41. Antibioticoprofilaxia. Definiția. Indicații. Grupele de risc.

Definitie:
-Profilaxia antibiotică a infecției chirurgicale . Utilizarea antibioticelor înainte, în timpul
sau după un act chirurgical în scopul prevenirii complicațiilor infecțioase.
-Terapie cu antibiotice. Utilizarea antibioticelor în scopul reducerii creșterii,
reproducerii și multiplicării microorganismelor, inclusiv terapia de eradicare.

Indicatii: 79% apare o bacteriemie tranzitorie fiziologica dupa o extractie dentara ce

dureaza 2-3 h si daca pacientul este sanatos aceasta bacteriemie trece fara
complicatii, sechele , neobservat ( exemplu: dupa extractie pacientul suna si zice ca
are febra)
Daca pacientul face parte din grupul de risc , bacteriemia provoaca probleme serioase
de sanatate pina la judecata.

Grupele de risc:
1. pacienti cu patologii cardiace
a) pacienti cu proteze valvulare
b) pacienti cu antecedente de endocardita infectioasa
c) pacienti cu cardiopatii congenitale cianogene
( se efectuiaza profilaxia antibioticoprofilaxia)

2. pacienti cu insuficienta renala cronica dializati

( la ei facem profilaxia suntitelor pentru ca bacteriile se depun pe drenajele pacientilor
care sunt aplicate la vene efectuinduse permanent dializa)

3. pacineti imunocompromisi, transplanti, tratati chimioterapeutic

Tratamentul antibiotioprofilaxiei consta in:

-AMOXICILINA sau AMPICILINA per-os sau intra venos 2g cu 30-60 min preextractional
-La pacinetii care au alergii la Peniciline vom administra CLINDOMICINA 600 mg per-os
sau intra venos cu 30-60 min preextractional

42. Clasificarea accidentelor extracției dentare.

Accidentele si complicatiile extractionale dentare pot fi reduse la minim printro
evaluare corecta clinica si radiologica preextractionala si prin respectarea principiilor
de extractie in corelatie cu statusul local si general.
In producerea acestor accidente sint implicati mai multi factori:
- particularitatile morfologice ale dintelui de urmeaza a fi extras
- particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
- lexiuni patologice preexistente
- greseli de tehnica prin folosirea unor instrumente sau manopere neadecvate

Clasificarea accidentelor in extractia dentara:

- leziuni dentare
fractura coronara a dintelui extras;
fractura radiculara a dintelui extras;
fractura coronara a dintelui vecin ;
luxatia dintelui vecin
fractura coronara a dintilor antagonisti
extractia unui alt dinte decit cel extras
smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanenti
- leziuni ale partilor moi perimaxilare
plagi gingivale liniare
plagi intinse cu decolari osoase importante
plagi ale mucoasei palatine
plagi ale limbii
plagi ale planseului bucal

- leziuni osoase
fractura corticalei alveolare
fractura corticalei linguale
fractura tberozitatii maxilare
fractura mandibulei

- accidente sinusale
deschiderea sinusului maxilar
impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala sau in plina cavitate sinusala

- impingerea dintilor in spatiile perimaxilare

impingerea molarului de minte superior in spatiul pterigomaxilar
impingerea molarului trei inferior in planseul bucal

- leziuni nervoase
lezarea n. alveolar inferior si a n. mentonier
lezarea n. lingual in timpul extractiei molarilor inferiori
lezarea n. nazopalatin

- luxatii ATM

Clasificarea complicatiilor extractiei dentare:

- durerea , tumefactia , trismusul
- hemoragia postextractionala
- alveolita postextractionala

43. Leziuni dentare. Diagnostic, tratament, profilaxie.

-fractura coronara sau radiculara a dintelui extras

(Cauza: distructii mari corono-radiculare prin procese carioase,prezenta unor obturatii voluminoase,radacini
foarte convergente sau divergente “ in baioneta” sau radacini cu procese de hipercementoza; dinti
devitalizati ; tehnici incorecte -priza incorecta a clestelui-manevre brutale in cursul luxarii dintelui; priza
incorecta; ,miscari de luxatie inafara axului longitudinal al dintelui.Prevenirea: examen clinic si radiologic
complex, solutiile terapeutice la situatia locala; metode operatorii adecvate; extractia prin alveolotomie a
radacinilor curbate ; tehnici speciale de extractie . Tratament: daca sa produs fractura se continua extractia in
aceiasi sedinta cu elevatoare fine sau prin aleolotomie.

-fractura coronara a dintelui vecin sau antagonisti

Cauza: obturatii voluminoase sau cu un proces carios extins,prin deraparea elevatorului sau clestilor
Profilaxie: instrumentul nu va fi sprijinit pe dintele vecin asigurind priza corecta dozind forta de tractiune in
ax in momentul avulsiei. Tratament: impregnare in fracturi superficiale; obturatie in cele mijlocii; coafajul
direct sau pulpectomia in fracturi penetrante cu interesarea camerei pulpare; extractia in fracturi
longitudinale corono-radiculare)

-luxatia dintelui vecin

(Cauza: folosirea incorecta a instrumentului de extractie : falci foarte late, aplicarea defectuasa sprijininduse
pe dintele vecin; Profilaxie: inghesuiri dentare se vor folosi clestii de radacini . Tratament: in luxatia
completa- replantarea daca e posibil ; in subluxatii cu mobilitate mica - supravegherea vitalitatii dintelui daca
va fi negativ se recurge la extirparea camerei pulpare cu tratament endodontic.In mobilitate importanta el va
fi stabilizat,fiind suficienta trecerea unui fir de matase peste fata sa ocluzala si fixarea acestuia la gingia
adiacenta.Se va evita fixarea rigida cu atela si ligaturi interdentare ,deoarece aceasta creste riscul de aparitie
a anchilozei dento-alveolare si a resorbtiei radiculare externe.In avulsii complete,cind peretii alveolari sunt
integrii ,se realizeaza replantarea.)

-extractia unui alt dinte decit cel extras

(cauza: scop ortodontic,cind se solicita o extractie atipica.Daca s-a extras un alt dinte,acesta va fi irigat usor
cu ser fiziologic si va fi introdus in alveola.Se va lua legatura cu ortodontu si ,daca acesta insista pentru
extractia dintelui indicat de el,se temporizeaza interventia pentru 3-4 saptamini,pentru a putea evalua dintele
replantat.Daca replantarea a avut succes,se poate practica extractia dintelui indicat de ortodont.Daca
replantarea nu a avut succes se va solicita ortodontului modificarea planului de tratament,adaptarea la noua
situate clinica,aceasta fiind posibila in majoritatea situatiilor doar prin mici modificari.)

-smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanenti

(cauza: extractia cu clestele a dintilor temporari pluriradiculari,cu radacini neresorbite sau resorbite partial.
La smulgerea mugurelui dentar se va tenta replantarea acestuia,suturindu-se mucoasa acoperitoare.Lezarea
mugurilor dintilor permanenti se poate produce in timpul extractiei dintilor temporari cu elevatorul,virful
acestuia patrunde mai profund ,deschizind sacul folicular.Tratamentul va consta in sutura gingivomucoasei
peste plaga sau protejarea plagii cu mesa iodoformata.Daca se produce suprainfectareaplagii,se va indeparta
mugurele dentar ,deoarece acesta s-a necrozat.)

44. Leziuni ale părţilor moi perimaxilare. Diagnostic, tratament, profilaxie

Cauza: forta excesiva, necontrolata
-plagi gingivale liniare
cauza: deraparea elevatorului , aplicarea incorecta a clestelui peste mucoasa; apare hemoragie ambundenta.
Tratamentu: suturarea plagii cind lambourile rezultate sunt viabile sau in excizia fragentelor de mucasa mici ,
devitale cu sutura plagii

-plagi intinse cu decolari osoase importante

cauza: in timpul extractiilor laborioase, margini mucozale dilacerate, zdrobite, os alveolar descoperit partial.
Tratamentu: regularizarea marginilor osoase, excizia tesuturilor moi devitale , repozitionarea prin sutura a
partilor moi cu acoperirea osului alveolar, daca nu atunci osul se va proteja cu o mesa iodoformata

-plagi ale mucoasei palatine

cauza: deraparea elevatoarelor in timpul extractiei molarilor superiori; daca se lezeaza artera palatina apare
hemoragie in jet efectuinduse ligaturarea vasului distal de plaga

-plagi ale limbii

cauza: deraparea eleatoarelor in timpul extractiei molarilor inferiori; insotite de hemoragii importante a
vaselor linguale uneori cu aparitia hematomului disecat; se sutureaza masa plagii deoarece hemostaza nu este
eficienta

-plagi ale planseului bucal

cauza: ineparea mucoaseil cu hemoragii masive , hematom sidecat, complicatii ca asfixia cu obstructia cailor
aeriene superioare, suprainfectarea hematomului. Tratament: asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii
superioare si trimiterea de urgenta intrun serviciu de chirurgie OMF
45. Leziuni osoase. Diagnostic, tratament, profilaxie.
-fractura corticalei alveolare
cauza: zona cu cortiala subtire ( canin, molar superior vestibular; d inferiori forntali vestibular si lingual;
podeaua sinusului maxilar ); Tratament: fractura completa cu fragment de os detasat- se indeparteaza , se
regularizeaza, se sutureaza plaga; daca nu e deperiostat fragmentul - se repozitioneaza apoi sutura

-fractura corticalei linguale

cauza: in timpul extractiei molarilor inferiori asociat cu impingerea dinelui in planseul oral sau lezarea n
lingual. Tratament: ca la orice fractura

-fractura tuberozitatii maxilare

cauza: in timpul extractiei molarului de minte superior, sau mol 2 , forte spre distal , aplicarea falcilor
clestelui pe corticala osaoasa ducind si la lezarea plexului venos perituberoziar cu hemoragii hematom , sau
risc septic crescut; comunicari oro-sinusale. Tratament: ca fractura osului maxilar; daca dintele si tesutul
osos formeaza corp comun se reataseaza tuberozitatea cu dintle extras si monitorizarea 6-8 saptamini urmata
de extractia prin alveolotomia molarului; daca este complet detasata - se indeparteaza cu inchiderea
defectului cu sutura .

-fractura mandibulei
cazua: extractia sau odontectomia molarului de minte inferior; la examenul clinic si radiologoc se observa
factorii de risc: incluzia profunda a mol de minte inferiorl atrofia mandibulei; procese patologice chist ,
osteomielita. Tratament: se exclude folosirea elevatorului Lecluse ce favorizeaza fractura de unghi
mandibular; la fractura- se finalizeaza extractia dentara; se va reduce fracutra ; tratament de urgenta OMF

46. Accidente sinusale. Diagnostic, profilaxie, tratament.

Cauze: contitii anatomice; procese resorbabile periradiculare la nivelul premolarilor si molarilor superiori ;
radiografica analizam raportul dintilor cu sinusul , in caz de apropiere se recurge la: evitarea manevrelor de
forta cu elevatorul ;chiuretajele intempestive nu se evectuiaza se prefera alveolotomie
Diagnostic : Daca se exploreaza cu un stilet butonat se constata ca fundul alveolei este complet
distrus, stiletu patrunzind in cavitate.In aceste cazuri este bine ca explorarea sa fie cit mai putin
traumatizanta pentru a nu infecta sinusul.

-deschiderea sinusului maxilar

cauza: extractia dintelui sinusa; chiuruetaj alveolar; ducind la singerare; contraindicata manevra Vasalva care
paote mari bresa mucoasei cind facem explorarea sinusului cu stiletul si suprainfectind sinusul. Tratament:
cicatrizarea alveolei; toaleta plagii; cind alveola este mare se face rezectia amrginii osoase , decolarea catre
fundul de sac vestibular apoi sutura; pacinetii timp de 2-3 saptamini cu sufla nasul mentine igiena bucala si
antisepsia nazala riguroasa

-impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala sau in plina cavitate sinusala

cauza: actiunea cu instrumente catre fundul alveolei in timpul extractiei; impinzind radacina fie sub mucoasa
sinusala sau chiar in cavitate . Tratament: radiografie pentru a vedea sediul radacinii ; submucoasa- extractie
pe cale alveolara largita tehnica Wassmundt ( incizie dubla , decolare, rezectia, extragerea, regularea
marginilor osoase; sutura, mesa iodoforma cu ligaturi de sirma in 8; sau placa de protectie din acrilat cind nu
sunt dintii vecini); daca in plina cavitate- extractia urgenta maxim 48h cu trepanarea sinusului la locul de
electie ( metoda Cladwel-Luc)

47. Împingerea dinților în spațiile perimaxilare. Diagnostic, tratament,

profilaxie.
Cauza : forte exagerate, necontrolate ducind la perforarea structurii osoase si impingerea dintelui in spatiile
periaxilarea
-impingerea molarului de minte superior in spatiul pterigomaxilar
exemple: molarii 3 superiori pot fi impinsi distal se recomanda presiunea digitala distala a medicului;
fractura tuberozitatii maxilare; dinte situat in medial de ramul madibular cce produce tulburari in deschiderea
guriil; Tratament: indepartarea imediata a dintelui ; hemoragia va impiedica ; in sectia de OMF dupa
investigatia radiologica cu depistarea pozitiei

-impingerea molarului trei inferior in planseul bucal

cauza: forta exagerata cu elevatorul spre posterior si lingual cu corticala subtire sau absenta. Tratament:
serviciul OMF cu abordare orala daca dintele va fi impins deasupra m milohioidian, sau cale cutanata daca
sub m.; Metoda moderna de localizare a dintelui este navigatia chirurgicala cu realizarea modelului virtual cu
CT preoperator

48. Leziuni nervoase. Diagnostic, tratament, profilaxie.

-lezarea n. alveolar inferior si a n. mentonier
raportul nerv dinte se realizeaza radiologic preoperator OPG sau retroalveolara; Extractia prin alveolotomie
a premolarilor inf , reflectarea si tractiunea exagerata a laboului creat duce la lexarea n mentonier,cu
revenirea peste citeva saptamini, dar daca va fi sectionat lezarea e definitiva; In cazul molarilor de minte
tulburarile remitinduse fara tratament. Recuperarea generala a n alveolar inf si mentonier apare la 6-9 luni
dupa 2 ani deja exclus.

-lezarea n. lingual in timpul extractiei molarilor inferiori

mai rar, cauza: extractia dintelui de minte ; duce la modificari gustative , perforarea corticalei linguale ; se
evita extractia rezectia corticalei linguale ; chiuruetajului intempestiv si decolarea brutala a sacului folicular;
trepanarea osoasa cit mai la nivelul corticalei vestibulare, dintele se sectioneaza; fara instrumente rotative;
sturi plasate superficial pentru evitarea incarcarii nervului

-lezarea n. nazopalatin
cauza: in timpul realizarii lamboului pentru odontectomia caninilor inclusi; zona de inervatie este redusa
recuperarea fiind destul de rapida fara schele

49. Luxația articulației temporo-mandibulare. Diagnostic, tratament, profilaxie.

Se defineste ca fiind o afectiune in care condilul este deplasat in afara spatiului articular dar ramine in
interiorul capsului . In cazul in care mandibula nu este sprijinita corect in timpul extractiei molarilor inferiori
, pacientul acuza o durere intensa in ATM uni sau biterminala cu imposibilitatea inchiderii cavitatii orale,
producinduse o luxatie anterioara a mandibulei , terapia fiind de urgenta

Luxatiile pot fi :
-anterioara
acuta ( traumatism direct cu cadere de menton; indirent la extractia unui dinte , cascat larg; sapasm
muscular gura deschisa timp indelungat ) Diagnosticul : la examenul clinic si radiologic Tratament: reducere
imediata a luxatie cu sau fara anestezie ; radiografie prereducere pentru a evita fractura;
cronica- tratament: injectarea intraarticulara a unei sol sclerozante pentru a strine capsula ; ch
capsulorafie; rezectie modelanta a tuberculului articular
-posterioara
cauza: traumatism direct; anomalii de formal; lipsa molarilor ; tulburari de ocluzie . Diagnostic: semne
clinice , radiografii, diagnostic diferential cu cavitatea glenoida Tratament: reducerea cu aplicarea policelor
in santul vestibulat cu o presiune in jos apoi anterior tractiune; aplicarea bandajului mentocefalic sau ligaturi
interdentare 24h ; alimentatie pe semilichide cu limitarea miscarilor
-laterala
cauza: fracturi subcondiliene tratamentul fracturii

50. Hemoragia postextracțională dentară. Definiția. Clasificarea. Factorii

etiologici implicați în apariția hemoragiei postextracționale dentare.
Definitia: Hemoragia - singerarea gingivo-osoasa care continua sau declanseaza din alveola dintelui extras,
peste termenii fiziologici de formare a cheagului sangvin, singerarea in mod normal oprinduse dupa 15-20
min cu formarea cheagului sanguin .

Clasificare:
I - dupa momentul producerii :
a) imediat prelungita - singerarea nu se opreste spontan dupa 15-20 min ci continua
d) precoce- se porduce la citeva ore dupa extractie , reapare la 2-3h
e) tardiva- la a 3-4 a zi dupa extractie
II - dupa cantitatea de singe pierdut:
a) mici - pierdere pina la 100 ml singe
f) mijlocii- 150-300 ml singe
g) grave - peste 30% din masa singelui circulant
III - dupa felul vasului lezat :
a) arteriale in jet
h) venoase continue
i) capilare care au aspectul unei singerari in masa
j) mixte
IV - dupa cauza care lea generat:
a) factori locali
k) factori generali

Etiopatogenia:
A- factori locali ( plagi osoase intinse cu delabrari importante ale gingivomucoasei; fracturi ale proceselor
alveolare sau maxilar; vasodilatatie secundara aparute in urma amd impreuna cu anestezicul a unor substante
vasoconstrictoare ( adrenalina) ; persistenta in alveola a unor procese patologice inflamatorii cornice; cioburi
osoase; anomalii a vaselor alveolare ( anevrism, angioame); tesut de granulatie in alveola; resturi dentare ;
lezarea unor vase ; nerespectarea de catre pacient a instructiunilor postextractionale ( clatirea cu apa dupa
extractie)
B- factori generali ( vasculopatii - creste fragilitatea si permeabilitatea vasculara; carenta de vitamine C, PP;
tulburari gastrointestinale care antreneaza insuficienta sintetizare a vit K; insuficienta hepatica; infectii
acute ,cronice; hipertensiune arteriala; stari alergice; afect ale sistemului endocrin; menstruatie;
trombocitopenii si coagulopatii congenitale sau dobindite ; leucemii ; afectiuni trombocitare cantitative si
calitatie ; deficiente ale factorilor plasmatici ; tratamente anticoagulante antiagregante plachetare ; tratamente
citostatice; hemofilii; tulburari ale metabolismului calcic.

51. Metodele hemostatice locale.

I - metoda - aplicarea tamponamentului deasupra alveolei supraalveolare ( usor , necompresiv); se curata intii
cav buc de cheaguri, apoi plaga alveolara spalare cu apa oxigenata su ser fiziologic, cu aplicarea
tamponamentului
II - metoda - daca nu functionaza I atunci se efectuiaza tamponament compresiv intraalveolar din cauza
hemoragiilor abundente profunde; apoi mesa se indeasa de la fundul alveolei spre afara ; la dintii
pluriradiculari fiecare alveola se tamponeaza separat ( in forma de zig zag); aceasta metoda se foloseste cind
singerarea este atit din gingivomucoasa cit si din os ; daca exista cioburi se inlatura si se face si regularitatea
osului cu chiureta . Aceasta metoda prevede mai multe metode de mentinere a tamponamentului compresiv:
a) introducerea unui strat de comprese aplicate peste tampon ce acopera plaga, recomandind pacinetilor sa
stringa dintii; imobilizind mandibula cu bandaj metocefalic sau fornta mentoniera elastica
l) ligaturi de sirma in 8 pe dintii vecini
m) mulaje confectionate din mase termoplastice ( kerr sau stents); materiale siliconate ( Dentaflex, Optosil)
din acrilate;
n) la purtatorii de proteze se pot folosi protezele proprii completate cu stents , sau acrilat autopolimerizabil
o) in caz de edentatii intinse , neprotezate se confectioneaza de urgenta placi de protectie din acrilat
p.s. I si II metoda nu se mentine mai mult de 48-72 h provoaca ischemie ; leziuni necroticec; cicatrici
III - metoda - aplicarea suturilor ( nu este indicata doar cind mucoasa este inflamata, tumefiata , sau in
procese septice cu evolutie endoalveolara, pentru inlocuire la aceasta metoda alti autori recomanda
electrocuagularea marginilor singerinde , dar poate reaparea singerarea. )

IV - metoda - aplicarea buretilor hemostatici ( hemostatice locale necaustice- antipirina 20% is pulbere de
trombina care se aplica in plaga sub forma de pulbere , imbibata in mese sau bureti de fibrina sau gelatina. Pe
linga buretii de gelatina ( Gelaspon, Gelfoam) se utilizeaza si fibirna sub forma de bureti; La hemofilitici - se
efectuiaza trombina liofilizanta ( ca pastila) o dizolvam in 2 ml de sol fiziologica si apoi amd intraalveolar
lent fara presiune ( nu intramucos) apoi aplicam o mesa imbibata in acid aminocaproic 5% supraalveolar
necompresiv ; pacinetul poate sa aplice desincesatator 1 data la 3-4 h mesa respectiva ; sau recomandam bai
bucale cu acid aminocaproic 5% de 6 ori pe zi ( Met. a fost preinventata in 2009 de catre Dm Zanoaga Oleg
si Topala Valentin)

V - metoda - combinata ( agenti hemostatici + suturare) exemplu: burete + sutura ; burete + tampon
compresiv

52. Tratamentul general al pacienților cu sindrom hemoragipar.

Tratamentul general ( daca cel local nu ajuta ):
- i\v lent 10ml Gluconat de Calciu ( clorura de Ca)
- sol Etamsilat 12,5 % 2-4 ml i\v sau i\m
- Acid Ascorbic 5% i\v 2-4 ml
- Acid Aminocaproic 100 ml 5% perfuzie lent i\v
- Vicasol (vit. K3) i\m 1-2 ml 1% pe zi
- la pacineti cu hemofilie se indica plasma antihemofilica

Obiective :
- restabilirea conditiilor normale ale hemostazei spontane
- oprirea hemoragiei tratind cauza generala care a provocagto suplinind pierederea de singe
In hemoragii grave se impune de urgenta refacerea masei circulante prin amd de plasma , sol
macromoleculare si singe.
La hemofilici se adm plasma antihemofilica sau Crioprecipitat de plasma antihemofilitica ce contin factori
coagulatori VIII si IX.
In hemoragii grave persistente cantitatea de singe perfuzat va fi in raport cu singele pierdut. Acest tratament
va fi facut in conditii de spitalizare , bolnavii hemofilici , purpurici, purtatori de proteze valvulare , trebuie sa
fie inernati in servicii de spitalizare pentru efectuarea extractiilor dentare.

53. Profilaxia hemoragiei postextracționale dentare.

In 1- rind : Anamneza completa si corecta pentru a identifica potentialii factori de risc sau eventualele
tulburari de hemostaza in antecedentele personale patologice; examenul clinic si probele de laborator ,
preextractional este necesar pregatirea corespunzatoare cerinduse eventual colaborarea medicului internist.
Trebuie diferentiata din anamneza o tulburare a hemostazei de singerari postoperatorii normala de exemplu :
o singerare de 12-14h e normal ; mai mult de 24 h e necesara ingrijire medicala.

In al 2-a rind: obtinerea informatiilor perivind eventuala medicatie a pacientului ce poate interera cu
singerare, influentate din grupul 5 A ( aspirina, anticoagulante, antibiotice, alcool , antitumorale) , nu se vor
efectua extractii la pacienti ce au adm medicamentele de mai sus. Se indica intreruperea amd cu inlocuirea
derivatilor heparinici injectabili .

In al 3-a rind : se vor identifica din anamneza bolile care se asociaza cu risc crescut singerind, se vor lua
masuri de precautie dac acestea nu se pot temporiza, extractie cit mai atraumatica, fara dilacerari, evitinduse
manevre brutale , traumatizarea tesuturilor; in alveola se pot introduce hemostatice ca pulbere de trombina,
bureti de gelatina sau fibirina imbibati in trombina; cu sutura postextractionala si pansament supraalveolar
compresiv; se mai protejeaza cu un tampon iodoformat ucor compresiv mentinut 3-4 zile apoi schimbat la
fiecare 2 zile pina la cicatrizare , ligaturat in 8 sau cu placi ; pacinetii ramin sub supraveghere 30-60 min; de
asemnea prealabil se pot efectua gutiere conformatoare ce vor fi aplicate peste creasta alveolara , compresind
mecanic limitind hemoragia sau hematomul , cu protectie alveolara .