Vigilenta Oncologica

Sarivan Ciprian
Vornic Luciana
 O atenţie aparte în practica medicului stomatolog revine unui număr important
de boli cronice ale mucoasei bucale cu potenţial oncogen indubitabil și cu o
tendinţă superioară de malignizare.
 Aceste patologii pot maligniza la prezenţa și sub influenţa factorilor patogeni.
Actualitatea problemei diagnosticării timpurii a afecţiunilor oncologice ale
mucoasei orale se datorează:
 1) absenţei semnelor obiective specifice unei tumori canceroase,
 2) răspândirii lor geografice extinse, și
 3) frecvenţei crescute a apariţiei acestora. Circa 40 la sută din cancerele capului
și gâtului se manifestă în cavitatea bucală, implicând limba, planșeul bucal,
palatul, buzele și orofaringele. Patologia oncologică a cavităţii orale se află ca
incidenţă pe al șaselea loc în clasamentul general al maladiilor canceroase.
 Cancerele din regiunea capului și gâtului reprezintă aproximativ 3% din cazuri
la bărbaţi, și mai puţin de 2% — la femei.
 Cauzele diagnosticării târzii a neoplasmelor mucoasei bucale la manifestările
timpurii ale acestor boli sunt
 1) informarea insuficientă a stomatologilor la acest capitol a medicinii, lipsa
la ei a vigilenţei oncologice, cunoașterea proastă a structurii serviciului de
oncologie. 2) evoluţia asimptomatică sau estompată a tabloului clinic.
 3) consumul de tutun și de băuturi alcoolice tari.
 4) nivelul scăzut de cunoștinţe sanitare.
 5) experienţă insuficientă a medicilor în diagnosticarea afecţiunilor
premaligne ale mucoasei orale.
 6) neglijarea măsurilor diagnostice propice (efectuarea investigaţiilor
citologice, consultarea unui specialist cu experienţă în domeniu).
 7) interpretarea eronată a modificărilor patologice la nivelul mucoasei orale,
inclusiv — la prezenţa ulcerului, și ca rezultat — la
 8) tratarea și monitorizarea pacienţilor pe termen lung.
 9) lipsa de examinări preventive planificate a populaţiei.
 10) atitudinea formalistă și superficială a stomatologilor faţă de înregistrarea
în fișa medicală a examinărilor oncologice efectuate.
 Analiza incidenţei tumorilor mucoasei bucale a demonstrat dependenţa ei de așa-
numiţii factori predispozanţi :
 1) riscuri profesionale (procese de producţie cu temperaturi înalte, contact intens
cu substanţe chimice nocive, încăperi prăfuite, cu aflare permanentă la aer liber
sau într-un mediu umed la temperaturi scăzute, expunerea excesivă la soare).
 2) obiceiuri vicioase (fumatul, abuzul de alcool, consumul de alimente fierbinţi și
exagerat condimentate).
 3) ereditatea.
 4) prezenţa în anamnesticul bolii a unui traumatism mecanic unic (mușcarea limbii
sau obrazului în timpul alimentaţiei sau vorbirii, lezionarea membranei mucoase cu
un instrument stomatologic în timpul tratamentului sau extracţiei dentare).
 5) traumatismele cronice (manifestate prin eroziuni și ulcere, hiperplazie sau
cheratinizare crescută a mucoasei).
 6) caracterul alimentaţiei.
 7) conţinutul insuficient de vitamina A în alimente sau perturbarea digestiei ei
(duce la afectarea proceselor de cheratinizare).
 8) virusurile cu potenţial oncologic (în special, — papilomavirusurile specifice
omului).
In urmatoarele cazuri medicul poate
suspecta precancer
 Keratoze
 Lichen plan
 Eritroplazia
 Leucoplazia
 Keratoza actinica
 Fibroza orala submucoasa
Diagnosticul precancerului in cavitatea
bucala
 Coloraţia cu albastru de toluidină este o metodă mult mai informativă ce indică
prezenţa unei evoluţii maligne prin aplicarea soluţiei de albastru de toluidină 1%.
Colorantul este absorbit de nucleele celulelor, numărul cărora creşte în cazul
prezenţei unei evoluţii maligne Intensitatea coloraţiei este direct proporţională cu
gradul de malignizare ceea ce permite să vorbim cu certitudine despre prezenţa
tumorii maligne
 Chemiluminiscenţa implică utilizarea unui stick de lumină chemiluminiscent de
unică folosinţă, ce emite lumină la 430, 540 şi 580 nm lungimi de undă. Utilizarea
sticului are scopul de a îmbunătăţi distincţia vizuală între mucoasa normală şi
leziunile albe orale. Epiteliul normal absoarbe lumina şi apare întunecat, în timp
ce leziunile hiperkeratinizate sau displazice apar albe. Diferenţa de culoare
depinde de grosimea epitelială modificată sau de densitatea mai mare a
conţinutului nuclear şi a matricei mitocondriale ce reflectă în mod preferenţial
lumina în ţesuturile patologice
 Organizarea asistenţei medicale specializate a
bolnavilor cu tumori maxilo-faciale in RM
 Înanul 1977 a început să activeze clinica de 40 de paturi pentru bolnavii cu tumori
aleregiunii capului şi gâtului în cadrul Institutului Oncologic din Moldova
 „Tumori ale regiunii capului şi gâtului” constituie cea mai reuşită formă organizatorică în
sistemul instituţiilor oncologice. Odată cu organizarea lor a dispărut
necesitateatransferului bolnavilor în alte instituţii şi secţii de profil, toate etapele
tratamentului fiind asigurate şi urmărite de o singură echipă de medici cu pregătire
oncologică specială.In cadrul Institutului Oncologic medicii din secţie conlucrează cu
specialiştii radiologi,chimioterapeuţi, anesteziologi şi reanimatologi,
endoscopişti ,reabilitologi, logopezi, specialiştii în protezare etc., astfel asigurându-se
integritatea şi succesiunea tratamentului
Existenţa acestei secţii este justificată şi de faptul că se observă o tendinţa sporită
decreştere a morbidităţii prin tumori ale capului şi gâtului. Astfel, se constată că primul
loc în structura morbidităţii cu tumori maligne în Republica Moldova îl ocupă tumorile
capului şi gâtului — 1202 bolnavi primari sau 33,5 %000 pe anul 2006
Epidemiologia tumorilor oro-maxilo-faciale în Moldova.

Pe de o parte, sînt cunoscute tumori organo-specifice: odontomul,

adamantinomul,
epulisul, tumori din parenchimul glandelor salivare, chisturi de origine
dentară(odontogene). Pe de altă parte pe teritoriul maxilo-facial evoluiază
aproape toate celelalte tipuri de tumori ale omului, atît din ţesuturi moi, cît şi
osoase. Acestea, deregulă sînt numite tumori organo nespecifice: 
fibromul,papilomul,angiomul,osteomul,osteoblastomul,chisturile dermoide,chist
urile reziduale.
Conform datelor literaturii oncologice moderne, tumorile
şi neoformaţiilepseudotumorale ale feţei şi maxilarelor constituie circa 12 -29 %
din numărul total de tumori ale omului (P.V. Naimov). De exemplu: cancerul de
piele al feţii, constituie circa 90 % din totalul de tumori cutanate canceroase.
Afectarea teritoriului maxilo-facial de către alte tumori maligne, în afară de
cancerul cutanat, de asemenea are loc în circa 20% din numărul total de tumori
maligne ale omului. De  asemenea, de la 60 % la 80 % din angioamele omului îşi
au sediul în regiunea feţei şi a gîtului.
 
Pe parcursul a 10 ani au fost reexaminate în total 1913 de
fișe de observații a copiilor cu neoformațiuni tumorale
localizate în teritoriul bucal, perioral și a gîtului.

 Din totalul de 1913 cazuri 266 (1;9%) cazuri au fost constate ca cazuri repetate și 1647
cazuri primare. Toate tumorile au fost eșalonate în tumori ale părților moi și tumori ale
țesutului osos.
 Tumorile părților moi au constituit 1626 (85%) cazuri, iar cele osoase 251 (13%) cazuri
(primari 1396 leziuni ale părților moi și 251 leziuni ale țesutului osos).
 Populația pediatrică examinată a fost repartizată în 4 grupe de vîrstă. Pînă la 12 luni s-
au adresat 693 pacienți (36,2%), de la 13 la 36 luni — 260 copii (13,6%), de la 37 la 84
luni — 265 copii(13,6%), de la 85 la 144 — 323 copii (16,9%) și după 144 luni — 372 copii
(19,4%).
 Raportul între genul feminin și masculin a constituit 56,31% la 47.7% (927 fete și 720
băieți) — 1.2:1.
 Tumorile benigne au fost depistate în 1638 (99,5%) de cazuri primare și maligne 9 cazuri
(0,5%). În 172 cazuri din 251 tumori osoase au avut originea de tumori odontogene
Principiile organizaţiei mondiale a sănătăţii de
clasificare internaţională a tumorilor OMF
(clinică, anatomică, histologică)
 Bernadschi (1983) Clasificare Histologica:
 Tumori benigne ale părţilor moi ale regiunii maxilo-faciale: hemangiome, chisturi şi fistule
congenitale, aderoame, fibroame, papiloame, limfangioame, lipoame, neurofibroame, nervii
pigmentari congenitali ai pelii, neurofibromatoză.
 Tumori osteogene benigne ale maxilarelor :osteoame, osteoid-osteoame, osteoblastoclastoame.
 Neuroformaţiuni osteogene pseudotumorale orale şi osteodistrofii ale maxilarelor: displazia fibroasă,
cherubismul, ostoza deformată (boale lui Paget-osteodistrofia deformată), osteodistrofia fibroasă
paratiroidă (generalizată) sau boala Engel-Reklinghauzen, hiperostozele maxilarelor la copii
exostozele, gramulomului eozinofil.
 Tumori benigne şi neoformaţiuni pseudotumorale neosteogene şi neodontogene ale maxilarului:
hemangioendoteliomul, fibromul, neurofibromul, (neurolemomu), mixomul, condromul, colesteatomul
 Tumori odontogene benigne: adamantinomul, ameloblastomul, odontomul moale, odontomul tare
(dur), fibromul odontogen.
 Neoformaţiuni pseudotumorale odontogene: chisturi odontogene,chisturi neodontogene, cimentoame,
epulisul. Toate tumorile sus numite pot avea variante maligne.
 Principiul histologic:
 tumori epiteliale
 tumori din părţile moi
 tumori din ţesut condros şi din oase
 tumori din ţesut limfoid şi hematogen
 tumori de geneză mixtă
  
 Principiul anatomic:
 mucoasa cavităţii bucale
 limbă
 maxilarul
 mandibulă
 buză superioară
 glandele salivare
 pielea feţei şi a capului
  
 Principiul evoluţiei clinice:
 neoformaţiuni benigne
 neoformaţiuni intermediare (cu caracter distructiv local)
 neoformaţiuni maligne
Principiile de clasificare a tumorilor OMF - TNM.

 Tx – tumora primară nu poate fi evaluată.

 T0 – fără evidenţa tumorii primare.
 Tis – carcinom in situ.
 T1,2,3,4 – creşterea mărimii şi/sau invaziei locale a tumorii primare
  
 Nx – ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluaţi
 N0 – fără invazie în ganglionii regionali.
 N1,2,3 – afectarea progresivă a ganglionilor limfatici.
  
 Mx – metastazele la distanţă nu pot fi evaluate
 M0 – fără metastaze la distanţă.
 M1 – cu metastaze la distanţă