Elaborarea nr.

AU REALIZAT STUDENȚII GRUPEI S1502

SUBGRUPA B
TEMA:
Principiile alegerii si
includerii dintilor stilpi in
puntile
dentare.Prepararea dintilor
stilpi. Amprentarea.
 Principiile alegerii dintilor stilpi pentru puntile dentare:
 biofunctional-include restabilirea functiilor
sistemului stomatognat
masticatie,fonatie,fizionomie
 biomecanic-urmareste realizarea dinamicii
mandibulare cu si fara contact dentar
asigurind lucrarii protetice :rezistenta fizica
,chimica,insertie si stabilitate statica si
dinamica a raportului dintre proteza si suport.
 profilactic-urmareste asigurarea unei profilaxii
generale si locale prin restabilirea unui
echilibru ocluzal ,evitarea modificarilor
patologice a procesului trofic in formatiunile
anatomice cu care au relatii de contact(dintii
stilpi, dintii antagonisti,parodont,apofiza
alveolara si mucoasa).
 Din punct de vedere matematic suma
coeficientilor dintilor inclusi in corpul de punte
trebuie sa fie egala sau mai mica cu suma
coeficientilor dintilor stilpiaceasta metoda
poate fi usor determinata cu ajutorul tablitelor
concepute de Aapov, Oksman,Mamlok.

 Din punct de vedere biofunctional alegerea

dintilor stilpi in tratament protetic cu punti
dentare are ca scop restabilirea functiei de
masticatie,fonatie,deglutitie.
 Prin urmare, la includerea dintilor stilpi in
protezele dentaretrebuie sa se tina cont
de:starea parodontiului dintilor stilpi
,marimea si topografia bresei
edentate,starea dintilor antagonisti.

 Penru asigurarea acestor conditii se

recomanda ca in timpul examenului
clinnic sa fie
completata odonto-
paronontograma dupa
Kurleandski.
 Odontoparodontograma dupa
Kurleandski reprezinta iregistrarea
coeficientului de rezistenta a fiecarui
dinte de la maxila si mandibula in
dependenta de gradul de atrofie a
parodontiului.
 Cu ajutorol odontoparodontogramei se
efectuiaza determinarea numarului
suficient a dintilor stilpi pentru
sprijinul puntii dentare in dependenta
de starea
parodontiului.
N-fara modificari patologice
0-lipsa dintelui
¼-atrofie de gradul unu
½-atrofie de gradul doi
¾-atrofie de gradul trei
>3/4-atrofiede gradul patru cind dintele se metine in
tesuturile moi
 Includerea dintilor-stilpi in puntile dentare este
bazata pe fortele de rezerva a parodontiului,
stiinduse ca din 100% ale posibilitatilor
functionale ale parodontiului se consuma 50% in
conditii normale ,iar restul ramine in rezerva.
Din acest punct de vedere se poate constata
ca suma coeficientilor dintilor inclusi in corpul de
punte trebuie sa fie egala sau mai mica cu suma
coeficientilor dintilor stilpi.
In dependenta de gradul de atrofia parodontiului
si
mobilitate dentara se micsoreaza si coeficientul de
rezisteta a tesuturilor de sustinere la actiunea
presiunilor masticatorii.
 Alegerea dintilor stilpi in puntile dentare se efectuiaza
astfel ca:
• dupa odontoparodontograma
Kurleandski in
regiunea laterala trebuie coeficientul
de rezistenta a parodontiului dintilor
stilpi sa fie nu mai putin de 4.75 unitati,in
regiunea frontala la maxila nu mai mic
de 3 unitati, in regiunea frontala la
mandibula nu mai mic de 3.5 unitati.
• dupa Agapov, Oman, Mamloc atit in
zona frontala cit si laterala coeficientul
de rezistenta de rezistenta a dintilor-stilpi
trebuie mai mare sau egal cu al dintilor
lipsa.
 Indicatiile la tratamentul
protetic cu punti dentare:
 brese intercalate cu lipsa 1-4 dinti;
 lipsa unui singur dinte in zona frontala;
 mobilitate de gradul 1-2;
 profesia (artist, lector);
 refacerea morfologica adintilor cu distructii
avansate, eroziuni, abraziune dentara sau
obturatii extinse;
 refacerea estetica a dintilor cu modificari
de culoare, forma sau pozitie;
 tratamentul tulburarilor ocluzale;
 Inlocuire unor lucrari vechi
necorespunzatoare.
Contraindicatii in tratament
protetic cu punti dentare:
 lipsa a mai mult de 5 dinti la nivelul unei singure brese;
 in edentatii terminale;
 prezenta dintilor restanti cu o mobilitate patologica de
gradul 3;
 virsta (pina la 18 ani);
 afectiuni locale: gingivite, procese inflamatorii, tumorale,
leziuni ale mucoasei cavitatii bucale;
 cind rezorbtia osoasa depaseste 2/3 din inaltimea
radiculara;
 tratament endodontic efectuat incorect;
 leziuni periapicale.
 Complicatiiile posibile in timpul
prepararii dintilor-stilpi:
 aparitia durerii in cazul prepararii dintilor
vitali;
 derapajul instrumentelor abrazive cu
traumarea tesuturilor moi;
 deschiderea camerei pulpare;
 traumatizarea dintelui adiacent sau
antagonist;
 fractura coroanei dentare;
 papalelizm incorect.
 Complicatiile posibile dupa
prepararea dintilor-stilpi:
 aparitia pulpitei;
 gangrena pulpara;
 necroza pulpara;
 dureri gingivale la patrunderea cu freza
subgingival;
 daca dintele este vital si nu s-a confectionat
coroane provizorii pot aparea dureri la stimuli
termici (rece, cald) sau alimentari (dulce,
acru);
 dureri spontane in special in timpul noptii in
cazul dintilor vitali ne vorbeste despre o
inflamatie pulpara.
 Profilaxia complicatiilor in timpul si
dupa prepararea dintilor:
 prepararea dintilor cu racire si miscari
intrerupte pentru a nu supraincalzi dintele;
 punct de sprijin a miinii pentru a evita
derapajul instrumentelor;
 cunoasterea topografiei camerei pulpare
pentru a evita deschiderea acesteia;
 presiune moderata pentru a nu fractura
coroana dentara;
 protectia plagii dentinare in cazul dintilor
vitali
 Penru a proteja placa dentinara de actiunea
nociva a mediului in conjurator se utilizeaza
diverse metode de menajare a plagii
dentinare.
Din mijloacele chimice mai des utilizate sunt
nitratul de argint in forma de solutie apoasa de
30% sau clorura de zinc de 30-40%, din lacuri
mai des folosit lacul de flor sau lacul celuloid
de 5%.
Din mijloacele mecanice fac parte
coroanele provizoriiconfectionate din acrilate
individual sau sub forma prefabriata din
celuloid,policarbonat sau acrilat, care se
fixeaza pe bontul dintelui slefuit cu ajutorul
cimentului zinc-eugenol, zinc-fosfat sau pastei-
dentina.
 Complicatiile la obtinerea
amprentelor:
 deformarea amprentei la indepartarea
de pe cimpul protetic;
 prezenta bulelor de aer sau lipsurilor de
material amprentar;
 amprentarea insuficienta sau partiala a
santului dento-gingival, dintilor
antagonisti sau dintilor vecini;
 repartizarea neuniforma a materialului
amprentar pe suprafata cimpului
protetic;
 Profilaxia complicatiilor la
obtinerea amprentelor dentare:
 respectarea timpului de preparare a
materialului
 respectarea timpului de priza a materialului
 evitarea miscarilor lingurii amprentare in
timpul prizei
 uscarea cimpului protetic pentru a evita
formarea bulelor
 utilizatera unei cantitati suficiente de
material amprentar
Multumesc pentru
atentie!