1. Scopul examenului clinic.

Examenul subiecti- anamneaza (se stabilesc identitatea bolnavului, vârsta si

ocupaţia, conditiile de viata si munca,istoricul bolii, acuzele) Examenul
exobucal - simetria faciala, dimensiunea verticala, aspectul tegumentelor,
sensibilitati faciale particulare, tumefactii, adenopatii. Examenul endobucal-
Se execută prin inspecția cavității bucale cu ajutorul instrumentelor (oglinda
stomatologica, sonda, pensa dentară etc.) în condiții de iluminare perfectă.
Examenul organelor și al tesuturilor cavității bucale urmărește scopul de a
scoate la iveală dereglările morfologice, comparînd starea lor prezentă cu
structura morfologică. La realizarea acestor sarcini afară de inspectia vizuală
se aplică metodele de palpare, percuție și sondare, iar la necesitate și cele
paraclinice. Examenul endobucal se execută intr-o anumită ordine: 1)
raportul dintre buze, gradul de deschidere a gurii şi mobilitatea muşchiului
orbicular al buzelor; 2) dinții; 3) arcadele dentare; 4) raportul dintre arcadele
dentare (tipul de ocluzie); 5) mucoasa cavității bucale; 6) apofizele alveolare
şi maxilarele.
In vederea realizării unei terapii de restaurare protetică, pe prim plan se
situează elaborarea unui diagnostic cât mai exact, care vizează atât statusul
ţesuturilor dento- parodontale, cât şi toate formaţiunile conexe.Pe baza
informaţilor culese m cadrul etapelor de diagnostic, este posibilă ulterior
elaborarea unui plan de tratament în conformitate cu statusul clinic şi
doleanţele pacientului. Pentru obţinerea unui succes în terapia cu restaurări
protetice fixe , trebuie acordată o atenţie deosebită fiecărei etape clinico-
tehnice, începând cu anamneza şi stabilirea diagnosticului
2. Ce tipuri de punţi dentare sînt considerate atipice?
a. după modul de situare a elementelor de suport
b. după modul de fixare
c. după construcţie
Punți dentare cu croșete mixte Punți dentare cu șurub după Jude; Punți dentare cu
șurub după Rândașu ; Punți dentare mobilizabile Punți dentare demontabile Punți
pe implante Punti provizorii Punți fixate fizico-chimic.
a.după modul de situare a elementelor de suport -suport odonto-parodontal
-suport implantar -suport mixt: odonto-parodontal si implantar Odonto-parodontal
si mucoosos Implantar si mucoosos.
b.după modul de fixare -prin cimentare(oxifosfat de
zinc,policarboxil,glassionomer). -prin adezivi-puntea de colaj. -prin înșurubare-
punți demontabile. -prin fricțiune-punți mobilizabile-cape
telescopate,attachements. -prin ancorare cu croșete.
c.după construcție (speciale=atipice) Burlui: -puntea de
colaj(exemple:Maryland,Rochette) -punți stabilizatoare(de imobilizare) -punți pe
implante:pot fi Fixe(se cimenteaza la implante) Demontabile(se inșurubează)
Mobilizabile(se telescopează) -punți segmentate(imbricate) -punți mobilizabile:
demontabile(fixate prin insurubare) sau cu elemente speciale tip culise/telescop.

3. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în caz de contructura mandibulei.

 4. Factorii de mediu intern şi extern în etiologia ADM.

Factorii ereditari
● Trasaturi caracteristice unei rase,etnii sau regiune geografica
● Trasaturi familiale
2. Bolile congenitale includ despicături labio-maxilo-palatine care intervin în
timpul creşterii fetale şi afectează dezvoltarea structurilor craniofaciale şi dentare.
3. Sindroamele genetice apar ca aberatii ale perechilor de cromozomi care intră în
alcătuirea ADN-ului (22XX sau 22XY) şi afectează dezvoltarea structurilor
generale şi cranio-faciale şi dento-maxilare (trisomii, maladii gonosomiale,
disostoze, condrodistrofii, osteopatii condensate)

 4. Tulburări de nutriție
5. Tulburări endocrine Hipo/hiperfunctia: · Hormonului de crestere STH
somatotrop · Parathormonul · Hormonii tiroidieni (tiroxina, triiodotironina) ·
Hormonul timic
6. Tulburari de metabolism · Tulburările de nutritie (masticatie, digestie, absorbtie,
transport) determină tulburări în dezvoltarea generală şi dento-facială. Aportul de
proteine, glucide, lipide, vitamine şi săruri minerale asigură o creştere normală a
organismului şi a aparatului dento-maxilar. Absenta sau excesul aportului unuia
dintre aceste nutrimente pot determina dereglări cu manifestări şi la nivelul
aparatului dento-maxilar. · Rahitismul
7. Boli infecțioase
8. Mediul înconjurător
9. Traume și accidente
10. Postură
11. Presiuni anormale
Factorii locali
1. anomalii dentare de număr dinți supranumerari , absențe dentare( congenitale
carii și accidente)
2. anomalii dentare de volum
3. anomalii dentare de formă
4. fren labial anormal și bariere mucoase
5. pierdere prematură a dintilor
6. Retenție prelungită a dinților temporari
7. întârziere în erupția dinților permanenți
8. anchiloze dentare
9. carii dentare
10. restaurari dentare incorecte
5. Caracteristica opţiunilor protetice mobilizabile în cadrul restaurărilor implanto-purtate.
Coroanele, punțile și protezele dentare sunt cele trei tipuri de proteze dentare care pot fi
utilizate în coordonare cu implanturile dentare. Fiecare tip de proteză este folosit pentru a
înlocui dinții lipsă, dar variază în ceea ce privește câți dinți pot înlocui și modul în care sunt
atașați de implantul dentar.

6. Explicaţi formularea diagnosticului în protetica dentară după formele nozologice a

afecţiunilor stomatologice.
La baza stabilirii şi formulării diagnosticului vor fi puse rezultatele unui examen
competent, complex și consecutiv, clinic și paraclinic. În protetica dentară
diagnosticul se reduce nu numai a stabilirea formei nozologice a afecțiunii, dar şi
la descrierea dereglărilor morfologice, topografice, de funcție, a factorilor
etiologici, patogenetici, complicațiilor, dereglărilor fizionomice şi deci poartă un
caracter descriptiv. Prin urmare, diagnosticul este compus din 3 părți: 1) afecțiunea
principală; 2) complicațiile provocate de afecțiunea principală; 3) afecțiunile
concomitente si asociate Afecțiunea principală necesită un tratament ortopedo-
protetic și constituie cauza solicitării asistentei medicale din partea pacientului. Ea
reprezintă forma nozologică cu concretizarea dereglărilor morfologice,

 topografice, determinarea gradului și caracterului durerilor (acut, cronic)

folosindu-se clasificările cunoscute. Tot aici sint incluse și dereglările funcționale
(masticație. fonație, deglutitie etc.) indicindu-se gradul de exprimare, apoi factorul
etiologic patogenia leziunii (dacă au fost evidențiate), terminind cu dereglárile
fizionomice care au o deosebită importanță indiferent de gen şi virstă. Dacă
afecțiunea principală pe parcursul evoluției sale a provocat oarecare complicații
(migrări dentare, deformații ale arcadelor dentare, de ocluzie, abraziune patologică
a tesuturilor dure ale dinților restanți, apariția mobilității patologice a dinților,
modificări ale dimensiunii verticale de ocluzie, trauma fibromucoasei,disfuncții ale
sistemului stomatognat etc.), atunci aceste complicații constituie partea a doua a
diagnosticului urmind să fie descrise după acelaşi principiu. Partea a treia a
diagnosticului o alcătuiesc maladiile concomitente, care pot fi generale și
stomatologice. medicul este dator să ia în considerație maladiile generale atit la
intocmirea planului de tratament, cit și la aplicarea lui (în boala hipertensivă,
stenocardie, epilepsie etc.). Aceste date sint notate in compartimentele respective
ale fişei de ambulatoriu. Cit privește maladiile concomitente stomatologice,
medicul le evidențiază în timpul examenului clinic şi paraclinic, ele constituind
partea a treia a diagnosticului (leucoplachia, lichenul roşu plan etc.). Prin urmare,
stabilirea diagnosticului corect solicită o examinare minuțioasă a pacientului care
ne va ajuta ulterior și la formularea diagnosticului diferențiat. La baza acestui
diagnostic stau deosebirile dintre datele tabloului clinic și rezultatele examenului
paraclinic. Principalul moment in stabilirea diagnosticului diferențiat constă in
evidențierea simptomului caracteristic pentru maladia respectivă. In acest scop se
va face o analiză comparativă a tabloului clinic și a datelor examenului
complementar al maladiei în cauză cu cele ale maladiilor asemănătoare.
7. Argumentaţi necesitatea metodologiei speciale de examinare a pacienţilor cu
afecţiuni stomatologice.
La baza stabilirii i formul rii diagnosticului vor fi puse rezultatele unui examen
competent, complex i consecutiv, clinic i paraclinic. În protetica dentar

diagnosticul se reduce nu numai a stabilirea formei nozologice a afec iunii, dar i la

descrierea deregl rilor morfologice, topografice, de func ie, a factorilor etiologici,
patogenetici, complica iilor, deregl rilor fizionomice i deci poart un caracter descriptiv.
Prin urmare, diagnosticul este compus din 3 p r i:

1) afec iunea principal ;

2) complica iile provocate de afec iunea principal ;

3) afec iunile concomitente si asociate

Afec iunea principal necesit un tratament ortopedo-protetic i constituie cauza

solicit rii asistentei medicale din partea pacientului. Ea reprezint forma nozologic cu
concretizarea deregl rilor morfologice, topografice, determinarea gradului i caracterului
durerilor (acut, cronic) folosindu-se clasific rile cunoscute. Tot aici sint incluse i
deregl rile func ionale (mastica ie. fona ie, deglutitie etc.) indicindu-se gradul de
ț
ț
ă
ă
ț
ț
ț
ă
ş
ă
ă
ă
ș



ț
ă
ă
ț
ț
ă
ț
ș
ă
ă
ț
ă

ş
ț
ș
ă
ă
ț
ă
ș

ş
ș
ă
 exprimare, apoi factorul etiologic patogenia leziunii (dac au fost eviden iate), terminind
cu dereglárile fizionomice care au o deosebit importan indiferent de gen i virst .

Dac afec iunea principal pe parcursul evolu iei sale a provocat oarecare complica ii
(migr ri dentare, deforma ii ale arcadelor dentare, de ocluzie, abraziune patologic a
tesuturilor dure ale din ilor restan i, apari ia mobilit ii patologice a din ilor, modific ri
ale dimensiunii verticale de ocluzie, trauma fibromucoasei,disfunc ii ale sistemului
stomatognat etc.), atunci aceste complica ii constituie partea a doua a diagnosticului
urmind s fie descrise dup acela i principiu.

Partea a treia a diagnosticului o alc tuiesc maladiile concomitente, care pot fi generale i
stomatologice. medicul este dator s ia în considera ie maladiile generale atit la
intocmirea planului de tratament, cit i la aplicarea lui (în boala hipertensiv , stenocardie,
epilepsie etc.). Aceste date sint notate in compartimentele respective ale fi ei de
ambulatoriu. Cit prive te maladiile concomitente stomatologice, medicul le eviden iaz
în timpul examenului clinic i paraclinic, ele constituind partea a treia a diagnosticului
(leucoplachia, lichenul ro u plan etc.). Prin urmare, stabilirea diagnosticului corect
solicit o examinare minu ioas a pacientului care ne va ajuta ulterior i la formularea
diagnosticului diferen iat. La baza acestui diagnostic stau deosebirile dintre datele
tabloului clinic

i rezultatele examenului paraclinic. Principalul moment in stabilirea diagnosticului

diferen iat const in eviden ierea simptomului caracteristic pentru maladia respectiv . In
acest scop se va face o analiz comparativ a tabloului clinic i a datelor examenului
complementar al maladiei în cauz cu cele ale maladiilor asem n toare.

8. Etapele clinico-tehnice la confecţionarea protezelor parțiale mobilizabile

scheletate atipice.
1)Amprentarea campului protetic sau si prepararea dintilor-stalpi;
2)Confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator;
3)Modelarea elemntelor de agregare si inlocuirea machetelor cu aliajul solicitat;
4)Aplicarea elemntelor de agregarepe dintii stalpi, modelarea corpului de punte si
montarea dintilor prefabricati;
5)Proba machetei puntii mbilizabile in cavitatea bucala;
6)Ambalarea machetei si inlocuirea cerii cu acrilat;
7)Dezambalarea, prelucrarea si lustruirea puntii mobilizabile;
8)Proba si instalarea puntii dentare in cavitatea bucala.

9. Principii de tratament protetic în caz de macrodonţie.

Macrodenția poate fi:
- generalizată adevărată sau gigantism dentar. “Afectează toţi dinții şi se asociază
cu gigantismul hipofizar.
-generalizată relativă, fiind rezultatul. disproporiiilor relative ale dinţilor şi
maxilarelor, în care ereditatea joacă us rol important: .
-localizată simetrică -(incisivi superiori, _canini, molari) sau asimetrică,
unilaterală, asociată hiperhemitroifiei “faciale, formă puţin cunoscută.
Tratament: Principala problemă pe care aceşti dinţi o ridică este de ordin estetic. În
ș
ă
ă
ă
ț
ă
ț

ă
ț
ș
ț


ş
ă
ț
ț
ă


ț
ş
ă
ă
ş
ț
ă


ă
ă
ș
ț
ț
ă
ă
ț
ă
ț

ț
ț


ă
ă





ș
ă
ă


ț


ș
ț

ț


ş
ă


ş






ă
ă
ț
ț
ă
ă
ă
ș


 funcţie de gravitatea problemei, una din metodele de corectare a macrodonţiei este
extracţia urmată de remodelare fie prin implant dentar fie prin punţi protetice fixe.
Tratament : – Refacerea dintelui subdimensionat din compozit –
reprezintă o variantă minim invazivă, durabilă, rezistentă și
fizionomică
– Fațetarea – constă în aplicarea la nivelul dintelui/dinților din
grupul frontal a unor fațete subțiri, însă aplicarea acestora este
un proces ireversibil și implică subțierea smalțului. De asemenea,
este de evitat consumarea anumitor alimente care pot păta
fațetele, precum vinul, cafeaua, ceaiul, etc.
– Coroanele dentare– sunt eficiente pentru mai multe probleme
precum: discolorări, distrugeri întinse ca urmare a unor procese
carioase, acoperirea implanturilor, dar și corectarea anomaliilor
dentare, în principal microdonția. Acestea sunt rezistente și au
durabilitatea cea mai mare.
10. Complicaţii posibile la tratamentul anomaliilor de ocluzie adîncă, deschisă,
încrucişată.
Rezorbtii dentare
Probleme cu articulatia
Salturi cracmente disfunctii articulate
Subluxatii in articulatii
Recidiva problemei initiale
• Eșecul tratamentului
• Recidivarea malocluziei
• Eroziuni ale mucoasei
• Apariția gingivitelor, parodontitelor în cursul tratamentului
• Demineralizarea smalțului, apariția cariilor
• Resorbții radiculare
• Recesiuni gingivale
11. Metode de tratament şi profilaxia complicaţiilor în tratamentul protetic cu
incrustaţii.
Efectuarea unui examen clinic corect.
o Sensibilizarea pacientului faţă de necesitatea unei igiene correcte
aceasta fiind o cheie a reuşitei a tratamentului protetic
o Asanarea regulată a cavitătii bucale, prin eliminarea tartrului şi a
factorilor de retenţie a plăcii.
o Alegerea corectă a tipului de incrustație (conform indicațiilor)
o Respectarea cerintelor de preparare a cavitatii pentru incrustatie
1) cavitatea sa fie preparate in limitele smaltului si dentine;
2)peretii verticali ai cavitatii sa fie paraleli intre ei sau usor sa devieze
3)largirea cavitatii in limitele tesuturilor sanatoase(pentru profilaxia























































 recidivei cariei)
4)crearea punctelor retentive pentru a asigura o buna fixare a
incrustatiei
5)marginile cavitatii sa fie bizotate
o Respectarea munuţioasă a etapelor de realizare a lucrărilor protetice
o Analiza ocluzală corectă
12. Clasificarea sistemelor implantare după termenele de încărcare funcţională.
În func ie de momentul aplic rii: - imediat (postextrac ional); - imediat-tardiv
(precoce - dup vindecarea pl gii 10-14 zile); - tardiv (dup vindecarea pl gii
osoase 3-6 luni)

-Juxtaosoase

-Endoosoase

-Transosoase

-Combinate

-Tip rădăcină

-Lame

-Ace tripodal

-Forme Hibride

13. Care este riscul examinării incomplete?

14. Indicaţii către tratamentul protetic cu proteze dentare parţiale mobilizabile atipice.
edentatii partiale/partial intinse.
- migrari dentare.
- anomalii dentoparodontale.
- anomalii de dezvoltare cranio faciala.
- anomalii dentomaxilare.
• Edentatie partiale cu brese intercalate ,intinse,multiple
• Restabilirea integritatii arcadelor dentare
• Pentru innlocuirea mai mult sau ega cu 4 dinti intr-o bresa.
15. Contraindicaţii relative (de moment) la aplicarea implantelor dentare.
Relative:
• sifilis
• TBC manifest
• SIDA
• diabet compensat
• alergii
• boli psihice





ț







ă














ă
ă











ț
ă



ă

 • alcoolism (predispoziție la infecții și vindecare cu întârziere)

• tabacismul (scăderea imunității, a absorbției Calciului și favorizarea apariției
parodontopatiilor)
• afecțiuni acute care sunt tratate corect și dispar fără urmări
• stări fiziologice pasagere (perioada menstruală)
• graviditate în primele trei luni și ultimile două luni (stresul, medica- ția și
radiografiile pot influența negativ viaţa intrauterină a fătului)
• stările alergice compensatorii
• bolile sangvine curabile
• bolile endocrine curabile
• bolile de renichi şi ficat curabile
• bolile psihice revendicative
• reumatismul de formă ușoară curabilă
• maladia infecțioasă evolutivă
• primele 6-8 luni după infarct
• primele 10-12 luni după ictus
Relative:
• sifilis
• TBC manifest
• SIDA
• diabet compensat
• alergii
• boli psihice
• alcoolism (predispoziție la infecții și vindecare cu întârziere)
• tabacismul (scăderea imunității, a absorbției Calciului și favorizarea apariției
parodontopatiilor)
• afecțiuni acute care sunt tratate corect și dispar fără urmări
• stări fiziologice pasagere (perioada menstruală)
• graviditate în primele trei luni și ultimile două luni (stresul, medica- ția și
radiografiile pot influența negativ viaţa intrauterină a fătului)
• stările alergice compensatorii
• bolile sangvine curabile
• bolile endocrine curabile
• bolile de renichi şi ficat curabile
• bolile psihice revendicative
• reumatismul de formă ușoară curabilă
• maladia infecțioasă evolutivă
• primele 6-8 luni după infarct
• primele 10-12 luni după ictus Componentele sistemelor implantare.
Relative patologice:
Afte bucale,herpes,resturi radiculare,bruxism,leziuni parodontale netratate
Anatomice:
Oferta osoasa insuficienta,afectiuni dinti vecini,patologia frenurilor,plicilor,cicatrici vicioase
pe creasta alveolara,pozitie coborita a sinusului maxilar.
● Contraindicatii relative locale:
























































































 ○ - Oferta si/sau calitate osoasa insuficienta
○ - Macroglosie,
○ - Bruxism

16. Metode de tratament şi profilaxia complicaţiilor în tratamentul protetic cu coroane de

înveliş.
17. Particularităţile migrărilor dentare la copil şi adult.
Etiologia migrarilor dentare:
Factori locali
- leziunile odontale coronare
- edentatiile partiale
- abraziuni excesive
- refacerea incorecta a suprafetelor ocluzale
- afectiuni paradontale
- cicatrici mucozale
Factori generali
– obiceiuri vicioase (muscarea limbii, buzelor, obrajilor, deglutitia infantila)
- parafunctii musculare
- tumorile chistice
-dereglari endocrine, cardio-vasculare, ale SNC
Patogenia migrarilor dentare:
Abrikosov- fenomen de hipertrofie vacanta pe motiv ca organismul nu accepta in
sine spatii goale
Katz- dintii chiar si in arcadele dentare intacte pot migra sub influenta factorilor
interni/externi (morfologici, fiziologici, constitutionali, endocrinici, sociali, de trai
s.a.) ceea ce esteabsolut fiziologic
Kalvelis- echilibrul dintelui pe arcada este realizat prin ligamentul interdentar si de
forta de masticatie iar migrarea unui dinte spre spatiul edentat atrage dupa sine si
ceilalti dinti
V. Kurleandski- forta de masticatie provoaca compresiunea tuburilor osoase si
deplasarea lichidului intertisular spre zona apofizei alveolare a dintilor lipsiti de
antagonisti ducand la cresterea apofizei alveolare- egresie
S. Kristab si A. Dovbenko – au stabilit interdependenta intre forma fetei, forma
radacinilor si mecanismul migrarii dentare - fata conusoidala- radacini drepte - fata
con-invers- radacinile dintilor superioridrepte, inferiori- incovoiate - fata
patrataradacinile cu configuratii diferite la ambele maxilare Radacinile drepte
favorizeaza
migrari verticale iar celeincovoiate – migrari M-D, V-O
Tipuri de migrari dentare dupa Ilina Marcosean, Ponomareova:
Migrarea dintelui antagonist in plan vertical se prezinta in 2 forme:
1. Dintele antagonist celui extras depaseste dupa un timp cu suprafata sa
ocluzala planul de ocluzie, migreaza impreuna cu alveola sa, insa raportul
intra- si extraalveolar nu seschimba
2. Dintele antagonist depaseste planul de ocluzie fara modificari ale apofizei
alveolare, insa raportul coroana-radacina este schimbat
Clasificarea migrarilor dentare
















































































 E. Gavrilov 1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau inferiori 2. Migrari
verticale reciproce ale dintilor superiori si inferiori 3. Migrari mezio-distale 4.
Migrari vestibulo-orale 5.Migrari de rotatie in jurul axei dintilor 6. Migrari mixte
M. Cojocaru- I. Dupa starea t. paradontale a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni
parodontale b) Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale c) Migrari
dentoalveolare cu recesiuni si micorarea spatiului interalveolar II.Dupa raportul S
ocluzale a dintelui cu planul de ocluzie: a) 10 mm III. Dupa gradul de recesiune e)
incipienta f)medie g) grava
Tabloul clinic al migrarilor verticale:
Forma compensata:
•. In edentatii laterale unimaxilare – unilaterale: -. migrarea dintilor
impreuna cu alveola (edentatii mari) -. in edentatii mici – migrarea
cuspizilor ( M, D) -. cuspizii neabraziati datorita hiposolicitarii -. planul de
ocluzie denivelat -. blocarea ocluzieidinamice
•. In edentatii laterale unimaxilare- bilaterale, intinse -. dintii frontali cu
abraziune
orizontala ( preiau fct. triturarii) -. se micsoreaza DVO si spatiul
interalveolar -.dereglarea cinematicii mandibulare
Forma decompensate:
La nivelul parodontului : inflamatie, durere, recesiune, traumatizare,
crestereamobilitatii dentare, pierderea dintilor
La nivelul ATM : deplasarea spre posterior si in sus a condililor
mandibulari, zgomote articulare, devierea traiectoriei
mandibulare, durere ( locala/ reflexa,surda/acuta,
uni/bilaterala
La nivelul arcadelor dentare : frontalii superiori impinsi spre
corticala externadatorita suprasolicitarii, aspectul dintilor “ in
evantai”, aparitia tremelor, disastemelor, micsorarea etajului
inferior al fetei
Sindromul molarului de 6 ani:
Semne patologice:
*mezioversiunea M2 si 3 mandibulari
*aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la
nivelul dintilorfrontali maxilari
*linguoversiunea M2 si 3 mandibulari
*migrarea verticala a antagonistilor -din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte
patogeneintre cuspizii DVmandibulari si cuspizii L maxilari in momentul
cand mandibula facelateralitate de partea opusa
Tabloul clinic al migrarilor orizontale:
– ingrosarea festonului gingival in forma de burelet
- excluderea din ocluzie a cuspizilor meziali
- Simptomul triunghiului
- Devierea liniei interincisivale
- Supraocluzia frontala














































































 - Dintii laterali
– raport mezializat/ distalizat
- Ocluzia normala sau cuspid- cuspid
Fenomenul Thielmann:
Interferenta in propulsie de partea lucratoare cauzata de ultimul molar
migrat vertical/capuson de mucoasa care acopera molarul de minte
modificari patologice la nivelul dintilor anteriori maxilari, cel mai
interesat e incisivul lateral unde se determinamigrarea verticala,
vestibularizarea si uneori mobilitate
Metode paraclinice de examinare a pacientilor cu migrari dentare:
*model de studiu*fotografia*mandibulografia*studiul miscarilor
limita si functionalecercetarea eficientii masticatorii*examenul
radiologic ( intraoral, extraoral: OPG, CT a ATM,
radiocinematografia, teleradiografia) *gnatosonia*electromiografia
miotonometria
Metode de tratament in dependenta de gradul migrarilor dentare
orizontale dupa Costasi Ene:
Daca axele de implantare a dintilor ce limiteaza bresa formeaza intre
ele un unghi <30 de grade se poate insera punte dentara fara
devitalizare
In inclininari axiale >45*- se utilizeaza DCR, altfel, pentru redarea
paralelismului s-ar desfiinta coroana dentara, dintii in prealabil sunt
devitalizati si retezati pentru instalareadiferitor varieti de dispozitive
corono-radiculare.
18. Particularităţile tratamentului protetic a ocluziei încrucişate.
bracketi
19. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în cazul defectelor oaselor maxilare.
⦿ În accidentele postextracționale ale molarului 3 superior cu fractura
tuberozității crestei alveolare maxilare este indicată realizarea printr-o
tehnică indirectă a unei plăci palatinale cu o şa terminală care să circumscrie
tuberozitatea implicată. După reducerea fracturii, în cazul în care fragmentul
fracturat este mentinut de periost, prin aplicarea acestei plăci se obtine
imobilizarea acestuia creând astfel toate premisele unei vindecări osoase
corespunzătoare
Aparate și proteze utilizate în patologia tumorală:
⦿ Permanente
⦿ Defecte de maxilar – proteza cu obturator
⦿ Defecte de mandibulă – proteza cu ghidaj
Aparate și proteze utilizate în tratamentul chirugical al chisturilor maxilo-
mandibulare:
⦿ Temporare – Obturatorul de marsupializare
Aparate și proteze utilizate în patologia










































 articulatiei temporo-mandibulare:
⦿ Temporare – Gutiera ocluzală de repozitionare
⦿ Placă de protecție pentru închiderea autoplastică a comunicărilor oro-sinuzale și
oro-nazale
⦿ În cazul rezecției parțiale a mandibulei, luînd în considerație mobilitatea ei,
alegerea construcției protetice este mult mai dificilă mai ales la pacienții cu
exarticularea segmentului rezecționat. Pentru reabilitarea protetica a acestor
pacienti se confeționeaza proteze-aparate mobilizabile, folosind diferite sisteme de
croșetare, culise sau ale dispozitive de fixare. Baza protezei va fi realizata cu
captușeala elastică. Pentru evitarea deplasarii fragmentului mandibular restant se
va confectiona șina Vankevici care datorită planului înclinat menține fragmentul în
poziția necesară.
20. Protezele dentare parțiale mobilizabile scheletate- posibilități de individualizare.
21. Enumerați cele 5 grupe de pacienţi ce se adresează pentru asistenţa stomatologică.
1)pacienții cu dureri acute •
2)pacienții cu dureri “surde” care apar după acțiunea agenților iritanți •
3)pacienții cu deregări estetice/ fonetice/ masticație •
4)pacienții fără acuze dar cu necesitatea de a repara construcția protetică actuală •
5)pacienții care vin pentru consultații periodice de monitorizare astării protezelor si
sistemului stomatognat
22. Fixarea coroanelor de înveliş atipice şi a punţilor dentare atipice în cavitatea bucală.
23. Complicaţiile posibile la confecţionarea coroanelor acrilice, din porţelan,
metaloceramice şi metaloacrilice.
24. Diagnosticul ADM la adulţi.
25. Forme clinice de ocluzie mezială (clasificarea OMS). Diagnosticul diferenţiat.
26. Defectele și deformațiile regiunii maxilo-faciale - date generale, tabloul clinic,
diagnosticul.

 27. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în cazul defectelor și deformațiilor

procesului alveolar.
28. Principii de tratament a ocluziei distale cu deplasarea mandibulei.

• Corectarea poziției mandibulei față de maxilar

• Utilizarea:
• Aparatelor mobilizabile: Frankel
• Aparate fixe ortodontice
• Tratament combinat
• Tratament terapeutic:
• Utilizarea aparatelor funcționale de stimulare a dezvoltării mandibulei
• Aparate ortodontice fixe sau mobile (twin block-uri)
• Tratament chirurgical:
• Osteotomia verticală a corpului mandibulei
• Osteotomia sagitală mandibulară cu despicare pe cale endobucală
• Osteotomia mandibulară în C pe cale exobucală
• Alungirea mandibulei prin osteodistracție

29. Avantajele şi dezavantajele restaurărilor implanto-purtate mobilizabile.

Avantaje:
-Igiena maximă în zonele laterale

 -Pot fi periodic îndepărtate de pe infrastructură

-Local se poate interveni chirurgical, protetic pentru corectare.
-Se obțin contacte ocluzale funcționale și ocluzie cu long centric

30. Explicaţi indicaţiile şi caracterizaţi fiecare metodă a examenului paraclinic.

31. Indicaţii către tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile scheletate atipice.
-Edentatii mixte (frontal, terminal, intercalate)
-Practic aceste sisteme pot fi folosite in diverse situatii clinice, cind coroanele
dintilor restanti au o inaltime nu mai mica de 6 mm (sisteme special)
-Restaurarea morfologiei coroanei dentare cu leziuni partiale provocate de caria
dentara,fracturi,abraziuni exagerate
-Ca element de agregare a diferitor lucrari protetice
-Ca dispozitiv de sinare a dintilor cu grad patologic de mobilitate
-edentatiile de clasa I Kennedy (termino-terminale);
-edentatiile de clasa a II-a Kennedy (terminale –unilaterale)
-edentatiile de clasa a III-a Kennedy extinse;
-edentatiile de clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor
-edentatiile cu existenta unui numar mic de dinti restanti ( 2-5 dinti)
-edentatiile subtotale, cand mai sunt prezenti 1-3 dinti restanti.

32. Proteze totale atipice. Caracteristica.

A. Proteze totale pe implate , mobilizabile se indeparteaza seara pentru curatate -
xate cu diferite sisteme speciale:

Sistemele cu capse sunt printre cele mai simple dintre sistemele speciale. Acestea pot s
asigure stabilitate suplimentar , reten ie i suport, în timp ce anumite elemente pozitive
de la nivelul anumitor unit i pot men ine etan e marginile bontului.

Sisteme de xare pe baz de magne i s-au fost folosit în protetic de aproximativ 60 de

ani. Pân în 1970, magne ii erau realiza i din aliaj de cobaltplatin sau dintr-un aliaj ce
con inea aluminiu, cobalt i nichel. Din ambele aliaje s-au realizat magne i care
func ionau bine în for de atrac ie pe perechi pentru mai multe componente protetice
maxilofaciale. De i au o for magnetic puternic , coercitivitatea intrinsec era redus ,
ceea ce din punct de vedere practic însemna c ele nu puteau fi mic orate pentru a putea
fi folosite pentru supraprotezare. Sistemele de fixare cu magne i, utilizate tot mai mult în
cazul supraprotez rilor pe implanturi, au necesitat mici modific ri ale celor deja existente
pentru adaptare lor. Aceste sisteme de reten ie permit pozi ion ri atipice sau angul ri
atipice ale implanturilor, care ar fi fost imposibil sau foarte greu de fixat cu bare.

Sistemele speciale de tip bar , care permit o u oar mi care între componente, sunt
indicate acolo unde mai avem doi, trei sau patru din i restan i. Sistemele de agregare tip
bar

au devenit sisteme de agregare populare pentru protezele pe implanturi, fiind testate i

încercate. Carr (1988), Bennett (1904), Fossume (1906) i Goslee (1912) au publicat
fi
ă
ţ
ţ
ă
fi
ă
ş
ţ
ă
ţ
ă
ş
ă
ţ
ţ
ă
ă
ă

ţ


ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ş





ţ
ă
ş
ş




ă
ă
ţ

ş
ş
ţ




ţ


ă
ţ


ă


ă
ă
ş



ţ
ă
ă
ş
ă
ă
 lucr ri pe aceast tem , în timp ce ideile lui Gilmore sunt ast zi tot mai folosite, chiar
dac s-au f cut i câteva modific ri considerabile. Bara este de obicei ata at la nivelul
capelor de pe r d cinile obturate, solidarizând r d cinile între ele. Se prefer un ax de
inser ie simplu pentru c l re ul din baza protezei, dar nu este esen ial, atâta timp cât bara
poate s fie în urubat pân la cap t la nivelul capelor. Aceast metod de unire a barelor
cu capele este de obicei folosit la sistemele pe implant.

Sistemul cu clipsuri multiple (c l re ul sau clipsul, a a cum mai este cunoscut) este
destul de redus în dimensiuni i permite barei s urm reasc curba vestibular a crestei i
s fie, în acela i timp, adaptat la conturul vertical. Versatilitatea permis prin aceast
abordare este considerabil i a devenit bine cunoscut , mai ales la nivelul
supraprotezelor pe implanturi. La nivelul frontal al maxilarului, aceast metod este
deseori folosit la o arcad arcuit . Ackermann i al i colaboratori au f cut diferite
modific ri care sunt folosite i ast zi. Bara Hader este deja consacrat drept un dispozitiv
de fixare atât pentru protezele pe implant, cât i pentru cele pe r d cini. Un design
ingenios permite schimbarea rapid a c l re ului atunci când reten ia este sl bit , din
moment ce acestea nu pot fi ajustate. O alt caracteristic important a c l re ului este c
se sprijin direct de bar f r niciun men in tor de spa iu. Rezultatul este c asigur atât
suport, cât i reten ie.

33. Caracteristica perioadei contemporane în dezvoltarea implantologiei orale.

´ În anii 80, au fost propuse un număr mare de modele, majoritatea fiind modificări ale
implantului sistemului Branemark. Designul implanturilor cu șuruburi P.Branemark
în două etape și-a găsit o aplicare largă în practică.
´ Cu toate acestea, atitudinea ostilă a Societății Dentistilor din Suedia față de
Brånemark personal (Per Ingvar Brånemark nu a fost stomatolog prin pregătire) a
împiedicat dezvoltarea implantologiei. Atacurile personale și profesionale îndreptate
împotriva lui Brånemark l-au forțat să exploreze și să pună în practică fenomenul de
osteointegrare cu mare grijă.
´ Când George Zarb, unul dintre cei mai influenți cercetători în dezvoltarea
înlocuitorilor de rădăcină artificială (Universitatea din Toronto, Canada), a aflat de
cercetările lui Brånemark, a călătorit imediat la Göteborg, unde a petrecut șase luni
îndemnându-l pe Brånemark să-și împărtășească descoperirile cu lumea. Zarb și
grupul său au fost primii care au efectuat cercetări în afara Suediei, în paralel cu
Brånemark.
´ Pentru a accelera răspândirea conceptului de osteointegrare în 1982 la Toronto
(Canada), pe baza uneia dintre clinicile dentare, cu sprijinul Universităților din
Toronto și Göteborg, a avut loc o conferință de osteointegrare. Zarb a scris personal
o invitație pentru mulți cercetători și oameni de știință cunoscuți, invitându-i să
studieze o nouă tehnică originală de restaurare a dinților.
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ş

ş
ă
ş
ă
ş
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă

ţ
ş
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
ă
ă
ţ
ş
ă
ă
ş
ă

ţ
ă
ă
ş
ţ
ă

ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă

ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ş
ă
 ´ Majoritatea stomatologilor au participat la conferință doar din cauza invitației
profesorului Zarb, iar ulterior au remarcat că nu se așteptau ca noua tehnologie să
fie mai bună decât toate încercările anterioare.
´ În ciuda a 15 ani de cercetare clinică, și nu numai în Suedia, Brånemark era
îngrijorat dacă înalta societate stomatologică va accepta prezentarea sa; cu toate
acestea, la încheierea conferinței, cercetarea sa a fost foarte apreciată, iar în
următorii ani, mulți dintre participanții la această conferință au devenit chiar
colaboratorii săi. De atunci, mai multe instituții de renume mondial s-au alăturat
echipei de cercetare și dezvoltare a osteointegrării în țări precum Statele Unite,
Canada, Australia, Belgia, Suedia, Spania, Italia, Brazilia, Chile, Japonia și Coreea.

´ În anii 1990, pe baza unor studii experimentale, s-a dovedit

posibilitatea osteointegrării cu ajutorul implanturilor cu șurub într-o
singură etapă.
´ Până în prezent, implantarea a devenit o operație de masă și a obținut un succes
extraordinar. Numărul de complicații a scăzut la minimum, rezultatul funcțional și
estetic s-a îmbunătățit. În anii 80 a apărut direcția implantologiei bazale. Până la
începutul secolului 21, s-au obținut rezultate uimitoare pentru etapele anterioare ale
dezvoltării stomatologiei. În acest moment, metodele în două etape de implantologie
sunt cele mai utilizate.
´ Implantarea dentara a schimbat radical abordarile traditionale ale tratamentului,
imbunatatind eficacitatea si imbunatatind calitatea protezelor. Astăzi, metodele de
implantare dentară express devin din ce în ce mai populare. Cu toate acestea,
căutarea modalităților de îmbunătățire a tehnologiilor nu sa încheiat, la fel cum
istoria dezvoltării implantologiei nu sa încheiat.
34. Caracteristica corpului implantului şi importanţa lui pratică.
Acesta este un șurub mic, cilindric, care este implantat în osele maxilare pentru a acționa
ca o rădăcină artificială pentru dinți. Întrucât dispozitivul este conceput pentru a imita
funcția rădăcinilor naturale ale dinților, acesta este inserat în os, nefiind vizibil în
cavitatea bucală.
35. De care factori e determinată posibilitatea tratamentului ortodontic sau mixt a ADM
la adulţi?
36. Tabloul clinic a pacienţilor cu anomalii de forma, mărime şi poziţie a dinţilor unitari.
Anomaliile dentare de form sunt tulbur ri din perioada de morfodiferen iere a
germenilor dentari la nivelul centrilor dentari de cre tere, manifestat coronar sau
radicular.
În etiopatogenia anomaliilor dentare de form sunt încrimina i factorii primari (ereditari,
genetici) sau secundari (endocrinopatii, infec ii, traumatisme, iradieri).

La nivelul centrilor dentari de cre tere, apare o activitate intens , sc zut sau absent ,
care modific morfologia dentar , prin apari ia sau dispari ia unui centru dentar de
cre tere.
Formele clinice ale anomaliilor dentare de form sunt coronare, tuberculare, radiculare
sau paradentare:

• coronare:
- mici – în form de cui, bob de orez, f ra , clap de pian.

ş







ă
ă

ă
ă
ş
ă
ă
ş
ț
ț
ă

ă
ă
ş



ț
ț
ă
ă
ă

ă
ț

ă
 - mari – din i gigan i, gemina i, fuziona i, baroc, Moser, Hutchinson, etc.

• tuberculare:

• - Zuckerkandl – pe fa a mezio-palatinal a molarilor temporari;

• - Carabelli – pe fa a mezio-palatinal a molarului prim permanent

superior;

• - Bolk – pe fa a mezio-vestibular a molarilor permanen i secunzii sau

de minte superiori;

• - sixtum – la nivelul molarului prim permanent inferior.

• radiculare – r d cini supranumerare, anormale, anomalii canaliculare, etc.

• paradentare – perle de smal , dentinoame (extradentare, intradentare).

37. Explicaţi situaţia clinică în raport cu multitudinea şi complexitatea tabloului clinic a

pacienţilor cu afecţiuni stomatologice.
In dependen de forma nozologic a patologiei, de combin rile dintre diferite forme i
particularit ile individuale vom avea i diferite simptome endobucale.

In cadrul leziunilor odontale coronare simptomele principale se vor rezuma la tulbur rile
de structur a tesuturilor dure, de integritate coronar , form , volum, direc ie, pozi ie,
culoare . a. Importante vor fi i simptomele de localizare pe suprafe ele coroanei (zona
coletului, ocluzal , vestibular etc.), de afec iune numai a unui dinte, a unui grup sau a
întregii arcade dentare.

Pentru leziunile parodontale la fel vor fi observate diverse semne, caracteristice fiec rei
afec iuni, ins cele mai dese sint retrac ia gingival , migr rile din ilor restan i, absen a
punctului de contract dintre unii sau a tuturor din ilor, prezen a mobilit ii patologice a







ț
ş


ă
ă
ț
ț
ț

ă
ă
ă
ț
ă
ă
ț
ț


ț

ț
ă
ș
ă

ă
Ń
ă
ş
ț
ț
ă
ț
ț
ă
ă
ț


ă
ă
ă
ț


ț


ț
ă



ț


ț


ț


ț
ă
ă
ț
ș
 din ilor, a inflama iei parodontale, a secre iei gingivale, a depozitelor de plac ia
tartrului supra- i subgingival . a.

La edenta iile par iale, in dependen de tabloul clinic, simptomele comune se vor reduce
la prezen a bre elor edentate, a grupurilor de din i care func ioneaz i care nu
func ioneaz , a deforma iilor arcadelor dentare, suprasolicit rii func ionale a din ilor
restan i i alte semne legate de întinderea bre elor, localizare, timpul ce s-a scurs de la
pierderea din ilor, p strarea sau reducerea dimensiunii verticale de ocluzie i alte
caracteristici.

La edenta iile totale principalul simptom-lipsa complet a din ilor - va fi urmat de diverse
modific ri a bazei osoase i ale mucoasei cavit ii bucale.

Simptomele principale ale migr rilor dentare vor depinde de forma nozologic a
patologiei i gradul de exprimare a ei. Pentru determinarea lor se cere un examen clinic
minu ios, atr gind aten ia la pozi ia fiec rui dinte f cînd o compara ie cu omogenul de pe
hemiarcada cealalt .

In unele afec iuni ale A.T.M. simptomele endobucale vor fi determinate de gradul de
deschidere a gurii i unele caracteristici ale sistemului dentar cum sînt, de exemplu,
anomaliile dentomaxilare, edenta iile, supracontactele dintre din ii restan i, precum i de
caracterul ocluziei, gradul de mic orare a dimensiunii verticale de ocluzie . a.

38. Caracteristica apexului implantului şi importanţa lui pratică.

Apexul este partea apicala a implantului care poate fi rotungit neagresiv i agresiv
prevazut pentru autoînfiletare.

39. Caracteristica colului implantului şi importanţa lui practică.

Colul este por iunea responsabil de fixarea p r ii

protetice

40. Avantajele şi dezavantajele restaurărilor implanto-purtate hibride.

41. Principii de tratament a formelor de prognaţii dento-alveolare la adulţi.

Obiective:

1. Obtinerea spatiului in vederea rezolvarii inghesuirilor dentare la maxila;

2. Corectarea relatiilor in zona dentara laterala;

3. Obtinerea echilibrului dintre oase si tesuturi moi;

ț
ț
ț
ț
ă
ș
ă
ț
ț
ț
ș

ă
ă
ț
ț

ţ
ş
ș
ț
ț
ș
ă
ă

ț
ț
ș
ș
ă

ă
ț
ț
ş

ț
ă
ă
ț
ş
ă
ă
ţ

ț
ț

ă

ă

ă
ț
ț
ă

ț
ă
ț
ț
ș
ț
ă
ş
ş
ș

ă
ă
ș
ț
ş
ă
 4. Evitarea traumatismelor si afectarii parodontului;

5. Rezolvarea dereglarilor rapoartelor osoase – mandibulo-maxilo-craniene.

Tratamentul in dentitia permanenta:

1. Raport mandibulo cranian normal: rezolvarea inghesuirilor (cu sau fara extractii
dentare).

2. Raport mandibulo cranian clasa II:

1. Nu sunt prezente rezerve de crestere:

- Camuflajul dentar (cu extractie sau fara) si chirurgia ortognatica care la fel se adreseaza
la acele 2 oase participante la str. ATM;

2. Sunt prezente rezerve de crestere:

- Utilizarea aparatelor functionale, utilizarea terapiei mecanice cu tractiune interarcadica

intraorala, utilizarea tractiunii extraorale.

Chirurgia ortognatica:
Dereglarile de raport osos se pot datora a 2 factori majori:

· Insuficienta de marime mandibulara sau excesul de marime maxilara. ( forma falsa ,

forma adevarata cl 2)

· In dependenta de factor se utilizeaza metoda corespunzatoare.

42. Aparate utilizate pentru deplasarea distală a mandibulei.

• În forma falsă și funcțională: este necesar de creat un stop ocluzal fix pentru realizarea
saltului incisival. Pot fi restaurați direct sau indirect incisivii de la amxilă, pentru a forma
aceștia stopul ocluzal.
• Ortodontic: se utilizează aparate fixe și mobilizabile. În vederea realizării saltului articular
frontal, aparatele ortodontice sunt asociate cu gutiere pentru a înălța temporar ocluzia, cu sau
fără tracțiune extraorală mentonieră.
• Se impune o modificare a poziției intermaxilare în cadrul tratamentului, ceea ce se poate
obține prin utilizarea dispozitivelor faciale de tip Delaire.
43. Caracteristica conexiunilor implanatre.
44. Argumentaţi orientirul morfo-funcţional normal în diagnosticarea afecţiunilor
stomatologice.
La baza stabilirii i formul rii diagnosticului vor fi puse rezultatele unui examen
competent, complex i consecutiv, clinic i paraclinic. În protetica dentar

diagnosticul se reduce nu numai a stabilirea formei nozologice a afec iunii, dar i la

descrierea deregl rilor morfologice, topografice, de func ie, a factorilor etiologici,

ă
ş

ș



ă

ș

ț

ț
ă

ş
 patogenetici, complica iilor, deregl rilor fizionomice i deci poart un caracter descriptiv.
Prin urmare, diagnosticul este compus din 3 p r i:

1) afec iunea principal ;

2) complica iile provocate de afec iunea principal ; 3) afec iunile concomitente si
asociate

Afec iunea principal necesit un tratament ortopedo-protetic i constituie cauza

solicit rii asistentei medicale din partea pacientului. Ea reprezint forma nozologic cu
concretizarea deregl rilor morfologice, topografice, determinarea gradului i caracterului
durerilor (acut, cronic) folosindu-se clasific rile cunoscute. Tot aici sint incluse i
deregl rile func ionale (mastica ie. fona ie, deglutitie etc.) indicindu-se gradul de
exprimare, apoi factorul etiologic patogenia leziunii (dac au fost eviden iate), terminind
cu dereglárile fizionomice care au o deosebit importan indiferent de gen i virst .

Dac afec iunea principal pe parcursul evolu iei sale a provocat oarecare complica ii
(migr ri dentare, deforma ii ale arcadelor dentare, de ocluzie, abraziune patologic a
tesuturilor dure ale din ilor restan i, apari ia mobilit ii patologice a din ilor, modific ri
ale dimensiunii verticale de ocluzie, trauma fibromucoasei,disfunc ii ale sistemului
stomatognat etc.), atunci aceste complica ii constituie partea a doua a diagnosticului
urmind s fie descrise dup acela i principiu.

Partea a treia a diagnosticului o alc tuiesc maladiile concomitente, care pot fi generale i
stomatologice. medicul este dator s ia în considera ie maladiile generale atit la
intocmirea planului de tratament, cit i la aplicarea lui (în boala hipertensiv , stenocardie,
epilepsie etc.). Aceste date sint notate in compartimentele respective ale fi ei de
ambulatoriu. Cit prive te maladiile concomitente stomatologice, medicul le eviden iaz
în timpul examenului clinic i paraclinic, ele constituind partea a treia a diagnosticului
(leucoplachia, lichenul ro u plan etc.). Prin urmare, stabilirea diagnosticului corect
solicit o examinare minu ioas a pacientului care ne va ajuta ulterior i la formularea
diagnosticului diferen iat. La baza acestui diagnostic stau deosebirile dintre datele
tabloului clinic

i rezultatele examenului paraclinic. Principalul moment in stabilirea diagnosticului

diferen iat const in eviden ierea simptomului caracteristic pentru maladia respectiv . In
acest scop se va face o analiz comparativ a tabloului clinic i a datelor examenului
complementar al maladiei în cauz cu cele ale maladiilor asem n toare.

45. Amprentarea la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice atipice.

Amprentarea reprezint copia negativ a din ilor prepara i i restul elemntelor câmpului
protetic din cavitate abucal .
Deosebim:
-Amprente ob inute într-un timp, cu un singur material amprentar;
ș
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ț
ț

ă
ț


ț
ț

ț
ă
ă
ă
ț
ș
ă
ă
ț
ț


ş
ă
ț
ț
ă
ă
ț
ş


ă
ă
ă
ț
ş
ț
ă
ț
ă
ă
ă
ș
ă
ț
ț
ț
ă
ă
ț
ă

ț
ă
ț
ă

ă
ț
ț
ş
ț
ă
ț
ă
ș
ț
ș
ș
ă
ă
ă
ă
ț

ș
ț

ț
ş
ș
ă
ş
ș
ă
ă
ț
ă
ț
ă
ă

ă
ș
 -Amprente ob inute în doi timpi sau duble;
-Amprente în ocluzie ob inute de la maxil i mandibul concomitent, în ocluzie centric .
Amprenta în 1 timp

Este nevoie de o singur etap ( sau "timp" ) i folose te în majoritatea situa iilor un
singur material de amprent . Nu esteatîât de fidel precum amprenta în 2 timpi sau
amprenta în lingura individual dar tehnica este mai simpl i mai rapid . Materiale de
amprenta folosite: materiale dure sau materiale elastice. Se prefer siliconii de adi ie de
consisten dur sau alginatul

Tehnica:

Medicul stomatolog pregate te materialul prin omogenizarea bazei cu catalizatorul, apoi

îl introduce în lingura de amprent . Se pozitioneaz lingura în cavitatea bucal , peste
arcada dentar i se a teapt priza materialelor. Dup înt rire, se spal i se trimitela
laboratorul dentar.

Utilizari:

*Amprente preliminarii: sunt amprente dup care tehnicianul confec ioneaz lingura
individual .
Se pot folosi în orice situa ie, dar sunt indicate mai ales dac se execut pun i întinse,
proteze totale, proteze mobilizabile sau lucr ri pe implanturi.

*Amprenta arcadei opuse celei pe care se face reconstituirea protetica ( se mai numeste
arcada antagonista ).
Daca pe aceasta arcada nu exista detalii importante ce trebuie incluse in planul protetic,
amprenta in 1 timp este suficient de fidela pentru ca tehnicianul sa obtina un model
corespunzator al arcadei antagoniste.

*Amprente de studiu: sunt folosite in reconstituiri complexe sau cand pretentiile estetice
sunt foarte ridicate. Se pot lua amprente de studiu inainte de inceperea prepararilor sau pe
parcursul diverselor etape clinice.
Pe aceste amprente se studiaza comparativ diferite detalii din timpul si dinaintea inceperii
tratamentelor

Amprenta in 2 timpi

Este nevoie de 2 etape si foloseste 2 materiale distincte de amprenta, cate unul pentr u
fiecare etapa. Precizia si fidelitatea amprentei in 2 timpi sunt excelente.
Materiale de amprenta folosite: in prima faza un material dur ; in a doua faza un
material fluid. De obicei, se folosesc siliconii de aditie, datorita proprietatilor foarte bune
pe care le au.

Tehnica:
In prima etapa se ia o amprenta cu materialul dur. Dupa priza, siliconul dur va capata o
consistenta rigida, urmand ca, in faza a doua, sa joace rolul de lingura sau conformator


ț

ă
ă



ă

ț
ș
ă



ș

ă
ț
ț
ă
ă
ș
ă
ă

ă



ă


ă
ș
ă
ș

ă
ă
ă
ș
ă
ă
ă
ă
ș

ă
ț
ă
ă
ș


ă
ă
ț
ț
ă
ț
ă


 extern pentru materialul fluid.
In a doua etapa, medicul stomatolog introduce in interiorul conformatorului obtinut in
prima faza, siliconul de aditie fluid. Se repozitioneaza amprenta in cavitatea bucala.
Datorita consistentei fluide si a proprietatilor excelente, materialul fluid va patrunde in
toate detaliile campului protetic.
Dupa priza, acesta va capata o consistenta elastica iar fidelitatea si precizia reproducerii
vor fi deosebite. Se spala amprenta, se dezinfecteaza si se trimite la laboratorul dentar.
Utilizari:
Realizarea coroanelor dentare: este metoda de electie
Realizarea puntilor dentare fixe
Realizarea lucrarilor pe implanturi in unele cazuri.

46. Expuneţi cosecutivitatea examenului pacientului în clinica protetică dentară şi

importanţa practică.
Examenul subiecti- anamneaza (

se stabilesc identitatea bolnavului, vârsta si

ocupa ia, conditiile de viata si munca,istoricul bolii, acuzele)

Examenul exobucal -

simetria faciala, dimensiunea verticala, aspectul tegumentelor,

sensibilitati faciale particulare, tumefactii, adenopatii.

Examenul endobucal- Se execut prin inspec ia cavit ii bucale cu ajutorul

instrumentelor (oglinda stomatologica, sonda, pensa dentar etc.) în condi ii de

iluminare perfect . Examenul organelor i al tesuturilor cavit ii bucale urm re te

scopul de a scoate la iveal deregl rile morfologice, comparînd starea lor prezent cu

structura morfologic . La realizarea acestor sarcini afar de inspectia vizual se aplic

metodele de palpare, percu ie i sondare, iar la necesitate i cele paraclinice.

Examenul endobucal se execut intr-o anumit ordine: 1) raportul dintre buze, gradul
ţ


ă

ă

ă
ț


ș
ă


ă



ă

ș

ț
ă

ă


ț

ă

ș
ă
ă

ț

ț

ă
ă

ș

ă

ă

 de deschidere a gurii i mobilitatea mu chiului orbicular al buzelor; 2) din ii; 3)

arcadele dentare; 4) raportul dintre arcadele dentare (tipul de ocluzie); 5) mucoasa

cavit ii bucale; 6) apofizele alveolare i maxilarele.

47. Caracteristica opţiunilor protetice hibride în cadrul restaurărilor implanto-purtate.

48. Aparate fixe utilizate la tratamentul anomaliilor de poziţie a dinţilor.
49. Aparate fixe şi mobile la tratamentul ortodontic şi mixt a ocluziei deschise la adult.
Când tratamentul. cauzal nu ofer rezultate pozitive, pentru închiderea ocluziei deschise
se recpmand terapia ortodontic activ , de stimulare a egresiunii din ilor frontali. Exist
mai multe posibilit i:

•aplicare de bracketuri pe din ii frontali afla i în infrapozi ie i trac iune vertical cu

ajutorul.unui arc vestibular, care se sprijin pe bracketuri i este activat în jos, fiind ata at
la o plac palatin ;

•folosirea aparaturii fixe, dup diferite tehnici

•când cre terea arcadelor alveolare i erup ia din ilor frontali este încheiat , se pot aplica
trac iuni intermaxilare în zona de inocluzie. Tratamentul chirurgical se. aplic în formele
de ocluzii deschise primare la vârsta adult , când nu s-au ob inut rezultate prin tratament

ortodontic. Se pot executa osteotomii par iale sau totale (la mandibul ) i osteotomii
alveolo- dentare frontale cu deplasarea fragmentelor i consolidarea lor în pozi ie.de
ocluzie normal .

• lefuirea ocluziei dentare în sensul unei adânciri a ocluziei, respectiv lefuirea ultimilor
din i din zona lateral sau extrac ia dentar i asocierea unei capeline çu b rbi
mentonier i trac iune vertical . Ocluzie deschis (înainte i dup tratament) lefuirile
selective se fac pe modele montate în articulator pentru stabilirea zonelor de lefuit,
grosimea stratului de esuturi dentare ce trebuie-îndep rtate i estimarea reducerii
inocluziei verticale.

•aplicarea aparatelor gnato-protetice fizionomice pe din ii frontali cu distrofii dentare.

50. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în cazul defectelor palatinale

dobîndite.
ş
ț
ț
ă
ț
ă
ş

ă
ş
ă
ă
ă

ț
ă

ț

ă
ş
ț

ț
ă
ă
ă
ț
ă
ş
ă
ş
ş
ț
ă
ă
ă
ț
ş
ț

ț
ă
ş
ă
ț
ț
ş
ş
ş
ț
ş

ă
ț
ă
ț
ş

ş
ă
ă
ț
ă
ş
ț
Ş
ă
ț
ă

ş
ă

51. Microstomia, noțiuni, tabloul clinic, diagnosticul.

 52. Metode de tratament şi profilaxia complicaţiilor în tratamentul protetic cu punţi dentare.

Pun ile dentare fixe sînt ni te construc ii rigide, nedeformabile rezistente la rupere,
capabile s restabileasc eficacitatea mastica- toare pin la 85-100%. Formele
suprafe elor vestibulare i orale ale corpului pun ilor dentare sînt asem n toare cu a
din ilor natu- rali, iar folosind materialele contemporane de construire (acrila- te,
composite, portelan) permit i restabilirea aspectului fizionomic. Al turi de avantajele
descrise, pun ile dentare prezint i unele dezavantaj: necesitatea preg tirii din ilor-stilpi
cu redarea pentru-lelismului dintre ei, posibilitatea suprasolicit rii func ionale, apari ia
eroziunilor sub corpul pun iilor, complica ii survenite din partea elementelor de agregare
în leg tur cu ac iunea lor negativ asup- Elementele de structur i clasificarea pun ilor
dentare. Elemen- tele de structurä ale pun iilor dentare sint reprezentate de: I) elementele
de agregare de care este solidarizat corpul de punte la extremit i i care contribuie la
fixarea (agregarea) de parodontului marginal, manifest ri alergice etc.

Planul de tratament cu pun i dentare, indiferent de particularitate- tile constructive i de

tehnic prin care sint realizat, va avea în ve- dere realizarea unor principii cunoscute sub
denumirea de: principiul biofunc ional, biomecanic i profilactic. . static i dinamic a
raportului dintre protez i suport.

Principiul profilactic de tratament prin pun i dentare dup ce asigur o profilaxii

genereaz i locale prin restabilirea unui echilibru ocluzal, evitarea modific rilor
patologice a procesului trofic în forma iuni anatomice cu care stii, din ii antagoni ti,
parodont, apofiza alveolar i mucoasa).
ț
ț
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ș
ț
ț
ă
ă
ș
ș
ă
ș
ț
ț
ș
ș
ă
ț
ș
ă

ț
ț

ț
ț
ț
ț
ș
ă
ă
ă
ă
ă
ț
ă
ș
ș
ă
ă
ț
ă
ă

ț
ă
ă
ș
ă
ț
ș

ș
ț
ț
ă

 Principiul de biomecanic în protetic dentar se refer nu numai la studierea dinamicii

mandibulei i declan rii de for e, dar i protejarea dentar , deoarece ele constituie un
component al sistemului- lui

stomatognat transmi ind for ele func ionale asupra tesuturilor biologice (parodont,
fibromucoasa, tesutul osos)

Caracteristica perioadei fundamentale în dezvoltarea implantologiei orale.

53.
Incepind cu anul 1913, cind U. Grenfield a introdus implantul cilindric Ir-Pt acoperit cu Au de 24
carate sub forma cilindru cu cellule formate. El ofera instrumentele necesare pt instalare fiind
astfel fondatorul sistemelor de implanturi. In 1914, W. Lane articuleaza unul dintre principiile
fundamentale ale implantarii- un effect pozitiv poate fi obtinut doar printr-o metoda de operare
atenta.
54. Protezele dentare parțiale mobilizabile cu placă- posibilități de individualizare.
55. Factorii de risc sistemici la aplicarea implantelor dentare.
-sifilis
-TBC manifest
-SIDA
-diabet compensat
-alergii
-boli psihice
-alcoolism (predispozi ie la infec ii i vindecare cu întârziere)
-tabacismul (sc derea imunit ii, a absorb iei Calciului i favorizarea -apari iei
parodontopatiilor)

-graviditate în primele trei luni i ultimile dou luni (stresul, medica- ia i radiografiile
pot influen a negativ via a intrauterin a f tului)

56. Metode de examinare radiologice.

57. Tratamentul protetic a pacienţilor cu poziţii palatinale a dinţilor.
58. Principii de tratament ortodontic, mixt a ocluziei adînci la adult.
Obiective de tratament

Ingresiunea din ilor anteriori i egresiunea din ilor laterali cu rezolvarea dimensiunii
verticale.

Redresarea axului incisivilor. Propulsia mandibulei. Rezolvarea ingresiunii dentare.











ț
ș




ă
ţ



ț
ș
ă
ț
ţ
ă

ț

ă

ş
ț
ș
ț
ț
ș
ț
ă
ă
ș
ă
ț
ă
ă
ţ



ă
ș

ă



ț

ș

ț

 Terapia ocluziei adânci este considerat ca una dintre cele mai dificile.

Pentru ingresiunea din ilor anteriori se folosesc pl cile superioare cu platou retroincizal i
activatoarele pline, la care masa interocluzal este îndep rtat la nivelul din ilor laterali,
iar în partea anterioar exista un mic platou incizal.

Pentru a ob ine i o ingresiune a incisivilor superiori se mai pot folosi arcuri palatinale
agregate prin gutiere, sau arcuri vestibulare poliagregate cu inele pe incisivii superiori.

Pentru ob inerea egresiunii laterale, se pot aplica gutiere bilateral.

La nivelul zonelor laterale trebuie f cut o stimulare suplimentar , prin aplicarea de for e
artificiale, în vederea producerii unei st ri de remaniere tisular , favorabil m ririi
poten ialului de cre tere vertical .

Prin l rgirea arcadei se desfac punctele de contact i egresiunea se accelereaz .

Tatonarea posibilit ii de reîn l are a ocluziei este o metod ce se refer la o etap de

tratament preprotetic la adul ii cu ocluzie joas i urm re te furnizarea unor date precise,
privind posibilitatea de reîn l are a ocluziei, pozi ia i direc ia planului de ocluzie,
precum i toleran a ATM i a implant rii dentare fa de noile condi ii.

59. Clasificarea sistemelor implantare după materialele de confecţionare.

- compozite;

- - ceramice;

- - polimerice; -

- metalice (o eluri Cr-Co, titan, aliaje de titan);

- - diverse materiale (carbon, safir, oxid de zirconiu).

60. Etiologia diastemelor, forme clinice.

Entitate merfofunctionala caracterizata prin prezenta unui spatiu intre
cei doi incisivi centrali superiori
Factori etiologici:
Ø Prezența unui meziodens neerupt sau odontom
Ø Microdenția IC sau IL
Ø Dezvoltarea excesivă a maxilarului superior în zona anterioară
Ø Anodonții de IL
Ø Fren hipertrofic jos înserat
Ø Sept fibros gros interincisiv
Ø Obiceiuri vicioase, legate de sugerea degetului, plasarea limbii, sau a unor obiecte între IC
In functie de etiologie:
ă
ț
ș
ț
ț
ț



ș
ț
ă
ș
ț






ă
ț




ș
ă
ț
ă
ț
ț
ă

ă
ă
ă
ă
ă


ă
ă

ș
ț
ă
ș
ț
ă

ș
ă


ă
ș
ă
ț
ă
ă

ă

ț
ă
ă



ț
ă
ă



ă

ț
ș
 Diastema primara sau adevarata: cauzata de dezvoltarea exagerata a frenului
buzei superioare sau de insertia sa joasa intre incisivi
Diastema secundara sau falsa: avand alte cauze(ex: anodontia IL, meziodens etc.)
ambele forme putand imbraca, I raport cu linia mediana, aspectul de diastema
simetrica sau asimetrica
Formele clinic
1. Diastemă simetrică
2. Deplasarea laterală a coroanelor incisivilor
3. Deplasarea laterală a rădăcinilor incisivilor
Diastema <2 mm se închide cu vîrsta
Diastema >2 mm se închide incomplet
Obiective terapeutice:
1. Indepartarea cauzeo- care a determinat anomalia: rezectia cu plastie a frenului labial,
excizia tesutului ibros, excizia ibromucoasei gingivale, excizia tesutului
interradicular, extractia dintelui supranumerar.
2. Inchiderea ortodontica a spatiului existent- urmata in inal de contentia rezultatului
61. Tratamentul ortodontic şi mixt a diastemei.
62. Particularităţile tratamentului protetic a diastemei.
Tratamentul diastemei presupune un tratament interceptiv, combinat si se
trateaza in functie de factorul etiologic ( hipodontie,microdontie, fren labial
scurt , lat ...)
Obiective terapeutice:
· Indepartarea cauzei care a determinat anomalia: rezectia cu plastie a
frenului labial, excizia tesutului fibros, excizia fibromucoasei
gingivale, excizia tesutului interradicular, extractia dintelui
supranumerar .
· Inchiderea spatiului ortodontic urmata de contentie
Daca cauza e o anodontie de incisiv lateral ,atunci dupa crearea
spatiului cu apart ortodontic, se realizeaza implant cu protezare
ulterioara
Daca cauza e microdontia incisivilor laterali atunci cu ajutorul fatetelor
sau coroane de invelis pentru ai restabili forma anatomica
63. Forme clinice de ocluzie distală (clasificarea OMS).
Acoperita
* in acoperis
• Clasa a II-a sau ocluzia distala
• Cuspidul mezio-vestibular al molarului prim permanentinferior
oclude distal depozitia de clasa I.
Este denumita si relatie postnormala.
Exprima pozitionarea posterioara a mandibulei fata demaxilar.
Cuprinde doua diviziuni:
diviziunea 1 – “tip respirator oral”(Maxilar ingust cu dintii frontali in
protruzie,overjet crescut)
diviziunea 2 – “tip respirator nazal” (Retruzia frontalilor superiori, fara
overjet)
64. Principii de tratament a formelor scheletate de prognaţii la adulţi.













f












f




















f







































 4 forme de tratament al An ClI/1,2, in functie de gravitate (Merrifield L.L.
1994):
1. Tratament fara extractie dentara, atunci cind incongruenta inferioara nu
depaseste 0-3mm fara necesitatea unei corijari cefalometrice, iar
decalajul sagital la nivelul maxilarilor nu depaseste 1-2mm. Se
efectueaza distalizarea arcadei superioare cu sau fara extractia M3
superiori.
2. Tratamentul cu extractia 14,24,35,45
3. Situatia este similara cu cea anterioara, dar raportul distal al dintilor este un
cuspid, in aceasta situatie se pot extrage numai P1 superiori
4. Cind incongruenta anterioara depaseste 3-4 mm si sunt prezente semnele
compensatorii ale clasei II, prodentia anterioara si curba Spee prezinta solutia
terapeutica, presupune extractia premolarilor superiori si inferiori urmate de
distalizarea arcadei superioare.
Posibilitati terapeutice de abordare in tratamentul An Cl II/1,2 A (Stanciu D.,
2005)
1. Abordarea terapeutica cauzala, in sensul influentarii directe a componentei
de crestere. In acest scop se aplica aparate ortodontice functionale.
2. Abordarea terapeutica dento-alveolara, in sensu adaptarii unor masuri
conservatoare de creare a spatiului. Aici se vizeaza, in primul rind
distalizarea molarilor primi.
3. Abordarea terapeutica dento-dentoalveolara, in sensul adaptarii unor masuri
de creare a spatiului absolut prin extractii ale dintilor permanenti.
4. Abordare scheletala prin permutarea chirurgicala a a maxilarelor in cazul in
care nu mai putem beneficia de procesul de crestere pentru corectarea unei
An Cl II/1 A accentuate, tratamentul fiind combinat orotodontic-chirurgical
65. Principii de tratament a formelor de prognaţii dento-alveolare la adulţi.
Obiective:
1. Obtinerea spatiului in vederea rezolvarii inghesuirilor dentare la maxila;
2. Corectarea relatiilor in zona dentara laterala;
3. Obtinerea echilibrului dintre oase si tesuturi moi;
4. Evitarea traumatismelor si afectarii parodontului;
5. Rezolvarea dereglarilor rapoartelor osoase – mandibulo-maxilo-craniene.
Tratamentul in dentitia permanenta:
1. Raport mandibulo cranian normal: rezolvarea inghesuirilor (cu sau fara
extractii dentare).
2. Raport mandibulo cranian clasa II:
1. Nu sunt prezente rezerve de crestere:
- Camuflajul dentar (cu extractie sau fara) si chirurgia ortognatica care la fel
se adreseaza la acele 2 oase participante la str. ATM;
2. Sunt prezente rezerve de crestere:
- Utilizarea aparatelor functionale, utilizarea terapiei mecanice cu
tractiune interarcadica intraorala, utilizarea tractiunii extraorale.
Chirurgia ortognatica:
Dereglarile de raport osos se pot datora a 2 factori majori:
























































































 · Insuficienta de marime mandibulara sau excesul de marime maxilara.(
forma falsa , forma adevarata cl 2)
· In dependenta de factor se utilizeaza metoda corespunzatoare.
66. Principii de tratament a ocluziei distale cu deplasarea mandibulei.
marimii
*Insuficienta mandibulare:
chirurgi efectuiaza amplasarea
*Se antero-inferioara
cal
*Plus tratament ortodontic cu aparat fix
Tratamentul preortodontic constă în:
- educatie sanitară – însusirea periajului dentar corect;
- asanarea cavităttii orale – tratarea cariilor dentare si a afectiunilor periodontale;
- tratamentul afectiunilor generale.
Tratamentul tardiv – dentitia permanentă tânără:
• obiective:
- compensări dentare pentru dezechilibrul scheletal;
- rezolvarea deficitului de spatiu;
- corectarea relatiilor sagitale frontale;
- corectarea relatiilor verticale frontale;
- corectarea relatiilor distalizate dentare;
- echilibrarea musculară;
- realizarea armoniei faciale;
- ancoraj maxim.
• mijloace ortodontice:
- extractii dentare în scop ortodontic;
- aparate biomecanice fixe – disjunctie maxilară, poliagregate;
- tractiuni elastice interarcadice de clasa a II-a;
- aparate intra-extraorale – headgear.
Tratamentul ultratardiv – dentitia permanentă a adultului.
• principii:
- tratament ortodontic;
- tratament chirurgical-ortodontic.
• obiectivele tratamentului ortodontic:
- compensări dentare pentru dezechilibrul scheletal;
- rezolvarea deficitului de spatiu;
- corectarea planului de ocluzie;
- ancoraj maxim.
• mijloace ortodontice:
- extractii dentare în scop ortodontic;
- aparate biomecanice fixe – disjunctie maxilară, poliagregate;
- tractiuni elastice interarcadice de clasa a II-a;
- aparate intra-extraorale – headgear.
• obiectivele tratamentului chirurgicalortodontic:
- tratamentul prechirurgical – alinierea arcadelor dentare si decompensări
dentare;
- interventii chirurgicale ortognatice – retractia maxilarului, avansarea
























































































 mandibulei sau chirurgie subapicală pentru avansarea procesului dentoalveolar;
- tratamentul postchirurgical – pozitionări dentare
67. Aparate utilizate pentru repoziţionarea mandibulei în scopul recondiţionării nauro-
musculare.
Gutierele
Interceptoarele ocluzale (sau inhibitori ai ocluziei) sunt reliefuri ocluzale artificiale,
realizate cu scopul de a suprima reflexele proprioceptive anormale, cu punct de plecare in
parodon iu. Ele se pot construi sub forma unor pl ci palatine sau mandibulare ce acoper
complet sau par ial fe ele ocluzale ale din ilor. Interceptorul ocluzal are drept scop de a
impiedica provizoriu ocluzia natural , generatoare de impulsuri proprioceptive tonigene,
oferind o ocluzie artificial , lipsit de traumatismul ocluzal

Interceptorul ocluzal mic oreaz reflex for a de contrac ie muscular pe baza legii lui
Kawamura, conform c reia for a muscular scade sau cre te propor ional cu num rul
contactelor ocluzale.

principii:
tratament ortodontic;
tratament chirurgical-ortodontic.

obiectivele tratamentului ortodontic: compens ri dentare pentru dezechilibrul scheletal;

rezolvarea deficitului de spatiu;
corectarea planului de ocluzie;
ancoraj maxim.

mijloace ortodontice:
extractii dentare în scop ortodontic;
aparate biomecanice fixe – disjunctie maxilar , poliagregate; tractiuni elastice
interarcadice de clasa a II-a;
aparate intra-extraorale – headgear.

obiectivele tratamentului chirurgicalortodontic:

tratamentul prechirurgical – alinierea arcadelor dentare si decompens ri

Atunci cand se construie te sub forma pl cii palatine, interceptorul ocluzal poate avea
forma unei pl ci Hawley simple, cu ancoraj prin gutiere sau poate lua forma unei pl ci
Swed, cu platou retroincizal ce realizeaz dezangajarea ocluzal .

68. Aparate fixe utilizate în scopul tratamentului ortodontic, mixt a ocluziei distale.
Gutierele
Interceptoarele ocluzale (sau inhibitori ai ocluziei) sunt reliefuri ocluzale
artificiale, realizate cu scopul de a suprima reflexele proprioceptive
anormale, cu punct de plecare in parodonţiu. Ele se pot construi sub forma
unor plăci palatine sau mandibulare ce acoperă complet sau parţial feţele
ocluzale ale dinţilor. Interceptorul ocluzal are drept scop de a impiedica
ţ







ă
ţ



ţ
ă
ş
ş
ă




ţ
ă



ă



ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
ă


ă

ţ
ş

ă
ţ
ă
ă












ă
ă


ă
 provizoriu ocluzia naturală, generatoare de impulsuri proprioceptive
tonigene, oferind o ocluzie artificială, lipsită de traumatismul ocluzal
Interceptorul ocluzal micşorează reflex forţa de contracţie musculară
pe baza legii lui Kawamura, conform căreia forţa musculară scade sau
creşte proporţional cu numărul contactelor ocluzale.
Atunci cand se construieşte sub forma plăcii palatine, interceptorul
ocluzal poate avea forma unei plăci Hawley simple, cu ancoraj prin
gutiere sau poate lua forma unei plăci Swed, cu platou retroincizal ce
realizează dezangajarea ocluzală.
69. Aparate mobile pentru tratamentul ocluziei distale la adult.
70. Particularităţile realizării construcţiilor protetice fixe după repoziţionarea
anterioara a mandibulei.
In primul rand daca s-a utilizat un aparat ortodontic fix, trebuie sa fie respectata
contentia, sufera de bruxism (gutiere sau alte metode de a inlatura acest
fenomen)
71. Forme clinice de ocluzie mezială (clasificarea OMS). Diagnosticul diferenţiat.
Aparate fixe şi mobile utilizate în scopul tratamentului ortodontic şi mixt a ocluziei
meziale.
Forma falsa
- forma adevarata
Dupa Angle- 1 Prognatie adevarata (anatomica)
Prognatie falsa (pe baza micsorarii maxilei)
Prognatie functionala (profulsie fortata a mandibulei ca obicei vicios)
72. Particularităţile tratamentului mixt a ocluziei meziale false cu deplasare a
mandibulei.
La pacienţii cu malocluzie de clasa III Angle, forma funcţională şi falsă în
perioada dentiţiei permanente din cauza raportului invers al din ţilor frontali sa
depistat o abraziune patologi că neuniformă în zonele de contact prematur. E
importantă depistarea formelor funcţiona le ale acestei patologii la începutul
perioadei dentiţiei mixte pentru realizarea saltului inci sival şi crearaea unui
raport corect al dinţiolor frontali, evitând dezvoltarea abraziunii patolo gice a
acestora În tratamentul malocluziei de clasa III Angle, forma funcţională şi
falsă, este indicat de creat inocluzie cu stop ocluzal fix pentru realizarea saltului
incisival. Pentru a atinge un rezultat estetic major, în cazurile cu raport invers
frontal în perioada dentiţiei permanente e necesară o restaurare a dinţilor
anteriori lezaţi de abraziune patologi că cu materiale compozite
fotopolimerizabile.
maxilarului şi mandibulei, cu poziționarea corectă a unuia faţă de celălalt.
În vederea saltului articular frontal, aparatele ortodontice utilizate sunt
prevăzute cu gutiere care să înalțe temporar ocluzia, cu sau fără tracţiune
extraorală
mentonieră. în unele cazuri, se poate folosi pentru intrudarea incisivilor inferiori şi
protrudarea celor superiori aparate de tip funcţional (Reichenbach-Brucki), gutieră
plan înclinat frontală, reglatorul Frânkel tip 3 sau bionatorul funcționai tip 3.
Se impune modificarea poziţiei bazelor maxilare una față de alta. Această
acţiune ortodontică poate fi obţinută cu ajutorul tracţiunii intermaxilare de Clasa




































































 a III-a, dar, mai ales, cu ajutorul dispozitivelor faciale de tip Delaire.
73. Principii de realizare a scheletului metalic la tratamentul ocluziei meziale cu proteze
dentare fixe fîzionomice.
74. Aparate utilizate pentru deplasarea distală a mandibulei.
75. Complicaţii posibile la tratamentul ortodontic, mixt, protetic a ocluziei distale şi
meziale la adult.
Complicațiile legate de tratamentul ortodontic pot apărea în timpul și după
finalizarea acestuia. Efectele secundare ale purtării aparatelor dentare includ:
1. Decolorarea smalțului, a petelor albe, a cariilor.
2. Bolile gingiilor și parodonțiul sunt alte posibile complicații ale tratamentului
ortodontic
3. Eroziile și rănile mucoasei
4. Reacțiile alergice la substanțele chimice utilizate la producerea aparatelor
ortodontice
5. Resorbția radiculară a dinților
7. Recurența malocluziunii
În planificarea tratamentului anomaliilor dento-maxilare clasa I Angle, fiind o
maladie polietiologică şi cu multiple varietăţi clinice, este important şi necesar
de a stabili factorii etiologici şi rezultatele examenului clinic şi paraclinic
pentru obţinerea scopului scontat atât de pacient, cât şi de medicul stomatolog.
— Pe parcursul ultimelor decenii s-a dovedit că cea mai efectivă metodă de
tratament în caz de anomalii dentare la adulţi este aplicarea aparatelor
ortodontice fixe, care ne permite crearea condiţiilor optimale pentru efectuarea
tratamentului protetic
76. Tabloul clinic, diagnosticul fracturilor incorect consolidate.





































 77. Particularitățile tratamentului protetic în cazul fracturilor incorect consolidate.

În caz când asisten a medical n-a fost acordat la timp, incorrect, cind dispozitivul de
imobilizare nu fixeraza destul fragmentele acestea pot sa se consolideze incorect a ducînd
la apari ia unei inocluzii pe hemiarcad sau pe un sector din ea de circa 0,5-1,5 mm în
plan vertical i dac cealalt arcad este integr , pentru crearea unui contact maxim
interdentar se va efectua lefuirea selective a din ilor restan i pîn la un contact maximal
interdentar, la prezen a unei inocluzii mari, restabilirea contactului interdentar din aceast
zona se va face prin confec ionarea protezelor fixe sau mobilizabile. Dac consolidarea
incorect a avut loc nu numai vertical dar i transversal atunci restabilirea contactelor
interdentare poate fi realizat prin gutiere dentare, dentogingivale, proteze mobilizabile
par iale cu plac , proteze cu doua rînduri de din i. Cind situa ia clinic nu ne permite sa
aplicam aceste metode sunt indicate protezele cu doua rinduri de dinti acestea fiind
numite si aparate-proteze , desi ele au o singura arcada sau hemiarada cu dinti asrtificiali
care restabileste raportul cu dintii antagonisti, al doilea rind de dinti il prezinta arcada
dentara naturala la care suprafetele ocluzale ale dintilor sunt libere. Confectionarea
acestor tipuri de proteze impune respectarea acelorasi etape clinico-tehnice ca si la
confectionarea protezelor partiale mobilizabile acrilice. Pentru prevenirea lezarii dintilor
restanti pacientului I se recomanda respectarea ideala a igienei cavitatii bucale sau se
acopera cu coronae de invelis.
ț
ț
ă
ș
ă
ț
ă
ț
ș
ă
ț
ă

ă
ă
ș
ă
ă
ț
ț
ț
ț
ă
ă

ă
ă

 Indica ii: Inocluzie considerabila nu numai in plan vertical dar si in plan transversal, ca
urmare a consolidarii incorecte a fragmentelor in caz de fracturi ale maxilarelor si
imposibilitatea reabilitarii rapoartelor interdentare prin intermediul dispozitivelor sau
protezelor mobilizabile.

78. Tabloul clinic, diagnosticul pseudoarticulațiilor.

ț

 79. Particularitățile tratamentului protetic în caz de pseudoarticulație.

Pseudoarticula iile apar ca urmare a inconsolid rii fragmentelor mandibulare dup
fracturi din mai multe cauze, locale sau generale. Din cauzele locale fac parte:
imobilizarea insuficient , repozi ionarea incorect , alegerea incorect a aparatului de
inare, deta area înainte de timp a inei, iar din cele generale :infec ii specific,distrofii,
avitaminoze, maladii a glandelor endocrine, dereglari ale sistemul nervos, cardiovascular.

Tratamentul protetic va depinde de:

• prezen a sau absen a din ilor i starea lor pe ambele fragmente

• gradul de mobilitate

• de starea general a pacientului

• Lichidarea mobilit ii în pseudoarticula ie poate fi realizat prin

utilizarea protezelor dentare fixe numai în caz de o mobilitate mic i prezen a
ș




ș
ț
ț
ă
ă
ă
ț
ț


ț
ș
ț

ș


ă
ă
ț

ă
ț
ș
ă
ă


ț
ă

 din ilor cu parodontul s n tos pe ambele fragmente.

• Când interven ia chirurgical este contraindicat sau amînat i se

impune un tratament protetic , atunci protezele dentare nu trebuie s impiedice
mi c rile în pseudoarticula ie.

• Dac mobilitatea este neînsemnat pot fi confec ionate pun i dentare cu

num rul din ilor de agregare m rit care vor contribui la lichidarea mobilit ii în
aceast zon . În celelalte cazuri dac este necesar un tratament protetic ,se
confec ioneaz proteze cu bal m li sau alte dispositive ce nu

vor împiedica mi carile în pseudoarticula ie , în dependen de num rul de din i prezen i

i de

m rimea bre ei , protezele pot fi uni sau bi-articulare.

Dac lipsa esutului osos este de pîn la 1,5 cm i sunt prezen i din ii , protezele pot fi
confec ionate

uniarticulare. În asemenea cazuri arnierul articuleaz numai de o parte a

pseudoarticula iei fiind fixat imobil în cel lalt segment al protezei. La acest tip de proteze
ca regul este articulat segmental mic al protezei. În toate celelalte cazuri protezele se
confec ioneaz biarticulare i cu cât e mai mare bre a,cu atît e mai mare bra ul tijei
articulare din protez . În zona frontal arnierele se fixeaz oral, în vederea respect rii
principiului fizionomic, iar în zona lateral-din ambele p r i ale hemiarcadei.


ș
ă
ș
ț
ă
ă

ă
ț
ț
ț
ă
ă
ă
ț
ș
ă
ă

ț
ț
ă
ș
ă
ă
ț
ă
ț
ș
ă


ă
ă
ș
ă
ă
ș
ă
ă
ț
ă
ă
ș
ș




ă
ă
ț
ț
ă
ă
ă
ț


ț
ă
ă
ț
ț
ă
ș
ă
ț
ț

ț
ă
ț