1. Scopul examenului clinic.

Examenul subiecti- anamneaza (se stabilesc identitatea bolnavului, vârsta si

ocupaţia, conditiile de viata si munca,istoricul bolii, acuzele) Examenul
exobucal - simetria faciala, dimensiunea verticala, aspectul tegumentelor,
sensibilitati faciale particulare, tumefactii, adenopatii. Examenul endobucal-
Se execută prin inspecția cavității bucale cu ajutorul instrumentelor (oglinda
stomatologica, sonda, pensa dentară etc.) în condiții de iluminare perfectă.
Examenul organelor și al tesuturilor cavității bucale urmărește scopul de a
scoate la iveală dereglările morfologice, comparînd starea lor prezentă cu
structura morfologică. La realizarea acestor sarcini afară de inspectia vizuală
se aplică metodele de palpare, percuție și sondare, iar la necesitate și cele
paraclinice. Examenul endobucal se execută intr-o anumită ordine: 1)
raportul dintre buze, gradul de deschidere a gurii şi mobilitatea muşchiului
orbicular al buzelor; 2) dinții; 3) arcadele dentare; 4) raportul dintre arcadele
dentare (tipul de ocluzie); 5) mucoasa cavității bucale; 6) apofizele alveolare
şi maxilarele.
In vederea realizării unei terapii de restaurare protetică, pe prim plan se
situează elaborarea unui diagnostic cât mai exact, care vizează atât statusul
ţesuturilor dento- parodontale, cât şi toate formaţiunile conexe.Pe baza
informaţilor culese m cadrul etapelor de diagnostic, este posibilă ulterior
elaborarea unui plan de tratament în conformitate cu statusul clinic şi
doleanţele pacientului. Pentru obţinerea unui succes în terapia cu restaurări
protetice fixe , trebuie acordată o atenţie deosebită fiecărei etape clinico-
tehnice, începând cu anamneza şi stabilirea diagnosticului
2. Ce tipuri de punţi dentare sînt considerate atipice?
a. după modul de situare a elementelor de suport
b. după modul de fixare
c. după construcţie
Punți dentare cu croșete mixte Punți dentare cu șurub după Jude; Punți dentare cu
șurub după Rândașu ; Punți dentare mobilizabile Punți dentare demontabile Punți
pe implante Punti provizorii Punți fixate fizico-chimic.
a.după modul de situare a elementelor de suport -suport odonto-parodontal -
suport implantar -suport mixt: odonto-parodontal si implantar Odonto-parodontal
si mucoosos Implantar si mucoosos.
b.după modul de fixare -prin cimentare(oxifosfat de
zinc,policarboxil,glassionomer). -prin adezivi-puntea de colaj. -prin înșurubare-
punți demontabile. -prin fricțiune-punți mobilizabile-cape
telescopate,attachements. -prin ancorare cu croșete.
c.după construcție (speciale=atipice) Burlui: -puntea de
colaj(exemple:Maryland,Rochette) -punți stabilizatoare(de imobilizare) -punți pe
implante:pot fi Fixe(se cimenteaza la implante) Demontabile(se inșurubează)
Mobilizabile(se telescopează) -punți segmentate(imbricate) -punți mobilizabile:
demontabile(fixate prin insurubare) sau cu elemente speciale tip culise/telescop.
3. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în caz de contructura mandibulei.
 4. Factorii de mediu intern şi extern în etiologia ADM.
Factorii ereditari
● Trasaturi caracteristice unei rase,etnii sau regiune geografica
● Trasaturi familiale
2. Bolile congenitale includ despicături labio-maxilo-palatine care intervin în
timpul creşterii fetale şi afectează dezvoltarea structurilor craniofaciale şi dentare.
3. Sindroamele genetice apar ca aberatii ale perechilor de cromozomi care intră în
alcătuirea ADN-ului (22XX sau 22XY) şi afectează dezvoltarea structurilor
generale şi cranio-faciale şi dento-maxilare (trisomii, maladii gonosomiale,
disostoze, condrodistrofii, osteopatii condensate)
4. Tulburări de nutriție
5. Tulburări endocrine Hipo/hiperfunctia: · Hormonului de crestere STH
somatotrop · Parathormonul · Hormonii tiroidieni (tiroxina, triiodotironina) ·
Hormonul timic
6. Tulburari de metabolism · Tulburările de nutritie (masticatie, digestie,
absorbtie, transport) determină tulburări în dezvoltarea generală şi dento-facială.
Aportul de proteine, glucide, lipide, vitamine şi săruri minerale asigură o creştere
normală a organismului şi a aparatului dento-maxilar. Absenta sau excesul
aportului unuia dintre aceste nutrimente pot determina dereglări cu manifestări şi la
nivelul aparatului dento-maxilar. · Rahitismul
7. Boli infecțioase
8. Mediul înconjurător
9. Traume și accidente
10. Postură
11. Presiuni anormale
Factorii locali
1. anomalii dentare de număr dinți supranumerari , absențe dentare( congenitale
carii și accidente)
2. anomalii dentare de volum
3. anomalii dentare de formă
4. fren labial anormal și bariere mucoase
5. pierdere prematură a dintilor
6. Retenție prelungită a dinților temporari
7. întârziere în erupția dinților permanenți
8. anchiloze dentare
9. carii dentare
10. restaurari dentare incorecte
5. Caracteristica opţiunilor protetice mobilizabile în cadrul restaurărilor implanto-purtate.
6. Explicaţi formularea diagnosticului în protetica dentară după formele nozologice a
afecţiunilor stomatologice.
La baza stabilirii şi formulării diagnosticului vor fi puse rezultatele unui examen
competent, complex și consecutiv, clinic și paraclinic. În protetica dentară
diagnosticul se reduce nu numai a stabilirea formei nozologice a afecțiunii, dar şi
la descrierea dereglărilor morfologice, topografice, de funcție, a factorilor
etiologici, patogenetici, complicațiilor, dereglărilor fizionomice şi deci poartă un
caracter descriptiv. Prin urmare, diagnosticul este compus din 3 părți: 1) afecțiunea
principală; 2) complicațiile provocate de afecțiunea principală; 3) afecțiunile
concomitente si asociate Afecțiunea principală necesită un tratament ortopedo-
protetic și constituie cauza solicitării asistentei medicale din partea pacientului. Ea
reprezintă forma nozologică cu concretizarea dereglărilor morfologice, topografice,
determinarea gradului și caracterului durerilor (acut, cronic) folosindu-se
clasificările cunoscute. Tot aici sint incluse și dereglările funcționale (masticație.
fonație, deglutitie etc.) indicindu-se gradul de exprimare, apoi factorul etiologic
patogenia leziunii (dacă au fost evidențiate), terminind cu dereglárile fizionomice
care au o deosebită importanță indiferent de gen şi virstă. Dacă afecțiunea
principală pe parcursul evoluției sale a provocat oarecare complicații (migrări
dentare, deformații ale arcadelor dentare, de ocluzie, abraziune patologică a
tesuturilor dure ale dinților restanți, apariția mobilității patologice a dinților,
modificări ale dimensiunii verticale de ocluzie, trauma fibromucoasei,disfuncții ale
sistemului stomatognat etc.), atunci aceste complicații constituie partea a doua a
diagnosticului urmind să fie descrise după acelaşi principiu. Partea a treia a
diagnosticului o alcătuiesc maladiile concomitente, care pot fi generale și
stomatologice. medicul este dator să ia în considerație maladiile generale atit la
intocmirea planului de tratament, cit și la aplicarea lui (în boala hipertensivă,
stenocardie, epilepsie etc.). Aceste date sint notate in compartimentele respective
ale fişei de ambulatoriu. Cit privește maladiile concomitente stomatologice,
medicul le evidențiază în timpul examenului clinic şi paraclinic, ele constituind
partea a treia a diagnosticului (leucoplachia, lichenul roşu plan etc.). Prin urmare,
stabilirea diagnosticului corect solicită o examinare minuțioasă a pacientului care
ne va ajuta ulterior și la formularea diagnosticului diferențiat. La baza acestui
diagnostic stau deosebirile dintre datele tabloului clinic și rezultatele examenului
paraclinic. Principalul moment in stabilirea diagnosticului diferențiat constă in
evidențierea simptomului caracteristic pentru maladia respectivă. In acest scop se
va face o analiză comparativă a tabloului clinic și a datelor examenului
complementar al maladiei în cauză cu cele ale maladiilor asemănătoare.
7. Argumentaţi necesitatea metodologiei speciale de examinare a pacienţilor cu
afecţiuni stomatologice.
8. Etapele clinico-tehnice la confecţionarea protezelor parțiale mobilizabile
scheletate atipice.
9. Principii de tratament protetic în caz de macrodonţie.
Macrodenția poate fi:
- generalizată adevărată sau gigantism dentar. “Afectează toţi dinții şi se asociază
cu gigantismul hipofizar.
-generalizată relativă, fiind rezultatul. disproporiiilor relative ale dinţilor şi
maxilarelor, în care ereditatea joacă us rol important: .
-localizată simetrică -(incisivi superiori, _canini, molari) sau asimetrică,
unilaterală, asociată hiperhemitroifiei “faciale, formă puţin cunoscută.
Tratament: Principala problemă pe care aceşti dinţi o ridică este de ordin estetic. În
funcţie de gravitatea problemei, una din metodele de corectare a macrodonţiei este
extracţia urmată de remodelare fie prin implant dentar fie prin punţi protetice fixe.
Tratament : – Refacerea dintelui subdimensionat din compozit –
reprezintă o variantă minim invazivă, durabilă, rezistentă și
fizionomică
– Fațetarea – constă în aplicarea la nivelul dintelui/dinților din
grupul frontal a unor fațete subțiri, însă aplicarea acestora este
un proces ireversibil și implică subțierea smalțului. De asemenea,
este de evitat consumarea anumitor alimente care pot păta
fațetele, precum vinul, cafeaua, ceaiul, etc.
– Coroanele dentare– sunt eficiente pentru mai multe probleme
precum: discolorări, distrugeri întinse ca urmare a unor procese
carioase, acoperirea implanturilor, dar și corectarea anomaliilor
dentare, în principal microdonția. Acestea sunt rezistente și au
durabilitatea cea mai mare.
 10. Complicaţii posibile la tratamentul anomaliilor de ocluzie adîncă, deschisă,
încrucişată.
Rezorbtii dentare
Probleme cu articulatia
Salturi cracmente disfunctii articulate
Subluxatii in articulatii
Recidiva problemei initiale
11. Metode de tratament şi profilaxia complicaţiilor în tratamentul protetic cu
incrustaţii.
Efectuarea unui examen clinic corect.
o Sensibilizarea pacientului faţă de necesitatea unei igiene correcte
aceasta fiind o cheie a reuşitei a tratamentului protetic
o Asanarea regulată a cavitătii bucale, prin eliminarea tartrului şi a
factorilor de retenţie a plăcii.
o Alegerea corectă a tipului de incrustație (conform indicațiilor)
o Respectarea cerintelor de preparare a cavitatii pentru incrustatie
1) cavitatea sa fie preparate in limitele smaltului si dentine;
2)peretii verticali ai cavitatii sa fie paraleli intre ei sau usor sa devieze
3)largirea cavitatii in limitele tesuturilor sanatoase(pentru profilaxia
recidivei cariei)
4)crearea punctelor retentive pentru a asigura o buna fixare a
incrustatiei
5)marginile cavitatii sa fie bizotate
o Respectarea munuţioasă a etapelor de realizare a lucrărilor protetice
o Analiza ocluzală corectă
12. Clasificarea sistemelor implantare după termenele de încărcare funcţională.
13. Care este riscul examinării incomplete?
14. Indicaţii către tratamentul protetic cu proteze dentare parţiale mobilizabile atipice.
edentatii partiale/partial intinse.
- migrari dentare.
- anomalii dentoparodontale.
- anomalii de dezvoltare cranio faciala.
- anomalii dentomaxilare.
• Edentatie partiale cu brese intercalate ,intinse,multiple
• Restabilirea integritatii arcadelor dentare
• Pentru innlocuirea mai mult sau ega cu 4 dinti intr-o bresa.
15. Contraindicaţii relative (de moment) la aplicarea implantelor dentare.
Relative:
• sifilis
• TBC manifest
• SIDA
• diabet compensat
• alergii
• boli psihice
• alcoolism (predispoziție la infecții și vindecare cu întârziere)
• tabacismul (scăderea imunității, a absorbției Calciului și favorizarea apariției
parodontopatiilor)
• afecțiuni acute care sunt tratate corect și dispar fără urmări
• stări fiziologice pasagere (perioada menstruală)
• graviditate în primele trei luni și ultimile două luni (stresul, medica- ția și
radiografiile pot influența negativ viaţa intrauterină a fătului)
• stările alergice compensatorii
• bolile sangvine curabile
• bolile endocrine curabile
• bolile de renichi şi ficat curabile
• bolile psihice revendicative
• reumatismul de formă ușoară curabilă
• maladia infecțioasă evolutivă
• primele 6-8 luni după infarct
• primele 10-12 luni după ictus
Relative:
• sifilis
• TBC manifest
• SIDA
• diabet compensat
• alergii
• boli psihice
• alcoolism (predispoziție la infecții și vindecare cu întârziere)
• tabacismul (scăderea imunității, a absorbției Calciului și favorizarea apariției
parodontopatiilor)
• afecțiuni acute care sunt tratate corect și dispar fără urmări
• stări fiziologice pasagere (perioada menstruală)
• graviditate în primele trei luni și ultimile două luni (stresul, medica- ția și
radiografiile pot influența negativ viaţa intrauterină a fătului)
• stările alergice compensatorii
• bolile sangvine curabile
• bolile endocrine curabile
• bolile de renichi şi ficat curabile
• bolile psihice revendicative
• reumatismul de formă ușoară curabilă
• maladia infecțioasă evolutivă
• primele 6-8 luni după infarct
• primele 10-12 luni după ictus Componentele sistemelor implantare.
Relative patologice:
Afte bucale,herpes,resturi radiculare,bruxism,leziuni parodontale netratate
Anatomice:
Oferta osoasa insuficienta,afectiuni dinti vecini,patologia frenurilor,plicilor,cicatrici vicioase
pe creasta alveolara,pozitie coborita a sinusului maxilar.
● Contraindicatii relative locale:
○ - Oferta si/sau calitate osoasa insuficienta
○ - Macroglosie,
○ - Bruxism

16. Metode de tratament şi profilaxia complicaţiilor în tratamentul protetic cu coroane de

înveliş.
17. Particularităţile migrărilor dentare la copil şi adult.
Etiologia migrarilor dentare:
Factori locali
- leziunile odontale coronare
- edentatiile partiale
- abraziuni excesive
- refacerea incorecta a suprafetelor ocluzale
- afectiuni paradontale
- cicatrici mucozale
Factori generali
– obiceiuri vicioase (muscarea limbii, buzelor, obrajilor, deglutitia infantila)
- parafunctii musculare
- tumorile chistice
-dereglari endocrine, cardio-vasculare, ale SNC
Patogenia migrarilor dentare:
Abrikosov- fenomen de hipertrofie vacanta pe motiv ca organismul nu accepta in
sine spatii goale
Katz- dintii chiar si in arcadele dentare intacte pot migra sub influenta factorilor
interni/externi (morfologici, fiziologici, constitutionali, endocrinici, sociali, de trai
s.a.) ceea ce esteabsolut fiziologic
Kalvelis- echilibrul dintelui pe arcada este realizat prin ligamentul interdentar si de
forta de masticatie iar migrarea unui dinte spre spatiul edentat atrage dupa sine si
ceilalti dinti
V. Kurleandski- forta de masticatie provoaca compresiunea tuburilor osoase si
deplasarea lichidului intertisular spre zona apofizei alveolare a dintilor lipsiti de
antagonisti ducand la cresterea apofizei alveolare- egresie
S. Kristab si A. Dovbenko – au stabilit interdependenta intre forma fetei, forma
radacinilor si mecanismul migrarii dentare - fata conusoidala- radacini drepte - fata
con-invers- radacinile dintilor superioridrepte, inferiori- incovoiate - fata
patrataradacinile cu configuratii diferite la ambele maxilare Radacinile drepte
favorizeaza
migrari verticale iar celeincovoiate – migrari M-D, V-O
Tipuri de migrari dentare dupa Ilina Marcosean, Ponomareova:
Migrarea dintelui antagonist in plan vertical se prezinta in 2 forme:
1. Dintele antagonist celui extras depaseste dupa un timp cu suprafata sa
ocluzala planul de ocluzie, migreaza impreuna cu alveola sa, insa raportul
intra- si extraalveolar nu seschimba
2. Dintele antagonist depaseste planul de ocluzie fara modificari ale apofizei
alveolare, insa raportul coroana-radacina este schimbat
Clasificarea migrarilor dentare
E. Gavrilov 1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau inferiori 2. Migrari
verticale reciproce ale dintilor superiori si inferiori 3. Migrari mezio-distale 4.
Migrari vestibulo-orale 5.Migrari de rotatie in jurul axei dintilor 6. Migrari mixte
M. Cojocaru- I. Dupa starea t. paradontale a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni
parodontale b) Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale c) Migrari
dentoalveolare cu recesiuni si micorarea spatiului interalveolar II.Dupa raportul S
ocluzale a dintelui cu planul de ocluzie: a) 10 mm III. Dupa gradul de recesiune e)
incipienta f)medie g) grava
Tabloul clinic al migrarilor verticale:
Forma compensata:
•. In edentatii laterale unimaxilare – unilaterale: -. migrarea dintilor
impreuna cu alveola (edentatii mari) -. in edentatii mici – migrarea
cuspizilor ( M, D) -. cuspizii neabraziati datorita hiposolicitarii -. planul de
ocluzie denivelat -. blocarea ocluzieidinamice
•. In edentatii laterale unimaxilare- bilaterale, intinse -. dintii frontali cu
abraziune
orizontala ( preiau fct. triturarii) -. se micsoreaza DVO si spatiul
interalveolar -.dereglarea cinematicii mandibulare
Forma decompensate:
La nivelul parodontului : inflamatie, durere, recesiune, traumatizare,
crestereamobilitatii dentare, pierderea dintilor
La nivelul ATM : deplasarea spre posterior si in sus a condililor
mandibulari, zgomote articulare, devierea traiectoriei
mandibulare, durere ( locala/ reflexa,surda/acuta,
uni/bilaterala
La nivelul arcadelor dentare : frontalii superiori impinsi spre
corticala externadatorita suprasolicitarii, aspectul dintilor “ in
evantai”, aparitia tremelor, disastemelor, micsorarea etajului
inferior al fetei
Sindromul molarului de 6 ani:
Semne patologice:
*mezioversiunea M2 si 3 mandibulari
*aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la
nivelul dintilorfrontali maxilari
*linguoversiunea M2 si 3 mandibulari
*migrarea verticala a antagonistilor -din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte
patogeneintre cuspizii DVmandibulari si cuspizii L maxilari in momentul
cand mandibula facelateralitate de partea opusa
Tabloul clinic al migrarilor orizontale:
– ingrosarea festonului gingival in forma de burelet
- excluderea din ocluzie a cuspizilor meziali
- Simptomul triunghiului
- Devierea liniei interincisivale
- Supraocluzia frontala
- Dintii laterali
– raport mezializat/ distalizat
- Ocluzia normala sau cuspid- cuspid
Fenomenul Thielmann:
Interferenta in propulsie de partea lucratoare cauzata de ultimul molar
migrat vertical/capuson de mucoasa care acopera molarul de minte
modificari patologice la nivelul dintilor anteriori maxilari, cel mai
interesat e incisivul lateral unde se determinamigrarea verticala,
vestibularizarea si uneori mobilitate
Metode paraclinice de examinare a pacientilor cu migrari dentare:
*model de studiu*fotografia*mandibulografia*studiul miscarilor
limita si functionalecercetarea eficientii masticatorii*examenul
radiologic ( intraoral, extraoral: OPG, CT a ATM,
radiocinematografia, teleradiografia) *gnatosonia*electromiografia
miotonometria
Metode de tratament in dependenta de gradul migrarilor dentare
orizontale dupa Costasi Ene:
Daca axele de implantare a dintilor ce limiteaza bresa formeaza intre
ele un unghi <30 de grade se poate insera punte dentara fara
devitalizare
In inclininari axiale >45*- se utilizeaza DCR, altfel, pentru redarea
paralelismului s-ar desfiinta coroana dentara, dintii in prealabil sunt
devitalizati si retezati pentru instalareadiferitor varieti de dispozitive
corono-radiculare.
18. Particularităţile tratamentului protetic a ocluziei încrucişate.
bracketi
19. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în cazul defectelor oaselor maxilare.
20. Protezele dentare parțiale mobilizabile scheletate- posibilități de individualizare.
21. Enumerați cele 5 grupe de pacienţi ce se adresează pentru asistenţa stomatologică.
1)pacienții cu dureri acute •
2)pacienții cu dureri “surde” care apar după acțiunea agenților iritanți •
3)pacienții cu deregări estetice/ fonetice/ masticație •
4)pacienții fără acuze dar cu necesitatea de a repara construcția protetică actuală •
5)pacienții care vin pentru consultații periodice de monitorizare astării protezelor si
sistemului stomatognat
22. Fixarea coroanelor de înveliş atipice şi a punţilor dentare atipice în cavitatea bucală.
23. Complicaţiile posibile la confecţionarea coroanelor acrilice, din porţelan,
metaloceramice şi metaloacrilice.
24. Diagnosticul ADM la adulţi.
25. Forme clinice de ocluzie mezială (clasificarea OMS). Diagnosticul diferenţiat.
26. Defectele și deformațiile regiunii maxilo-faciale - date generale, tabloul clinic,
diagnosticul.
27. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în cazul defectelor și deformațiilor
procesului alveolar.
28. Principii de tratament a ocluziei distale cu deplasarea mandibulei.
29. Avantajele şi dezavantajele restaurărilor implanto-purtate mobilizabile.
30. Explicaţi indicaţiile şi caracterizaţi fiecare metodă a examenului paraclinic.
31. Indicaţii către tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile scheletate atipice.
32. Proteze totale atipice. Caracteristica.
33. Caracteristica perioadei contemporane în dezvoltarea implantologiei orale.
34. Caracteristica corpului implantului şi importanţa lui pratică.
35. De care factori e determinată posibilitatea tratamentului ortodontic sau mixt a ADM
la adulţi?
36. Tabloul clinic a pacienţilor cu anomalii de forma, mărime şi poziţie a dinţilor unitari.
37. Explicaţi situaţia clinică în raport cu multitudinea şi complexitatea tabloului clinic a
pacienţilor cu afecţiuni stomatologice.
38. Caracteristica apexului implantului şi importanţa lui pratică.
39. Caracteristica colului implantului şi importanţa lui practică.
40. Avantajele şi dezavantajele restaurărilor implanto-purtate hibride.

41. Principii de tratament a formelor de prognaţii dento-alveolare la adulţi.

42. Aparate utilizate pentru deplasarea distală a mandibulei.
43. Caracteristica conexiunilor implanatre.
44. Argumentaţi orientirul morfo-funcţional normal în diagnosticarea afecţiunilor
stomatologice.
45. Amprentarea la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice atipice.
46. Expuneţi cosecutivitatea examenului pacientului în clinica protetică dentară şi
importanţa practică.
47. Caracteristica opţiunilor protetice hibride în cadrul restaurărilor implanto-purtate.
48. Aparate fixe utilizate la tratamentul anomaliilor de poziţie a dinţilor.
49. Aparate fixe şi mobile la tratamentul ortodontic şi mixt a ocluziei deschise la adult.
50. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în cazul defectelor palatinale
dobîndite.
51. Microstomia, noțiuni, tabloul clinic, diagnosticul.
 52. Metode de tratament şi profilaxia complicaţiilor în tratamentul protetic cu punţi dentare.
53. Caracteristica perioadei fundamentale în dezvoltarea implantologiei orale.
Incepind cu anul 1913, cind U. Grenfield a introdus implantul cilindric Ir-Pt acoperit cu Au de 24
carate sub forma cilindru cu cellule formate. El ofera instrumentele necesare pt instalare fiind
astfel fondatorul sistemelor de implanturi. In 1914, W. Lane articuleaza unul dintre principiile
fundamentale ale implantarii- un effect pozitiv poate fi obtinut doar printr-o metoda de operare
atenta.
54. Protezele dentare parțiale mobilizabile cu placă- posibilități de individualizare.
55. Factorii de risc sistemici la aplicarea implantelor dentare.
56. Metode de examinare radiologice.
57. Tratamentul protetic a pacienţilor cu poziţii palatinale a dinţilor.
58. Principii de tratament ortodontic, mixt a ocluziei adînci la adult.
59. Clasificarea sistemelor implantare după materialele de confecţionare.
60. Etiologia diastemelor, forme clinice.
Entitate merfofunctionala caracterizata prin prezenta unui spatiu intre
cei doi incisivi centrali superiori
Factori etiologici:
Ø Prezența unui meziodens neerupt sau odontom
Ø Microdenția IC sau IL
Ø Dezvoltarea excesivă a maxilarului superior în zona anterioar ă
Ø Anodonții de IL
Ø Fren hipertrofic jos înserat
Ø Sept fibros gros interincisiv
Ø Obiceiuri vicioase, legate de sugerea degetului, plasarea limbii, sau a unor obiecte între IC
In functie de etiologie:
Diastema primara sau adevarata: cauzata de dezvoltarea exagerata a frenului
buzei superioare sau de insertia sa joasa intre incisivi
Diastema secundara sau falsa: avand alte cauze(ex: anodontia IL, meziodens etc.)
ambele forme putand imbraca, I raport cu linia mediana, aspectul de diastema
simetrica sau asimetrica
Formele clinic
1. Diastemă simetrică
2. Deplasarea laterală a coroanelor incisivilor
3. Deplasarea laterală a rădăcinilor incisivilor
Diastema <2 mm se închide cu vîrsta
Diastema >2 mm se închide incomplet
Obiective terapeutice:
1. Indepartarea cauzeo- care a determinat anomalia: rezectia cu plastie a frenului labial,
excizia tesutului fibros, excizia fibromucoasei gingivale, excizia tesutului
interradicular, extractia dintelui supranumerar.
2. Inchiderea ortodontica a spatiului existent- urmata in final de contentia rezultatului
61. Tratamentul ortodontic şi mixt a diastemei.
62. Particularităţile tratamentului protetic a diastemei.
Tratamentul diastemei presupune un tratament interceptiv, combinat si se
trateaza in functie de factorul etiologic ( hipodontie,microdontie, fren labial
scurt , lat ...)
Obiective terapeutice:
· Indepartarea cauzei care a determinat anomalia: rezectia cu plastie a
frenului labial, excizia tesutului fibros, excizia fibromucoasei
gingivale, excizia tesutului interradicular, extractia dintelui
supranumerar .
· Inchiderea spatiului ortodontic urmata de contentie
Daca cauza e o anodontie de incisiv lateral ,atunci dupa crearea
spatiului cu apart ortodontic, se realizeaza implant cu protezare
ulterioara
Daca cauza e microdontia incisivilor laterali atunci cu ajutorul fatetelor
sau coroane de invelis pentru ai restabili forma anatomica
63. Forme clinice de ocluzie distală (clasificarea OMS).
Acoperita
* in acoperis
• Clasa a II-a sau ocluzia distala
• Cuspidul mezio-vestibular al molarului prim permanentinferior
oclude distal depozitia de clasa I.
Este denumita si relatie postnormala.
Exprima pozitionarea posterioara a mandibulei fata demaxilar.
Cuprinde doua diviziuni:
diviziunea 1 – “tip respirator oral”(Maxilar ingust cu dintii frontali in
protruzie,overjet crescut)
diviziunea 2 – “tip respirator nazal” (Retruzia frontalilor superiori, fara
overjet)
64. Principii de tratament a formelor scheletate de prognaţii la adulţi.
4 forme de tratament al An ClI/1,2, in functie de gravitate (Merrifield L.L.
1994):
1. Tratament fara extractie dentara, atunci cind incongruenta inferioara nu
depaseste 0-3mm fara necesitatea unei corijari cefalometrice, iar
decalajul sagital la nivelul maxilarilor nu depaseste 1-2mm. Se
efectueaza distalizarea arcadei superioare cu sau fara extractia M3
superiori.
2. Tratamentul cu extractia 14,24,35,45
3. Situatia este similara cu cea anterioara, dar raportul distal al dintilor este un
cuspid, in aceasta situatie se pot extrage numai P1 superiori
4. Cind incongruenta anterioara depaseste 3-4 mm si sunt prezente semnele
compensatorii ale clasei II, prodentia anterioara si curba Spee prezinta solutia
terapeutica, presupune extractia premolarilor superiori si inferiori urmate de
distalizarea arcadei superioare.
Posibilitati terapeutice de abordare in tratamentul An Cl II/1,2 A (Stanciu D.,
2005)
1. Abordarea terapeutica cauzala, in sensul influentarii directe a componentei
de crestere. In acest scop se aplica aparate ortodontice functionale.
2. Abordarea terapeutica dento-alveolara, in sensu adaptarii unor masuri
conservatoare de creare a spatiului. Aici se vizeaza, in primul rind
distalizarea molarilor primi.
3. Abordarea terapeutica dento-dentoalveolara, in sensul adaptarii unor masuri
de creare a spatiului absolut prin extractii ale dintilor permanenti.
4. Abordare scheletala prin permutarea chirurgicala a a maxilarelor in cazul in
care nu mai putem beneficia de procesul de crestere pentru corectarea unei
An Cl II/1 A accentuate, tratamentul fiind combinat orotodontic-chirurgical
65. Principii de tratament a formelor de prognaţii dento-alveolare la adulţi.
Obiective:
1. Obtinerea spatiului in vederea rezolvarii inghesuirilor dentare la maxila;
2. Corectarea relatiilor in zona dentara laterala;
3. Obtinerea echilibrului dintre oase si tesuturi moi;
4. Evitarea traumatismelor si afectarii parodontului;
5. Rezolvarea dereglarilor rapoartelor osoase – mandibulo-maxilo-craniene.
Tratamentul in dentitia permanenta:
1. Raport mandibulo cranian normal: rezolvarea inghesuirilor (cu sau fara
extractii dentare).
2. Raport mandibulo cranian clasa II:
1. Nu sunt prezente rezerve de crestere:
- Camuflajul dentar (cu extractie sau fara) si chirurgia ortognatica care la fel
se adreseaza la acele 2 oase participante la str. ATM;
2. Sunt prezente rezerve de crestere:
- Utilizarea aparatelor functionale, utilizarea terapiei mecanice cu
tractiune interarcadica intraorala, utilizarea tractiunii extraorale.
Chirurgia ortognatica:
Dereglarile de raport osos se pot datora a 2 factori majori:
· Insuficienta de marime mandibulara sau excesul de marime maxilara.(
forma falsa , forma adevarata cl 2)
· In dependenta de factor se utilizeaza metoda corespunzatoare.
66. Principii de tratament a ocluziei distale cu deplasarea mandibulei.
marimii
mandibulare:
*Insuficienta
antero- efectuiaza amplasarea
*Se chirurgi
inferioara
cal
*Plus tratament ortodontic cu aparat fix
Tratamentul preortodontic constă în:
- educatie sanitară – însusirea periajului dentar corect;
- asanarea cavităttii orale – tratarea cariilor dentare si a afectiunilor periodontale;
- tratamentul afectiunilor generale.
Tratamentul tardiv – dentitia permanentă tânără:
• obiective:
- compensări dentare pentru dezechilibrul scheletal;
- rezolvarea deficitului de spatiu;
- corectarea relatiilor sagitale frontale;
- corectarea relatiilor verticale frontale;
- corectarea relatiilor distalizate dentare;
- echilibrarea musculară;
- realizarea armoniei faciale;
- ancoraj maxim.
• mijloace ortodontice:
- extractii dentare în scop ortodontic;
- aparate biomecanice fixe – disjunctie maxilară, poliagregate;
- tractiuni elastice interarcadice de clasa a II-a;
- aparate intra-extraorale – headgear.
Tratamentul ultratardiv – dentitia permanentă a adultului.
• principii:
- tratament ortodontic;
- tratament chirurgical-ortodontic.
• obiectivele tratamentului ortodontic:
- compensări dentare pentru dezechilibrul scheletal;
- rezolvarea deficitului de spatiu;
- corectarea planului de ocluzie;
- ancoraj maxim.
• mijloace ortodontice:
- extractii dentare în scop ortodontic;
- aparate biomecanice fixe – disjunctie maxilară, poliagregate;
- tractiuni elastice interarcadice de clasa a II-a;
- aparate intra-extraorale – headgear.
• obiectivele tratamentului chirurgicalortodontic:
- tratamentul prechirurgical – alinierea arcadelor dentare si decompensări
dentare;
- interventii chirurgicale ortognatice – retractia maxilarului, avansarea
mandibulei sau chirurgie subapicală pentru avansarea procesului dentoalveolar;
- tratamentul postchirurgical – pozitionări dentare
67. Aparate utilizate pentru repoziţionarea mandibulei în scopul recondiţionării nauro-
musculare.
68. Aparate fixe utilizate în scopul tratamentului ortodontic, mixt a ocluziei distale.
Gutierele
Interceptoarele ocluzale (sau inhibitori ai ocluziei) sunt reliefuri ocluzale
artificiale, realizate cu scopul de a suprima reflexele proprioceptive
anormale, cu punct de plecare in parodonţiu. Ele se pot construi sub forma
unor plăci palatine sau mandibulare ce acoperă complet sau parţial feţele
ocluzale ale dinţilor. Interceptorul ocluzal are drept scop de a impiedica
provizoriu ocluzia naturală, generatoare de impulsuri proprioceptive
tonigene, oferind o ocluzie artificială, lipsită de traumatismul ocluzal
Interceptorul ocluzal micşorează reflex forţa de contracţie musculară
pe baza legii lui Kawamura, conform căreia forţa musculară scade sau
creşte proporţional cu numărul contactelor ocluzale.
Atunci cand se construieşte sub forma plăcii palatine, interceptorul
ocluzal poate avea forma unei plăci Hawley simple, cu ancoraj prin
gutiere sau poate lua forma unei plăci Swed, cu platou retroincizal ce
realizează dezangajarea ocluzală.
69. Aparate mobile pentru tratamentul ocluziei distale la adult.
70. Particularităţile realizării construcţiilor protetice fixe după repoziţionarea
anterioara a mandibulei.
In primul rand daca s-a utilizat un aparat ortodontic fix, trebuie sa fie respectata
contentia, sufera de bruxism (gutiere sau alte metode de a inlatura acest
fenomen)
71. Forme clinice de ocluzie mezială (clasificarea OMS). Diagnosticul diferenţiat.
Aparate fixe şi mobile utilizate în scopul tratamentului ortodontic şi mixt a ocluziei
meziale.
Forma falsa
- forma adevarata
Dupa Angle- 1 Prognatie adevarata (anatomica)
Prognatie falsa (pe baza micsorarii maxilei)
Prognatie functionala (profulsie fortata a mandibulei ca obicei vicios)
72. Particularităţile tratamentului mixt a ocluziei meziale false cu deplasare a
mandibulei.
La pacienţii cu malocluzie de clasa III Angle, forma funcţională şi falsă în
perioada dentiţiei permanente din cauza raportului invers al din- ţilor frontali s-a
depistat o abraziune patologi- că neuniformă în zonele de contact prematur. E
importantă depistarea formelor funcţiona- le ale acestei patologii la începutul
perioadei dentiţiei mixte pentru realizarea saltului inci- sival şi crearaea unui
raport corect al dinţiolor frontali, evitând dezvoltarea abraziunii patolo- gice a
acestora În tratamentul malocluziei de clasa III Angle, forma funcţională şi
falsă, este indicat de creat inocluzie cu stop ocluzal fix pentru realizarea saltului
incisival. Pentru a atinge un rezultat estetic major, în cazurile cu raport invers
frontal în perioada dentiţiei permanente e necesară o restaurare a dinţilor
anteriori lezaţi de abraziune patologi- că cu materiale compozite
fotopolimerizabile.
maxilarului şi mandibulei, cu poziționarea corectă a unuia faţă de celălalt.
În vederea saltului articular frontal, aparatele ortodontice utilizate sunt
prevăzute cu gutiere care să înalțe temporar ocluzia, cu sau fără tracţiune extraorală
mentonieră. în unele cazuri, se poate folosi pentru intrudarea incisivilor inferiori şi
protrudarea celor superiori aparate de tip funcţional (Reichenbach-Brucki), gutieră
plan înclinat frontală, reglatorul Frânkel tip 3 sau bionatorul funcționai tip 3.
Se impune modificarea poziţiei bazelor maxilare una față de alta. Această
acţiune ortodontică poate fi obţinută cu ajutorul tracţiunii intermaxilare de Clasa
a III-a, dar, mai ales, cu ajutorul dispozitivelor faciale de tip Delaire.
73. Principii de realizare a scheletului metalic la tratamentul ocluziei meziale cu proteze
dentare fixe fîzionomice.
74. Aparate utilizate pentru deplasarea distală a mandibulei.
75. Complicaţii posibile la tratamentul ortodontic, mixt, protetic a ocluziei distale şi
meziale la adult.
Complicațiile legate de tratamentul ortodontic pot apărea în timpul și după
finalizarea acestuia. Efectele secundare ale purtării aparatelor dentare includ:
1. Decolorarea smalțului, a petelor albe, a cariilor.
2. Bolile gingiilor și parodonțiul sunt alte posibile complicații ale tratamentului
ortodontic
3. Eroziile și rănile mucoasei
4. Reacțiile alergice la substanțele chimice utilizate la producerea aparatelor
ortodontice
5. Resorbția radiculară a dinților
7. Recurența malocluziunii
În planificarea tratamentului anomaliilor dento-maxilare clasa I Angle, fiind o
maladie polietiologică şi cu multiple varietăţi clinice, este important şi necesar
de a stabili factorii etiologici şi rezultatele examenului clinic şi paraclinic
pentru obţinerea scopului scontat atât de pacient, cât şi de medicul stomatolog.
— Pe parcursul ultimelor decenii s-a dovedit că cea mai efectivă metodă de
tratament în caz de anomalii dentare la adulţi este aplicarea aparatelor
ortodontice fixe, care ne permite crearea condiţiilor optimale pentru efectuarea
tratamentului protetic
76. Tabloul clinic, diagnosticul fracturilor incorect consolidate.
77. Particularitățile tratamentului protetic în cazul fracturilor incorect consolidate.
78. Tabloul clinic, diagnosticul pseudoarticulațiilor.
79. Particularitățile tratamentului protetic în caz de pseudoarticulație.