Examenul subiecti- anamneaza (se stabilesc identitatea bolnavului, vârsta si
ocupaţia, conditiile de viata si munca,istoricul bolii, acuzele) Examenul exobucal - simetria faciala, dimensiunea verticala, aspectul tegumentelor, sensibilitati faciale particulare, tumefactii, adenopatii. Examenul endobucal- Se execută prin inspecția cavității bucale cu ajutorul instrumentelor (oglinda stomatologica, sonda, pensa dentară etc.) în condiții de iluminare perfectă. Examenul organelor și al tesuturilor cavității bucale urmărește scopul de a scoate la iveală dereglările morfologice, comparînd starea lor prezentă cu structura morfologică. La realizarea acestor sarcini afară de inspectia vizuală se aplică metodele de palpare, percuție și sondare, iar la necesitate și cele paraclinice. Examenul endobucal se execută intr-o anumită ordine: 1) raportul dintre buze, gradul de deschidere a gurii şi mobilitatea muşchiului orbicular al buzelor; 2) dinții; 3) arcadele dentare; 4) raportul dintre arcadele dentare (tipul de ocluzie); 5) mucoasa cavității bucale; 6) apofizele alveolare şi maxilarele. In vederea realizării unei terapii de restaurare protetică, pe prim plan se situează elaborarea unui diagnostic cât mai exact, care vizează atât statusul ţesuturilor dento- parodontale, cât şi toate formaţiunile conexe.Pe baza informaţilor culese m cadrul etapelor de diagnostic, este posibilă ulterior elaborarea unui plan de tratament în conformitate cu statusul clinic şi doleanţele pacientului. Pentru obţinerea unui succes în terapia cu restaurări protetice fixe , trebuie acordată o atenţie deosebită fiecărei etape clinico- tehnice, începând cu anamneza şi stabilirea diagnosticului 2. Ce tipuri de punţi dentare sînt considerate atipice? a. după modul de situare a elementelor de suport b. după modul de fixare c. după construcţie Punți dentare cu croșete mixte Punți dentare cu șurub după Jude; Punți dentare cu șurub după Rândașu ; Punți dentare mobilizabile Punți dentare demontabile Punți pe implante Punti provizorii Punți fixate fizico-chimic. a.după modul de situare a elementelor de suport -suport odonto-parodontal - suport implantar -suport mixt: odonto-parodontal si implantar Odonto-parodontal si mucoosos Implantar si mucoosos. b.după modul de fixare -prin cimentare(oxifosfat de zinc,policarboxil,glassionomer). -prin adezivi-puntea de colaj. -prin înșurubare- punți demontabile. -prin fricțiune-punți mobilizabile-cape telescopate,attachements. -prin ancorare cu croșete. c.după construcție (speciale=atipice) Burlui: -puntea de colaj(exemple:Maryland,Rochette) -punți stabilizatoare(de imobilizare) -punți pe implante:pot fi Fixe(se cimenteaza la implante) Demontabile(se inșurubează) Mobilizabile(se telescopează) -punți segmentate(imbricate) -punți mobilizabile: demontabile(fixate prin insurubare) sau cu elemente speciale tip culise/telescop. 3. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în caz de contructura mandibulei. 4. Factorii de mediu intern şi extern în etiologia ADM. Factorii ereditari ● Trasaturi caracteristice unei rase,etnii sau regiune geografica ● Trasaturi familiale 2. Bolile congenitale includ despicături labio-maxilo-palatine care intervin în timpul creşterii fetale şi afectează dezvoltarea structurilor craniofaciale şi dentare. 3. Sindroamele genetice apar ca aberatii ale perechilor de cromozomi care intră în alcătuirea ADN-ului (22XX sau 22XY) şi afectează dezvoltarea structurilor generale şi cranio-faciale şi dento-maxilare (trisomii, maladii gonosomiale, disostoze, condrodistrofii, osteopatii condensate) 4. Tulburări de nutriție 5. Tulburări endocrine Hipo/hiperfunctia: · Hormonului de crestere STH somatotrop · Parathormonul · Hormonii tiroidieni (tiroxina, triiodotironina) · Hormonul timic 6. Tulburari de metabolism · Tulburările de nutritie (masticatie, digestie, absorbtie, transport) determină tulburări în dezvoltarea generală şi dento-facială. Aportul de proteine, glucide, lipide, vitamine şi săruri minerale asigură o creştere normală a organismului şi a aparatului dento-maxilar. Absenta sau excesul aportului unuia dintre aceste nutrimente pot determina dereglări cu manifestări şi la nivelul aparatului dento-maxilar. · Rahitismul 7. Boli infecțioase 8. Mediul înconjurător 9. Traume și accidente 10. Postură 11. Presiuni anormale Factorii locali 1. anomalii dentare de număr dinți supranumerari , absențe dentare( congenitale carii și accidente) 2. anomalii dentare de volum 3. anomalii dentare de formă 4. fren labial anormal și bariere mucoase 5. pierdere prematură a dintilor 6. Retenție prelungită a dinților temporari 7. întârziere în erupția dinților permanenți 8. anchiloze dentare 9. carii dentare 10. restaurari dentare incorecte 5. Caracteristica opţiunilor protetice mobilizabile în cadrul restaurărilor implanto-purtate. 6. Explicaţi formularea diagnosticului în protetica dentară după formele nozologice a afecţiunilor stomatologice. La baza stabilirii şi formulării diagnosticului vor fi puse rezultatele unui examen competent, complex și consecutiv, clinic și paraclinic. În protetica dentară diagnosticul se reduce nu numai a stabilirea formei nozologice a afecțiunii, dar şi la descrierea dereglărilor morfologice, topografice, de funcție, a factorilor etiologici, patogenetici, complicațiilor, dereglărilor fizionomice şi deci poartă un caracter descriptiv. Prin urmare, diagnosticul este compus din 3 părți: 1) afecțiunea principală; 2) complicațiile provocate de afecțiunea principală; 3) afecțiunile concomitente si asociate Afecțiunea principală necesită un tratament ortopedo- protetic și constituie cauza solicitării asistentei medicale din partea pacientului. Ea reprezintă forma nozologică cu concretizarea dereglărilor morfologice, topografice, determinarea gradului și caracterului durerilor (acut, cronic) folosindu-se clasificările cunoscute. Tot aici sint incluse și dereglările funcționale (masticație. fonație, deglutitie etc.) indicindu-se gradul de exprimare, apoi factorul etiologic patogenia leziunii (dacă au fost evidențiate), terminind cu dereglárile fizionomice care au o deosebită importanță indiferent de gen şi virstă. Dacă afecțiunea principală pe parcursul evoluției sale a provocat oarecare complicații (migrări dentare, deformații ale arcadelor dentare, de ocluzie, abraziune patologică a tesuturilor dure ale dinților restanți, apariția mobilității patologice a dinților, modificări ale dimensiunii verticale de ocluzie, trauma fibromucoasei,disfuncții ale sistemului stomatognat etc.), atunci aceste complicații constituie partea a doua a diagnosticului urmind să fie descrise după acelaşi principiu. Partea a treia a diagnosticului o alcătuiesc maladiile concomitente, care pot fi generale și stomatologice. medicul este dator să ia în considerație maladiile generale atit la intocmirea planului de tratament, cit și la aplicarea lui (în boala hipertensivă, stenocardie, epilepsie etc.). Aceste date sint notate in compartimentele respective ale fişei de ambulatoriu. Cit privește maladiile concomitente stomatologice, medicul le evidențiază în timpul examenului clinic şi paraclinic, ele constituind partea a treia a diagnosticului (leucoplachia, lichenul roşu plan etc.). Prin urmare, stabilirea diagnosticului corect solicită o examinare minuțioasă a pacientului care ne va ajuta ulterior și la formularea diagnosticului diferențiat. La baza acestui diagnostic stau deosebirile dintre datele tabloului clinic și rezultatele examenului paraclinic. Principalul moment in stabilirea diagnosticului diferențiat constă in evidențierea simptomului caracteristic pentru maladia respectivă. In acest scop se va face o analiză comparativă a tabloului clinic și a datelor examenului complementar al maladiei în cauză cu cele ale maladiilor asemănătoare. 7. Argumentaţi necesitatea metodologiei speciale de examinare a pacienţilor cu afecţiuni stomatologice. 8. Etapele clinico-tehnice la confecţionarea protezelor parțiale mobilizabile scheletate atipice. 9. Principii de tratament protetic în caz de macrodonţie. Macrodenția poate fi: - generalizată adevărată sau gigantism dentar. “Afectează toţi dinții şi se asociază cu gigantismul hipofizar. -generalizată relativă, fiind rezultatul. disproporiiilor relative ale dinţilor şi maxilarelor, în care ereditatea joacă us rol important: . -localizată simetrică -(incisivi superiori, _canini, molari) sau asimetrică, unilaterală, asociată hiperhemitroifiei “faciale, formă puţin cunoscută. Tratament: Principala problemă pe care aceşti dinţi o ridică este de ordin estetic. În funcţie de gravitatea problemei, una din metodele de corectare a macrodonţiei este extracţia urmată de remodelare fie prin implant dentar fie prin punţi protetice fixe. Tratament : – Refacerea dintelui subdimensionat din compozit – reprezintă o variantă minim invazivă, durabilă, rezistentă și fizionomică – Fațetarea – constă în aplicarea la nivelul dintelui/dinților din grupul frontal a unor fațete subțiri, însă aplicarea acestora este un proces ireversibil și implică subțierea smalțului. De asemenea, este de evitat consumarea anumitor alimente care pot păta fațetele, precum vinul, cafeaua, ceaiul, etc. – Coroanele dentare– sunt eficiente pentru mai multe probleme precum: discolorări, distrugeri întinse ca urmare a unor procese carioase, acoperirea implanturilor, dar și corectarea anomaliilor dentare, în principal microdonția. Acestea sunt rezistente și au durabilitatea cea mai mare. 10. Complicaţii posibile la tratamentul anomaliilor de ocluzie adîncă, deschisă, încrucişată. Rezorbtii dentare Probleme cu articulatia Salturi cracmente disfunctii articulate Subluxatii in articulatii Recidiva problemei initiale 11. Metode de tratament şi profilaxia complicaţiilor în tratamentul protetic cu incrustaţii. Efectuarea unui examen clinic corect. o Sensibilizarea pacientului faţă de necesitatea unei igiene correcte aceasta fiind o cheie a reuşitei a tratamentului protetic o Asanarea regulată a cavitătii bucale, prin eliminarea tartrului şi a factorilor de retenţie a plăcii. o Alegerea corectă a tipului de incrustație (conform indicațiilor) o Respectarea cerintelor de preparare a cavitatii pentru incrustatie 1) cavitatea sa fie preparate in limitele smaltului si dentine; 2)peretii verticali ai cavitatii sa fie paraleli intre ei sau usor sa devieze 3)largirea cavitatii in limitele tesuturilor sanatoase(pentru profilaxia recidivei cariei) 4)crearea punctelor retentive pentru a asigura o buna fixare a incrustatiei 5)marginile cavitatii sa fie bizotate o Respectarea munuţioasă a etapelor de realizare a lucrărilor protetice o Analiza ocluzală corectă 12. Clasificarea sistemelor implantare după termenele de încărcare funcţională. 13. Care este riscul examinării incomplete? 14. Indicaţii către tratamentul protetic cu proteze dentare parţiale mobilizabile atipice. edentatii partiale/partial intinse. - migrari dentare. - anomalii dentoparodontale. - anomalii de dezvoltare cranio faciala. - anomalii dentomaxilare. • Edentatie partiale cu brese intercalate ,intinse,multiple • Restabilirea integritatii arcadelor dentare • Pentru innlocuirea mai mult sau ega cu 4 dinti intr-o bresa. 15. Contraindicaţii relative (de moment) la aplicarea implantelor dentare. Relative: • sifilis • TBC manifest • SIDA • diabet compensat • alergii • boli psihice • alcoolism (predispoziție la infecții și vindecare cu întârziere) • tabacismul (scăderea imunității, a absorbției Calciului și favorizarea apariției parodontopatiilor) • afecțiuni acute care sunt tratate corect și dispar fără urmări • stări fiziologice pasagere (perioada menstruală) • graviditate în primele trei luni și ultimile două luni (stresul, medica- ția și radiografiile pot influența negativ viaţa intrauterină a fătului) • stările alergice compensatorii • bolile sangvine curabile • bolile endocrine curabile • bolile de renichi şi ficat curabile • bolile psihice revendicative • reumatismul de formă ușoară curabilă • maladia infecțioasă evolutivă • primele 6-8 luni după infarct • primele 10-12 luni după ictus Relative: • sifilis • TBC manifest • SIDA • diabet compensat • alergii • boli psihice • alcoolism (predispoziție la infecții și vindecare cu întârziere) • tabacismul (scăderea imunității, a absorbției Calciului și favorizarea apariției parodontopatiilor) • afecțiuni acute care sunt tratate corect și dispar fără urmări • stări fiziologice pasagere (perioada menstruală) • graviditate în primele trei luni și ultimile două luni (stresul, medica- ția și radiografiile pot influența negativ viaţa intrauterină a fătului) • stările alergice compensatorii • bolile sangvine curabile • bolile endocrine curabile • bolile de renichi şi ficat curabile • bolile psihice revendicative • reumatismul de formă ușoară curabilă • maladia infecțioasă evolutivă • primele 6-8 luni după infarct • primele 10-12 luni după ictus Componentele sistemelor implantare. Relative patologice: Afte bucale,herpes,resturi radiculare,bruxism,leziuni parodontale netratate Anatomice: Oferta osoasa insuficienta,afectiuni dinti vecini,patologia frenurilor,plicilor,cicatrici vicioase pe creasta alveolara,pozitie coborita a sinusului maxilar. ● Contraindicatii relative locale: ○ - Oferta si/sau calitate osoasa insuficienta ○ - Macroglosie, ○ - Bruxism
16. Metode de tratament şi profilaxia complicaţiilor în tratamentul protetic cu coroane de
înveliş. 17. Particularităţile migrărilor dentare la copil şi adult. Etiologia migrarilor dentare: Factori locali - leziunile odontale coronare - edentatiile partiale - abraziuni excesive - refacerea incorecta a suprafetelor ocluzale - afectiuni paradontale - cicatrici mucozale Factori generali – obiceiuri vicioase (muscarea limbii, buzelor, obrajilor, deglutitia infantila) - parafunctii musculare - tumorile chistice -dereglari endocrine, cardio-vasculare, ale SNC Patogenia migrarilor dentare: Abrikosov- fenomen de hipertrofie vacanta pe motiv ca organismul nu accepta in sine spatii goale Katz- dintii chiar si in arcadele dentare intacte pot migra sub influenta factorilor interni/externi (morfologici, fiziologici, constitutionali, endocrinici, sociali, de trai s.a.) ceea ce esteabsolut fiziologic Kalvelis- echilibrul dintelui pe arcada este realizat prin ligamentul interdentar si de forta de masticatie iar migrarea unui dinte spre spatiul edentat atrage dupa sine si ceilalti dinti V. Kurleandski- forta de masticatie provoaca compresiunea tuburilor osoase si deplasarea lichidului intertisular spre zona apofizei alveolare a dintilor lipsiti de antagonisti ducand la cresterea apofizei alveolare- egresie S. Kristab si A. Dovbenko – au stabilit interdependenta intre forma fetei, forma radacinilor si mecanismul migrarii dentare - fata conusoidala- radacini drepte - fata con-invers- radacinile dintilor superioridrepte, inferiori- incovoiate - fata patrataradacinile cu configuratii diferite la ambele maxilare Radacinile drepte favorizeaza migrari verticale iar celeincovoiate – migrari M-D, V-O Tipuri de migrari dentare dupa Ilina Marcosean, Ponomareova: Migrarea dintelui antagonist in plan vertical se prezinta in 2 forme: 1. Dintele antagonist celui extras depaseste dupa un timp cu suprafata sa ocluzala planul de ocluzie, migreaza impreuna cu alveola sa, insa raportul intra- si extraalveolar nu seschimba 2. Dintele antagonist depaseste planul de ocluzie fara modificari ale apofizei alveolare, insa raportul coroana-radacina este schimbat Clasificarea migrarilor dentare E. Gavrilov 1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau inferiori 2. Migrari verticale reciproce ale dintilor superiori si inferiori 3. Migrari mezio-distale 4. Migrari vestibulo-orale 5.Migrari de rotatie in jurul axei dintilor 6. Migrari mixte M. Cojocaru- I. Dupa starea t. paradontale a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni parodontale b) Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale c) Migrari dentoalveolare cu recesiuni si micorarea spatiului interalveolar II.Dupa raportul S ocluzale a dintelui cu planul de ocluzie: a) 10 mm III. Dupa gradul de recesiune e) incipienta f)medie g) grava Tabloul clinic al migrarilor verticale: Forma compensata: •. In edentatii laterale unimaxilare – unilaterale: -. migrarea dintilor impreuna cu alveola (edentatii mari) -. in edentatii mici – migrarea cuspizilor ( M, D) -. cuspizii neabraziati datorita hiposolicitarii -. planul de ocluzie denivelat -. blocarea ocluzieidinamice •. In edentatii laterale unimaxilare- bilaterale, intinse -. dintii frontali cu abraziune orizontala ( preiau fct. triturarii) -. se micsoreaza DVO si spatiul interalveolar -.dereglarea cinematicii mandibulare Forma decompensate: La nivelul parodontului : inflamatie, durere, recesiune, traumatizare, crestereamobilitatii dentare, pierderea dintilor La nivelul ATM : deplasarea spre posterior si in sus a condililor mandibulari, zgomote articulare, devierea traiectoriei mandibulare, durere ( locala/ reflexa,surda/acuta, uni/bilaterala La nivelul arcadelor dentare : frontalii superiori impinsi spre corticala externadatorita suprasolicitarii, aspectul dintilor “ in evantai”, aparitia tremelor, disastemelor, micsorarea etajului inferior al fetei Sindromul molarului de 6 ani: Semne patologice: *mezioversiunea M2 si 3 mandibulari *aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilorfrontali maxilari *linguoversiunea M2 si 3 mandibulari *migrarea verticala a antagonistilor -din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogeneintre cuspizii DVmandibulari si cuspizii L maxilari in momentul cand mandibula facelateralitate de partea opusa Tabloul clinic al migrarilor orizontale: – ingrosarea festonului gingival in forma de burelet - excluderea din ocluzie a cuspizilor meziali - Simptomul triunghiului - Devierea liniei interincisivale - Supraocluzia frontala - Dintii laterali – raport mezializat/ distalizat - Ocluzia normala sau cuspid- cuspid Fenomenul Thielmann: Interferenta in propulsie de partea lucratoare cauzata de ultimul molar migrat vertical/capuson de mucoasa care acopera molarul de minte modificari patologice la nivelul dintilor anteriori maxilari, cel mai interesat e incisivul lateral unde se determinamigrarea verticala, vestibularizarea si uneori mobilitate Metode paraclinice de examinare a pacientilor cu migrari dentare: *model de studiu*fotografia*mandibulografia*studiul miscarilor limita si functionalecercetarea eficientii masticatorii*examenul radiologic ( intraoral, extraoral: OPG, CT a ATM, radiocinematografia, teleradiografia) *gnatosonia*electromiografia miotonometria Metode de tratament in dependenta de gradul migrarilor dentare orizontale dupa Costasi Ene: Daca axele de implantare a dintilor ce limiteaza bresa formeaza intre ele un unghi <30 de grade se poate insera punte dentara fara devitalizare In inclininari axiale >45*- se utilizeaza DCR, altfel, pentru redarea paralelismului s-ar desfiinta coroana dentara, dintii in prealabil sunt devitalizati si retezati pentru instalareadiferitor varieti de dispozitive corono-radiculare. 18. Particularităţile tratamentului protetic a ocluziei încrucişate. bracketi 19. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în cazul defectelor oaselor maxilare. 20. Protezele dentare parțiale mobilizabile scheletate- posibilități de individualizare. 21. Enumerați cele 5 grupe de pacienţi ce se adresează pentru asistenţa stomatologică. 1)pacienții cu dureri acute • 2)pacienții cu dureri “surde” care apar după acțiunea agenților iritanți • 3)pacienții cu deregări estetice/ fonetice/ masticație • 4)pacienții fără acuze dar cu necesitatea de a repara construcția protetică actuală • 5)pacienții care vin pentru consultații periodice de monitorizare astării protezelor si sistemului stomatognat 22. Fixarea coroanelor de înveliş atipice şi a punţilor dentare atipice în cavitatea bucală. 23. Complicaţiile posibile la confecţionarea coroanelor acrilice, din porţelan, metaloceramice şi metaloacrilice. 24. Diagnosticul ADM la adulţi. 25. Forme clinice de ocluzie mezială (clasificarea OMS). Diagnosticul diferenţiat. 26. Defectele și deformațiile regiunii maxilo-faciale - date generale, tabloul clinic, diagnosticul. 27. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în cazul defectelor și deformațiilor procesului alveolar. 28. Principii de tratament a ocluziei distale cu deplasarea mandibulei. 29. Avantajele şi dezavantajele restaurărilor implanto-purtate mobilizabile. 30. Explicaţi indicaţiile şi caracterizaţi fiecare metodă a examenului paraclinic. 31. Indicaţii către tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile scheletate atipice. 32. Proteze totale atipice. Caracteristica. 33. Caracteristica perioadei contemporane în dezvoltarea implantologiei orale. 34. Caracteristica corpului implantului şi importanţa lui pratică. 35. De care factori e determinată posibilitatea tratamentului ortodontic sau mixt a ADM la adulţi? 36. Tabloul clinic a pacienţilor cu anomalii de forma, mărime şi poziţie a dinţilor unitari. 37. Explicaţi situaţia clinică în raport cu multitudinea şi complexitatea tabloului clinic a pacienţilor cu afecţiuni stomatologice. 38. Caracteristica apexului implantului şi importanţa lui pratică. 39. Caracteristica colului implantului şi importanţa lui practică. 40. Avantajele şi dezavantajele restaurărilor implanto-purtate hibride.
41. Principii de tratament a formelor de prognaţii dento-alveolare la adulţi.
42. Aparate utilizate pentru deplasarea distală a mandibulei. 43. Caracteristica conexiunilor implanatre. 44. Argumentaţi orientirul morfo-funcţional normal în diagnosticarea afecţiunilor stomatologice. 45. Amprentarea la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice atipice. 46. Expuneţi cosecutivitatea examenului pacientului în clinica protetică dentară şi importanţa practică. 47. Caracteristica opţiunilor protetice hibride în cadrul restaurărilor implanto-purtate. 48. Aparate fixe utilizate la tratamentul anomaliilor de poziţie a dinţilor. 49. Aparate fixe şi mobile la tratamentul ortodontic şi mixt a ocluziei deschise la adult. 50. Particularitățile tratamentului ortopedo- protetic în cazul defectelor palatinale dobîndite. 51. Microstomia, noțiuni, tabloul clinic, diagnosticul. 52. Metode de tratament şi profilaxia complicaţiilor în tratamentul protetic cu punţi dentare. 53. Caracteristica perioadei fundamentale în dezvoltarea implantologiei orale. Incepind cu anul 1913, cind U. Grenfield a introdus implantul cilindric Ir-Pt acoperit cu Au de 24 carate sub forma cilindru cu cellule formate. El ofera instrumentele necesare pt instalare fiind astfel fondatorul sistemelor de implanturi. In 1914, W. Lane articuleaza unul dintre principiile fundamentale ale implantarii- un effect pozitiv poate fi obtinut doar printr-o metoda de operare atenta. 54. Protezele dentare parțiale mobilizabile cu placă- posibilități de individualizare. 55. Factorii de risc sistemici la aplicarea implantelor dentare. 56. Metode de examinare radiologice. 57. Tratamentul protetic a pacienţilor cu poziţii palatinale a dinţilor. 58. Principii de tratament ortodontic, mixt a ocluziei adînci la adult. 59. Clasificarea sistemelor implantare după materialele de confecţionare. 60. Etiologia diastemelor, forme clinice. Entitate merfofunctionala caracterizata prin prezenta unui spatiu intre cei doi incisivi centrali superiori Factori etiologici: Ø Prezența unui meziodens neerupt sau odontom Ø Microdenția IC sau IL Ø Dezvoltarea excesivă a maxilarului superior în zona anterioar ă Ø Anodonții de IL Ø Fren hipertrofic jos înserat Ø Sept fibros gros interincisiv Ø Obiceiuri vicioase, legate de sugerea degetului, plasarea limbii, sau a unor obiecte între IC In functie de etiologie: Diastema primara sau adevarata: cauzata de dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare sau de insertia sa joasa intre incisivi Diastema secundara sau falsa: avand alte cauze(ex: anodontia IL, meziodens etc.) ambele forme putand imbraca, I raport cu linia mediana, aspectul de diastema simetrica sau asimetrica Formele clinic 1. Diastemă simetrică 2. Deplasarea laterală a coroanelor incisivilor 3. Deplasarea laterală a rădăcinilor incisivilor Diastema <2 mm se închide cu vîrsta Diastema >2 mm se închide incomplet Obiective terapeutice: 1. Indepartarea cauzeo- care a determinat anomalia: rezectia cu plastie a frenului labial, excizia tesutului fibros, excizia fibromucoasei gingivale, excizia tesutului interradicular, extractia dintelui supranumerar. 2. Inchiderea ortodontica a spatiului existent- urmata in final de contentia rezultatului 61. Tratamentul ortodontic şi mixt a diastemei. 62. Particularităţile tratamentului protetic a diastemei. Tratamentul diastemei presupune un tratament interceptiv, combinat si se trateaza in functie de factorul etiologic ( hipodontie,microdontie, fren labial scurt , lat ...) Obiective terapeutice: · Indepartarea cauzei care a determinat anomalia: rezectia cu plastie a frenului labial, excizia tesutului fibros, excizia fibromucoasei gingivale, excizia tesutului interradicular, extractia dintelui supranumerar . · Inchiderea spatiului ortodontic urmata de contentie Daca cauza e o anodontie de incisiv lateral ,atunci dupa crearea spatiului cu apart ortodontic, se realizeaza implant cu protezare ulterioara Daca cauza e microdontia incisivilor laterali atunci cu ajutorul fatetelor sau coroane de invelis pentru ai restabili forma anatomica 63. Forme clinice de ocluzie distală (clasificarea OMS). Acoperita * in acoperis • Clasa a II-a sau ocluzia distala • Cuspidul mezio-vestibular al molarului prim permanentinferior oclude distal depozitia de clasa I. Este denumita si relatie postnormala. Exprima pozitionarea posterioara a mandibulei fata demaxilar. Cuprinde doua diviziuni: diviziunea 1 – “tip respirator oral”(Maxilar ingust cu dintii frontali in protruzie,overjet crescut) diviziunea 2 – “tip respirator nazal” (Retruzia frontalilor superiori, fara overjet) 64. Principii de tratament a formelor scheletate de prognaţii la adulţi. 4 forme de tratament al An ClI/1,2, in functie de gravitate (Merrifield L.L. 1994): 1. Tratament fara extractie dentara, atunci cind incongruenta inferioara nu depaseste 0-3mm fara necesitatea unei corijari cefalometrice, iar decalajul sagital la nivelul maxilarilor nu depaseste 1-2mm. Se efectueaza distalizarea arcadei superioare cu sau fara extractia M3 superiori. 2. Tratamentul cu extractia 14,24,35,45 3. Situatia este similara cu cea anterioara, dar raportul distal al dintilor este un cuspid, in aceasta situatie se pot extrage numai P1 superiori 4. Cind incongruenta anterioara depaseste 3-4 mm si sunt prezente semnele compensatorii ale clasei II, prodentia anterioara si curba Spee prezinta solutia terapeutica, presupune extractia premolarilor superiori si inferiori urmate de distalizarea arcadei superioare. Posibilitati terapeutice de abordare in tratamentul An Cl II/1,2 A (Stanciu D., 2005) 1. Abordarea terapeutica cauzala, in sensul influentarii directe a componentei de crestere. In acest scop se aplica aparate ortodontice functionale. 2. Abordarea terapeutica dento-alveolara, in sensu adaptarii unor masuri conservatoare de creare a spatiului. Aici se vizeaza, in primul rind distalizarea molarilor primi. 3. Abordarea terapeutica dento-dentoalveolara, in sensul adaptarii unor masuri de creare a spatiului absolut prin extractii ale dintilor permanenti. 4. Abordare scheletala prin permutarea chirurgicala a a maxilarelor in cazul in care nu mai putem beneficia de procesul de crestere pentru corectarea unei An Cl II/1 A accentuate, tratamentul fiind combinat orotodontic-chirurgical 65. Principii de tratament a formelor de prognaţii dento-alveolare la adulţi. Obiective: 1. Obtinerea spatiului in vederea rezolvarii inghesuirilor dentare la maxila; 2. Corectarea relatiilor in zona dentara laterala; 3. Obtinerea echilibrului dintre oase si tesuturi moi; 4. Evitarea traumatismelor si afectarii parodontului; 5. Rezolvarea dereglarilor rapoartelor osoase – mandibulo-maxilo-craniene. Tratamentul in dentitia permanenta: 1. Raport mandibulo cranian normal: rezolvarea inghesuirilor (cu sau fara extractii dentare). 2. Raport mandibulo cranian clasa II: 1. Nu sunt prezente rezerve de crestere: - Camuflajul dentar (cu extractie sau fara) si chirurgia ortognatica care la fel se adreseaza la acele 2 oase participante la str. ATM; 2. Sunt prezente rezerve de crestere: - Utilizarea aparatelor functionale, utilizarea terapiei mecanice cu tractiune interarcadica intraorala, utilizarea tractiunii extraorale. Chirurgia ortognatica: Dereglarile de raport osos se pot datora a 2 factori majori: · Insuficienta de marime mandibulara sau excesul de marime maxilara.( forma falsa , forma adevarata cl 2) · In dependenta de factor se utilizeaza metoda corespunzatoare. 66. Principii de tratament a ocluziei distale cu deplasarea mandibulei. marimii mandibulare: *Insuficienta antero- efectuiaza amplasarea *Se chirurgi inferioara cal *Plus tratament ortodontic cu aparat fix Tratamentul preortodontic constă în: - educatie sanitară – însusirea periajului dentar corect; - asanarea cavităttii orale – tratarea cariilor dentare si a afectiunilor periodontale; - tratamentul afectiunilor generale. Tratamentul tardiv – dentitia permanentă tânără: • obiective: - compensări dentare pentru dezechilibrul scheletal; - rezolvarea deficitului de spatiu; - corectarea relatiilor sagitale frontale; - corectarea relatiilor verticale frontale; - corectarea relatiilor distalizate dentare; - echilibrarea musculară; - realizarea armoniei faciale; - ancoraj maxim. • mijloace ortodontice: - extractii dentare în scop ortodontic; - aparate biomecanice fixe – disjunctie maxilară, poliagregate; - tractiuni elastice interarcadice de clasa a II-a; - aparate intra-extraorale – headgear. Tratamentul ultratardiv – dentitia permanentă a adultului. • principii: - tratament ortodontic; - tratament chirurgical-ortodontic. • obiectivele tratamentului ortodontic: - compensări dentare pentru dezechilibrul scheletal; - rezolvarea deficitului de spatiu; - corectarea planului de ocluzie; - ancoraj maxim. • mijloace ortodontice: - extractii dentare în scop ortodontic; - aparate biomecanice fixe – disjunctie maxilară, poliagregate; - tractiuni elastice interarcadice de clasa a II-a; - aparate intra-extraorale – headgear. • obiectivele tratamentului chirurgicalortodontic: - tratamentul prechirurgical – alinierea arcadelor dentare si decompensări dentare; - interventii chirurgicale ortognatice – retractia maxilarului, avansarea mandibulei sau chirurgie subapicală pentru avansarea procesului dentoalveolar; - tratamentul postchirurgical – pozitionări dentare 67. Aparate utilizate pentru repoziţionarea mandibulei în scopul recondiţionării nauro- musculare. 68. Aparate fixe utilizate în scopul tratamentului ortodontic, mixt a ocluziei distale. Gutierele Interceptoarele ocluzale (sau inhibitori ai ocluziei) sunt reliefuri ocluzale artificiale, realizate cu scopul de a suprima reflexele proprioceptive anormale, cu punct de plecare in parodonţiu. Ele se pot construi sub forma unor plăci palatine sau mandibulare ce acoperă complet sau parţial feţele ocluzale ale dinţilor. Interceptorul ocluzal are drept scop de a impiedica provizoriu ocluzia naturală, generatoare de impulsuri proprioceptive tonigene, oferind o ocluzie artificială, lipsită de traumatismul ocluzal Interceptorul ocluzal micşorează reflex forţa de contracţie musculară pe baza legii lui Kawamura, conform căreia forţa musculară scade sau creşte proporţional cu numărul contactelor ocluzale. Atunci cand se construieşte sub forma plăcii palatine, interceptorul ocluzal poate avea forma unei plăci Hawley simple, cu ancoraj prin gutiere sau poate lua forma unei plăci Swed, cu platou retroincizal ce realizează dezangajarea ocluzală. 69. Aparate mobile pentru tratamentul ocluziei distale la adult. 70. Particularităţile realizării construcţiilor protetice fixe după repoziţionarea anterioara a mandibulei. In primul rand daca s-a utilizat un aparat ortodontic fix, trebuie sa fie respectata contentia, sufera de bruxism (gutiere sau alte metode de a inlatura acest fenomen) 71. Forme clinice de ocluzie mezială (clasificarea OMS). Diagnosticul diferenţiat. Aparate fixe şi mobile utilizate în scopul tratamentului ortodontic şi mixt a ocluziei meziale. Forma falsa - forma adevarata Dupa Angle- 1 Prognatie adevarata (anatomica) Prognatie falsa (pe baza micsorarii maxilei) Prognatie functionala (profulsie fortata a mandibulei ca obicei vicios) 72. Particularităţile tratamentului mixt a ocluziei meziale false cu deplasare a mandibulei. La pacienţii cu malocluzie de clasa III Angle, forma funcţională şi falsă în perioada dentiţiei permanente din cauza raportului invers al din- ţilor frontali s-a depistat o abraziune patologi- că neuniformă în zonele de contact prematur. E importantă depistarea formelor funcţiona- le ale acestei patologii la începutul perioadei dentiţiei mixte pentru realizarea saltului inci- sival şi crearaea unui raport corect al dinţiolor frontali, evitând dezvoltarea abraziunii patolo- gice a acestora În tratamentul malocluziei de clasa III Angle, forma funcţională şi falsă, este indicat de creat inocluzie cu stop ocluzal fix pentru realizarea saltului incisival. Pentru a atinge un rezultat estetic major, în cazurile cu raport invers frontal în perioada dentiţiei permanente e necesară o restaurare a dinţilor anteriori lezaţi de abraziune patologi- că cu materiale compozite fotopolimerizabile. maxilarului şi mandibulei, cu poziționarea corectă a unuia faţă de celălalt. În vederea saltului articular frontal, aparatele ortodontice utilizate sunt prevăzute cu gutiere care să înalțe temporar ocluzia, cu sau fără tracţiune extraorală mentonieră. în unele cazuri, se poate folosi pentru intrudarea incisivilor inferiori şi protrudarea celor superiori aparate de tip funcţional (Reichenbach-Brucki), gutieră plan înclinat frontală, reglatorul Frânkel tip 3 sau bionatorul funcționai tip 3. Se impune modificarea poziţiei bazelor maxilare una față de alta. Această acţiune ortodontică poate fi obţinută cu ajutorul tracţiunii intermaxilare de Clasa a III-a, dar, mai ales, cu ajutorul dispozitivelor faciale de tip Delaire. 73. Principii de realizare a scheletului metalic la tratamentul ocluziei meziale cu proteze dentare fixe fîzionomice. 74. Aparate utilizate pentru deplasarea distală a mandibulei. 75. Complicaţii posibile la tratamentul ortodontic, mixt, protetic a ocluziei distale şi meziale la adult. Complicațiile legate de tratamentul ortodontic pot apărea în timpul și după finalizarea acestuia. Efectele secundare ale purtării aparatelor dentare includ: 1. Decolorarea smalțului, a petelor albe, a cariilor. 2. Bolile gingiilor și parodonțiul sunt alte posibile complicații ale tratamentului ortodontic 3. Eroziile și rănile mucoasei 4. Reacțiile alergice la substanțele chimice utilizate la producerea aparatelor ortodontice 5. Resorbția radiculară a dinților 7. Recurența malocluziunii În planificarea tratamentului anomaliilor dento-maxilare clasa I Angle, fiind o maladie polietiologică şi cu multiple varietăţi clinice, este important şi necesar de a stabili factorii etiologici şi rezultatele examenului clinic şi paraclinic pentru obţinerea scopului scontat atât de pacient, cât şi de medicul stomatolog. — Pe parcursul ultimelor decenii s-a dovedit că cea mai efectivă metodă de tratament în caz de anomalii dentare la adulţi este aplicarea aparatelor ortodontice fixe, care ne permite crearea condiţiilor optimale pentru efectuarea tratamentului protetic 76. Tabloul clinic, diagnosticul fracturilor incorect consolidate. 77. Particularitățile tratamentului protetic în cazul fracturilor incorect consolidate. 78. Tabloul clinic, diagnosticul pseudoarticulațiilor. 79. Particularitățile tratamentului protetic în caz de pseudoarticulație.