1.

Alegeți afirmația corectă despre statistică:

a. studiază aspectele cantitative ale cazurilor
b. individuale
c. studiază aspectele calitative ale cazurilor individuale
d. studiază aspectele cantitative și calitative ale cazurilor individuale
e. studiază aspectele cantitative și calitative ale fenomenelor sociale de masă
f. studiază numai aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masă
2. Selectați obiectivul fundamental al statisticii:
a. rezumarea și analiza datelor statistice
b. cantitativă a datele statistice
c. colectarea datelor statistice
d. analiza cazurilor individuale
e. descrierea variabilității cazurilor individuale
3. Etapele de evoluție a statisticii ca știință sunt:
a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive
c. etapa aritmeticii politice
d. etapa statisticii teoretice
e. etapa statisticii moderne
4. Din punct de vedere istoric, în evoluția statisticii
a. etapa Calculului probabilităților precede etapa
b. statisticii descriptivă
c. etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităților
d. etapa Calculului probabilităților, urmează etapei Aritmeticii politice
e. prima etapă în evoluție a fost Statistica descriptivă
f. etapa Modernă precede etapa Statisticii practice
5. Din punct de vedere istoric - în evoluția cercetării
a. etapa de statistică descriptivă, precede etapa
b. statisticii practice
c. etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităților
d. etapa de Statistică practică, precede etapa Statisticii descriptive
e. etapa Calculului probabilităților precede etapa Statisticii descriptivă
f. etapa Modernă precede etapa Statisticii practice

6. La ce etapă a evoluției statisticii ca știință s-a fundamentat teoria și practica

corelației statistice, analizei factoriale și a experimentelor statistice:
a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive
c. etapa aritmeticii politice
d. etapa probabilistică
e. etapa Statisticii moderne
7. La ce etapă a evoluției statisticii ca știință s-a realizat delimitarea evidenței
statistice de evidența contabilă ?
a. etapa statisticii practice
b. etapa Statisticii descriptive
c. etapa aritmeticii politice
d. etapa probabilistică
e. etapa statisticii moderne
8. Hermann Conring, Martin Schmeitzel și Gottfried Achenwall sunt reprezentanții de
seamă ai etapei:
a. statisticii practice
 b. statisticii descriptive
c. aritmeticii politice
d. probabilistice
e. statisticii moderne
9. Cine din următoarele personalități este considerat părintele statisticii?
a. Hermann Conving
b. Gottfried Achenwall
c. John Graunt
d. Wiliam Petty
e. Martin Schmeitzel
10. La ce etapă a evoluției statisticii ca știință se poate vorbi de analiza statistică
științifică a unor date şi informații acumulate în acest scop cu desprinderea
regularităților în evoluția fenomenelor sociale?
a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive
c. etapa aritmeticii politice
d. etapa probabilistică
e. etapa statisticii moderne
11. La ce etapă a evoluției statistica se îmbogățește cu noi metode matematice:
calculul probabilității, formularea legii numerelor mari și alte legități statistice?
a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive
c. etapa aritmeticii politice
d. etapa probabilistică
e. etapa statisticii moderne
12. La ce etapă a evoluției statistice se înființează oficiile naționale și internaționale de
statistică, apar primele reviste de specialitate?
a. etapa statisticii practice
b. etapa statisticii descriptive
c. etapa aritmeticii politice
d. etapa probabilistică
e. etapa statisticii moderne
13. Reprezentanții statisticii moderne sunt:
a. F. Galton
b. K. Pearson
c. A. Ciuprov
d. C. Spearman
e. J. Bernoulli
14. Selectați semnificațiile corecte ale termenului de statistică:
a. metodologie statistică
b. date statistice
c. activitate practică
d. metodă statistică
e. metodă sociologică
15. Selectați variantă incorectă referitor la colectivitatea statistică:
a. este formată din elemente neomogene
b. este delimitată din punct de vedere al conținutului
c. este formată din elemente, care au trăsături esențiale comune
d. este delimitată în spațiu și timp
 e. poate fi atât statică, cât și dinamică
16. Ce presupune aspectul practic al statisticii?
a. culegerea informațiilor despre fenomene
b. înregistrarea fenomenelor și informațiilor
c. prelucrarea informațiilor
d. analiza informațiilor
e. modificarea informațiilor
17. Totalitatea statistică poate fi:
a. totală
b. part,ială
c. statică
d. dinamică
e. diversificată
18. Distribuția datelor în totalitatea selectivă poate fi:
a. alternativă
b. simetrică
c. de persoană
d. asimetrică
e) modală
19. Unitățile de observație statistică reprezintă:
a. elemente primare ale totalității statistice care
b. posedă caractere de evidență
c. elemente generale din care constă totalitatea studiată
d. un număr de elemente ce determină un complex de caractere supuse înregistrării
e. un număr de elemente ce determină scopul studiului
f. o mulțime numărabilă de elemente ce compun o colectivitate statistică
20. Caracteristicile de bază ale totalității selective sunt:
a. tipicitatea
b. omogenitatea
c. reprezentativitatea
d. distribuția simetrică a caracterului
e. disponibilitatea de caracteristici esențiale, similar celor din cea integrală
21. Totalitatea statistică este:
a. o grupă mică de elemente relativ omogene a
b. unui caracter luate împreună în limite cunoscute de spațiu și timp
c. o grupă de unității de observație neomogene luate împreună în limite cunoscute de spațiu, timp
și volum
d. o grupă de unității de observație neomogene luate împreună in limite cunoscute de spațiu și
volum
e. o grupă mare de elemente relativ omogene, luate împreună în limite cunoscute de spațiu și timp,
care posedă caractere de asemănare și de diferență
f. o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeași natură și esență calitativă ale unui fenomen
individualizat în limite cunoscute de spațiu în timp

22. Totalitatea statistică este formată din:

a. valori statistice
b. unități de observație
c. indici statistici
d. date statistice
e. caracteristici statistice
23. Ce sunt fenomenele în masă?
 a. fenomenele care se produc într-un număr mare
b. de cazuri, prezentând anumite neregularități
c. fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite regularități
d. fenomenele care se produc într-un număr mediu de cazuri prezentând anumite regularități
e. prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp, în spațiu
și sub raport organizatoric
f. prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp și spațiu
24. Caracteristicile de grup ale totalității statistice sunt:
a. distribuția caracterului
b. nivelul mediu al caracterului
c. variabilitatea caracterului
d. nominativitatea
e. numericitatea
25. Caracteristicile statistice în funcție de modul de exprimare pot fi:
a. cantitative
b. rezultative
c. factoriale
d. calitative
e. primare
26. Unitățile de observație în funcție de modul de exprimare pot fi:
a. cantitative
b. nominative
c. calitative
d. numerice
e. derivate

27. Unitățile de observație în funcție de numărul variantelor / valorilor de răspuns pot

fi:
a. alternative
b. nealternative
c. binare
d. dihotomice
e. primare
28. Unitățile de observație în funcție de natura variației caracteristicilor cantitative pot
fi:
a. continue
b. discrete
c. discontinue
d. numerice
e. derivate
29. Unitățile de observație în funcție de conținutul caracterului pot fi:
a. de timp
b. de spațiu
c. alternative
d. atributive
e. derivate
30. Unitățile de observație în funcție de modul de obținere și caracterizare a
fenomenului pot fi:
a. primare
b. nominative
 c. alternative
d. numerice
e. derivate
31. Unitățile de observație în funcție de modul de influență asupra fenomenului pot fi:
a. rezultative
b. factoriale
c. calitative
d. numerice
e. derivate
32. Din caracterele de evidență cantitative face parte:
a. salariu
b. înălțimea
c. consecințele tratamentului
d. culoarea tegumentelor
e. temperatura
33. Ce tip de caracteristică statistică este starea civilă (căsătorit / necăsătorit)?
a. Cantitativă
b. alternativă
c. asimetrică
d. nealternativă
e. numerică
34. Selectați caracteristicele statistice atributive:
a. înălțimea
b. numărul zilelor de tratament
c. forma nozologică
d. culoarea tegumentelor
e. profesia
35. La caracterele nominative de evidență rezultativă pot fi atribuite:
a. vârsta
b. nivelul de studii
c. profesia
d. diagnosticul
e. starea sănătății la externare
36. La caracterele numerice de evidență factorială pot fi atribuite:
a) consecințele tratamentului
b) vârsta
с) diagnosticul
d) nivelul tensiunii arteriale
e) salariu
37. Unitățile de observație în funcție de modul de exprimare pot fi:
a. de timp
b. factoriale
c. cantitative
d. rezultative
e. binare
38. În cazul distribuției simetrice, numărul maximal de cazuri de observație se
situează:
a. omogen
b. la centrul seriei
c. la extremitatea dreaptă a seriei
 d. la extremitățile seriei
e. la extremitatea stângă a seriei
39. Când numărul maximal de cazuri de observație se deplasează spre valoarea
maximală a caracterului distribuția acestuia este:
a. asimetrică de dreapta
b. asimetrică de stânga
c. simetrică
d. bimodală
e. ușor asimetrică pe dreapta
40. Când numărul maximal de cazuri de observație se deplasează spre valoarea
minimală a caracterului distribuția acestuia este:
a. bimodală
b. asimetrică de stânga
c. simetrică
d. asimetrică de dreapta
e. ușor asimetrică pe stânga
41. Distribuția bimodală a caracterului ne vorbește despre:
a. omogenitatea relativă a totalității studiate
b. neomogenitatea totalității studiate
c. omogenitatea part,ială a totalității
d. neomogenitatea relativă a totalității
e. sporirea gradului de omogenitate
42. Analiza datelor statistice se face în funcție de:
a. de timp
b. de loc
c. de persoană
d. de raport
e. de proporție
43. Precizați cum se numește elementul component al colectivități statistice:
a. variabilă statistică
b. unitate statistică
c. model statistic
d. indicator statistic
e. populație statistică
44. Selectați un tip al colectivității statistice:
a. nealternativă
b. primară
c. cantitativă
d. factorială
e. dinamică
45. Care sunt principalele metode de cercetare ale biostatisticii?
a. metoda epidemiologică
b. metoda experimentală
c. metoda statistică
d. metoda istorică
e. metoda interculturală
46. Ce metodă de cercetare a biostatisticii vizează calcularea indicatorilor relativi şi
medii, analiza corelației şi a regresiei, determinarea pragului de semnificație şi a
diferenței semnificative statistice?
a. metoda epidemiologică
b. metoda experimentală
 c. metoda statistică
d. metoda istorică
e. metoda psihologică
47. Ce metodă de cercetare a biostatisticii prezintă un studiu corelativ al fenomenelor
de sănătate publică cu factorii de risc?
a. metoda epidemiologică
b. metoda experimentală
c. metoda statistică
d. metoda istorică
e. metoda psihologică
48. Ce metodă de cercetare utilizează: intervievarea, chestionarea, observarea directă
şi analiza surselor de informație ca metode de colectare a datelor?
a. metoda epidemiologică
b. metoda experimentală
c. metoda statistică
d. metoda istorică
e. metoda sociologică
49. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform
caracterelor de evidență:
a. factoriale
b. cantitative
c. atributive
d. rezultative
e. numerice
50. Gruparea variațională în cadrul studiului statistic se efectuează conform
caracterelor de evidență:
a. atributive
b. rezultative
c. factoriale
d. cantitative
e. calitative
51. Caracter de evidenta atributiv este:
a. înălțimea
b. numărul zilelor de tratament
c. forma nozologică
d. greutatea corpului
e. vărsta
52. După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:
a. curent
b. integral
c. tipologic
d. anamnestic
e. selectiv
53. După timpul efectuării, studiul statistic poate fi:
a. retrospectiv
b. aleator
c. curent
d. selectiv
e. prospectiv
54. Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă:
a. analiza calitativă incorectă
b. matematizarea excesivă a studiului
 c. determinarea incorectă a unității de observație
d. determinarea incorectă a obiectului de studiu
e. selecția incorectă

55. Eroare de tip logic în cadrul analizei statistice este:

a. gruparea incorectă a caracterelor de
b. evidență
c. matematizarea excesivă a studiului
d. determinarea incorectă a unității de observație
e. determinarea incorectă a scopului de studiu
f. determinare incorectă a clasificări
56. Care varianta caracterizează unitatea statistică:
a. model statistic
b. informație statistică
c. variabilă statistică
d. parametru statistic
e. coeficient statistic
57. Etapa de observare statistică se referă la:
a. interpretarea rezultatelor
b. sistematizarea datelor statistice
c. calcularea indicatorilor statistici
d. prelucrarea datelor statistice
e. obținerea datelor și informatiilor statistice
58. Etapa de prelucrare statistică se referă la:
a. obținerea datelor și informațiilor statistice
b. calcularea indicatorilor statistici
c. formularea concluziilor
d. interpretarea rezultatelor
e. analiza primară a rezultatelor
59. Selectați funcțiile indicatorului statistic:
a. de comparare
b. de control
c. de planificare
d. de verificare a ipotezelor
e. de testare a semnificației
60. Care variant este greșită despre scala de interval:
a. diferența dintre două numere ale scalei are
b. semnificație precisă
c. valoarea zero nu semnifică absența completă a caracteristicii urmărite
d. multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
e. permite utilizare exclusivă a medianei
f. permite utilizarea majorității indicatorilor statistici
61. Variabilă „greutatea” să măsoară prin scala:
a. de interval
b. de raport
c. ordinală
d. nominală
e. factorială
62. Variabilă „culoarea ochilor” să măsoară prin scala:
a. ordinală
b. factorială
c. nominală
 d. de interval
e. de raport
63. Selectați variantele care caracterizează scala nominală:
a. se utilizează pentru reprezentarea
b. variabilelor calitative
c. permite determinarea medianei
d. determinarea dominantei
e. clasifică unitățile statistice în categorii distincte
f. ordonează ierarhic unitățile statistice
64. Particularitățile scalei ordinale:
a. nu măsoară diferența dintre pozițiile
b. succesive ale scalei
c. măsoară diferența dintre pozițiile succesive ale scalei
d. indicatorul cel mai util, în cazul tendinței centrale, este dominanta
e. indicatorul cel mai util, în cazul tendinței centrale, este mediana
f. clasifică unitățile statistice în categorii distincte
65. Selectați variantele corecte despre scala de interval:
a. nu măsoară diferența dintre două numere
b. ale scalei
c. valoarea zero denotă absența completă a caracteristicii urmărite
d. valoarea zero nu denotă absență completă a caracteristicii urmărite
e. măsoară diferența dintre două numere ale scalei
f. nu permite multiplicarea sau divizarea valorilor
66. Care variantele sunt corecte despre scala de raport:
a) valoarea zero indică absență completă a variabilei studiate
b) permite multiplicarea sau divizarea valorilor
c) nu măsoară diferența dintre două numere ale scalei
d) nu permite utilizarea tuturor metodelor statistice
e) permite utilizarea tuturor metodelor statistice
67. Care variantele sunt corecte despre statistica descriptivă:
a. estimează caracteristicile unei colectivități
b. măsoară incertitudinea rezultatelor
c. descrie caracteristicile unei colectivități
d. obține și prelucrează datele statistice
e. estimează parametrii și testează ipotezele
68. Obiectivele Biostatisticii sunt:
a. evaluarea stării sănătății populației
b. aprecierea stării sănătății individuale
c. evidențierea particularităților stării sănătății individuale
d. evaluarea eficacității metodelor de tratament și profilaxie
e. aplicarea metodelor statistice in cercetările clinice și experimentale
69. Compartimentele Biostatisticii sunt:
a. statistica sănătății populației
b. statistica sistemului de sănătate
c. studierea stării sănătății populației
d. statistica cercetărilor medico-biologice
e. evaluarea eficacității metodelor de tratament
70. Obiectul de studiu al Biostatisticii îl constituie fenomenele şi procesele ce
reprezintă următoarele particularități:
a. se produc intr-un număr mare de cazuri
b. se produc într-un număr mic de cazuri
c. variază de la un caz la altul
 d. sunt forme individuale de manifestare concretă în timp, spațiu și sub aspect
organizatoric
e. se produc într-un număr mic de cazuri și nu variază de la un caz la altul

71. Bazele teoretice ale Biostatisticii sunt:

a. dialectica materiei
b. teoria generală a statisticii
c. legitățile economice
d. legitățile politice
e. bazele medicinii sau unor ramuri ale ei
72. Selectați care, din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a
fenomenului? ???????
a. indicatorii generali și speciali corelați ai
b. standardului
c. indicatorii generali și speciali standardizați
d. indicatorii generali și speciali extensivi
e. indicatorii generali și speciali intensivi
f. mărimea relativi a fenomenului
73. Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:
a. media aritmetică
b. dispersia
c. deviația standard coeficientul de variație
d. e) amplitudinea
74. Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:
a. media aritmetică
b. dispersia
c. abaterea valorilor individuale de la medie
d. abaterea maximă pozitivă
e. amplitudinea
75. Media aritmetică caracterizează:
a. variabilitatea caracterului
b. distribuția caracterului
c. reprezentativitatea
d. suma variabilelor împărt,ită la numărul de variante
e. valoare medie, din suma valorilor individuale din această colectivitate
76. Valoarea pentru care jumătate din valorile seriei statistice sunt inferioare sau
egale, cealaltă jumătate sunt superioare sau egale este:
a. media aritmetică
b. media aritmetică modificată
c. media aritmetică ponderată
d. valoare cu tendința de centralitate
e. mediana

77. Valoarea cu frecvența de apariție cea mai mare este:

a. dominanta
b. moda
c. media geometrică
d. mediana
e. media aritmetică modificată
78. Selectați indicatorii care se pot exprimă în promile ???????
a. raportul
 b. media aritmetică
c. rata
d. proport,ia
e. mediana
79. Seriile cronologice formate din valori de tendință centrală sunt:
a. moda
b. ratele
c. media
d. proport,ii
e. mediana
80. O mulțime de valori numerice dintr-un interval între care există relații de ordonare
şi asupra cărora se pot efectua operații matematice (diferență, sumă, medie), pentru
măsurarea variabilelor cantitative continue este:
a. scala interval
b. moda
c. scala discretă
d. interval mediei
e. mediana
81. Valorile variabilelor pe care elementele eșantioanelor le i-au în cadrul unui studiu
statistic sunt:
a. datele statistice
b. scalele de măsură
c. informații statistice
d. scalele de interval
e. scalele numerice
82. O mulțime de valori numerice, formată dintr-un număr finit între care există relații
de ordonare și asupra cărora se pot efectua operații matematice, utilizată pentru
măsurarea variabilelor cantitative discrete este:
a. scala discretă
b. scala interval
c. scala nominală
d. scala ordinală
e. scala crescătoare
83. O mulțime formată dintr-un număr finit de valori non-numerice între care nu există
relații de ordonare, utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative nominale
este: ???????
a. scala discretă
b. scala interval
c. nominală
d. scala ordinală
e. scala de măsură
84. O mulțime discretă de valori între care există relații de ordonare, dar asupra lor nu
se pot efectua operații matematice, utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative
ordonate
a. scala discretă
b. scala interval
c. scala nominală
d. scala ordinală
e. scala de măsură

85. Selectați, ce servește drept model a scale ordinale:

 a. stare de sănătate: slabă, medie, bună
b. stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV
c. scor Apgar
d. gen: masculin, feminin
e. nr. nașteri
86. Selectați, ce servește drept model a scale nominale:
a. stare de sănătate: slabă, medie, bună
b. diabet zaharat tip: I si II
c. tip hipertensiune arterială: primară, secundară
d. gen: masculin, feminin
e. nr. nașteri

87. Selectați, ce servește drept model a scale discrete:

a. nr. operații
b. diabet zaharat tip: I si II
c. tip hipertensiune arterială: primară, secundară
d. stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV
e. nr. nașteri
88. La culegerea datelor în studiile statistice se ţine cont de:
a. tipul studiului
b. resurse materiale, financiare și umane alocate
c. procedurile și protocoalele folosite
d. datele personale ale individului
e. tipul studiului
89. Un șir de observații ale uneia sau mai multor variabile despre entitățile unui
eșantion obținute într-un studiu statistic este:
90. Numărul de repetări ale valorii X în seria S a unei valori X dintr-o serie statistică S
este:
91. Raportul dintre frecvența absolută a valorii X şi talia seriei a unei valori X dintr-o
serie statistică S este:
92. Suma frecvențelor absolute ale valorilor seriei mai mici sau egale cu X a unei
valori x dintr-o serie statistică S este:
93. Suma frecvențelor absolute ale valorilor seriei mai mari sau egale cu X a unei
valori x dintr-o serie statistică S este:
94. Raportul dintre frecvența absolută cumulată crescătoare a valorii X şi talia seriei a
unei valori X dintr-o serie statistică S este:
95. Raportul dintre frecvența absolută cumulată descrescătoare a valorii X şi talia
seriei a unei valori X dintr-o serie statistică S este:
96. În construcția unui grafic corect organizat trebuie să fie respectate următoare
principii de bază: ????
a. să fie simplu
b. să fie complex
c. să aibă titlu
97. În funcție de scala folosită graficul poate fi:
98. Distribuția de frecvențe absolute reprezentată prin grafic, cât pe axa OX se înscriu
clasele de frecvență, iar pe axă OY frecvențele absolute este:
99. Principalele caracteristici ale mediei aritmetice sunt:
a. depinde de toate valorile seriei statistice
b. valorile extreme conduc la deteriorarea reprezentativitäții Ma ca măsură a centralitäții
c. suma diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „0”
 d. diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „+ 1”
e. suma diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „- 1”
100. Raportul între suma produselor valorilor seriei statistice şi a ponderilor acestora
şi suma ponderilor este:
a. media aritmetică
b. media aritmeticä modificatä
c. media aritmetică ponderatä
d. mediana
e. moda