ENDODONTIE TEMA 1.

Pulpa dentara. Datele clinico-morfologice. Practic. De varsta. Schimbari distrofice.

1. Anatomia pulpei dentare.

Pulpa Dentara-tes conj lax in cav int. a dintelui, organ de origine mezenchimala, delimitate din exterior de
dentina, desparte pulpa de dentina cu un strat odontogen.

Zona coronara- cea mai masiva , delimiteaza coarnele pulapre – dupa cuspizi.

Zona radiculara- se imparte in zona canaliculara si zona apicala (delta apicala)

2.Histologia pulpei dentare.

A) Zona periferica:

-odontoblaste (dentina)

-patura Weil

-strat cellular Hohm

-retelele de capilare

fibre nerv mielinice si amielinice

B) Zona central:

-Tesut conjunctiv lax

-Vase sanguine

-nervi

Pulpa dentara este constituita din subst fundamental, fibre, cellule, protein plasmatice,colegen, proteine
necolagene, glicoproteine, fosfoproteine.

PD- este semivascularizata, coloidala, contine apa.

Cant. de apa variaza in dependenta de varsta- pana la 20 ani 80%, 20-50-68%, 50+-54%

PD este bogata in mucopolizaharide su sulfatanti care mentin structura proteica a pulpei.

Antiglicozaminoglicanii – de integritatea lor depinde retentia apei si difuzia subst metabolice.

Colagenul- alc din fascicole de fibre colagenice

3.Substanta fundamental transmite diferite substante metabolice care sunt necesare pentru mentinerea
vitalitatii pulpei.
4. Fibrele pulpei dentare.

Fibrele pulpei dentare sunt reprezentate de: FIBRE DE COLAGEN, FIBRE DE RETICULINA, FIBRE KORV SI ZONA
WEIL, FIBRE OXITALANICE.

Fibroblastii- cel cu morfologie structural diferita si forma stelata , cu prelungiri citoplasmatice ce pot atinge
20mm lungime. Nucleul este inconjurat de o zona citoplasmatice- sunt grupate diferite organe care mentin
vitalitatea (mitocondrii, AG , ribozomi etc).

Fibroblastii elaboreaza precursorii colagenului si elementele substantei fundamentale.

Odata cu imbatrinirea pulpei fibroblastii sunt mai putini ca fibrocitii.

Fibrocitii au o forma semilunara si sunt mai putini la numar.

Odontoblastii- cellule inalt specializate , dispuse la periferia pulpei coronare si radiculare. Datorita gradului
de diferentiere elab componentele matricii dentinare.

Subodontoblastii- forma rotunda si ovalara. Se activeaza in conditii reactionale(trauma , excitanti).

Determina aparitia dentine reactionale pentru aparare.

5.Vascularizatia Pulpei dentare

Vascularizatia pulpei dentare este abundenta, dar este de tip terminal.Vascularizatia asigura metabolismul
celulei in conditii fiziologice cat si in stari de inflamatie , patologice etc.

In portiunea periapicala vasele sang. Pulpare anastamozeaza cu cele parodontale.

Arterele patrund in canalul radicular prin orificiul apical si prin anastamozele laterale.

La nivelul camerei pulpare se ramifica vasele sanguine astfel incat Pulpa dentara reprezinta reatea vasculara
densa.

Artele continua cu metaarteriole ce prezinta un diamentru mai mica poi se capilarizeaza in zona
subodontoblastica.

La nivelul dretelei capilare pulpare are loc schimbarea de subst dintre mediu intern si tesutul pulpar, apoi
venele continua reteaua capilara si asigura circulatia de intoarcere.

Vehiculeaza spre trunchi cu iesirea din canalul radicular prin portiunea apicala.

Reteaua limfatica incepe din z. subodontoblastica sub forma unor capilare fine care converg cu vasele
limfatice de calibru mare , aceste vase limfatice reprezinta valvele cu rol de impiedicare a refluxului limfei.

In zona periapicala exista anastomoze intre capilarele limfatice a pulpei si cele parodontale.

Drenajul limfei se face catre ganglionul limfatic subment.,submaxilar.

Vascularizarea limfatica se datoreaza prezentei limfocitelor din ganglionii limfatici si joaca un rol important
in inflamatii.
6.Inervatia pulpei dentare

Fibrele nervoase patrund in pulpa prin apex parallel cu vasele sanguine.

Ele sunt de dubla origine:senzitiva si vegetativa.

Senzitive:

fibrele ramurilor maxilare, mandibulare

ale n. trigemen

patrunse din orif. Apical sub forma de fibre mielinice si parcurg canalul radicular parallel cu vasele sanguine

alte ramuri impreuna cu prelungirile odontoblastilor merg spre predentina (zona jonctiunii smalt-dentina).

Numarul terminatiunilor nervoase ce patrund in dinte creste progresiv odata cu varsta. Plexurile nervoase
devin mai dense.

Vegetative:

Mult mai fine decat cele sensitive

Amielinice

Controleaza si regleaza debitul sanguine prin contractia si dilatarea vaselor

Fibrele nervoase adrenergice/simpatice asigura constrictia

Fibrele parasimpatice asigura dilatarea.

7. Functiile PD:

Dentinogeneza, Protectiva, nutritive, senzoriala.

8.Modificari PD cu varsta

Varcularizatia se reduce cu varsta , peretele vaselor devine hiperplaziv si distrofic, aceasta determina o
ingustare a lumenlui vaselor.

Nervii sunt mai putin abundenti si pot degenera. Apar osteoblastii si cementoblastii ce determina depuneri
de saruri si duc la calcificarea pulapara. Se incetineste metabolismul pulpar si nu are loc reactia de aparare a
PD in timpul patologiilor.

Procesele biologice scadm volumul pulpei si cantitatea de apa scad, structura celulara se
modifica.Odontoblastii scad la nr si prezinta semen de involutie. Ca rezolutie are loc depunerea dentine
peritubulare. Involutia odontoblastilor duce la formarea unor vacuole pline cu lichid.
9.Modificari PD in stari patologice

In inflamatii se formeaza dentina reactionala in urma active odontoblastilor.Dentina reactionala se

elaboreaza de catre cellule stratului subodontoblastic si neodontoblastic

Procesele inflamatorii cornice pot determina rezorbtii dentinare de tip osteoplazic.

Are loc distructia stratului periferic.

Totodata factorii traumaatici pot sa indicca la niv pulpar formarea unei infiltratii de inflamatie.

Inflamatia poate modifica structura celulelor pulpare

Are loc dereglarea debitului sanguine , creste TA si apare spasmul nervos, determina dilatarea sistemului
capilar, extravazzarea fluidelor vaselor sangvine-> presiune intrapupara.

Schimbarile ireversibile sunt atunci cand actiunea este indelungata si afecteaza sistemul vascular.

10.Excitabilitatea electrica a PD in norma si patologie. Parametri

In timpul efectuării măsurărilor se evită utilizarea instrumentarului de tip metalic în locul celor plastice,
pentru a evita pierderea curenților electrici și a obține un rezultat cât se poate de veridic. Dinții care sunt
intacți au o electroexcitabilitate în limitele 2–6 µA. Pentru cariile dentare, și anume cariile superficiale,
excitabilitatea pulpei dentare rămâne a fi neschimbată. În cariile medii valorile cresc deja, fiind între 7 și 9
µA, pentru cariile profunde valorile pot ajunge de la 10 µA până la 15–18 µA. Odată ce aceste valori cresc,
apar schimbări inflamatorii în PD. În cazul pulpitei acute de focar electroexcitabilitatea PD va fi de 18–30 µA,
iar pentru P acute difuze valorile electroexcitabilității pot fi de la 30–40 µA. Dacă avem o excitabilitatea de
60 µA, atunci avem parte de necroză a pulpei coronare. În cazul necrozei pulpare radiculare este de 100 µA.
Dacă valorile electroexcitabilității sunt mai mari de 200 µA, atunci este vorba despre un proces patologic
agresiv al periodonțiului dintelui cercetat. O deosebită atenție trebuie de acordat pacienților cu
traumatisme dentare și pacienților cu rădăcinile dinților incomplet formate. În situații când avem
traumatisme dentare, electroodontometria trebuie realizată periodic în decurs de 2–5 săptămâni, iar la
pacienții cu rădăcinile dinților incomplet formate nu se realizează. În cercetarea dată a fost folosit ,,Pulp
Tester” cu trei regimuri de lucru, pentru diferite patologii.