Sunteți pe pagina 1din 36

Teste curs Biostatistica și metodologia cercetării

an universitar: 2020-2021

NB! Până la 30% din întrebări nu sunt incluse în această colecție


Tip de întrebare: SQ -întrebări cu unică alegere, MQ - întrebări cu multiple alegeri

nr. tip Întrebare Răspunsuri la întrebări


1. SQ Alegeți afirmația corectă despre a) studiază aspectele cantitative ale cazurilor
statistică: individuale
b) studiază aspectele calitative ale cazurilor
individuale
c) studiază aspectele cantitative şi calitative ale
cazurilor individuale
d) studiază aspectele cantitative şi calitative ale
fenomenelor sociale de masă
e) studiază numai aspectele cantitative ale
fenomenelor sociale de masă
2. SQ Selectați obiectivul fundamental al a) rezumarea şi analiza datelor statistice
statisticii: b) cantitativă a datele statistice
c) colectarea datelor statistice
d) analiza cazurilor individuale
e) descrierea variabilității cazurilor individuale
3. MQ Etapele de evoluție a statisticii ca știință a) etapa statisticii practice
sunt: b) etapa statisticii descriptive
c) etapa aritmeticii politice
d) etapa statisticii teoretice
e) etapa statisticii moderne
4. SQ Din punct de vedere istoric, în evoluția a) etapa Calculului probabilităților precede etapa
statisticii statisticii descriptivă
b) etapa Aritmeticii politice, urmează etapei
Calculului probabilităților
c) etapa Calculului probabilităților, urmează
etapei Aritmeticii politice
d) prima etapă în evoluție a fost Statistica
descriptivă
e) etapa Modernă precede etapa Statisticii
practice
5. SQ Din punct de vedere istoric - în evoluția a) etapa de statistică descriptivă, precede etapa
cercetării statisticii practice
b) etapa Aritmeticii politice, urmează etapei
Calculului probabilităților
c) etapa de Statistică practică, precede etapa
Statisticii descriptive
d) etapa Calculului probabilităților precede
etapa Statisticii descriptivă
e) etapa Modernă precede etapa Statisticii
practice
6. SQ La ce etapă a evoluției statisticii ca a) etapa statisticii practice
știință s-a fundamentat teoria și practica b) etapa statisticii descriptive
corelației statistice, analizei factoriale și c) etapa aritmeticii politice
a experimentelor statistice: d) etapa probabilistică
e) etapa Statisticii moderne
7. SQ La ce etapă a evoluției statisticii ca a) etapa statisticii practice
știință s-a realizat delimitarea evidenței b) etapa Statisticii descriptive
statistice de evidența contabilă ? c) etapa aritmeticii politice
d) etapa probabilistică
e) etapa statisticii moderne
8. SQ Hermann Conring, Martin Schmeitzel și a) statisticii practice
Gottfried Achenwall sunt reprezentanții b) statisticii descriptive
de seamă ai etapei: c) aritmeticii politice
d) probabilistice
e) statisticii moderne
9. SQ Cine din următoarele personalități este a) Hermann Conring
considerat părintele statisticii? b) Gottfried Achenwall
c) John Graunt
d) Wiliam Petty
e) Martin Schmeitzel
10. SQ La ce etapă a evoluției statisticii ca a) etapa statisticii practice
știință se poate vorbi de analiza b) etapa statisticii descriptive
statistică științifică a unor date şi c) etapa aritmeticii politice
informații acumulate în acest scop cu d) etapa probabilistică
desprinderea regularităților în evoluția e) etapa statisticii moderne
fenomenelor sociale?
11. SQ La ce etapă a evoluției statistica se a) etapa statisticii practice
îmbogățește cu noi metode matematice: b) etapa statisticii descriptive
calculul probabilității, formularea legii c) etapa aritmeticii politice
numerelor mari și alte legități statistice? d) etapa probabilistică
e) etapa statisticii moderne
12. SQ La ce etapă a evoluției statistice se a) etapa statisticii practice
înființează oficiile naționale și b) etapa statisticii descriptive
internaționale de statistică, apar primele c) etapa aritmeticii politice
reviste de specialitate? d) etapa probabilistică
e) etapa statisticii moderne
13. MQ Reprezentanții statisticii moderne sunt: a) F. Galton
b) K. Pearson
c) A. Ciuprov
d) C. Spearman
e) J. Bernoulli
14. MQ Selectați semnificațiile corecte ale a) metodologie statistică
termenului de statistică: b) date statistice
c) activitate practică
d) metodă statistică
e) metodă sociologică
15. SQ Selectați variantă incorectă referitor la a) este formată din elemente neomogene
colectivitatea statistică: b) este delimitată din punct de vedere al
conținutului
c) este formată din elemente, care au trăsături
esențiale comune
d) este delimitată în spațiu și timp
e) poate fi atât statică, cât şi dinamică
16. MQ Ce presupune aspectul practic al a) culegerea informațiilor despre fenomene
statisticii? b) înregistrarea fenomenelor şi informațiilor
c) prelucrarea informațiilor
d) analiza informațiilor
e) modificarea informațiilor
17. MQ Totalitatea statistică poate fi: a) totală
b) parțială
c) statică
d) dinamică
e) diversificată
18. MQ Distribuția datelor în totalitatea a) alternativă
selectivă poate fi: b) simetrică
c) de persoană
d) asimetrică
e) modală
19. MQ Unitățile de observație statistică a) elemente primare ale totalității statistice care
reprezintă: posedă caractere de evidență
b) elemente generale din care constă totalitatea
studiată
c) un număr de elemente ce determină un
complex de caractere supuse înregistrării
d) un număr de elemente ce determină scopul
studiului
e) o mulţime numărabilă de elemente ce
compun o colectivitate statistică
20. MQ Caracteristicile de bază ale totalității a) tipicitatea
selective sunt: b) omogenitatea
c) reprezentativitatea
d) distribuţia simetrică a caracterului
e) disponibilitatea de caracteristici esenţiale,
similar celor din cea integrală
21. SQ Totalitatea statistică este: a) o grupă mică de elemente relativ omogene a
unui caracter luate împreună în limite cunoscute
de spaţiu şi timp
b) o grupă de unităţii de observaţie neomogene
luate împreună în limite cunoscute de spaţiu,
timp şi volum
c) o grupă de unităţii de observaţie neomogene
luate împreună în limite cunoscute de spaţiu şi
volum
d) o grupă mare de elemente relativ omogene,
luate împreună în limite cunoscute de spaţiu şi
timp, care posedă caractere de asemănare şi de
diferenţă
e) o totalitate a manifestărilor (elementelor) de
aceeaşi natură şi esenţă calitativă ale unui
fenomen individualizat în limite cunoscute de
spaţiu în timp
22. SQ Totalitatea statistică este formată din: a) valori statistice
b) unităţi de observaţie
c) indici statistici
d) date statistice
e) caracteristici statistice
23. MQ Ce sunt fenomenele în masă? a) fenomenele care se produc într-un număr mare
de cazuri, prezentând anumite neregularităţi
b) fenomenele care se produc într-un număr mare
de cazuri, prezentând anumite regularităţi
c) fenomenele care se produc într-un număr
mediu de cazuri prezentând anumite regularităţi
d) prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă
de manifestare individuală în timp, în spaţiu şi
sub raport organizatoric
e) prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă
de manifestare individuală în timp şi spaţiu
24. MQ Caracteristicile de grup ale totalității a) distribuţia caracterului
statistice sunt: b) nivelul mediu al caracterului
c) variabilitatea caracterului
d) nominativitatea
e) numericitatea
25. MQ Caracteristicile statistice în funcție de a) cantitative
modul de exprimare pot fi: b) rezultative
c) factoriale
d) calitative
e) primare
26. MQ Unitățile de observație în funcție de a) cantitative
modul de exprimare pot fi: b) nominative
c) calitative
d) numerice
e) derivate
27. MQ Unitățile de observație în funcție de a) alternative
numărul variantelor / valorilor de b) nealternative
răspuns pot fi: c) binare
d) dihotomice
e) primare
28. MQ Unitățile de observație în funcție de a) continue
natura variației caracteristicilor b) discrete
cantitative pot fi: c) discontinue
d) numerice
e) derivate
29. MQ Unitățile de observație în funcție de a) de timp
conținutul caracterului pot fi: b) de spațiu
c) alternative
d) atributive
e) derivate
30. MQ Unitățile de observație în funcție de a) primare
modul de obținere și caracterizare a b) nominative
fenomenului pot fi: c) alternative
d) numerice
e) derivate
31. MQ Unitățile de observație în funcție de a) rezultative
modul de influență asupra fenomenului b) factoriale
pot fi: c) calitative
d) numerice
e) derivate
32. MQ Din caracterele de evidență cantitative a) salariu
face parte: b) înălțimea
c) consecințele tratamentului
d) culoarea tegumentelor
e) temperatura
33. SQ Ce tip de caracteristică statistică este a) cantitativă
starea civilă (căsătorit / necăsătorit)? b) alternativă
c) asimetrică
d) nealternativă
e) numerică
34. MQ Selectați caracteristicele statistice a) înălţimea
atributive: b) numărul zilelor de tratament
c) forma nozologică
d) culoarea tegumentelor
e) profesia
35. MQ La caracterele nominative de evidență a) vârsta
rezultativă pot fi atribuite: b) nivelul de studii
c) profesia
d) diagnosticul
e) starea sănătăţii la externare
36. MQ La caracterele numerice de evidență a) consecinţele tratamentului
factorială pot fi atribuite: b) vârsta
c) diagnosticul
d) nivelul tensiunii arteriale
e) salariu
37. SQ Unitățile de observație în funcție de modul a) de timp
de exprimare pot fi: b) factoriale
c) cantitative
d) rezultative
e) binare
38. SQ În cazul distribuției simetrice, numărul a) omogen
maximal de cazuri de observație se b) la centrul seriei
situează: c) la extremitatea dreaptă a seriei
d) la extremitățile seriei
e) la extremitatea stângă a seriei
39. SQ Când numărul maximal de cazuri de a) asimetrică de dreapta
observație se deplasează spre valoarea b) asimetrică de stânga
maximală a caracterului distribuția c) simetrică
acestuia este: d) bimodală
e) ușor asimetrică pe dreapta
40. SQ Când numărul maximal de cazuri de a) bimodală
observație se deplasează spre valoarea b) asimetrică de stânga
minimală a caracterului distribuția acestuia c) simetrică
este: d) asimetrică de dreapta
e) ușor asimetrică pe stânga
41. SQ Distribuția bimodală a caracterului ne a) omogenitatea relativă a totalității studiate
vorbește despre: b) neomogenitatea totalității studiate
c) omogenitatea parțială a totalității
d) neomogenitatea relativă a totalității
e) sporirea gradului de omogenitate
42. MQ Analiza datelor statistice se face în funcție a) de timp
de: b) de loc
c) de persoană
d) de raport
e) de proporție
43. SQ Precizați cum se numește elementul a) variabilă statistică
component al colectivități statistice: b) unitate statistică
c) model statistic
d) indicator statistic
e) populație statistică
44. SQ Selectați un tip al colectivității statistice: a) nealternativă
b) primară
c) cantitativă
d) factorială
e) dinamică
45. MQ Care sunt principalele metode de cercetare a) metoda epidemiologică
ale biostatisticii? b) metoda experimentală
c) metoda statistică
d) metoda istorică
e) metoda interculturală
46. SQ Ce metodă de cercetare a biostatisticii a) metoda epidemiologică
vizează calcularea indicatorilor relativi şi b) metoda experimentală
medii, analiza corelației şi a regresiei, c) metoda statistică
determinarea pragului de semnificație şi a d) metoda istorică
diferenței semnificative statistice? e) metoda psihologică
47. SQ Ce metodă de cercetare a biostatisticii a) metoda epidemiologică
prezintă un studiu corelativ al fenomenelor b) metoda experimentală
de sănătate publică cu factorii de risc? c) metoda statistică
d) metoda istorică
e) metoda psihologică
48. SQ Ce metodă de cercetare utilizează: a) metoda epidemiologică
intervievarea, chestionarea, observarea b) metoda experimentală
directă şi analiza surselor de informație ca c) metoda statistică
metode de colectare a datelor? d) metoda istorică
e) metoda sociologică
49. SQ Gruparea tipologică în cadrul studiului a) factoriale
statistic se efectuează conform caracterelor b) cantitative
de evidență: c) atributive
d) rezultative
e) numerice
50. SQ Gruparea variațională în cadrul studiului a) atributive
statistic se efectuează conform caracterelor b) rezultative
de evidență: c) factoriale
d) cantitative
e) calitative
51. SQ Caracter de evidenta atributiv este: a) înălțimea
b) numărul zilelor de tratament
c) forma nozologică
d) greutatea corpului
e) vârsta
52. MQ După plenitudinea cercetării, studiul a) curent
statistic poate fi: b) integral
c) tipologic
d) anamnestic
e) selectiv
53. MQ După timpul efectuării, studiul statistic a) retrospectiv
poate fi: b) aleator
c) curent
d) selectiv
e) prospectiv
54. MQ Eroare de tip metodic în cadrul analizei a) analiza calitativă incorectă
statistice reprezintă: b) matematizarea excesivă a studiului
c) determinarea incorectă a unității de
observație
d) determinarea incorectă a obiectului de
studiu
e) selecția incorectă
55. MQ Eroare de tip logic în cadrul analizei a) gruparea incorectă a caracterelor de
statistice este: evidență
b) matematizarea excesivă a studiului
c) determinarea incorectă a unității de
observație
d) determinarea incorectă a scopului de studiu
e) determinare incorectă a clasificări
56. SQ Care varianta caracterizează unitatea a) model statistic
statistică: b) informație statistică
c) variabilă statistică
d) parametru statistic
e) coeficient statistic
57. SQ Etapa de observare statistică se referă la: a) interpretarea rezultatelor
b) sistematizarea datelor statistice
c) calcularea indicatorilor statistici
d) prelucrarea datelor statistice
e) obținerea datelor şi informațiilor statistice
58. SQ Etapa de prelucrare statistică se referă la: a) obținerea datelor şi informațiilor statistice
b) calcularea indicatorilor statistici
c) formularea concluziilor
d) interpretarea rezultatelor
e) analiza primară a rezultatelor
59. MQ Selectați funcțiile indicatorului statistic: a) de comparare
b) de control
c) de planificare
d) de verificare a ipotezelor
e) de testare a semnificației
60. SQ Care variant este greșită despre scala de a) diferența dintre două numere ale scalei are
interval: semnificație precisă
b) valoarea zero nu semnifică absența
completă a caracteristicii urmărite
c) multiplicarea sau divizarea valorilor, pe
această scală, nu are sens
d) permite utilizare exclusivă a medianei
e) permite utilizarea majorității indicatorilor
statistici
61. SQ Variabilă „greutatea” să măsoară prin a) de interval
scala: b) de raport
c) ordinală
d) nominală
e) factorială
62. SQ Variabilă „culoarea ochilor” să măsoară a) ordinală
prin scala: b) factorială
c) nominală
d) de interval
e) de raport
63. MQ Selectați variantele care caracterizează a) se utilizează pentru reprezentarea
scala nominală: variabilelor calitative
b) permite determinarea medianei
c) determinarea dominantei
d) clasifică unitățile statistice în categorii
distincte
e) ordonează ierarhic unitățile statistice
64. MQ Particularitățile scalei ordinale: a) nu măsoară diferența dintre pozițiile
succesive ale scalei
b) măsoară diferența dintre pozițiile succesive
ale scalei
c) indicatorul cel mai util, în cazul tendinței
centrale, este dominanta
d) indicatorul cel mai util, în cazul tendinței
centrale, este mediana
e) clasifică unitățile statistice în categorii
distincte
65. MQ Selectați variantele corecte despre scala de a) nu măsoară diferența dintre două numere
interval: ale scalei
b) valoarea zero denotă absența completă a
caracteristicii urmărite
c) valoarea zero nu denotă absență completă a
caracteristicii urmărite
d) măsoară diferența dintre două numere ale
scalei
e) nu permite multiplicarea sau divizarea
valorilor
66. MQ Care variantele sunt corecte despre scala a) valoarea zero indică absență completă a
de raport: variabilei studiate
b) permite multiplicarea sau divizarea
valorilor
c) nu măsoară diferența dintre două numere
ale scalei
d) nu permite utilizarea tuturor metodelor
statistice
e) permite utilizarea tuturor metodelor
statistice
67. MQ Care variantele sunt corecte despre a) estimează caracteristicile unei colectivități
statistica descriptivă: b) măsoară incertitudinea rezultatelor
c) descrie caracteristicile unei colectivități
d) obține și prelucrează datele statistice
e) estimează parametrii şi testează ipotezele
68. MQ Obiectivele Biostatisticii sunt: a) evaluarea stării sănătății populației
b) aprecierea stării sănătății individuale
c) evidențierea particularităților stării sănătății
individuale
d) evaluarea eficacității metodelor de
tratament şi profilaxie
e) aplicarea metodelor statistice în cercetările
clinice şi experimentale
69. MQ Compartimentele Biostatisticii sunt: a) statistica sănătății populației
b) statistica sistemului de sănătate
c) studierea stării sănătății populației
d) statistica cercetărilor medico-biologice
e) evaluarea eficacității metodelor de
tratament
70. MQ Obiectul de studiu al Biostatisticii îl a) se produc într-un număr mare de cazuri
constituie fenomenele şi procesele ce b) se produc într-un număr mic de cazuri
reprezintă următoarele particularități: c) variază de la un caz la altul
d) sunt forme individuale de manifestare
concretă în timp, spațiu şi sub aspect
organizatoric
e) se produc într-un număr mic de cazuri şi
nu variază de la un caz la altul
71. MQ Bazele teoretice ale Biostatisticii sunt: a) dialectica materiei
b) teoria generală a statisticii
c) legitățile economice
d) legitățile politice
e) bazele medicinii sau unor ramuri ale ei
72. SQ Selectați care, din cele enumerate, reflectă a) indicatorii generali și speciali corelați ai
valoarea numerică reală a fenomenului? standardului
b) indicatorii generali și speciali standardizați
c) indicatorii generali şi speciali extensivi
d) indicatorii generali și speciali intensivi
e) mărimea relativă a fenomenului
73. MQ Selectați indicatorii care se exprimă în a) media aritmetică
unitatea de măsură a caracteristicii: b) dispersia
c) deviația standard
coeficientul de variație
e) amplitudinea
74. MQ Selectați indicatorii care se exprimă în a) media aritmetică
unitatea de măsură a caracteristicii: b) dispersia
c) abaterea valorilor individuale de la medie
d) abaterea maximă pozitivă
e) amplitudinea
75. MQ Media aritmetică caracterizează: a) variabilitatea caracterului
b) distribuția caracterului
c) reprezentativitatea
d) suma variabilelor împărțită la numărul de
variante
e) valoare medie, din suma valorilor
individuale din această colectivitate
76. MQ Valoarea pentru care jumătate din valorile a) media aritmetică
seriei statistice sunt inferioare sau egale, b) media aritmetică modificată
cealaltă jumătate sunt superioare sau egale c) media aritmetică ponderată
este: d) valoare cu tendința de centralitate
e) mediana
77. MQ Valoarea cu frecvența de apariție cea mai a) dominanta
mare este: b) moda
c) media geometrică
d) mediana
e) media aritmetică modificată
78. MQ Selectați indicatorii care se pot exprimă în a) raportul
promile b) media aritmetică
c) rata
d) proporția
e) mediana
79. MQ Seriile cronologice formate din valori de a) moda
tendință centrală sunt: b) ratele
c) media
d) proporții
e) mediana
80. SQ O mulțime de valori numerice dintr-un a) scala interval
interval între care există relații de ordonare b) moda
şi asupra cărora se pot efectua operații c) scala discretă
matematice (diferență, sumă, medie), d) interval mediei
pentru măsurarea variabilelor cantitative e) mediana
continue este:
81. MQ Valorile variabilelor pe care elementele a) datele statistice
eșantioanelor le i-au în cadrul unui studiu b) scalele de măsură
statistic sunt: c) informații statistice
d) scalele de interval
e) scalele numerice
82. SQ O mulțime de valori numerice, formată a) scala discretă
dintr-un număr finit între care există relații b) scala interval
de ordonare și asupra cărora se pot efectua c) scala nominală
operații matematice, utilizată pentru d) scala ordinală
măsurarea variabilelor cantitative discrete e) scala crescătoare
este:
83. MQ O mulțime formată dintr-un număr finit de a) scala discretă
valori non-numerice între care nu există b) scala interval
relații de ordonare, utilizată pentru c) nominală
măsurarea variabilelor calitative nominale d) scala ordinală
este: e) scala de măsură
84. MQ O mulțime discretă de valori între care a) scala discretă
există relații de ordonare, dar asupra lor nu b) scala interval
se pot efectua operații matematice, c) scala nominală
utilizată pentru măsurarea variabilelor d) scala ordinală
calitative ordonate e) scala de măsură
85. MQ Selectați, ce servește drept model a scale a) stare de sănătate: slabă, medie, bună
ordinale: b) stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV
c) scor Apgar
d) gen: masculin, feminin
e) nr. naşteri
86. MQ Selectați, ce servește drept model a scale a) stare de sănătate: slabă, medie, bună
nominale: b) diabet zaharat tip: I si II
c) tip hipertensiune arterială: primară,
secundară
d) gen: masculin, feminin
e) nr. naşteri
87. MQ Selectați, ce servește drept model a scale a) nr. operaţii
discrete: b) diabet zaharat tip: I si II
c) tip hipertensiune arterială: primară,
secundară
d) stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV
e) nr. naşteri
88. MQ La culegerea datelor în studiile statistice a) tipul studiului
se ţine cont de: b) resurse materiale, financiare şi umane
alocate
c) procedurile şi protocoalele folosite
d) datele personale ale individului
e) tipul studiului
89. SQ Un șir de observații ale uneia sau mai a) scală de măsură
multor variabile despre entitățile unui b) informație statistică
eșantion obținute într-un studiu statistic c) serie statistică
este: d) scală de interval
e) scală numerice
90. SQ Numărul de repetări ale valorii X în seria a) frecvența relativă cumulată crescătoare
S a unei valori X dintr-o serie statistică S b) frecvența relativă
este: c) frecvență absolută
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
91. SQ Raportul dintre frecvența absolută a valorii a) frecvența relativă cumulată crescătoare
X şi talia seriei a unei valori X dintr-o serie b) frecvența relativă
statistică S este: c) frecvență absolută
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
92. SQ Suma frecvențelor absolute ale valorilor a) frecvența relativă cumulată crescătoare
seriei mai mici sau egale cu X a unei b) frecvența relativă
valori x dintr-o serie statistică S este: c) frecvență absolută
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
93. SQ Suma frecvențelor absolute ale valorilor a) frecvența relativă cumulată crescătoare
seriei mai mari sau egale cu X a unei b) frecvența relativă
valori x dintr-o serie statistică S este: c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
94. SQ Raportul dintre frecvența absolută a) frecvența relativă cumulată crescătoare
cumulată crescătoare a valorii X şi talia b) frecvența relativă
seriei a unei valori X dintr-o serie statistică c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
S este: d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
95. SQ Raportul dintre frecvența absolută a) frecvența relativă cumulată crescătoare
cumulată descrescătoare a valorii X şi talia b) frecvența relativă
seriei a unei valori X dintr-o serie statistică c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
S este: d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
96. MQ În construcția unui grafic corect organizat a) să fie simplu
trebuie să fie respectate următoare principii b) să fie complex
de bază: c) să aibă titlu
d) să aibă legendă pentru variabilele
reprezentate
e) să se explice singur
97. MQ În funcție de scala folosită graficul poate a) grafic cu scală aritmetică
fi: b) graficul cu scală modală
c) graficul cu scală semi-aritmetică
d) graficul cu scală logaritmică
e) graficul cu scală medială
98. SQ Distribuția de frecvențe absolute a) histograma
reprezentată prin grafic, cât pe axa OX se b) box-plot
înscriu clasele de frecvență, iar pe axă OY c) radar
frecvențele absolute este: d) cascadă
e) diagrama prin puncte
99. MQ Principalele caracteristici ale mediei a) depinde de toate valorile seriei statistice
aritmetice sunt: b) valorile extreme conduc la deteriorarea
reprezentativității Ma ca măsură a
centralității
c) suma diferențelor dintre Ma şi valorile
seriei este ”0”
d) diferențelor dintre Ma şi valorile seriei
este ”+ 1”
e) suma diferențelor dintre Ma şi valorile
seriei este ”- 1”
100. SQ Raportul între suma produselor valorilor a) media aritmetică
seriei statistice şi a ponderilor acestora şi b) media aritmetică modificată
suma ponderilor este: c) media aritmetică ponderată
d) mediana
e) moda
101. MQ Principalele caracteristici ale medianei a) suma diferențelor dintre Ma şi valorile
(Me) sunt: seriei este ”0”
b) reprezentativă pentru seria de date, dacă
valorile se grupează în jurului ei
c) nu este influențată de valorile extreme
d) depinde de toate valorile seriei statistice
e) valorile extreme conduc la deteriorarea
reprezentativității
102. MQ Teoria probabilităților reprezintă: a) o teorie matematică ce se ocupă cu studiul
fenomenelor întâmplătoare
b) o măsură de posibilitate a apariţiei unor
fenomene întâmplătoare în condiţiile concrete
date
c) mărimea formală de măsurare a certitudinii
unui eveniment
d) o măsură a absenței fenomenului în condiții
concrete date
e) o măsură a prezenţei fenomenului în
condiții concrete date
103. SQ Selectați definiția probabilității evenimentului: a) raportul dintre numărul „m” de rezultate
favorabile producerii evenimentului şi numărul
total de „n” rezultate ale experimentului
b) raportul dintre numărul de „n” rezultate ale
experimentului şi numărul total „m” de rezultate
favorabile producerii evenimentului
c) o mărime formală de măsurare a absenței
evenimentului în totalitatea statistică
d) suma rezultatelor favorabile producerii
evenimentului „m” şi numărul total de „n”
rezultate ale experimentului
e) diferența dintre numărul „m” de rezultate
favorabile producerii evenimentului şi numărul
total de „n” rezultate ale experimentului
104. SQ Selectați formula de calcul a probabilității a) 𝑃 = 𝑚
𝑛
evenimentului „p”: 𝑛−𝑚
b) 𝑃 = 𝑛
m
c) 𝑃 = 1 − 𝑛
𝑛
d) 𝑃 = 𝑚
n
e) 𝑃 = 1 − 𝑚
105. MQ m
Selectați formula de calcul a a) q=1+ 𝑛
controbabilității evenimentului „q”: 𝑛−𝑚
b) q= 𝑛
m
c) q=1− 𝑛
𝑚
d) q= 𝑛
e) q=1−𝑃
106. SQ Selectați suma dintre probabilitatea a) 4
prezenţei evenimentului şi b) 2
contraprobabilitatea lui ce este egală cu: c) 3
d) 0
e) 1
107. SQ Selectați definiția evenimentului sigur în a) evenimentul care se produce în mod
teoria probabilităţilor: obligatoriu într-un experiment
b) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment
c) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment și poate fi repetat în
condiții identice
d) evenimentul care nu se realizează
niciodată în cadrul unui experiment.
e) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment, dar nu poate fi
repetat în condiții identice
108. SQ Selectați definiția evenimentului imposibil a) evenimentul care se produce în mod
în teoria probabilităților: obligatoriu într-un experiment
b) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment
c) evenimentul care nu se realizează
niciodată în cadrul unui experiment.
d) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment și poate fi repetat în
condiții identice
e) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment, dar nu poate fi
repetat în condiții identice
109. SQ Selectați definiția evenimentului aleator în a) evenimentul care se produce în mod
teoria probabilităților: obligatoriu într-un experiment
b) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment
c) evenimentul care se produce obligatoriu în
cadrul unui experiment și poate fi repetat în
condiții identice
d) evenimentul care nu se realizează niciodată
în cadrul unui experiment.
e) evenimentul care se produce obligatoriu în
cadrul unui experiment, dar nu poate fi repetat
în condiții identice
110. MQ Selectați formulele de calcul a a) P= m/n
probabilității evenimentului „p”: b) P= 1- (n-m)/n
c) P= 1-m/n
d) P= (n-m)/n
e) P= 1-q
111. SQ Selectați definiția noțiunii de experiment a) reprezintă realizarea unui ansamblu de
în teoria probabilităților: condiții conform unui criteriu de cercetare
b) reprezintă totalitatea evenimentelor care
pot avea loc în experiment
c) reprezintă realizarea unui ansamblu de
condiții conform mai multor criterii de
cercetare
d) este rezultatul unui eveniment sigur.
e) este rezultatul unui eveniment aleator
112. SQ Selectați tipul de eveniment al apariției a) sigur
cancerului de prostată la un subiect de gen b) aleator
feminin: c) imposibil
d) posibil
e) întâmplător
113. SQ Selectați valoarea probabilității ca un a) 0,25
subiect ales aleator să aibă grupa 0 sau A b) 0,70
este dintr-o populație în care structura c) 0,45
grupelor sanguine este: 25% - grupa 0; d) 0,75
45% - grupa A și 30% grupa AB: e) 0,30
114. SQ Selectați valoarea probabilității ca un a) 0,25
subiect ales aleator să aibă grupa A sau AB b) 0,70
dintr-o populație în care structura grupelor c) 0,45
sanguine este: 25% - grupa 0; 45% - grupa d) 0,75
A și 30% grupa AB: e) 0,30
115. SQ Frecvențele grupelor sanguine pe populația a) 0,25
unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa b) 0,70
0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. c) 0,55
Probabilitatea ca un subiect ales aleator din d) 0,75
populație să aibă grupa 0 sau AB este: e) 0,30
116. SQ Frecvențele grupelor sanguine pe populația a) 0,25
unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa b) 0,70
0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. c) 0,45
Probabilitatea ca un subiect ales aleator din d) 0,75
populație să nu aibă grupa 0 este: e) 0,30
117. SQ Frecvențele grupelor sanguine pe populația a) 0,25
unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa b) 0,70
0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. c) 0,45
Probabilitatea ca un subiect ales aleator din d) 0,75
populație să nu aibă grupa AB este: e) 0,30
118. SQ Frecvențele grupelor sanguine pe populația a) 0,25
unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa b) 0,70
0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. c) 0,45
Probabilitatea ca un subiect ales aleator din d) 0,75
populație să nu aibă grupa A sau AB este: e) 0,30
119. SQ Frecvențele grupelor sanguine pe populația a) 0,25
unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa b) 0,70
0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. c) 0,45
Probabilitatea ca un subiect ales aleator din d) 0,75
populație să nu aibă grupa 0 sau A este: e) 0,30
120. MQ Selectați aplicațiile pentru determinarea a) la majorarea volumului colectivității
totalităților selective conform legii cifrelor selective rezultatele obținute le reproduc pe
mari: cele din colectivitatea generală
b) în cazul unui număr suficient de mare de
cazuri de observații se evidențiază legitatea de
manifestare a fenomenului
c) la micșorarea volumului colectivității
selective rezultatele obținute le reproduc pe
cele din colectivitatea generală
d) în cazul unui număr suficient de mare de
cazuri de observații nu se evidențiază legitatea
de manifestare a fenomenului
e) la majorarea volumului colectivității
selective rezultatele obținute nu le reproduc
pe cele din colectivitatea generală
121. SQ Selectați definiția erorii reprezentative a) diferența dintre ponderea fenomenului în
(m): colectivitatea selectivă (p1) și cea din
colectivitatea generală (p)
b) suma dintre ponderea fenomenului în
colectivitatea selectivă (p1) și cea din
colectivitatea generală (p)
c) produsul dintre dintre ponderea
fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și
cea din colectivitatea generală (p)
d) raportul dintre ponderea fenomenului în
colectivitatea selectivă (p1) și cea din
colectivitatea generală (p)
e) diferența dintre ponderea fenomenului în
colectivitatea selectivă (p1) și cea din
colectivitatea generală (p)
122. SQ Cu probabilitatea de 95,45% diferența a) 3m
ponderilor (P1-P) va fi egală cu: b) 2m
c) 1m
d) 4m
e) 5m
123. SQ Cu probabilitatea de 99,73% diferența a) 3m
ponderilor (P1-P) va fi egală cu: b) 2m
c) 1m
d) 4m
e) 5m
124. SQ Cu probabilitatea de 68,26% diferența a) 3m
ponderilor (P1-P) va fi egală cu: b) 2m
c) 1m
d) 4m
e) 5m
125. MQ Selectați avantajele eșantionului: a) este mai operativ şi mai ieftin comparativ
cu observarea totală
b) erorile de înregistrare sunt mai puţin
numeroase şi mai uşor de înlăturat în faza de
verificare a datelor
c) observarea prin sondaj permite
caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor
studiate
d) cercetarea prin sondaj este unica posibilă
atunci, când prin cercetarea totală ar putea fi
alterată populaţia statistică
e) erorile sistematice sunt mai puține și sunt
ușor de înlăturat în faza de verificare a datelor
126. SQ Selectați afirmațiile adevărate: a) eșantionarea necesită mult timp şi este mai
costisitoare comparativ cu observarea totală
b) erorile de înregistrare în cazul eșantionării
sunt mai puţin numeroase şi mai uşor de
înlăturat în faza de verificare a datelor
c) observarea prin sondaj nu permite
caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor
studiate
d) în cercetarea prin sondaj erorile de
înregistrare sunt numeroase şi greu de
înlăturat în faza de verificare a datelor
e) în cazul eșantionării erorile sistematice
sunt mai puține și sunt ușor de înlăturat în faza
de verificare a datelor
127. MQ Selectați etapele planului cercetării prin a) delimitarea în timp şi spațiu a colectivității
sondaj: selective
b) verificarea gradului de omogenitate al
colectivității selective
c) determinarea mărimii eșantionului
d) alegerea tipului şi procedeului de selecție
e) stabilirea periodicității efectuării
sondajului
128. MQ Selectați elementele planului cercetării a) stabilirea planului observării
prin sondaj trebuie: b) stabilirea planului de prelucrare a datelor
de selecție din punct de vedere metodologic şi
organizatoric
c) analiza, interpretarea, extinderea şi
prezentarea datelor
d) delimitarea în timp şi spațiu a colectivității
generale
e) delimitarea în timp şi spațiu a colectivității
selective
129. MQ Selectați condițiile pentru asigurarea a) colectivitatea generală, din care va fi extras
reprezentativității eșantionului: eșantionul, trebuie să fie cât mai omogenă
b) unitățile ce formează eșantionul vor fi
extrase în mod subiectiv, după preferința
cercetătorului
c) eșantionul stabilit să fie mic ca să permită
redarea trăsăturilor esențiale ale colectivității
totale
d) includerea fiecărei unități în eșantion
trebuie să se facă în dependență de alte unități
e) dacă colectivitatea generală este împărțită
în grupe (straturi), eșantionul trebuie să
reproducă structura colectivității generale
130. MQ Selectați condițiile pentru asigurarea a) colectivitatea generală, din care va fi
reprezentativității eșantionului sunt: extras eșantionul, trebuie să fie eterogenă
b) unitățile ce formează eșantionul vor fi
extrase în mod subiectiv, după preferința
cercetătorului
c) eșantionul stabilit să fie suficient de mic ca
să permită redarea trăsăturilor esențiale ale
colectivității totale
d) includerea fiecărei unități în eșantion
trebuie să se facă independent de alte unități
e) dacă colectivitatea generală este împărțită
în grupe (straturi), eșantionul trebuie să
reproducă structura colectivității generale.
131. MQ Selectați afirmațiile adevărate cu referire la a) colectivitatea generală, din care va fi extras
condițiile reprezentativității eșantionului: eșantionul, trebuie să fie cât mai omogenă
b) unitățile ce formează eșantionul vor fi
extrase în mod subiectiv, după preferința
cercetătorului
c) eșantionul stabilit să fie suficient de mic ca
să permită redarea trăsăturilor esențiale ale
colectivității totale
d) includerea fiecărei unități în eșantion
trebuie să se facă in dependență de alte unități
e) dacă colectivitatea generală este împărțită
în grupe (straturi), eșantionul nu trebuie să
reproducă structura colectivității generale.
132. SQ Selectați numărul de etape ale sondajului: a) două etape
b) trei etape
c) patru etape
d) cinci etape
e) șase etape
133. MQ Selectați elementele primei etape ale a) culegerea datelor statistice de la unitățile
sondajului: incluse în eșantion
b) prelucrarea datelor statistice de la unitățile
incluse în eșantion
c) obținerea indicatorilor derivați
d) extinderea indicatorilor obținuți din
eșantion asupra întregii colectivității
e) caracterizarea colectivității din punct de
vedere statistic în baza indicatorilor derivați
134. MQ Selectați elementele etapei a doua a a) culegerea datelor statistice de la unitățile
sondajului: incluse în eșantion
b) prelucrarea datelor statistice de la unitățile
incluse în eșantion
c) obținerea indicatorilor derivați
d) extinderea indicatorilor obținuți din
eșantion asupra întregii colectivității
e) caracterizarea colectivității din punct de
vedere statistic în baza indicatorilor derivați
135. MQ În ce privește curba Gauss este adevărat că: a) în intervalul se află aproximativ 68% din
indivizii populației
b) în intervalul se află aproximativ 95% din
indivizii populației
c) în intervalul se află aproximativ 99% din
indivizii populației
d) în intervalul se află aproximativ 90% din
indivizii populației
e) în intervalul se află aproximativ 68% din
indivizii populației
136. SQ Selectați afirmația corectă privind a) eșantionul este nereprezentativ, deoarece
eșantionul selectat primii 100 de studenți ai extragerea nu s-a făcut aleator
USMF din lista alfabetică pentru a estima b) eșantionul este reprezentativ, deoarece
greutatea medie a studenților USMF: ordinea alfabetică este aleatorie din punctul
de vedere al greutății
c) eșantionul este prea mic
d) eșantionul este prea mare
e) eșantionul este nereprezentativ, deoarece
ordinea alfabetică este aleatorie din punctul
de vedere al greutății
137. MQ Selectați condițiile ce sunt binevenite sau a) să fie alcătuit din subiecți aleși aleator din
necesare pentru ca un eșantion să fie populație
reprezentativ: b) să fie cât mai voluminos
c) să fie reprezentativ
d) să fie cât mai mic
e) să fie alcătuit din subiecți aleși în mod
preferențial din populație
138. MQ Media calculată pe un eșantion de 100 de a) eşantion mai mare, înseamnă totdeauna o
subiecți este totdeauna mai apropiată de precizie mai bună
media reală decât cea calculată pe un b) eşantion mai mic, înseamnă totdeauna o
eșantion de 60 de subiecți, deoarece: precizie mai bună
c) media pe eşantionul de 100, este mai
probabil să fie mai apropiată de media reală
d) eşantion mai mare, înseamnă totdeauna o
precizie mai slabă
e) media pe eşantionul de 60, este mai
probabil să fie mai apropiată de media reală
139. SQ Selectați afirmația adevărată privind a) intervalul de 99% este mai larg decât cel
diferența între Intervalul de încredere cu de 95%
probabilitatea de 99% față de cel de 95%: b) intervalul de 95% este mai larg decât cel
de 99%
c) intervalul de 99% şi cel de 95% sunt la fel
de largi
d) nu putem să știm dinainte care din cele
două intervale este mai larg
e) nu există diferență între cele două
intervale de încredere
140. MQ Selectați avantajele eșantionării: a) grad de operativitate mai înalt
b) efort redus
c) cost mai mic
d) probabilitatea este întotdeauna mai mare
ca 1
e) datele pot fi extrapolate la populaţia țintă
141. MQ Selectați dezavantajele eșantionării: a) probabilitatea este întotdeauna mai mică ca
1
b) apar diverse erori
c) cost mare
d) datele nu pot fi extrapolate la populaţia
ținta
e) efort ridicat
142. MQ Selectați erorile de înregistrare după modul a) întâmplătoare
de producere: b) sistematice
c) greșeli
d) erori ale anchetatorului
e) erori ale obiectului observat
143. MQ Selectați tipul erorilor de înregistrare după a) erori sistematice
sursă: b) erori ale anchetatorului
c) erori ale mijloacelor de înregistrare
d) erori datorate metodelor utilizate
e) erori datorate condițiilor externe
144. MQ Selectați erorile reprezentative: a) sistematice
b) întâmplătoare
c) greșeli
d) erori ale obiectului observat
e) erori ale anchetatorului
145. MQ Selectați cauzele producerii erorilor a) respectarea principiilor teoriei selecţiei
sistematice: b) nerespectarea principiilor teoriei selecţiei
c) atunci când fiecare unitate a colectivităţii
generale are şanse egale de a pătrunde în
eşantion
d) atunci când fiecare unitate a colectivităţii
generale nu are şanse egale de a pătrunde în
eşantion
e) atunci când fiecare unitate a colectivităţii
generale are şanse diferite de zero de a
pătrunde în eşantion
146. MQ Erorile sistematice sunt determinate de: a) alegerea preferenţială, din comoditate sau
interes a unităților din eşantion
b) alegerea la nimereală a unităţilor
c) alegerea voită a aşa - ziselor unităţi
“reprezentative”
d) alegerea obiectivă, conform principiilor
teoriei selecției a unităților din eșantion
e) alegerea calculată a unităţilor
147. MQ Selectați afirmațiile corecte: a) erorile întâmplătoare se pot înlătura
b) erorile întâmplătoare nu se pot înlătura
c) erorile întâmplătoare se pot calcula
d) erorile întâmplătoare se pot anticipa şi
limita
e) erorile întâmplătoare nu se pot calcula,
anticipa şi limita
148. MQ În cazul selecţiei randomizate simple: a) se aplică tehnica loteriei sau tragerii la sorţi
b) se utilizează tabelul cu numere
întâmplătoare
c) elementele sunt selectate aplicând un pas
fix de la punctul de plecare random
d) se aplică metoda voluntariatului
e) se aplică metoda itinerariilor (traseelor)
149. MQ În cazul selecției dirijate, eșantionare pe a) metoda voluntariatului;
cote vizează: b) metoda eșantionării la față locului
c) metoda itinerariilor(traseelor)
d) metoda tabelului cu numere întâmplătoare
e) tehnica loteriei sau tragerii la sorţi
150. MQ Selectați răspunsul sau răspunsurile: a) Prob (A) = Prob(B)
Evenimentele A și B sunt contrare. Atunci b) A si B sunt mutual exclusive
întotdeauna: c) Prob (A si B) = 0
d) Prob(A si B) = Prob (A) Prob(B)
e) Prob(A)+Prob(B)=1
151. SQ Pentru n > 30 şi p= 95,5%, diferenţa dintre a) 2 m
rezultatele obţinute în totalitatea selectivă b) 1 m
şi cea generală va fi egală cu: c) 3 m
d) 5 m
e) ≥2m
152. SQ Pentru n > 30 şi p= 99,7% diferenţa dintre a) 1 m
rezultatele obţinute în totalitatea selectivă b) 3 m
şi cea generală va fi egală cu: c) 2 m
d) 4 m
e) ≥4m
153. MQ Selectați avantajele eşantionării: a) cost scăzut
b) operativitate
c) efort mai mare
d) siguranţă deplină
e) datele nu pot fi generalizate
154. SQ Selecţia aleatorie a totalităţii selective se a) în baza cazurilor de evidenţă care sunt puse
efectuează: în ordine alfabetică sau localităţile sunt
aranjate după hartă şi se selectează fiecare a 4-
a, a 6-a sau a 10-a;
b) prin extrageri din liste, în care sunt
înregistrate toate cazurile individuale, fără nici
o grupare prealabilă
c) prin selectarea seriilor (microzone),
localităţi sau familii care sunt examinate în
întregime;
d) prin gruparea după anumite semne în
grupuri tipice (de exemplu: vârstă, sex sau
după frecvenţa fenomenului;
e) selectarea unui anumit număr de unităţi
astfel ca raportul după semne în eşantion să fie
acelaşi ca şi în totalitatea integrală
155. MQ Selectați afirmațiile corecte cu referire la a) reprezintă probabilitatea că mediile de
pragul de semnificație p: eşantion să nu depăşească limitele maximă şi
minimă
b) se mai numește contraprobabilitate
c) are sinonim de criteriu de exactitate
d) reprezintă probabilitatea că mediile de
eşantion să depășească limitele maximă şi
minimă
e) se determină scăzând din 100 valoarea
probabilității
156. MQ Selectați pragurile de semnificație p a) 10 %
recomandate în studii din domeniu b) 5 %
medical: c) 1 %
d) 7 %
e) 0,1 %
157. MQ Să presupunem că în cursul unei epidemii a) da
de gripă în 12% dintre familii mama este b) nu
bolnavă, în 10% dintre familii tata este c) parţial
bolnav, iar în 2.5% ambii părinţi sunt d) da deoarece sexul lor diferă
bolnavi. Sunt evenimentele GM= {mama e) depinde de numărul de copii
are gripă} și GT={tata are gripă}
independente?

158. MQ Selectați ce măsoară coeficientul de a) intensitatea împrăştierii datelor unei serii


corelaţie: statistice
b) intensitatea corelaţiei între medie şi
mediană
c) intensitatea corelaţiei între doi parametri
exprimaţi numeric
d) tendinţa de creştere sau descreştere
simultană sau inversă a doi parametri
e) intensitatea oscilaţiilor posibile ale
caracterului studiat
159. SQ Selectați semnificația corectă a) cei doi parametri nu sunt corelaţi
coeficientului de corelaţie calculat între b) cei doi parametri sunt slab corelaţi
vârsta și tensiunea arterială sistolică la c) cei doi parametri sunt puternic și direct
425 de pacienți cu valoarea de +0,93: corelaţi
d) sunt prea puţine cazuri şi nu avem
încredere în valoarea coeficientului
e) cei doi parametri sunt puternic și invers
corelați
160. SQ Selectați semnificația corectă a a) corelație indirectă slabă
coeficientului de corelaţie calculat pentru b) corelație indirectă puternică
doi parametri măsuraţi la 429 de pacienţi c) corelație directă slabă
cu valoarea de -0,92. Aceasta înseamnă că d) corelație directă, puternică
între cei doi parametri avem: e) corelație directă perfectă
161. SQ Coeficientul de corelaţie calculat pentru a) cei doi parametri nu sunt corelaţi
doi parametri măsuraţi la 150 de pacienţi b) cei doi parametri sunt slab corelaţi
este +0,89. Aceasta înseamnă că: c) cei doi parametri sunt puternic corelaţi
d) cei doi parametri sunt mediu corelaţi
e) cei doi parametri sunt perfect corelaţi
162. SQ Selectați tipul de corelație dacă valoarea a) corelație perfectă pozitivă
coeficientului de corelație Pearson este de b) corelație perfectă negativă
+1: c) corelație putenică pozitivă
d) corelație puternică negativă
e) corelație slabă pozitivă
163. SQ Valoarea coeficientului de corelație a) cei doi parametri sunt perfect direct corelați
Pearson calculat pentru doi parametri este b) cei doi parametri sunt perfect indirect
-1. Aceasta semnifică faptul că: corelați
c) cei doi parametri nu sunt corelați
d) cei doi parametri sunt puternic direct
corelați
e) cei doi parametri sunt slab indirect corelați
164. SQ Coeficientul de corelaţie calculat pentru a) cei doi parametri nu sunt corelaţi
doi parametri măsuraţi la 12 de pacienţi b) cei doi parametri sunt indirect puternic
este -0,98. Aceasta înseamnă că: corelați
c) cei doi parametri sunt direct și puternic
corelați
d) cei doi parametri sunt perfect corelaţi
e) cei doi parametri sunt perfect învers
corelați
165. SQ Valoarea coeficientului de corelaţie a) corelaţie slabă între fenomene
cuprinsă între ±0,30 şi ±0,69 denotă o: b) corelaţie puternică între fenomene
c) corelaţie medie între fenomene
d) corelaţie perfectă între fenomene
e) lipsă de corelaţie
166. SQ Valoarea coeficientului de corelaţie a) corelaţii puternice între fenomene
cuprinsă între ±0,15 şi ±0,30 exprimă b) corelații medii între fenomene
existența unei: c) corelații perfecte între fenomene
d) corelații slabe între fenomene
e) corelații inexistente între fenomene
167. SQ Valoarea coeficientului de corelație a) corelație slabă
cuprinsă între ±0,70 şi ±0,99 denotă între b) corelație perfectă
fenomene o: c) corelație medie
d) corelație puternică
e) lipsă de corelație
168. SQ Valori ale coeficientului de corelație sub a) corelație puternică între parametri analizați
0,15 ne arată: b) corelație slabă între parametri analizați
c) corelație perfectă între parametri analizați
d) corelație medie între parametri analizați
e) lipsă de corelație între parametrii analizați
169. SQ Coeficientul de corelaţie calculat pentru a) cei doi parametri nu sunt corelaţi
doi parametri măsuraţi la 219 de pacienţi b) cei doi parametri sunt invers corelaţi
este 0,025. Aceasta înseamnă că: c) cei doi parametri sunt direct corelaţi
d) sunt prea puține cazuri şi nu avem
încredere în valoarea coeficientului
e) cei doi parametri sunt perfect corelați
170. MQ Graficul Scatter este un grafic care: a) reprezintă valorile a doi parametri
măsuraţi la mai mulţi pacienţi
b) reprezintă fiecare pacient printr-un punct
c) pe abscisă (orizontală) este reprezentat
unul din parametrii, iar pe ordonată
(verticală) este reprezentat celălalt parametru,
la acelaşi pacient
d) are pierderi din informaţie, ca histograma
e) reprezintă mai mulți pacienți printr-un
punct
171. SQ Graficul XY Scatter este un grafic care: a) reprezintă fiecare pacient printr-un punct,
ale cărui coordonate sunt valorile pentru 2
parametri măsurați la acel pacient
b) reprezintă doua sau mai multe subloturi sub
forma unor sectoare de cerc
c) se folosește pentru a compara valorile
medii pentru 2 serii de date
d) are pierderi din informaţie ca histograma
e) reprezintă fiecare pacient prin două puncte
ale carui coordonate sunt valorile pentru 2
parametri
172. SQ Coeficientul de corelaţie Pearson a) intensitaatea dispersiei datelor unei serii
- r - măsoară: statistice
b) intensitatea corelaţiei între medie şi
mediană
c) intensitatea corelaţiei între doi parametri
exprimaţi nenumeric (calitativ)
d) probabilitatea ca diferenta dintre doua
medii sa fie semnificativă statistic
e) puterea şi direcţia de influenţă a unor
factori asupra altor factori
173. SQ Legătura între incidenţa dinţilor cariaţi a) coeficientului de corelație a rangurilor
(fenomen x), dinţilor cu parodontopatii b) coeficientului de corelație liniară simplă
marginale (fenomen y) şi dinţilor absenţi c) coeficientului de corelație liniară multiplă
(fenomen z) se stabilește cu ajutorul: d) coeficientului de variație
e) coeficientului Spearman

174. MQ Selectați afirmațiile corecte privind a) nu poate fi mai mare ca 1


Coeficientul de corelație a rangurilor: b) nu poate fi mai mic ca -1
c) nu poate fi egal cu 1
d) nu poate fi egal cu 2
e) nu poate fi egal cu 0
175. MQ Selectați afirmațiile corecte cu referire la a) este mai mic ca -1
Coeficientul de corelație a rangurilor: b) poate fi egal cu 1
c) poate fi egal cu 0,5
d) nu poate fi egal cu 0
e) este mai mare ca 1
176. SQ Legătura dintre înălțimea (fenomen x), a) coeficientului de corelație a rangurilor
greutatea (fenomen y) se stabilește cu b) coeficientului de corelație liniară simplă
ajutorul: c) coeficientului de corelație liniară multiplă
d) coeficientului de variație
e) coeficientului Spearman
177. MQ Selectați tipul de regresie, similar a) directă
corelației: b) multiplă
c) liniară
d) doar pozitivă
e) neliniară
178. MQ Selectați indicatorii necesar pentru a a) coeficientul de variație
calcula Coeficientul de regresie: b) coeficientul de corelație liniară
c) coeficientul de corelație a rangurilor
d) deviația standard a fenomenului
independent
e) deviația standard a fenomenului dependent
179. SQ Selectați legăturele de corelaţie după a) pozitivă
formă: b) liniară
c) negativă
d) alternativă
e) matematică
180. SQ Selectați legăturăturile de corelaţie după a) negativă
sens poate fi: b) curbilinie
c) rectilinie
d) alternativă
e) pozitivă
181. MQ După formă legătura de corelaţie poate fi: a) lineară
b) negativă
c) pozitivă
d) neliniară
e) multimodală
182. SQ Legătură de corelaţie se numește legătura: a) care reprezintă o caracteristică complectă
a totalităţii după omogenitatea ei,
particularităţile de distribuţie a două
caractere comparate
b) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespund mai multe valori a
variabilei dependente
c) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
d) mai multor valori numerice a variabilei
independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
e) care este perfectă și rigidă
183. SQ Legătură de corelație se numește legătura: a) care reprezintă o caracteristică completă a
totalității după omogenitatea ei,
particularitățile de distribuție a două caractere
comparate
b) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespund mai multe valori a
variabilei dependente
c) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
d) mai multor valori numerice a variabilei
independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
e) care este perfectă și rigidă
184. SQ Legătură funcțională este atunci când: a) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespund mai multe valori a
variabilei dependente
b) mai multor valori numerice a variabilei
independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
c) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespunde o valoare strictă
a variabilei dependente
d) mai multor valori numerice ale variabilei
independente le corespund mai multe valori a
variabilei dependente
e) este o legătură vremelnică și într-un singur
sens
185. SQ Analiza corelaţiei se utilizează pentru: a) calcularea indicilor generali, care
caracterizează din diferite aspecte fiecare
caracter studiat
b) compararea gradului de omogenitate a
totalităților studiate
c) determinarea limitelor oscilațiilor posibile
ale caracterului studiat
d) determinarea interacţiunii factorilor,
precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a
unor factori asupra altor factori
e) analiza variabilității
186. SQ Corelația se aplică în practică pentru: a) determinarea veridicității diferenţei dintre
două totalităţi comparate
b) determinarea mărimii schimbării valorii
unui caracter la schimbarea valorii altui
caracter cu o unitate
c) determinarea interacţiunii factorilor,
precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a
unor factori asupra altor factori
d) determinarea variabilității fenomenului
e) determinarea omogenității fenomenului
187. SQ Analiza de corelație se utilizează când a) mărimea schimbării valorii unui caracter
trebuie de determinat: la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate
b) veridicitatea diferenţei dintre două
totalităţi comparate
c) limitele oscilaţiilor posibile ale
caracterului studiat
d) puterea şi direcţia de influenţă a unor
factori asupra altor factori
e) variabilitatea fenomenului
188. SQ Selectați afirmația incorectă referitor la a) este numit corelogramă
graficul de corelaţie: b) are aspectul unui nor de puncte
c) indică existenţa sau lipsa legăturii
d) indică forma şi intensitatea exactă a
legăturii
e) arată sensul aproximativ al legăturii
189. SQ După sens legătură de corelatei poate fi: a) rectilinie
b) curbilinie
c) pozitivă
d) continuă
e) multimodală
190. SQ Selectați care este valoarea rxy pentru o a) 0,0 - +0,29
legătură de corelaţie directă slabă: b) 0,0 - + 0,18
c) 0,0 - +0,12
d) 0,5 - +0,29
e) 0,29 - +0,75
191. SQ Selectați pentru care din valorile a) +0,3 - +0,65
enumerate ale lui rxy legătură de corelaţie b) +0,3 - +0,69
este directă medie: c) +0,3 - +0,47
d) +0,3 - +0,74
e) 0,69 - +0.99
192. SQ Selectați valoarea rxy pentru legătură de a) +0,7 - +0,99
corelaţie directă puternică: b) +0,7 - +0,95
c) +0,7 - +0,98
d) +0,7 - +0,90
e) +0,3 - +0,69
193. SQ Pentru rxy = +0,25 legătură de corelaţie va a) directă medie
fi: b) inversă medie
c) directă puternică
d) directă slabă
e) directă medie
194. SQ Selectați legătura de corelaţie la valoarea a) inversă medie
lui rxy = - 0,85: b) inversă slabă
c) inversă puternică
d) directă puternică
e) directă medie
195. SQ Selectați tipul legăturii de corelaţie dacă a) directă slabă
rxy = +0,58: b) directă medie
c) directă puternică
d) directă deplină
e) indirectă medie
196. SQ Valoarea rxy = -0,36 indică o legătură de a) inversă slabă
corelaţie: b) inversă puternică
c) directă medie
d) inversă medie
e) directă slabă
197. SQ Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de a) directă puternică
corelaţie: b) directă medie
c) directă slabă
d) indirectă puternică
e) indirectă medie
198. SQ Selectați tipul legăturii de corelației a) inversă medie
pentru o valoarea rxy = -0,22: b) directă slabă
c) inversă slabă
d) inversă puternică
e) directă medie
199. SQ Selectați legătura de corelatei în a) curbilinie
dependență de formă: b) simplă
c) compusă
d) alternativă
e) directă
200. MQ Coeficientul de regresie se utilizează a) calcularea datelor orientative despre
pentru: nivelul puterii de legătură
b) calcularea legăturii de dependență sub
aspect cantitativ
c) calcularea nivelului puterii de legătură
dintre caractere cantitative
d) calcularea mărimii schimbării valorii unui
caracter la schimbarea valorii altui caracter cu
o unitate
e) calcularea direcției de influență a unor
factori asupra altor factori
201. SQ Mărimea schimbării valorii unui caracter a) coeficientului de corelaţie
la schimbarea valorii altui caracter cu o b) coeficientului de regresie
unitate este determinată prin calcularea: c) coeficientului de variaţie
d) deviației standard
e) erorii standard
202. MQ Apreciați care din următoarele afirmații a) un coeficient de corelaţie de -0,96 arată o
sunt adevărate dependență invers proporțională între şirurile
de valori luate în calcul
b) un coeficient de corelaţie de 0,26 arată o
dependenţă direct proporţională între şirurile
de valori luate în calcul
c) un coeficient de corelaţie de -12 arată o
dependenţă invers proporţională între şirurile
de valori luate în calcul
d) valorile coeficientului de corelaţie variază
între -1 şi 1
e) un coeficient de corelaţie de 1 arată o
dependenţă direct proporţională între şirurile
de valori luate în calcul
51.

203. MQ Într-un studiu s-au calculat valorile a) există o bună corelaţie între cele două
coeficientului de corelație între greutate şi variabile statistice deoarece r se apropie de 1
înălțimea pacienților rezultând o valoare r= b) nu există o bună corelaţie între cele două
0,87. Cum interpretați rezultatul obținut? variabile statistice deoarece r este mai mic
decât 1
c) între cele două variabile există o relație de
proporționalitate directă
d) între cele două variabile există o relație de
proporționalitate inversă
e) este o eroare de studiu
204. SQ Într-un studiu s-au calculat valorile a) există o bună corelaţie între cele două
coeficientului de corelaţie între greutate şi variable statistice deoarece r se apropie de 1
sexul pacienților rezultând o valoare r= b) nu există o bună corelaţie între cele două
0,87. Cum interpretaţi rezultatul obţinut? variabile statistice deoarece r este mai mic
decât 1
c) între cele două variabile există o corelaţie
directă
d) între cele două variabile există o corelaţie
inversă
e) este o eroare de studiu
205. SQ Raportul dintre Coeficientul de corelație și a) coeficient de veridicitate
eroarea lui se numește: b) criteriu de exactitate
c) coeficient de variație
d) criteriu de veridicitate
e) criteriu de corelație
206. SQ Legătura dintre mai mult de două a) coeficientului de corelație a rangurilor
fenomene se stabilește cu ajutorul: b) coeficientului de corelație liniară simplă
c) coeficientului de corelație liniară multiplă
d) coeficientului de variație
e) coeficientului Spearman
207. MQ Coeficientul de corelație a rangurilor: a) nu poate fi mai mare ca 1
b) nu poate fi mai mic ca -1
c) nu poate fi egal cu 1
d) nu poate fi egal cu 2
e) nu poate fi egal cu 0
208. MQ Selectați afirmațiile cu referire la a) este mai mare ca 1
Coeficientul de corelație a rangurilor: b) este mai mic ca -1
c) poate fi egal cu 1
d) poate fi egal cu 0,5
e) nu poate fi egal cu 0

209. MQ Corelaţia se aplică în practică pentru: a) determinarea veridicităţii diferenței dintre


două totalităţi comparate
b) determinarea mărimii schimbării valorii
unui caracter la schimbarea valorii altui
caracter cu o unitate
c) determinarea interacțiunii factorilor,
precum şi a puterii şi direcției de influentă a
unor factori asupra altor factori
d) determinarea variabilității fenomenului
e) determinarea omogenității fenomenului
210. SQ Analiza de corelaţie se utilizează când a) mărimea schimbării valorii unui caracter
este necesar de determinat: la schimbarea valorii altui caracter cu o
unitate
b) veridicitatea diferenţei dintre două
totalităţi comparate
c) limitele oscilaţiilor posibile ale
caracterului studiat
d) intensitatea şi direcţia de influenţă a unor
factori asupra altor factori
e) variabilitatea fenomenului
211. MQ Selectați indicatorii necesar pentru a) coeficientul de variație
calcularea coeficientului de regresie: b) coeficientul de corelaţie
c) deviația standard;
d) eroarea standard;
e) eroarea coeficientului de corelaţie.
212. SQ Selectați afirmația incorectă referitor la a) este numit corelogramă
graficul de corelaţie: b) are aspectul unui nor de puncte
c) indică existenta sau lipsa legăturii
d) indică forma şi intensitatea exactă a
legăturii
e) arată sensul aproximativ al legăturii
213. MQ Selectați afirmațiile corecte referitor la a) este numit corelogramă
graficul de corelaţie: b) are aspectul unui nor de puncte
c) indică existenţa sau lipsa legăturii
d) indică forma şi intensitatea exactă a
legăturii
e) arată sensul legăturii
214. SQ Legătura de corelaţie după formă poate fi: a) pozitivă
b) liniară
c) negativă
d) alternativă
e) bimodală
215. SQ Legătura de corelaţie după sens poate fi: a) negativă
b) curbilinie
c) rectilinie
d) alternativă
e) bimodală
216. SQ După formă legătura de corelaţie poate fi: a) alternativă
b) negativă
c) pozitivă
d) neliniară
e) multimodală
217. SQ După sens legătură de corelaţie poate fi: a) rectilinie
b) curbilinie
c) pozitivă
d) continuă
e) multimodală
218. SQ Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de a) directă puternică
corelaţie: b) directă medie
c) directă slabă
d) indirectă puternică
e) indirectă medie
219. SQ Regresie se numeşte: a) schimbarea argumentului în dependență de
schimbarea a unei sau mai multe funcții
b) schimbarea funcției în dependență de
schimbarea a unui sau mai multor argumente
c) în dependență de schimbarea unei sau mai
multe funcții argumentul nu se schimbă
d) gradul de modificare a funcției la
schimbarea argumentului cu o anumită
cantitate
e) schimbarea argumentului și funcției cu
aceiași unitate
220. SQ Dacă la sporirea oricăror valori ale a) negativă
argumentului sporirile funcţiei nu sunt b) lineară
echivalente, regresia se numeşte: c) curbilinie
d) rectilinie
e) inversă
221. MQ Dacă la sporirea oricăror valori ale a) lineară
argumentului sporirile funcției sunt b) rectilinie
echivalente, regresia se numește: c) inversă
d) curbilinie
e) indirectă
222. SQ În dependență de formă, legătura de a) curbilinie
corelaţie poate fi: b) simplă
c) compusă
d) alternativă
e) directă
223. MQ În dependență de numărul caracteristicilor a) curbilinie
corelate, legătura de corelaţie poate fi: b) simplă
c) multiplă
d) alternativă
e) directă
224. MQ Legătură de corelaţie statistică se numește a) care reprezintă o caracteristică completă a
legătura: totalității după omogenitatea ei,
particularitățile de distribuție a două caractere
comparate
b) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespund mai multe valori a
variabilei dependente
c) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
d) mai multor valori numerice a variabilei
independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
e) care este perfectă și rigidă
225. MQ Legătură funcțională este atunci când: a) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespund mai multe valori a
variabilei dependente
b) mai multor valori numerice a variabilei
independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
c) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
d) mai multor valori numerice ale variabilei
independente le corespund mai multe valori a
variabilei dependente
e) este o legătură vremelnică și într-un
singur sens
226. MQ S-a realizat un studiu pe 1500 de subiecți a) corelația este negativă; perimetrul cranian
cu vârstă de 16 ani pentru a identifica tinde să fie mai mic pentru subiecții cu indice
relația dintre perimetrul cranian și indicele de inteligență mai mare dar corelația este slabă
de inteligență. Valorile perimetrului b) există o relație negativă între perimetrul
cranian au fost obținute din fișele cranian și indicele de inteligență
medicale, iar indicele de inteligență a fost c) nu există corelație între perimetrul cranian
determinat prin aplicarea unui test de și indicele de inteligență
inteligență. S-a obținut un coeficient de d) corelația este negativă; indicele de
corelație de -0,35. Care din următoarele inteligență tinde să fie mai mic pentru
afirmații sunt corecte: subiecții cu perimetrul cranian mai mic, dar
corelația este slabă
e) corelația este pozitivă; indicele de
inteligență tinde să fie mai mic pentru
subiecții cu perimetrul cranian la naștere mai
mare, dar corelația este slabă
227. MQ Selectați indicatorii variației care se a) amplitudinea relativă
exprimă în unitatea de măsură a b) dispersia
caracteristicii studiate: c) deviația standard
d) coeficientul de variație
e) amplitudinea absolută
228. MQ Selectați indicatorii variației care nu se a) coeficientul de variație
exprimă în unitatea de măsură a b) dispersia
caracteristicii studiate: c) abaterea valorilor individuale de la medie
d) abaterea maximă pozitivă
e) amplitudinea relativă
229. MQ Selectați indicatorii care se exprimă în a) media aritmetică
procente: b) proporția
c) coeficientul de variație
d) coeficientul de corelație
e) amplitudinea relativă
230. MQ Selectați indicatorii care nu se exprimă în a) modificarea absolută
procente: b) proporția
c) coeficientul de variație
d) coeficientul de corelație
e) ritmul de dinamică
231. MQ Abaterea valorilor individuale de la medie a) indicelui de dinamică
este un indicator util în calculul: b) coeficientului de corelație
c) dispersiei
d) deviației standard
e) amplitudinii variației
232. MQ Selectați afirmațiile cu referire la abaterea a) valorile individuale se compara doar cu
valorilor individuale de la medie: media
b) în seriile pe intervale pentru calcul se iau in
considerație centrele de interval
c) în seriile pe intervale pentru calcul se ia in
considerație începutul intervalului
d) în seriile pe intervale pentru calcul se ia in
considerație sfârșitul intervalului
e) valorile individuale se pot compara cu toți
indicatorii tendinței centrale
233. MQ Selectați afirmațiile cu referire la dispersie: a) se exprimă în unitatea de măsură a
caracteristicii
b) este un indicator cu valoare teoretică
c) se exprimă în procente
d) este sensibilă la prezența valorilor aberante
e) nu are formă concretă de exprimare
234. MQ Selectați afirmațiile cu referire la abaterea a) se utilizează pentru elaborarea
medie pătratică: standardelor
b) se exprimă în unitatea de măsură a
caracteristicii
c) este un indicator cu valoare teoretică
d) este un indicator cu valoare practică
e) se aplică la estimarea erorilor de selecție
235. MQ Coeficientul de variație reprezintă: a) deviația standard exprimată procentual
b) un indicator sintetic al variației
c) un indicator util în compararea gradelor de
omogenitate
d) un indicator simplu al variației
e) raportul procentual dintre deviația standard
și medie
236. SQ La criteriile variabilității caracterului se a) eroarea reprezentativității
referă: b) coeficientul de variație
c) coeficientul de corelație
d) intervalul de încredere
e) valoarea medie a caracterului
237. SQ Amplitudinea absolute în seria de variație a) nivelul mediu al caracterului
caracterizează: b) distribuția caracterului
c) regresia caracterului
d) diferența între valoarea maximă și minimă
e) expresia procentuală a diferenței între
valoarea maximă și minimă
238. SQ Amplitudinea relativă în seria de variație a) nivelul mediu al caracterului
caracterizează: b) distribuția caracterului
c) regresia caracterului
d) diferența între valoarea maximă și minimă
e) expresia procentuală a diferenței între
valoarea maximă și minimă
239. MQ Limitele seriei de variație sunt determinate a) diferența dintre variantele maximă şi
de: minimă
b) varianta maximă şi minimă
c) raportul dintre varianta maximă şi cea
minimă
d) raportul dintre varianta minimă şi cea
maximă
e) valoarea minimă şi maximă
240. SQ Amplitudinea absolută în seria de variație a) suma dintre varianta maximă şi cea
este determinată de: minimă
b) raportul dintre varianta minimă şi cea
maximă
c) diferența dintre varianta maximă şi cea
minimă
d) raportul dintre varianta maximă şi cea
minimă
e) produsul dintre varianta maximă şi cea
minimă
241. SQ Amplitudinea relativă în seria de variație a) nivelul mediu al caracterului
caracterizează: b) distribuția caracterului
c) regresia caracterului
d) diferența între valoarea maximă și minimă
e) expresia procentuală a diferenței între
valoarea maximă și minimă
242. MQ Limitele seriei de variație sunt determinate a) diferența dintre variantele maximă şi
de: minimă
b) varianta maximă şi minimă
c) raportul dintre varianta maximă şi cea
minimă
d) raportul dintre varianta minimă şi cea
maximă
e) valoarea minimă şi maximă
243. SQ Amplitudinea absolută în seria de variație a) suma dintre varianta maximă şi cea
este determinată de: minimă
b) raportul dintre varianta minimă şi cea
maximă
c) diferența dintre varianta maximă şi cea
minimă
d) raportul dintre varianta maximă şi cea
minimă
e) produsul dintre varianta maximă şi cea
minimă
244. SQ Limite seriei de variație caracterizează: a) distribuția caracterului
b) reprezentativitatea
c) nivelul mediu al caracterului
d) valorile extreme ale seriei
e) dispersia caracterului
245. MQ Gradul de omogenitate a câtorva caractere a) coeficientul de variație
este posibil de comparat, calculând: b) limita seriei de variație
c) coeficientul de corelație
d) coeficientul de regresie
e) raportul procentual dintre deviația
standard și medie
246. SQ Când coeficientul variației (Cv) este egal a) variaţie foarte înaltă
cu 17,4%, variația caracterului este: b) variaţie înaltă
c) variaţie medie
d) variaţie foarte joasă
e) variație mică
247. SQ La valoarea de 7,8% a coeficientului de a) mediu
variație, gradul de variabilitate al b) mic
caracterului este: c) foarte mare
d) foarte mic
e) mare
248. SQ Dacă coeficientul de variație este de a) omogenă
26,2%, variabilitatea caracterului este: b) neomogenă
c) medie
d) înaltă
e) mică
249. MQ Valoarea coeficientului de variație de a) omogenitatea perfectă a totalității studiate
44,3%, denotă despre: b) lipsa de omogenitate
c) omogenitatea relativă a totalității studiate
d) variație mică
e) variaţie înaltă
250. SQ Gradul de variabilitate a câtorva caractere a) amplitudinea
poate fi comparat calculând: b) abaterea medie pătratică
c) coeficientul de variație
d) coeficientul de corelație
e) limita seriei
251. MQ Amplitudinea seriei de variație ne oferă a) dispersia caracterului luând în
informație despre: consideraţie structura internă a totalităţii
studiate
b) dispersia caracterului fără analiza
structurii interne a totalităţii studiate
c) dispersia caracterului în baza variantelor,
care depăşesc media aritmetică
d) omogenitatea valorilor
e) dispersia fenomenului fără a preciza
structura internă a acestuia
252. MQ Pentru a compara gradul de variabilitate a a) limita seriei
lungimii corpului nou-născuților băieți şi b) amplitudinea
fetițe este mai bine a utiliza: c) deviația standard
d) coeficientul variației
e) abaterea medie pătratică
253. SQ Pentru a compara gradele de omogenitate a a) amplitudinea
masei corpului la nou-născuți și a lungimii b) coeficientul variației
acestora trebuie de calculat: c) deviația medie pătratică
d) coeficientul de corelație
e) limita seriei
254. MQ Selectați indicatorii variației: a) media aritmetică
b) mediana
c) amplitudinea
d) abaterea medie pătratică
e) dispersia
255. MQ Indicatorii variației, după modul de a) indicatori calculați pentru serii
sistematizare a datelor primare, sunt: multidimensionalei
b) indicatori calculați pentru serii
unidimensionale
c) indicatori calculați ca mărimi absolute
d) indicatori calculați ca mărimi relative
e) indicatori calculați ca mărimi medii
256. MQ Indicatorii variației, după modul de calcul a) indicatori calculați pentru serii
şi exprimare, sunt: multidimensionalei
b) indicatori calculați pentru serii
unidimensionale
c) indicatori calculați ca mărimi absolute
d) indicatori calculați ca mărimi relative
e) indicatori calculați ca mărimi medii
257. SQ Indicatorii variației, după numărul a) indicatori calculați pentru serii
variantelor luate în calcul, sunt: multidimensionalei
b) indicatori calculați pentru serii
unidimensionale
c) indicatori calculați ca mărimi absolute
d) indicatori calculați ca mărimi relative
e) indicatori sintetici
258. MQ Abaterea medie pătratică: a) este un indicator important în analiza
variației
b) este un indicator important în analiza
frecvenței fenomenului
c) se folosește la estimarea erorilor de
selecție
d) se utilizează pentru elaborarea
standardelor de dezvoltare fizică
e) se exprimă în unitatea de măsură în care
se exprimă şi caracteristica
259. SQ Coeficientul de variație ce indică o a) un coeficient de variație cu valori sub ±
variație mică este: 10%
b) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între ± 10% şi ± 20%
c) un coeficient de variație cu valori peste ±
20%
d) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între 35 - 40%
e) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între 40 - 45%
260. SQ Coeficientul ce indică o variație mare a) un coeficient de variație cu valori sub ±
este: 10%
b) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între ± 10% şi ± 20%
c) un coeficient de variație cu valori peste ±
20%
d) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între 5 - 10%
e) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între 10 - 15%
261. SQ Coeficientul ce indică o variație medie a) un coeficient de variație cu valori sub ±
este: 10%
b) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între ± 10% şi ± 20%
c) un coeficient de variație cu valori peste ±
20%
d) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între 35 - 40%
e) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între 40 - 45%
262. SQ În seria de variație unde f =1, iar n <120,
deviația medie pătratică se calculează
conform formulei:

263. SQ În seria variabilă unde f >1, iar n > 120,


deviația medie pătratică se calculează după
formula:

264. SQ În seria variabilă unde f >1, iar n <120,


deviația medie pătratică se calculează
după formula:

265. SQ Selectați formula de calcul a coeficientului


de variație:
266. SQ În seria variabilă unde f >1, iar n <120,
dispersia se calculează după formula:

267. SQ În seria de variație unde f =1, iar n >120,


dispersia se calculează conform formulei:

268. SQ În seria de variație unde f >1, iar n >120,


dispersia se calculează conform formulei:

269. SQ Formula de calcul a deviației standard a) amplitudinea relativă


conține: b) dispersia
c) coeficientul de variație
d) amplitudinea absolută
e) sporul absolut
270. MQ Gradul de variabilitate a câtorva caractere a) limita seriei de variație
este posibil de comparat, calculând: b) coeficientul de variație
c) coeficientul de corelație
d) coeficientul de regresie
e) raportul procentual dintre deviația
standard și medie
271. MQ Tipurile seriilor cronologice sunt: a) de moment
b) de interval
c) simple
d) compuse
e) atribuibile
272. MQ Evoluția fenomenului în timp poate fi a) prin coloane
reprezentată grafic prin diagrama: b) liniară
c) sectorială
d) intracolonară
e) radială
273. SQ Pentru reprezentarea grafică a a) radială
modificărilor sezoniere ale fenomenului b) sectorială
se folosește diagrama: c) prin bare
d) pin coloane
e) pictograma

274. SQ Modificările ciclice se realizează în a) spațiu


funcție de: b) timp
c) persoană
d) venit
e) etnie

275. MQ Seria cronologică: a) este seria formată din valori omogene și


comparabile
b) este seria formată doar din valori relative
şi medii
c) vizează măsurarea creșterilor sau
descreșterilor unui fenomen în timp
d) este seria formată doar din valori absolute
e) se utilizează pentru a analiza statica
populației
276. MQ Particularitățile seriilor cronologice sunt: a) interdependența termenilor
b) omogenitatea
c) periodicitatea
d) variabilitatea
e) incomparabilitatea

276. SQ Una din particularitățile seriilor a) incomparabilitatea


cronologice este. b) independența
c) omogenitatea
d) unicitatea
e) invariabilitatea

277. MQ Seriile cronologice de moment: a) sunt formate din valori care se referă la
anumite intervale de timp
b) permit cumularea valorilor termenilor
c) reprezintă nivelul la care a ajuns
fenomenul într-un moment
d) nu permit cumularea valorilor termenilor
e) pot fi formate din valori ale fenomenului
înregistrate la finele anului
278. MQ Seriile cronologice de intervale: a) nu permit cumularea valorilor termenilor
b) sunt formate din valori care se referă la
anumite intervale de timp
c) permit cumularea valorilor termenilor
d) fiecare valoare este rezultatul unui proces
realizat într-o perioadă de timp
e) pot fi formate din valori ale fenomenului
înregistrate la începutul anului
279. MQ Seriile cronologice formate din valori a) medii
relative pot include: b) rate
c) mediane
d) rapoarte
e) proporții
280. MQ Seriile cronologice formate din valori a) module
medii pot include: b) ratele
c) medii
d) proporții
e) mediane

281. MQ Într-o serie cronologică formată din valori a) morbiditatea


absolute, putem întâlni așa indicatori ca: b) numărul de paturi
c) mortalitatea
d) numărul de medici
e) asigurarea populației cu medici

282. SQ Într-o serie cronologică formată din valori a) numărul de populație


relative, putem întâlni așa indicator ca: b) numărul de medici
c) natalitatea
d) numărul de decese
e) numărul de nașteri
283. MQ Seria cronologică poate fi reprezentată a) poligonul frecvențelor
grafic prin: b) diagrame prin coloane
c) diagrame polare
d) cronograme
e) histograme

284. MQ Indicatorii absoluți ai seriei cronologice a) indicele de dinamică


sunt: b) volumul agregat
c) modificarea absolută
d) valoarea absolută a unui procent din ritmul
de dinamică
e) valorile individuale absolute
285. MQ Indicatorii relativi ai seriei cronologice a) volumul agregat
sunt: b) ritmul de dinamică
c) indicele de dinamică
d) nivelul mediu
e) modificarea medie absolută
286. MQ Indicatorii medii ai seriei cronologice a) valoarea absolută a unui procent din ritmul
sunt: de dinamică
b) nivelul mediu
c) ritmul de dinamică
d) indicele mediu de dinamică
e) ritmul mediu de dinamică
287. MQ Ajustarea seriilor cronologice se poate a) metode analitice
face prin următoarele metode: b) metode sintetice
c) metoda grafică
d) metoda mediilor glisante
e) metoda mediei de grup

288. SQ Unul din indicatorii medii ai seriei a) valoarea absolută a unui procent din ritmul
cronologice este: de dinamică
b) nivelul mediu
c) ritmul de dinamică
d) volumul agregat
e) indicele de dinamică

289. SQ Unul din indicatorii relativi ai seriei a) volumul agregat


cronologice este : b) modificarea absolută
c) indicele de dinamică
d) nivelul mediu
e) modificarea medie absolută

290. SQ Unul din indicatorii absoluți ai seriei a) volumul agregat


cronologice este: b) ritmul de dinamică
c) indicele de dinamică
d) nivelul mediu
e) modificarea medie absolută

291. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica a) simplă de moment


mortalității populației pe parcursul a 10 b) simplă de interval
ani este o serie: c) complexă de moment
d) complexă de interval
e) complexă

292. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica a) simplă de moment


incidenței populației pe parcursul a 5 ani b) simplă de interval
este o serie: c) complexă de moment
d) complexă de interval
e) complexă

293. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica a) simplă de moment


numărului de medici la 1 ianuarie pe b) simplă de interval
parcursul a 5 ani este o serie: c) complexă de moment
d) complexă de interval
e) complexă
294. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica a) simplă de moment
numărului de decese pe parcursul a 7 ani b) simplă de interval
este o serie: c) complexă de moment
d) complexă de interval
e) complexă

295. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica a) simplă de moment


numărului de nașteri pe parcursul a 5 10 b) simplă de interval
ani este o serie: c) complexă de moment
d) complexă de interval
e) de moment

296. SQ Diferența dintre două valori ale seriei a) indicele de dinamică


cronologice reprezintă: b) modificarea absolută
c) ritmul de dinamică
d) modificarea medie absolută
e) volumul agregat

297. SQ Raportul simplu sau procentual dintre a) modificarea absolută


două valori ale seriei cronologice b) indicele de dinamică
reprezintă: c) ritmul de dinamică
d) modificarea medie absolută
e) volumul agregat
298. MQ Indicați tipurile de grafice: a)cartodiagrame
b)diagrame
c)cu coordonate rectangulare
d)cu coordonate polare
e)speciale

299. MQ Selectați tipurile de diagrame: a)cu structură terţiară


b)de proporţii
c)cu coordonate geografice
d)cu coordonate bipolare
e)bazate pe lungimi

300. MQ Selectati diagramele bazate pe lungimi. a)diagrama cu bare


b)diagrama de structură în dreptunghi
c)diagrama de structură în cerc
d)pictograma
e)cartograma