Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
nr. ITEMII
1. Alegeți afirmația corectă despre statistică:
a. studiază aspectele cantitative ale cazurilor
b. individuale
10. La ce etapă a evoluției statisticii ca știință se poate vorbi de analiza statistică științifică a
unor date şi informații acumulate în acest scop cu desprinderea regularităților în
evoluția fenomenelor sociale?
a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive
c. etapa aritmeticii politice
d. etapa probabilistică
e. etapa statisticii modern
c. statică
d. dinamică
e. diversificată
d. date statistice
e. caracteristici statistice
e. numericitatea
27. Unitățile de observație în funcție de numărul variantelor / valorilor de răspuns pot fi:
a. alternative
b. nealternative
c. binare
d. dihotomice
e. primare
28. Unitățile de observație în funcție de natura variației caracteristicilor cantitative pot fi:
a. âcontinue
b. discrete
c. discontinue
d. numerice
e. derivate
c. alternative
d. attributive
e. derivate
31. Unitățile de observație în funcție de modul de influență asupra fenomenului pot fi:
a. rezultative
b. factoriale
c. calitative
d. numerice
e. derivate
c. consecințele tratamentului
d. culoarea tegumentelor
e. temperature
c. cantitative
d. rezultative
e. binare
d. la extremitățile seriei
e. la extremitatea stângă
39. Când numărul maximal de cazuri de observație se deplasează spre valoarea maximală a
caracterului distribuția acestuia este:
a. asimetrică de dreapta
b. asimetrică de stânga
c. simetrică
d. bimodală
e. ușor asimetrică pe dreapta
40. Când numărul maximal de cazuri de observație se deplasează spre valoarea minimală a
caracterului distribuția acestuia este:
a. bimodală
b. asimetrică de stânga
c. simetrică
d. asimetrică de dreapta
c. de persoană
d. de raport
e. de proport,ie
c. model statistic
d. indicator statistic
e. populație statistică
c. cantitativă
d. factorială
e. dinamică
c. metoda statistică----
d. metoda istorică
e. metoda interculturală
46. Ce metodă de cercetare a biostatisticii vizează calcularea indicatorilor relativi şi medii,
analiza corelației şi a regresiei, determinarea pragului de semnificație şi a diferenței
semnificative statistice?
a. metoda epidemiologică
b. metoda experimentală
c. metoda statistică
d. metoda istorică
e. metoda psihologică
d. metoda istorică
e. metoda psihologică
d. metoda istorică
e. metoda sociologică
c. atributive
d. rezultative
e. numerice
50. Gruparea variațională în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor
de evidență:
a. atributive
b. rezultative
c. factoriale
d. cantitative
e. calitative
c. forma nozologică
d. greutatea corpului
e. vărsta
c. tipologic
d. anamnestic
e. selective
d. selective
e. prospective
54. Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă:
a. analiza calitativă incorectă
b. matematizarea excesivă a studiului
c. determinarea incorectă a unității de observație
e. selecția incorectă
d. parametru statistic
e. coeficient statistic
c. formularea concluziilor
d. interpretarea rezultatelor
e. analiza primară a rezultatelor
59. Selectați funcțiile indicatorului statistic:
a. de comparare
b. de control
c. de planificare
d. de verificare a ipotezelor
e. de testare a semnificației
c. ordinală
d. nominal
e. factorială
c. nominală
d. de interval
e. de rapor
d. legitățile politice
e. bazele medicinii sau unor ramuri ale ei
72. Selectați care, din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a fenomenului????
a. indicatorii generali și speciali corelați ai standardului
b. indicatorii generali și speciali standardizați
d. coeficientul de variație
e) amplitudinea
d. mediana
media aritmetică modificată
d. proport,ia
e. mediana
d. proport,ii
e. mediana
80. O mulțime de valori numerice dintr-un interval între care există relații de ordonare şi
asupra cărora se pot efectua operații matematice (diferență, sumă, medie), pentru
măsurarea variabilelor cantitative continue este:+-
a. scala interval
b. moda
c. scala discretă
d. interval mediei
e. mediana
81. Valorile variabilelor pe care elementele eșantioanelor le i-au în cadrul unui studiu
statistic sunt:+-
a. datele statistice
b. scalele de măsură
c. informații statistice
d. scalele de interval
scalele numerice
82. O mulțime de valori numerice, formată dintr-un număr finit între care există relații de
ordonare și asupra cărora se pot efectua operații matematice, utilizată pentru
măsurarea variabilelor cantitative discrete este:+-
a. scala discretă
b. scala interval
c. scala nominală
d. scala ordinal
e. scala crescătoare
83. O mulțime formată dintr-un număr finit de valori non-numerice între care nu există
relații de ordonare, utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative nominale este:
a. scala discretă
b. scala interval
c. scala nominală
d. scala ordinală
e. scala de măsură
84. O mulțime discretă de valori între care există relații de ordonare, dar asupra lor nu se
pot efectua operații matematice, utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative
ordonate+-
a. scala discretă
b. scala interval
c. scala nominală
d. scala ordinală
scala de măsură
c. scor Apgar
d. gen: masculin, feminine
e. nr. Nașteri
e. tipul studiului
89. Un șir de observații ale uneia sau mai multor variabile despre entitățile unui eșantion
obținute într-un studiu statistic este:
a) scală de măsură
b) informație statistică
c) serie statistică
d) scală de interval
e) scală numerice
90. Numărul de repetări ale valorii X în seria S a unei valori X dintr-o serie statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvență absolută
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
91. Raportul dintre frecvența absolută a valorii X şi talia seriei a unei valori X dintr-o serie
statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvență absolută
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
92. Suma frecvențelor absolute ale valorilor seriei mai mici sau egale cu X a unei valori x
dintr-o serie statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvență absolută
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
93. Suma frecvențelor absolute ale valorilor seriei mai mari sau egale cu X a unei valori x
dintr-o serie statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
94. Raportul dintre frecvența absolută cumulată crescătoare a valorii X şi talia seriei a unei
valori X dintr-o serie statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
95. Raportul dintre frecvența absolută cumulată descrescătoare a valorii X şi talia seriei a
unei valori X dintr-o serie statistică S este:
a) frecvența relativă cumulată crescătoare
b) frecvența relativă
c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
96. În construcția unui grafic corect organizat trebuie să fie respectate următoare principii
de bază:
a) să fie simplu
b) să fie complex
c) să aibă titlu
d) să aibă legendă pentru variabilele reprezentate
e) să se explice singur
98. Distribuția de frecvențe absolute reprezentată prin grafic, cât pe axa OX se înscriu
clasele de frecvență, iar pe axă OY frecvențele absolute este:
a) histograma
b) box-plot
c) radar
d) cascadă
e) diagrama prin puncte
100 Raportul între suma produselor valorilor seriei statistice şi a ponderilor acestora şi
. suma ponderilor este:
a. media aritmetică
b. media aritmeticä modificatä
d. mediana
e. moda
e. depinde de toate valorile seriei statistice valorile extreme conduc la deteriorarea reprezentativității
b. P n m
c. ît
d. c) P —— 1 —
e. d) P —— —
e) P —— 1 —
b. q = n-m / n
c. q = 1 — m/n
d. q —n
e. q = 1 — P
106 Selectați suma dintre probabilitatea prezenţei evenimentului şi contraprobabilitatea lui
. ce este egală cu:
a.4
b.2
c.3
d.0
e.1
c. evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment și poate fi repetat în condiții
identice
d. evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment și poate fi repetat în condiții
identice
evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment, dar nu poate fi repetat în condiții
identice
c. P= 1-m/n
d. P= (n-m)/n
e. P= 1-q
c. reprezintă realizarea unui ansamblu de condiții conform mai multor criterii de cercetare
c. imposibil
d. posibil
113 Selectați valoarea probabilității ca un subiect ales aleator să aibă grupa 0 sau A este
. dintr-o populație în care structura grupelor sanguine este: 25% - grupa 0; 45% - grupa
A și 30% grupa AB:
0,25
b) 0,70
c) 0,45
d) 0,75
e) 0,30
114 Selectați valoarea probabilității ca un subiect ales aleator să aibă grupa A sau AB dintr-
. o populație în care structura grupelor sanguine este: 25% - grupa 0; 45% - grupa A și
30% grupa AB:
0,25
b) 0,70
c) 0,45
d) 0,75
e) 0,30
115 Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa
. 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din
populație să aibă grupa 0 sau AB este:
0,25
b) 0,70
c) 0,55
d) 0,75
e) 0,30
116 Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa
. 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din
populație să nu aibă grupa 0 este:
0,25
b) 0,70
c) 0,45
d) 0,75
e) 0,30
117 Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa
. 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din
populație să nu aibă grupa AB este:
0,25
b) 0,70
c) 0,45
d) 0,75
e) 0,30
118 Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa
. 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din
populație să nu aibă grupa A sau AB este:
0,25
b) 0,70
c) 0,45
d) 0,75
e) 0,30
119 Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa
. 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din
populație să nu aibă grupa 0 sau A este:
0,25
b) 0,70
c) 0,45
d) 0,75
e) 0,30
120 Selectați aplicațiile pentru determinarea totalităților selective conform legii cifrelor
. mari:
a. la majorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute le reproduc pe
cele din colectivitatea generală
b. în cazul unui număr suficient de mare de cazuri de observații se evidențiază
legitatea de manifestare a fenomenului
c. la micșorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute le reproduc pe cele
din colectivitatea generală
d. în cazul unui număr suficient de mare de cazuri de observații nu se evidențiază legitatea
de manifestare a fenomenului
e. la majorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute nu le reproduc pe cele
din colectivitatea generală
c. produsul dintre dintre ponderea fenomenului in colectivitatea selectivă (p1) și cea din
colectivitatea generală (p)
d. raportul dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din colectivitatea
generală (p)
e. diferența dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din
colectivitatea generală (p)
d. în cercetarea prin sondaj erorile de înregistrare sunt numeroase și greu de înlăturat în faza
de verificare a datelor
e. in cazul eșantionării erorile sistematice sunt mai puține și sunt ușor de înlăturat în faza de
verificare a datelor
c. eșantionul stabilit să fie mic ca să permită redarea trăsăturilor esențiale ale colectivității
totale
d. includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă în dependență de alte unități
e. dacă colectivitatea generală este împărt,ită în grupe (straturi), eșantionul trebuie să
reproducă structura colectivității generale
c. eșantionul stabilit să fie suficient de mic ca să permită redarea trăsăturilor esențiale ale
colectivității totale
c. eșantionul stabilit să fie suficient de mic ca să permită redarea trăsăturilor esențiale ale
colectivității totale
d. includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă in dependență de alte unități
e. dacă colectivitatea generală este împărtită în grupe (straturi), eșantionul nu trebuie să reproducă
structura colectivității generale.
136 Selectați afirmația corectă privind eșantionul selectat primii 100 de studenți ai USMF
. din lista alfabetică pentru a estima greutatea medie a studenților USMF:
a. eșantionul este nereprezentativ, deoarece extragerea nu s-a facut aleator
b. eșantionul este reprezentativ, deoarece ordinea alfabetică este aleatorie din punctul de
vedere al greutății
137 Selectați condițiile ce sunt binevenite sau necesare pentru ca un eșantion să fie
. reprezentativ:
a. să fie alcătuit din subiecți aleși aleator din populație
b. să fie cât mai voluminous
c. să fie reprezentativ
d. să fie cât mai mic
e. să fie alcătuit din subiecți aleși în mod preferențial din populație
138 Media calculată pe un eșantion de 100 de subiecți este totdeauna mai apropiată de
. media reală decât cea calculată pe un eșantion de 60 de subiecți, deoarece:+-
a. eșantion mai mare, înseamnă totdeauna o precizie mai bună
b. eșantion mai mic, înseamnă totdeauna o precizie mai bună
c. media pe eșantionul de 100, este mai probabil să fie mai apropiată de media reală
d. nu putem să știm dinainte care din cele două intervale este mai larg
d. atunci când fiecare unitate a colectivității generale nu are şanse egale de a pätrunde în
eşantion
e. atunci când fiecare unitate a colectivității generale are şanse diferite de zero de a
pătrunde in eşantion
151 Pentru n > 30 şi p= 95,5%, diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea selectivă şi
. cea generală va fi egală cu:
a. 2m
b. 1m
c. 3m
d. 5m
>2m
152 Pentru n > 30 şi p= 99,7% diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea selectivă şi
. cea generală va fi egală cu:
a. 1m
b. 3m
c. 2m
d. 4m
>4m
d. 7 %
0,1 %
157 Să presupunem că în cursul unei epidemii de gripă în 12% dintre familii mama este
. bolnavă, în 10% dintre familii tata este bolnav, iar în 2.5% ambii părinţi sunt bolnavi.
Sunt evenimentele GM= {mama are gripă} și GT={tata are gripă} independente? +-
a.da
b.nu+-
c.parțial
d.da deoarece sexul lor diferä
159 Selectați semnificația corectă coeficientului de corelaţie calculat între vârsta și tensiunea
. arterială sistolică la 425 de pacienți cu valoarea de +0,93:
a. cei doi parametri nu sunt corelați
b. cei doi parametri sunt slab corelați
160 Selectați semnificația corectă a coeficientului de corelaţie calculat pentru doi parametri
. măsuraţi la 429 de pacienţi cu valoarea de -0,92. Aceasta înseamnă că între cei doi
parametri avem:
a. corelație indirectă slabă
b. corelație indirectă puternică
161 Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 150 de pacienţi este
. +0,89. Aceasta înseamnă că:
a. cei doi parametri nu sunt corelați
b. cei doi parametri sunt slab corelați
c. cei doi parametri sunt puternic corelați
162 Selectați tipul de corelație dacă valoarea coeficientului de corelație Pearson este de +1:
.
a. corelație perfectă pozitivă
b. corelație perfectă negativă
c. corelație putenică pozitivă
163 Valoarea coeficientului de corelație Pearson calculat pentru doi parametri este -1.
. Aceasta semnifică faptul că:
a. cei doi parametri sunt perfect direct corelați
b. cei doi parametri sunt perfect indirect corelați
c. cei doi parametri nu sunt corelați
164 Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 12 de pacienţi este
. -0,98. Aceasta înseamnă că:
a. cei doi parametri nu sunt corelați
b. cei doi parametri sunt indirect puternic corelați
lipsă de corelație
166 Valoarea coeficientului de corelaţie cuprinsă între ±0,15 şi ±0,30 exprimă existența unei:
.
+- a. corelații puternice între fenomene
b. corelații medii între fenomene
167 Valoarea coeficientului de corelație cuprinsă între ±0,70 şi ±0,99 denotă între fenomene
. o:
a. corelație slabă
b. corelație perfectă
c. corelație medie
d. corelație puternică
lipsă de corelatie
168 Valori ale coeficientului de corelație sub 0,15 ne arată:
.
a. corelație puternică între parametri analizați
b. corelație slabă între parametri analizați
169 Coeficientul de corelaţie calculat pentru doi parametri măsuraţi la 219 de pacienţi este
. 0,025. Aceasta înseamnă că:
a) cei doi parametri nu sunt corelaţi
b) cei doi parametri sunt invers corelaţi
c) cei doi parametri sunt direct corelaţi
d) sunt prea puține cazuri şi nu avem încredere în valoarea coeficientului
e) cei doi parametri sunt perfect corelați
c. pe abscisă (orizontală) este reprezentat unul din parametrii, iar pe ordonată (verticală)
este reprezentat celălalt parametru, la acelaşi pacient
coeficientului Spearman
d. nu poate fi egal cu 2
e. nu poate fi egal cu 0
d. nu poate fi egal cu 0
e. este mai mare ca 1
176 Legătura dintre înălțimea (fenomen x), greutatea (fenomen y) se stabilește cu ajutorul:
.
a. coeficientului de corelație a rangurilor
b. coeficientului de corelație liniară simplă
d. coeficientului de variație
coeficientului Spearman
d. alternativă
matematică
d. alternative
e. pozitivă
d. neliniară
multimodală
e. variabilitatea fenomenului
188 Selectați afirmația incorectă referitor la graficul de corelaţie:
.
a. este numit corelogramă
b. are aspectul unui nor de puncte
c. indică existența sau lipsa legăturii
d. indică forma şi intensitatea exactă a legäturii
190 Selectați care este valoarea rxy pentru o legătură de corelaţie directă slabă:
.
0,0 - +0,29
b) 0,0 - + 0,18
c) 0,0 - +0,12
d) 0,5 - +0,29
e) 0,29 - +0,75
191 Selectați pentru care din valorile enumerate ale lui r xy legătură de corelaţie este directă
. medie:
0,3 - +0,65
b) +0,3 - +0,69
c) +0,3 - +0,47
d) +0,3 - +0,74
d. calcularea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter
cu o unitate
201 Mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o
. unitate este determinată prin calcularea:
a. coeficientului de corelație
b. coeficientului de regresie
c. coeficientului de variație
d. deviației standard
erorii standard
203 Într-un studiu s-au calculat valorile coeficientului de corelație între greutate şi înălțimea
. pacienților rezultând o valoare r= 0,87. Cum interpretați rezultatul obținut?+-
a. există o bună corelație între cele douä variabile statistice deoarece r se apropie de 1
b. nu existä o bunä corelație între cele două variabile statistice deoarece r este mai mic decât 1
c. între cele douä variabile există o relație de proport,ionalitate directă
d. între cele două variabile există o relație de proport,ionalitate inversä este o eroare de studio
204 Într-un studiu s-au calculat valorile coeficientului de corelaţie între greutate şi sexul
. pacienților rezultând o valoare r= 0,87. Cum interpretaţi rezultatul obţinut?+-
a. există o bună corelație între cele două variable statistice deoarece r se apropie de 1
b. nu există o bună corelație intre cele două variabile statistice deoarece r este mai mic decât 1
c. coeficient de variație
d. criteriu de veridicitate
criteriu de corelație
d. coeficientului de variație
coeficientului Spearman
d. nu poate ft egal cu 2
nu poate ft egal cu 0
d. continuă
multimodală
218 Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de corelaţie:
.
a. directă puternică
b. directă medie
c. directă slabă
d. indirectă puternică
indirectă medie
220 Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei nu sunt echivalente,
. regresia se numeşte:
a. negativă
b. lineară
c. curbilinie
d. rectilinie
inversă
221 Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcției sunt echivalente,
. regresia se numește:
a. lineară
b. rectilinie
c. inversă
d. curbilinie
indirectă
226 S-a realizat un studiu pe 1500 de subiecți cu vârstă de 16 ani pentru a identifica relația
. dintre perimetrul cranian și indicele de inteligență. Valorile perimetrului cranian au
fost obținute din fișele medicale, iar indicele de inteligență a fost determinat prin
aplicarea unui test de inteligență. S-a obținut un coeficient de corelație de -0,35. Care
din următoarele afirmații sunt corecte: +-
a. corelația este negativă; perimetrul cranian tinde să fie mai mic pentru subiecții cu
indice de inteligență mai mare dar corelația este slabă
b. există o relație negativă între perimetrul cranian și indicele de inteligentă
c. nu există corelație între perimetrul cranian și indicele de inteligență +-
d. corelația este negativă; indicele de inteligență tinde să fie mai mic pentru subiecții cu
perimetrul cranian mai mic, dar corelația este slabă
e. corelația este pozitivă; indicele de inteligență tinde să fie mai mic pentru
subiecții cu perimetrul cranian la naștere mai mare, dar corelația este slabă
d. intervalul de încredere
valoarea medie a caracterului
c. regresia caracterului
d. diferența între valoarea maximă și minimă
c. regresia caracterului
d. diferența între valoarea maximă și minimă
expresia procentuală a diferenței între valoarea maximă și minimă
dispersia caracterului
d. coeficientul de regresie
246 Când coeficientul variației (Cv) este egal cu 17,4%, variația caracterului este:
. a. variație foarte înaltă
b. variație înaltă
c. variație medie
variație mica
d. foarte mic
mare
c. medie
d. înaltă
mica
d. variație mică
variație înaltă
c. coeficientul de variație
d. coeficientul de corelație
251 Amplitudinea seriei de variație ne oferă informație despre:
. a. dispersia caracterului luând în
b. considerație structura internă a totalității studiate
c. dispersia caracterului fară analiza structurii interne a totalității studiate
b. deviația standard
c. coeficientul variației
a. amplitudinea
b. coeficientul variației
c. deviația medie pătratică
d. coeficientul de corelație
limita seriei
dispersia
indicatori sintetici
a. Tipului de studiu
b. Temei de cercetare
c. Obiectivelor cercetării
d. Ipotezei cercetării
e. Problemei de cercetare
a. Metodelor de cercetare
b. Obiectivelor cercetării
c. Temei de cercetare
d. Analizei literaturii
e. Problemei de cercetare
a. Metodelor de cercetare
b. Colectării materialului
c. Temei de cercetare
d. Analizei datelor primare
e. Problemei de cercetare
a. Metodelor de cercetare
b. Obiectivelor de cercetare
c. Scopului cercetării
d. Problemei de cercetare
e. Analizei literaturii
f. Metodelor de cercetare
g. Colectării materialului
h. Temei de cercetare
i. Analizei datelor primare
j. Problemei de cercetare
f. Metodelor de cercetare
g. Obiectivelor de cercetare
h. Scopului cercetării
i. Problemei de cercetare
j. Analizei literaturii
276 Identificarea celei mai eficiente metode de tratament poate fi prin intermediul studiului:
.
a. Cohortă
b. Caz-control
c. Experimental
d. Transversal
e. Descriptiv
277 Dovada sigură a expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul
. studiului:
a. Descriptiv
b. Transversal
c. Cohortă
d. Experimental cu grup de control
e. Experimental fără grup de control
278 Identificarea acțiunii unui factor de protecție poate fi demonstrată prin intermediul
. studiilor:
a.Descriptiv
b.Experimental cu grup de control
c.Caz-control
d.Cohortă
e.Experimental comunitar
279 Dovada expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul studiului:
.
a.Descriptiv
b.Caz-control
c.Cohortă
d.Experimental cu grup de control
e.Experimental fără grup de control
280 Selectați tipul de studiu care generează cele mai mari probleme de ordin etic:
.
a.Caz-control
b.Cohortă
c.Meta-analiza
d.Experimental
e.Descriptiv
281 În care tipuri de studii, cercetarea începe înaintea acțiunii factorilor de risc asupra
. subiecților?
a.Descriptive
b.Prospective
c.Retrospective
d.Transversale
e.Caz-control
291 Care tip de studiu se bazează doar pe analiza rezultatelor cercetărilor științifice
. anterioare?
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Meta-analiza
d. Descriptive
e. Experimentale
296 Selectați știința care este denumită disciplină de bază a sănătăţii publice:
.
a. Biostatistica
b. Epidemiologia
c. Igiena
d. Managementul
e. Legislația în sănătatea publică
Șef studii, responsabil instruire în limba română și rusă, conf. univ Ludmila Goma