coeficientul de corelație
c. deviația standard;
d. eroarea standard;
eroarea coeficientului de corelație.

212 Selectați afirmația incorectă referitor la graficul de corelaţie:


.
a. este numit corelogramă
b. are aspectul unui nor de puncte
c. indică existenta sau lipsa legăturii
d. indică forma și intensitatea exactă a legăturii

e. arată sensul aproximativ a1 legăturii

213 Selectați afirmațiile corecte referitor la graficul de corelaţie:+-


.
a. este numit corelogramă +-
b. are aspectul unui nor de puncte +-
c. indică existența sau lipsa legăturii
d. indică forma și intensitatea exactă a legăturii
e. arată sensul legăturii

214 Legătura de corelaţie după formă poate fi:


.
a. pozitivă
b. liniară
c. negativă
d. alternativă
bimodală

215 Legătura de corelaţie după sens poate fi:


.
a. negativă
b. curbilinie
c. rectilinie
d. alternativă
bimodală

216 După formă legătura de corelaţie poate fi:


.
a. alternativă
b. negativă
c. pozitivă
neliniară

217 După sens legătură de corelaţie poate fi:


.
a. rectilinie
b. curbilinie
c. pozitivă

d. continuă
multimodală
218 Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de corelaţie:
.
a. directă puternică
b. directă medie
c. directă slabă
d. indirectă puternică
indirectă medie

219 Regresie se numeşte:


.
a. schimbarea argumentului în dependență de
b. schimbarea a unei sau mai multe funcții
c. schimbarea funcției in dependență de schimbarea a unui sau mai multor argumente

d. în dependență de schimbarea unei sau mai multe funcții argumentul nu se schimbă

e. gradul de modificare a funcției la schimbarea argumentului cu o anumită cantitate


schimbarea argumentului și funcției cu aceiași unitate

220 Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei nu sunt echivalente,
. regresia se numeşte:

a. negativă
b. lineară
c. curbilinie
d. rectilinie
inversă

221 Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcției sunt echivalente,
. regresia se numește:
a. lineară
b. rectilinie
c. inversă
d. curbilinie
indirectă

222 În dependență de formă, legătura de corelaţie poate fi:


.
a. curbilinie
b. simplă
c. compusă
d. alternativă
direct

223 În dependență de numărul caracteristicilor corelate, legătura de corelaţie poate fi:


.
a. curbilinie
b. simplă
c. multiplă
d. alternativă
direct

224 Legătură de corelaţie statistică se numește legătura:+-


.
a. care reprezintă o caracteristică completă a totalității după omogenitatea ei,
particularitățile de distribuție a două caractere comparate +-
b. unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a
variabilei dependente
c. unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a variabilei
dependente

d. mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a


variabilei dependente

care este perfectă și rigidă

225 Legătură funcțională este atunci când:+-


.
a. unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a variabilei
dependente
b. mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
c. unei valori numerice a variabilei independente n corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
d. mai multor valori numerice ale variabilei independente le corespund mai multe valori a
variabilei dependente
e. este o legătură vremelnică și într-un singur sens +-

226 S-a realizat un studiu pe 1500 de subiecți cu vârstă de 16 ani pentru a identifica relația
. dintre perimetrul cranian și indicele de inteligență. Valorile perimetrului cranian au
fost obținute din fișele medicale, iar indicele de inteligență a fost determinat prin
aplicarea unui test de inteligență. S-a obținut un coeficient de corelație de -0,35. Care
din următoarele afirmații sunt corecte: +-
a. corelația este negativă; perimetrul cranian tinde să fie mai mic pentru subiecții cu
indice de inteligență mai mare dar corelația este slabă
b. există o relație negativă între perimetrul cranian și indicele de inteligentă
c. nu există corelație între perimetrul cranian și indicele de inteligență +-

d. corelația este negativă; indicele de inteligență tinde să fie mai mic pentru subiecții cu
perimetrul cranian mai mic, dar corelația este slabă

e. corelația este pozitivă; indicele de inteligență tinde să fie mai mic pentru
subiecții cu perimetrul cranian la naștere mai mare, dar corelația este slabă

227 Selectați indicatorii variației care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii


. studiate:
a. amplitudinea relativă
b. dispersia
c. deviația standard
d. coeficientul de variație
amplitudinea absolută

228 Selectați indicatorii variației care nu se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii


. studiate:
a. coeficientul de variație
b. dispersia
c. abaterea valorilor individuale de la medie
d. abaterea maximă pozitivă
amplitudinea relative

229 Selectați indicatorii care se exprimă în procente:


.
a. media aritmetică
b. proport,ia
c. coeficientul de variație
d. coeficientul de corelație
e. amplitudinea relative

230 Selectați indicatorii care nu se exprimă în procente:


.
a. modificarea absolută
b. proport,ia
c. coeficientul de variație
d. coeficientul de corelație
ritmul de dinamică

231 Abaterea valorilor individuale de la medie este un indicator util în calculul:+-


.
a. indicelui de dinamică
b. coeficientului de corelație
c. dispersiei
d. deviației standard
amplitudinii variației

232 Selectați afirmațiile cu referire la abaterea valorilor individuale de la medie:


.
a. în seriile pe intervale pentru calcul se iau in considerație centrele de interval
b. in seriile pe intervale pentru calcul se ia in considerație începutul intervalului
c. în seriile pe intervale pentru calcul se ia in considerație sfârşitul intervalului
valorile individuale se pot compara cu toți indicatorii tendintei central

233 Selectați afirmațiile cu referire la dispersie:


.
a. se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
b. este un indicator cu valoare teoretică
c. se exprimă în procente

d. este sensibilă la prezența valorilor aberante


nu are formă concretă de exprimare

234 Selectați afirmațiile cu referire la abaterea medie pătratică:


.
a. se utilizează pentru elaborarea standardelor
b. se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii

c. este un indicator cu valoare teoretică

d. este un indicator cu valoare practică

e. se aplică la estimarea erorilor de selecție

235 Coeficientul de variație reprezintă:


.
a. deviația standard exprimată procentual
b. un indicator sintetic al variației
c. un indicator util în compararea gradelor de omogenitate

d. un indicator simplu al variației


raportul procentual dintre deviația standard și medie

236 La criteriile variabilității caracterului se referă:+-


.
a. eroarea reprezentativității
b. coeficientul de variație
c. coeficientul de corelație

d. intervalul de încredere
valoarea medie a caracterului

237 Amplitudinea absolute în seria de variație caracterizează:


.
a. nivelul mediu al caracterului
b. distribuția caracterului
c. regresia caracterului

d. diferența între valoarea maximă și minimă


expresia procentuală a diferenței între valoarea maximă și minima

238 Amplitudinea relativă în seria de variație caracterizează:


.
a. nivelul mediu al caracterului
b. distribuția caracterului

c. regresia caracterului
d. diferența între valoarea maximă și minimă

expresia procentuală a diferenței între valoarea maximă și minima

239 Limitele seriei de variație sunt determinate de:


.
a. diferența dintre variantele maximă și
b. minimă
c. varianta maximă și minimă

d. raportul dintre varianta maximă și cea minimă

e. raportul dintre varianta minimă și cea maximă

valoarea minimă și maxima

240 Amplitudinea absolută în seria de variație este determinată de:


.
a. diferența dintre varianta maximă și cea minimă

241 Amplitudinea relativă în seria de variație caracterizează:


.
a. nivelul mediu al caracterului
b. distribuția caracterului

c. regresia caracterului
d. diferența între valoarea maximă și minimă
expresia procentuală a diferenței între valoarea maximă și minimă

242 Limitele seriei de variație sunt determinate de:


.
a. diferența dintre variantele maximă și
b. minimă
c. varianta maximă și minimă

d. raportul dintre varianta maximă și cea minimă

e. raportul dintre varianta minimă și cea maximă


valoarea minimă și maximă

243 Amplitudinea absolută în seria de variație este determinată de:


.
a. suma dintre varianta maximă și cea
b. minimă

c. raportul dintre varianta minimă și cea maximă


d. diferența dintre varianta maximă și cea minimă

e. raportul dintre varianta maximă și cea minimă

produsul dintre varianta maximă și cea minimă

244 Limite seriei de variație caracterizează:


.
a. distribuția caracterului
b. reprezentativitatea
c. nivelul mediu al caracterului

d. valorile extreme ale seriei

dispersia caracterului

245 Gradul de omogenitate a câtorva caractere este posibil de comparat, calculând:+_


.
a. coeficientul de variație
b. limita seriei de variație
c. coeficientul de corelație

d. coeficientul de regresie

raportul procentual dintre deviația standard și medie

246 Când coeficientul variației (Cv) este egal cu 17,4%, variația caracterului este:
. a. variație foarte înaltă
b. variație înaltă

c. variație medie

d. variație foarte joasă

variație mica

247 La valoarea de 7,8% a coeficientului de variație, gradul de variabilitate al caracterului


. este:
a. mediu
b. mic
c. foarte mare

d. foarte mic

mare

248 Dacă coeficientul de variație este de 26,2%, variabilitatea caracterului este:


.
a. omogenă
b. neomogenă

c. medie
d. înaltă

mica

249 Valoarea coeficientului de variație de 44,3%, denotă despre:


.
a. omogenitatea perfectă a totalității studiate
b. lipsa de omogenitate
c. omogenitatea relativi a totalității studiate

d. variație mică

variație înaltă

250 Gradul de variabilitate a câtorva caractere poate fi comparat calculând:


.
a. amplitudinea
b. abaterea medie pătratică

c. coeficientul de variație
d. coeficientul de corelație
251 Amplitudinea seriei de variație ne oferă informație despre:
. a. dispersia caracterului luând în
b. considerație structura internă a totalității studiate
c. dispersia caracterului fară analiza structurii interne a totalității studiate

d. dispersia caracterului în baza variantelor, care depășesc media aritmetică


e. omogenitatea valorilor

dispersia fenomenului fară a preciza structura internă a acestuia +-

252 Pentru a compara gradul de variabilitate a lungimii corpului nou-născuților băieți şi


. fetițe este mai bine a utiliza:
limita seriei
a. amplitudinea

b. deviația standard

c. coeficientul variației

abaterea medie pătratică

253 Pentru a compara gradele de omogenitate a masei corpului la nou-născuți și a lungimii


. acestora trebuie de calculat:

a. amplitudinea
b. coeficientul variației
c. deviația medie pătratică

d. coeficientul de corelație

limita seriei

254 Selectați indicatorii variației:


.
a. media aritmetică
b. mediana
c. amplitudinea

d. abaterea medie pătratică

dispersia

255 Indicatorii variației, după modul de sistematizare a datelor primare, sunt:


.
a. indicatori calculați pentru serii multidimensionalei
b. indicatori calculați pentru serii unidimensionale

c. indicatori calculați ca mărimi absolute

d. indicatori calculați ca mărimi relative


indicatori calculați ca mărimi medii

256 Indicatorii variației, după modul de calcul şi exprimare, sunt:


.
a. indicatori calculați pentru serii
b. multidimensionalei
c. indicatori calculați pentru serii unidimensionale

d. indicatori calculați ca mărimi absolute

e. indicatori calculați ca mărimi relative

indicatori calculați ca mărimi medii

257 Indicatorii variației, după numărul variantelor luate în calcul, sunt:


.
a. indicatori calculați pentru serii multidimensionalei
b. indicatori calculați pentru serii unidimensionale

c. indicatori calculați ca mărimi absolute

d. indicatori calculați ca mărimi relative

indicatori sintetici

258 Abaterea medie pătratică:


.
este un indicator important în analiza variației
este un indicator important în analiza frecvenței fenomenului
se folosește la estimarea erorilor de selecție
se utilizează pentru elaborarea standardelor de dezvoltare fizică
se exprimă in unitatea de măsură in care se exprimă și caracteristica

259 Coeficientul de variație ce indică o variație mică este:


.
a. un coeficient de variație cu valori sub + 10%
b. un coeficient de variație cu valori cuprinse între + 10% și + 20%

c. un coeficient de variație cu valori peste + 20%

d. un coeficient de variație cu valori cuprinse între 35 - 40%

un coeficient de variație cu valori cuprinse între 40 - 45%


260 Coeficientul ce indică o variație mare este:
.
a. un coeficient de variație cu valori sub + 10%
b. un coeficient de variație cu valori cuprinse între + 10% și + 20%

c. un coeficient de variație cu valori peste + 20%

d. un coeficient de variație cu valori cuprinse între 5 - 10%

un coeficient de variație cu valori cuprinse între 10 - 15%

261 Coeficientul ce indică o variație medie este:


.
a. un coeficient de variație cu valori sub +10%
b. un coeficient de variație cu valori cuprinse între + 10% și + 20%

c. un coeficient de variație cu valori peste + 20%


d. un coeficient de variație cu valori cuprinse între 35 - 40%

un coeficient de variație cu valori cuprinse între 40 - 45%

262 În elaborarea unui proiect de cercetare, stabilirea scopului trebuie să preceadă


. determinării:

a. Tipului de studiu
b. Temei de cercetare
c. Obiectivelor cercetării
d. Ipotezei cercetării
e. Problemei de cercetare

263 În elaborarea metodologiei cercetării, stabilirea scopului trebuie să urmeze


. determinării:

a. Metodelor de cercetare
b. Obiectivelor cercetării
c. Temei de cercetare
d. Analizei literaturii
e. Problemei de cercetare

264 În elaborarea unui proiect de cercetare, obiectivele trebuie să corespundă:


. a. Scopului cercetării
b. Scopului cercetătorului
c. Temei de cercetare
d. Problemei cercetate
e. Interesului autorului

265 În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să preceadă


. identificării:

a. Metodelor de cercetare
b. Colectării materialului
c. Temei de cercetare
d. Analizei datelor primare
e. Problemei de cercetare

266 În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să urmeze


. determinării:

a. Metodelor de cercetare
b. Obiectivelor de cercetare
c. Scopului cercetării
d. Problemei de cercetare
e. Analizei literaturii

267 În elaborarea unui proiect de cercetare, obiectivele trebuie să corespundă:


.
f. Scopului cercetării
g. Scopului cercetătorului
h. Temei de cercetare
i. Problemei cercetate
j. Interesului autorului

268 În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să preceadă


. identificării:

f. Metodelor de cercetare
g. Colectării materialului
h. Temei de cercetare
i. Analizei datelor primare
j. Problemei de cercetare

269 În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să urmeze


. determinării:

f. Metodelor de cercetare
g. Obiectivelor de cercetare
h. Scopului cercetării
i. Problemei de cercetare
j. Analizei literaturii

270 Analiza datelor obținute în cadrul unei cercetări presupune:


.
a. Identificare tipului de studiu
b. Calculul indicatorilor absoluți și relativi
c. Măsurarea corelațiilor
d. Determinarea metodelor de cercetare
e. Calculul indicatorilor tendinței centrale și ai variației

271 Selectați procedeele care nu se includ în etapa de analiză a datelor statistice:


.
f. Determinarea obiectivelor de cercetare
g. Calculul indicatorilor
h. Identificarea scopului cercetării
i. Calculul indicatorilor variației
j. Calculul indicatorilor semnificației statistice

272 Câte scopuri poate include un proiect de cercetare?


.
k. Două
l. Unul
m. Trei
n. Patru
o. Suficiente pentru a răspunde problemei de cercetare
273 Câte obiective poate include un proiect de cercetare?
.
p. Două
q. Unul
r. Suficiente pentru a răspunde problemei de cercetare
s. Trei
t. Patru

274 Ipotezele într-o cercetare reprezintă:


.
u. Întrebări privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
v. Afirmații privind legătura presupusă dintre variabile
cercetate
w. Problemele ce necesită a fi cercetate
x. Recomandări practice
y. Concluzii privind rezultatele cercetării

275 Selectați tipuri de ipoteze:


.
a. Ipoteza nulă
b. Afirmații privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
c. Problemele ce necesită a fi cercetate
d. Recomandări practice
e. Ipoteza alternativă

276 Selectați afirmațiile care pun în evidență actualitatea problemei de cercetare:


.
a. Indicatorii de morbiditate în creștere
b. Lipsa metodelor eficiente de tratament
c. Cheltuieli reduse pentru diagnostic și tratament
d. Lipsa metodelor eficiente de profilaxie
e. Indicatorii de mortalitate în creștere

276 Identificarea celei mai eficiente metode de tratament poate fi prin intermediul studiului:
.
a. Cohortă
b. Caz-control
c. Experimental
d. Transversal
e. Descriptiv

277 Dovada sigură a expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul
. studiului:

a. Descriptiv
b. Transversal
c. Cohortă
d. Experimental cu grup de control
e. Experimental fără grup de control

278 Identificarea acțiunii unui factor de protecție poate fi demonstrată prin intermediul
. studiilor:

a.Descriptiv
b.Experimental cu grup de control
c.Caz-control
d.Cohortă
e.Experimental comunitar

279 Dovada expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul studiului:
.
a.Descriptiv
b.Caz-control
c.Cohortă
d.Experimental cu grup de control
e.Experimental fără grup de control

280 Selectați tipul de studiu care generează cele mai mari probleme de ordin etic:
.
a.Caz-control
b.Cohortă
c.Meta-analiza
d.Experimental
e.Descriptiv

281 În care tipuri de studii, cercetarea începe înaintea acțiunii factorilor de risc asupra
. subiecților?

a.Descriptive
b.Prospective
c.Retrospective
d.Transversale
e.Caz-control

282 Cercetarea începe cu expunerea subiecților în cadrul studiilor:


.
a.Prospective
b.Retrospective
c.Caz-control
d.De Cohortă
e.Descriptive

283 În care tipuri de studii, cercetarea începe cu expunerea?


.
a.Experimentale
b.Descriptive
c.De Cohortă
d.Retrospective
e.Caz-control

284 În care tipuri de studii, cercetarea începe după ce rezultatul a apărut?


.
a.Descriptive
b.Prospective
c.Retrospective
d.Experimentale
e.De Cohortă

285 Cercetarea începe cu rezultatul în cadrul studiilor:


.
a.Prospective
b.Retrospective
c.Caz-control
d.De Cohortă
e.Descriptive

286 În care tipul de studiu, cercetarea începe cu rezultatul?


.
a.Prospective
b.Descriptive
c.De Cohortă
d.Experimentale
e.Caz-control

287 În care studii epidemiologice expunerea este administrată de cercetător?


.
a. Descriptive
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Meta-analiza
e. Experimentale

288 Principul ”dublu-orb” se utilizează în cadrul studiilor:


.
a. Studii de prevalența
b. Descriptive
c. Experimentale
d. De Cohortă
e. Caz-control

289 Selectați studiile epidemiologice observaționale:


.
a.Caz-control
b.Cohortă
c.Experimentale
d.Descriptive
e.Randomizate

290 Selectați studiile epidemiologice experimentale:


.
a. Studii preclinice
b. Cohortă
c. Clinice Randomizate
d. Descriptive
e. Studii clinice cu grup de control

291 Care tip de studiu se bazează doar pe analiza rezultatelor cercetărilor științifice
. anterioare?

a. Caz-control
b. Cohortă
c. Meta-analiza
d. Descriptive
e. Experimentale

292 Selectați studiile științifice care testează ipoteze:


.
a. Meta-analiza
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Experimentale

293 În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:


.
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când expunerile sunt rare

294 În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu de cohortă:


.
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când se dorește identificarea mai multor rezultate ale unei
expuneri
295 În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:
.
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când se dorește identificarea mai multor expuneri în cazul
unei maladii
c. Când maladiile sunt rare
d. Când sunt pacienți suficienți
e. Când expunerile sunt rare

296 Selectați știința care este denumită disciplină de bază a sănătăţii publice:
.
a. Biostatistica
b. Epidemiologia
c. Igiena
d. Managementul
e. Legislația în sănătatea publică

297 Aplicarea epidemiologiei în sănătatea publică presupune:


.
a. Descrierea tabloului real al bolii în populaţie
b. Completarea tabloului clinic cu simptoame şi sindroame noi
c. Studierea pronosticului bolii
d. Determinarea frecvenţei factorilor de risc
e. Descrierea modelelor de morbiditate

298 Aplicarea epidemiologiei în medicina clinică are ca obiective


.
a. Prevenirea şi controlul comunitar al bolilor
b. Depistarea şi supravegherea bolilor în populaţie
c. Descrierea istoriei naturale a bolii
d. Determinarea valorilor standarde
e. Planificarea sanitară

299 Selectați sinonimele pentru expunere:


.
a. Factor de risc
b. Factor cauzal
c. Boală
d. Variabilă predicatoare
e. Factor de protecție

300 Selectați sinonimele pentru rezultat:


.
a. Boală
b. Factor de risk
c. Variabilă de răspuns
d. Variabilă predicatoare
e. Variabila de efect

Șef studii, responsabil instruire în limba română și rusă, conf. univ Ludmila Goma