1. Notiune de s anatate. Grupele de sanatate si caracteristica lor.

Hipocrate: Sanatatea prezinta o stare de echilibru intre corp, minte si mediu.

OMS: Sanatatea este o stare de prosperitate completa fizica, mintala si sociala, ci nu doar lipsa bolii
sau a infirmitatii (Constitutia Organizatiei Mondiale a Sanatatii, adoptata la Conferinta Internationala a
Sanatatii, 1 iunie ! "" iulie 1#$%.
Mai t&rziu in aceasta definitie a fost inclusa si capacitatea de a duce o 'iata producti'a social si economic.
Notiunea de sanatate a copilului a fost aplicata de catre oronto' caracteriz&nd)o ca pe un proces de
adaptare la mediu incon*urator in realizarea functiilor biologice si sociale. +inamica proceselor fizice si psihice
ale organismului reprezinta baza de formare a sanatatii pe fondul schimbarilor continue morfologice si
functionale din perioada copilariei.
In
luianul 1#, eltisce'
biologica, Iu.. a definit
unitati armonioase sanatatea copilului
ale caracteristicilor fizicecasistare de acti'itate
intelectuale, 'itala,
formarea ce corespunde
reactiilor cu '&rsta
de adaptare si
compensare in procesul de crestere.

Grupele de sanatate, caracteristica lor.

-rupele de sanatate a copilului se determina prin e'aluarea complea cu bilantul starii de sanatate a copilului in
baza criterii de sanatate. +eterminarea grupelor de sanatate ofera o imagine mai ampla a statului fizic al
copilului decat un diagnostic si permite diferentierea asistentei medicale pentru copii cu probleme de sanatate,
cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate.
Criteriile de apreciere sunt: prezenta patologiei cronice,starea fiziologica a
sistemelor si organelor,rezistenta si reacti'itatea organismului,dez'oltarea
neuropsihica. )
I grupa)patologia cronica lipseste,starea fiziologica a sistem. Si organismului,fara
abateri.rezistenta si reacti'itatea !boli acute cu clinica usoara,dez'oltarea fizica si neuropsihica
normala,corespunde cu 'arsta.
II grupa)maladii acute cu perioade de recon'alescenta.abateri functionale )apar periodic
apatiei,ecitari,dereglari de somn,subfebrilitate.+ez' fizica si psihica este normala,hipotrofie gr.I
III grupa)sunt prezente
) patologii cronice,defecte congenitale.este dereglata functionale a unui
sistem,organ,fara implicarea altor sisteme,morbiditatea acutizarii a bolii cronice de baza fara
modificarea starii functionale.+ez'oltarea fizica normala hipotrofie gr.I sau gr.II statuta *oasa
IV grupa)prezenta patologiei somatice,defect congenital,dereglari functionale a organului sau
sistem.patologic schimbat,apar acutizari dese a bolii cronice,dereglarea starii functionale generale si
perioade de recon'alescenta. +ez'oltarea fizica este normala hipotrofie gr.I sau II,statura
mica,dez'.neuropsihica normala sau insuficienta.
V grupa-prezenta afectiunii congenitale gra'e,presenta unui 'iciu inascut ce determina
in'aliditatea. +ereglarea functionarii inascute a organelor sistemului si a altor sisteme patologic
modificate. Morbiditatea acutizarii dese si gra'e a bolii cronice de baza imbolna'irii acute si
dese.

2. Supravegerea !edicala a copiilo r con"or! sta ndartelor in vigo are, dupa

virsta si no#ologie.
amenul medical profilactic al copilului are ca scop
/ aprecierea starii de sanatate a copilului
/ determinarea grupului de sanatate a copilului
/ elaborarea regimului zilei0 somnul, programul de acti'itati
/ asigurarea alimentatiei rationale conform '&rstei copilului si necesitatilor speciale ale acestuia
/ profilaia si tratamentul rahitismului, anemiei, malnutritiei, starilor alergice, infectarii cu helminti
/ 'accinarea copilului conform programului national si indicatiilor indi'iduale
/ educatia familiei despre ingri*irea corecta, alimentatiea rationala, cresterea si dez'oltarea copilului, profilaia
maladiilor, conditiile mediului incon*urator al copilului

$%a!enul !edical al nou-nascutului prevede

) 'izita medicului de familie la domiciliul copilului in primele zile dupa eternarea din maternitate
) nou)nascutii cu patologie congenitala sunt 'izitati in 1 zi dupa eternare
Scopurile vizitei medicului
/ identificarea factorilor de risc pentru dez'oltarea unor boli la copil
/ e'aluarea componentei, conditiilor materiale, mena*ere, sanitare si igienice din familia copilului
/ eamenul clinic al nou)nascutului
/ aprecierea dez'oltarii fizice si psihomotorii a copilului
/ e'identierea problemelor de sanatate ale copilului
/ determinarea grupului de sanatate
/ elaborarea programului de ingri*ire a nou)nascutului, regimul zilei
/ alimentarea copilului si a mamei

&sistenta !edicala a copilului sanatos

I an ! 'izite profilactice la medicul de familie in fiecare luna

II an ! 'izite profilactice la medicul de familie la fiecare luni

III ! 'izite
'-1(anani profilactice
! 'izite la medicul
profilactice de de
la medicul familie la fiecare
familie o data in$ luni
an

Consultatiile pro"ilactice ale specialistilor

Pediatrul ! e'aluarea complea a sanatatii copilului la perioadele tinta de '&rsta
/ controlul profilactic se 'a face la 1 luna, la luni, 1" luni si la '&rstele tinta ( ani, 2 ani, 11 ani, 1# ani, 13 ani%
/ eamenul clinic include
) acuzele parintilor
) e'aluarea greutatii, taliei, perimetrului craniului si toracelui, fontanelele, termometria
) e'aluarea starii pielii si mucoaselor 'izibile
) determinarea dez'oltarii fizice si psihomotorii
) oferirea recomandatiilor in ingri*irea, alimentatia, calirea si 'accinarea copilului
) in caz de diagnosticare a unor patologii se 'or indica analizele necesare, consultatiile altor specialisti sau se
'a indrepta in spital
Neurologul pediatru ! diagnosticul si tratamentul maladiilor sistemului ner'os si a dereglarilor functionale la
copii
/ controlul profilactic se 'a face la luni, 1" luni si la '&rstele tinta
/ eamenul clinic include
) aprecierea reactiilor copilului la ceea ce se int&mpla in *ur, dez'oltarea 'orbirii, miscarilor, mersului
) ofera recomandatii pentru pre'enirea bolilor sistemului ner'os
Cnd este nevoie de consultat neurologul
/ pentru sugar
) copil nelinistit, dereglarea somnului (tresarit in somn, treziri frec'ente%
 ) tremorul m&nutelor, picioarelor si4sau a barbiei in timpul somnului sau in timpul *ocului, alimentatiei
) regurgitatii frec'ente si 'oluminoase
) in pozitia copacel sta in degete
) con'ulsii la febra
) traume cranio)cerebrale acute sau in trecut
/ pentru copilul mare
) tulburari ale somnului, adormire dificila
) retard in dez'oltarea motorie si a 'orbirii, ticuri
) copilul se pl&nge de dureri de cap, ameteli, pierderea constiintei
) urinarea in timpul somnului
) oboseala crescuta, copilul nu)si poate concentra atentia la un anumit lucru, *oaca
) s&ngerari din nas
) traume cranio)cerebrale
Chirurgul pediatru ! medic responsabil de diagnosticul, tratamentul bolilor care necesita inter'entii
chirurgicale

/ controlul profilactic se 'a face la luni, 1" luni si la '&rstele tinta

Cnd este nevoie de consultat chirurgul
) traume, miscari incompete sau dureroase in articulatii
) dureri abdominale acute, inapetenta, greata, 'ome
) modificari ale pielii
) hernii
Ortopedul pediatru ! asigura profilaia si corectia deformatiilor scheletului osos si muschilor la copii
/ control profilactic se 'a face la luni, 1" luni5 la '&rstele tinta

Cnd este nevoie de consultat ortopedul

/ pentru sugar
) lungime diferita a picioarelor in pozitie culcata
) torticolis ! copilul intoarce si inclina capul in aceeasi parte, spre acelasi umar
) in pozitia copacel sta pe marginea eterna sau interna a talpii
) deformarea picioarelor in 'algus (in 6% si 'arus (in O%
/ pentru copilul mare
) picior plat
) deformatii ale coloanei 'ertebrale si dureri de spate
) dereglari de mers
) asimetria umerilor, gheb
/ corectia ! masa* si gimnastica curati'a, proceduri ac'atice
Otorinolaringologul (ORL) ! diagnosticul, tratamentul si profilaia patologiei urechii, nasului, nazofaringelui

(g&tului%
/ control profilactic la 1" luni si la '&rstele tinta

Cnd este nevoie de consultat medicul ORL

) copilul nu suge pieptul, din biberon, pl&nge, este nelinistit
) respiratie prin nas dificila, respiratie cu gura deschisa
) tuse, ragusirea 'ocii
) dureri in ureche
 ) nu reactioneaza la sunet, la glasul celor din *ur
) corpi straini in ca'itatea urechii, in nas, faringe
) miros neplacut din ureche
Oftalmologul pediatru ! diagnosticul si tratamentul patologiei ochilor
/ control profilactic se 'a face la luni, 1" luni (fiarea si urmarirea obiectelor cu pri'irea% si la '&rstele tinta

Cnd este nevoie de consultat oftlamologul

) eliminari din ochi, lacrimare crescuta, inrosirea ochilor, urcior
) de'ierea sau incrucisarea pri'irii
) pleoape cobor&te
) nu urmareste obiectul la '&rsta de " luni (la distanta 17)"7 cm de la fata copilului%
) copilul intoarce capul, dar nu urmareste obiectul cu pri'irea
) traume ale ochilor, corpi straini (necesita a*utor urgent%
Stomatologul
/ control profilactic la 1" luni si la '&rstele tinta
Cardiologul pediatru ! control profilactic, diagnosticul si tratamentul patologiei sistemului cardio)'ascular
(inima, si 'asele sanguine%
/ 'a fi consultat la indicatii medicale determinate de catre medicul de familie si de pediatru
Cnd este nevoie de consultat cardiologul
) in'inetirea m&nutelor, picioarelor, oboseala rapida in timpul alimentatiei, apatie, adaos in greutate
insuficienta
) copilul mai mare prezinta dureri in regiunea cordului, oboseala crescuta
) dureri in regiunea articulatiilor, marirea in dimensiuni si inrosirea pielii in regiunea articulatiilor
) dupa unele boli infectioase (scarlatina, angina%

). *erioadele copi lariei: particul aritatile caracteristice copiilor in di"erite

perioade.
*ri!a copilarie ! este cuprinsa intre nastere si '&rsta de ani, c&nd se incheie eruptia dentitiei temporare.
8ceasta perioada este cea mai importanta in ceea ce pri'este dez'oltarea, nutritia si patologia copilului.
istenta unor caracteristici morfo)functionale au determinat impartirea primei copilarii in urmatoarele
perioade0 nou)nascut5 sugar5copil mic (anteprescolar%.

a% perioada de nou-nascut ! corespunde primele "3 zile de 'iata si are c&te'a particularitati0
) crestere rapida staturo)ponderala5
) eistenta unor fenomene caracteristice0 scaderea fiziologica in
greutate, icterul fiziologic, criza genitala, febra de sete, infarctele uratice, albuminuria fiziologica, meconiul5
) slaba dez'oltare a scoartei cerebrale si deci si a functiilor de relatie cu predominanta centrilor subcorticali5
) importanta imunitatiidetransmisa
deficienta functiilor bariera atransplacentar5
pielii si mucoaselor5
) tendinta infectiilor de a imbraca aspect septicemic5
) patologia dominata de malformatii congenitale si afectiuni legate de actul nasterii (traumatisme, infectii%5
) ne'oile de ocrotire si de asistenta medicala in aceasta perioada sunt mari, ceea ce impune o supra'eghere
atenta a nou)nascutului de catre medic si asistenta medicala imediat ce acesta a*unge la domiciliu de la
maternitate.
b% perioada de sugar ("3 zile ! 1 an% cu urmatoarele particularitati0
) cresterea staturo)ponderala continua in ritm rapid5
) dez'oltarea treptata a functiilor de relatie5
) dez'oltarea functiei locomotorii care largeste sfera de cunoastere a copilului5
) aparitia primului sistem de semnalizare5
) aparitia dentitiei si dez'oltarea functiei digesti'e care permit di'ersificarea alimentatiei5
) dez'oltarea imunitatii acti'e proprii cu reducerea rolului imunitatii transplacentare5
) patologia dominata de boli ale aparatului respirator, digesti', ale urechii medii5
) in aceasta perioada familia are un rol deosebit de important in stimularea dez'oltarii motricitatii , limba*ului si
a afecti'itatii5
) se 'a continua o atenta supra'eghere a copilului de catre personalul medico)sanitar, consultatiile de
puericultura fiind deosebit de necesare.
c% perioada de copil mic (anteprescolar% 1) ani se caracterizeaza prin0
incetinirea ritmului
) modificarea de crestere5
proportiilor dintre cap, trunchi si membre5
) completarea primei dentitii5
) alimentatia 'a fi 'ariata asemanatoare cu cea a adultului5
) desa'&rsirea functiei motorii5
) formarea refleelor conditionate ! cu'&ntul capata 'aloarea unui nou sistem de semnalizare5
) imunitatea prezinta o dez'oltare progresi'a sustinuta prin 'accinari5
) patologia este alcatuita de boli infecto)contagioase, intoicatii accidentale, traumatisme5
) climatul psiho)afecti' al familiei este deosebit de important in dez'oltarea copilului.
Copilaria a-II-a ! reprezinta din punct de 'edere cronologic perioada intre '&rsta de si 2 ani, de aceea mai
este denumita perioada prescolara. a este limitata intre incheierea aparitiei dentitiei de lapte si inceperea
aparitiei primilor dinti definiti'i. 8ceasta perioada se caracterizeaza prin0
) dez'oltarea complea a S.9.C. si implicit a g&ndirii, 'orbirii, locomotiei, ceea ce duce la cresterea
independentei copilului5
) ritm de crestere mai lent5
) alimentatia este apropiata de cea a adultului5
) patologia dominata de boli contagioase, apar unele boli noi ca eumatismul articular acut, cardiopatiile
c&stigate, tuberculoza osteoarticulara.
Copilaria a-III-a ! dureaza de la '&rsta de $)2 ani p&na la sf&rsitul pubertatii. istenta unor particularitati
morfo)functionale a determinat impartirea acestei perioade in doua subdi'iziuni0 scolarul mic si scolarul mare.
a% perioada de scolar mic incepe de la '&rsta de $)2 ani si dureaza p&na la pubertate (p&na la '&rsta de 1:)11 ani
la fete si 1")1 ani la baieti%. 8ceasta perioada prezinta urmatoarele caracteristici0
) maturizarea zonelor corticale ale creierului5
) incetinirea cresterii in prima parte a perioadei urmata de o accelerare in perioada prepubera5
) au loc modificari ale ritmului de crestere a segmentelor corpului, procesul fiind mai accelerat la torace si
membrele superioare5
) dentitia definiti'a inlocuieste progresi' dentitia de lapte5
) alimentatia este similara cu cea a adultului5
) patologia este redusa reprezentata prin aparitia de infectii acute de cai respiratorii superioare, afectiuni
cutanate, hepatita 'irala, tuberculoza, hemopatii maligne, bolile contagioase sunt rare datorita imunizarii
spontane (imbolna'ire% sau pro'ocate ('accinari%.
b% perioada de scolar mare (pubertatea% ! are o durata 'ariabila in raport cu seul. a corespunde aparitiei
menarhei la fete si este cuprinsa intre 11 si 1# ani si dez'oltarii functiei seuale la baieti intre 1 si 1$ ani. In
aceasta
perioadeperioada
sunt0 au loc transformari de maturare fizica, cogniti'a, psiho)sociala. Caracteristicile acestei
) se incetineste ritmul cresterii staturale5
) se accelereaza cresterea in greutate5
) se modifica dimensiunile unor segmente ! infatisarea este armonioasa apropiata de cea a adultului5
) dez'oltarea intelectuala este intensa, dar prezinta o mare labilitate psihica si 'egetati'a5
) apararea imunitara sufera o deprimare tranzitorie ce are ca rezultat o sensibilitate si rezistenta mica la infectiile
curente5
 ) patologia acestei perioade cuprinde tulburarile starii de nutritie de la subnutritie la obezitate, deformari osoase
aparute datorita cresterii rapide si pozitiilor 'icioase, tulburari de comportament, boli maligne.
;recerea de la pubertate la adolescenta se facea clasic pe aprecierea maturatiei osoase, a cresterii in greutate si
lungime, a modificarilor de dentitie.
;oti acesti parametri s)au do'edit a fi destul de imprecisi si s)a propus pentru e'aluare ca fiind un criteriu mai
precis aprecierea maturizarii seuale care are o corelatie mai buna cu dez'oltarea taliei si greutatii.
Maturizarea seuala este apreciata pe cronologia aparitiei caracterelor seuale secundare si anume aprecierea
dez'oltarii organelor genitale eterne, aparitia pilozitatii pubiene, ailare, faciale pentru baieti iar pentru fete
dez'oltarea s&nilor si pilozitatea pubiana (stadiile ;anner%. Insidios apar modificari comportamentale care 'or
defini temperamentul t&narului. ste perioada din dez'oltare c&nd efortul educational trebuie sa fie maim.

'. *erioadele criti ce ale cop ilariei.

tapa prenatala
1. I trimestru de gra'itate0 are loc diferentierea intensi'a a tesuturilor si formarea organelor
8ctiunea factorilor teratogeni0 fizici, chimici, biologici0
) contribuie la form 'iciilor congenitale de dez'oltare C+. <orma clinica a 'iciilor depinde numai de perioada
critica de actiunea factorului teratogen si nu de caracterul acestuia.
) ste risc inalt de aberatii cromozomiale si a genelor
". =ltimul trimestru0 are loc cresterea masei a fatului, trecerea maimala transplacentara Ig de la mama la copil,
sinteza maimala a surfactantului, gestozele si insuficienta placentara
8nemiile de la mama au ca consecinta0
) 9asterea copiilor cu greutate *oasa
) 9asterea copiilor cu semne de imaturitate
) 9asterea copiilor cu infectii intrauterine
) Sensibilizarea mamei si a fatului, in special dupa >h
) Imunodeficiente congenitale
) ?atologia S9C
tapa postnatala
1. *er no unascutului:
) adaptarea generala fata de mediu etrauterin
) di'izarea intensi'a a neuronilor
) form intensi'a a sinapselor(leg interneuronale%
) acti'itatea ner'oasa@ pre'alenta in conducere a structuriloe subcorticale, prin reflee inascute neconditionate
) reactie generalizata a S9C datorita imaturitatii lui
) pre'alenta imaturitatii pasi'e
) starea imunitatii proprii are functie supresi'a
) insuficienta imunitara fiziologica
Manifestari prin semne de0
) afectiuni perinatale a S9C
) C+, malformatii congenitale
) Clinice de patologie ereditara
) ;ulburari de alaptare
) -eneralizare a infectiilor
) Sindrom de destresa respiratorie
) ?neumopatii
) Clinice de infectii I=
2. *er )-+ luni
) Mielinizarea intensi'a a neuronilor
) <orm refleelor conditionate
) +ez'oltarea 'ederii binoculare
) +ez'oltarii continua a memoriei
) Imunodeficienta fiziologica
Ca consecinta, copilul este predispus pt tulb procesului de formare relatiei mama)copil5 semne clinice de insuf a
imunitatii locale si sistemice.
8stfel creste frec'enta bolilor respiratorii, afect sistemului digesti', manifest de alergie alimentara, manifestari
de rahitism, anemii prin carenta de <e, semne de diateza limfatica, hipotrofii.
). *er 2-' ani
) 8re loc desa'arsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere ner'oase
) Se intensifica formarea refleelor conditionate
) 8re loc socializarea copiilor, se sparge stereotipul eistent
) Se mentine deficienta fiziologica a Ig8, Ig-

) ?redispusi
8paritia la0
retardului in 'orbire
) Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale
) Cresterea frec'entei I>8, infectiilor infantile
) <ormarea bolilor alergice
) Instalarea tonzilitei cronice
) Intensificarea traumatismului mena*er, a intoicatiilor, cresterea patologiei generale
'. *er -+ ani
) 8re loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice
) Se formeaza acti'itatea ner'oasa superioara
) 8re loc sinteza maimala a Ig
) Se intensifica cresterea
?redispusi la0
) Manifestari, reactii ne'rotice
) Cresterea nr de infectii infantile
) Imbolna'iri prin helmintoze
) Manifestarile reactiilor alergice
) Instalarea multor maladii cronice
. *er de puertate
) are loc finisarea proceselor de mielinizare a cailor de conducere ner'oase cu eceptia formatiunii reticulare
) formarea gandirii abstracte
) sensibilitatea tesutului , fata de hormoni, in special seuali
) se formeaza personalitatea
) se manifesta tendinta spre independenta
) are loc micsorarea timusului si a masei limfatice
) este posibila formarea dependentei e'entuala a nicotinei, droguri, alcool.
>isc de neuroze, reactii psihotice, instalarea maladiilor psihosomatice, aparitia endocrinopatiilor, traumatisme,
cresterea de ;AC, maladii limfoproliferati'e, aparitia bolilor ginecologice, dermatologice, gra'itate precoce.

. *articularitatile de colectare a ana!ne#ei la copii.

ANAMNEZA LA NOU-NASCU
>aspunde la urmatoarele intrebari0
) '&rsta gestationala, lungimea, perimetrul cranian (percentile%
) primele manifestari 'itale ) daca a pl&ns imediat, daca a trebuit sa fie resuscitat
) respiratia, sistemul circulator in conditii clinice de functionare buna
) culoarea pielii ) rozalie, palida, cianotica) albastra)galbena, hemoragii cutanate de diferite tipuri
) adinamie, con'ulsii, paralizii
) malformatii congenitale ma*ore sau minore sau suspiciunea acestora
) incompatibilitate de >B sau de grup
) probleme de alimentatie ) daca inghite normal, dispozitia copilului pentru supt, timpul la care a fost pus la s&n, ritmul
alimentatiei, somnolenta in timpul alimentatiei, prezenta 'arsaturilor
) diureza, scaune cantitati' si calitati'
) debutul sindromului icteric, intensitatea, durata, e'entual caracterul cianozei
) scadere ponderala fiziologica
) prezenta febrei de deshidratare
) modul alimentatiei ) daca nu este alimentat natural, denumirea preparatului de lapte, ratia, distributia pe "# de ore )
prezenta e'entualei regurgitatii sau a 'arsaturilor
) daca a fost 'accinat AC-

ANAMNEZA LA SU!AR

1. ?>IM I9;>A8>I
) dez'oltare statica si psihomotorie
) c&nd s)a intors spre zgomot si lumina, c&nd a apucat sau a 'rut sa apuce obiecte
) c&nd si)a ridicat capul, sau a ocupat pozitia spri*inita
) intoarcere laterala sau pe abdomen, sau pozitia sez&nda
) statul in picioare, umblatul sau t&r&sul
) perceperea primelor cu'inte, imitarea unor miscari sau mimica persoanelor din mediu
) crestere in lungime, cresterea in greautate, perimetrul cranian si toracic D eprimat numeric si in timp
) dinamica dentitiei
) daca dez'oltarea copilului nu a fost perturbata de anumite afectiuni ca otita, infectia urinara, rahitismul

". 8IM9;8;I8 S=-8>==I I9 MOM9;= 68MI98>II

) naturala, mita, artificiala
) alimentatia naturala p&na la ce '&rsta in mod eact
) c&nd si care a fost moti'ul intarcarii
) c&nd a primit primul aliment artificial
) la ce inter'ale si c&t a m&ncat sugarul inainte de a se imbolna'i
) cantitatea de ceai, cantitatea de lichide pe "# de ore
) c&nd au introdus alimente noi si cum au fost primite de sugar
) apetitul sugarului in momentul de fata
) regurgiteaza sau 'arsa in momentul de fata
) numarul scaunelor, cantitatea, calitatea lor
) eistenta si caracterul diurezei
) caracterul somnului diurn si nocturn, ritm, durata

ANAMNEZA LA COP"LUL SCOLAR

) date detailate despre perioada de nou)nascut si sugar ) in aceasta perioada sunt mult mai importante0
conditii familiale si de mediu

obiceiurile copilului

randamentul psihic si fizic a copilului

 e'aluarea manifestarilor sensiti'e si sensoriale a copilului

caracterul copilului0

o 'esel, echilibrat, prietenos, supus, ingaduitor, retras, intro'ertit

o optimist cu spirit de prezenta, hotar&t

o emoti', impulsi', desechilibrat, ner'os, agresi'

toleranta copilului la eforturi psihice sustinute

iubeste parintii, fratii, prietenii, educatorii si colecti'itatea in general in care traieste

timpul afectat pentru preocupari de pregatire scolara

timpul liber pentru alte preocupari distracti'e

modul de desfasurare a obligatiilor indeplinite

cit de frec'ent este bolna' ) daca este predispus la afectiuni respiratorii superioare, angine, amigdalite, faringite,
pneumonii, stare de nutritie, alergie la medicamente, acuze gastro)intestinale repetate, rinita alergica, bronsite
obstructi'e, astm infantil

daca prezinta stare de rau, colici, dureri abdominale sau cefalee

apetitul copilului ) in momentul de fata si in general

daca s)a scimbat caracterul copilului de cind este bolna'

boli infectioase in antecedente, sau daca este contact cu bolna' cu boala infectioasa

internari in spital, inter'entii chirurgicale, abuz de medicamente

I9 =9 C8E=>I 898M9E8 S ?O8; =8 <8>8 ?>E9;8 8?8>;I98;O>IO>, +8> I9

;O;+8=98 C= S=SC?;IAII;8;

6.Particularitatile examinarii obiective in pediatrie

7.Organizarea asistentei medicale primare pediatrice. Rolul mediculu
stomatology in proflaxia aectiunilor pediatrice

Lucrul proflactic,proflaxia rahitismului hipertrofei,organizarea alimentatiei

rationale:masuri proflactice
pentru protejarea atului si nou-nascutului,lucrul antiepidemic si de
vaccinatie,observarea dinamica dupa
copii de gr.1-4 de sanatate,pregatirea copiilor pentru gradinita si
scoala,organizarea dispensarizarii
copiilor,lucrul cu personalul medical.
,Lucrul curativ:acordarea ajutorului medical copiilor cu aectiuni
acute,observarea dispensarica dupa
copii din gr.!-4 de sanatate.
!.Lucrul organizatoric:analiza si planifcarea documentatiei,lucrul cu
documentatia de evidenta
operativa,incadrarea
medicala la ormelor de lucru neavansate califcatiei,lucrul cu sora
sector,concentrarea inormatiei,despre copii,control asupra dispensarizarii de
catre indicii speciali.

8.Imuno proflaxia copiilor in R. !alendar "ational de vaccinari.

"accinurile
"accinurile # imunizarile reprezinta un capitol oarte important in ingrijirea
copilului dumneavoastra. $le
protejeaza copilulde o serie de boli inectioase potential grave. %n prezent
diteria si poliomielita sunt
aproape eradicate, iar rujeola si tuseaconvulsiva apar rareori. &otusi atat timp
cat exista pericolul de
imbolnavire, copiii trebuie vaccinati la timp. %n 'oldovavaccinarea copiilor este
gratuita, insa parintii
trebuie sa stie ca ei sunt cei care dau sau nu acordul.
(um actioneaza vaccinurile)
"accinurile sunt acute din bacterii sau virusi care determina bolile respective,
dar cu actiune diminuata
sau chiar morti.*tunci cand acesti virusi sau aceste bacterii modifcate sunt
injectate in corpul copilului,
sistemul imunitar actioneaza insensul stimularii organismului in a produce
anticorpi. +data produsi, acesti
anticorpi ramani activi in corpul copilului tau sisunt gata de actiune daca apare
pericolul unei boli
reale.e exemplu, daca in zona apare .virusul tusei convulsive cineva il aduce
din alta tara, copilul tau
nu se va imbolnavisau va ace o orma mult mai usoara a bolii comparativ cu
un copil nevaccinat.
/roblemele legate de vaccinarile copiilor:
'ajoritatea vaccinurilor se administreaza prin injectare. %n plus pentru a obtine
protectia dorita aproape
toate vaccinurileinjectate trebuiesc administrate repetat. (ei mai multi copii nu
au nici o problema dupa
ce sunt vaccinati. %nainte deadministrarea vaccinului medicul va verifca starea
de sanatate a copilului si
tot istoricul imunizarilor anterioare.
*tentie: (+/%L0L &$20%$ 3* %$ /$$(& 3*5*&+36 aca copilul este bolnav,
vaccinarea
trebuie amanata. 0neori, dupa administrarea unui vaccin copiii sunt mai
agitati,sau somnolenti, au putina
ebra sau o rosata a pielii in jurullocului unde s-a injectat vaccinul. 5u aveti nici
un motiv de ingrijorare
atat timp cat copilul nu pare bolnav.%n primele 4 de ore dupa administrarea
vaccinului &/ este bine sa
dati copilului cate o doza pediatrica deparacetamol la fecare 7 ore, mai ales
dupa prima administrare a
acestui
mediculuivaccin. upa pentru
de amilie fecare administrare de vaccinpuneti intrebarile necesare
a nu va ace griji inutile in cazul reactiilor normale dupa vaccin dar si pentru a
sti cum sa actionati in orice
situatie deosebita.
(alendarul vaccinarilor in republica 'oldova
"irsta 8"2 2(9 "/+ &/ &#&d +
"accinari
4 ore 8"21
!- zile 2(91
1 luna 8"2
luni "/+1 &/1
4 luni "/+ &/
7 luni 8"2! "/+! &/!
1 luni +1
-4 luni "/+4 &/4
7-; ani 2(9 "/+ & +
14-1 ani &d
adulti:<. &d
,!<,!,4<,<,7<ani
bolile severe ce pot aparea daca nu se respecta calendarul imunizarilor:
iteria:
iteria este o boala inectioasa severa, in care se poate orma o membrana in
portiunea posterioara a
nasului si gatului,impiedicand astel respiratia,la intirzierea primului ajutor
copilul poate deceda prin
suocare. 3e poate preveni prinvaccinarea &/.
ujeola:
ujeola este o boala potential severa. $a poate determina ebra mare si
complicatii de tipul inectiei la
nivelul ochiului,surditate, crup, complicatii la nivelul creierului. 3e poate
preveni prin vaccinare +.
&usea convulsiva:
$ste o inectie bacteriana periculoasa, mai ales la sugari. &usea are un aspect
particular =ndash> copilul
are crize de tuse =ld?uo>latratoare=rd?uo> care se termina printr-un
=ld?uo>latrat=rd?uo>. *cest
=ld?uo>latrat=rd?uo> inspirator duce la stop al respiratiei. (omplicatiile include
convulsii, pneumonie,
inectie otica, hernii si uneori complicatii cerebrale. 3epoate preveni prin
vaccinare &/.
&etanosul:
&etanosul este o inectie care poate duce la deces. $a apare atunci cand o rana
chiar superfciala este
contaminata cupamant continand spori de tetanos. *ecteaza sistemul nervos
central creierul si maduva
spinarii. $ste oarte importantsa preveniti boala prin vaccinare si revaccinare
periodica. 3e poate
prin vaccinare &/. preveni
/oliomielita:
$ste o boala virala care aecteaza sistemul nervos central. /oate determina
paralizii ale membrelor, si
uneori paralizii extensive, cuprinzand muschii respiratori, meningita si chiar
moartea./rotectia impotriva
acestei boli este esentiala.3e previne prin vaccinarea repetata cu "/+

#.$ezvolatarea fzica a copilului. %actorii ce in&uientiaza cresterea si

dezvoltarea copiilor

(resterea si dezvoltarea copilului este un proces oarte importanti,caracteristici

perioadei copilariei,find
un proces dinamic include toate sistemele organele si tesuturile in mod dierit
tinand cont de
particularitatile de crestere si dezv.a fecaruia in parte,astel interesam
cresterea in ansamblu.*dica fecare
sistem are ritmul sau de crestere.$ste necesar de a cunoaste particularitatile
de crestere ale perioadei
capilariei p-u a deosebi particular de varsta. (resterea si dezv.cat si
maturizarea pe tot parcursul copilariei
este in@uentata de actorii de in@uenta externi si interni.actorii de in@uenta ai
cresterii si dezvoltarii
copilului sunt:
-.genetici ereditari
-.endocrini,.interni ai patologiei,.exogeni,.de mediu.
.genetici ereditari-responsabili de dierentierile constitutionale
individuale,imprimate in procesul de
conceptie precum si enotipului insasi ai cresterii si dinamicii sale pana la
maturitate,dupa genotipul
dominat cat si tipul morologic amilial. *dica ceea ce mostinim noi de la
parinti.
.endocrini-in perioada de sarcina indirect se atesta in@uenta acestor actori
desi obiectiv nu este
demonstr.acest lucru,dar tulburarile de crestere intalnite la indivizi. upa
nastere rolul gl.endocrine este
mai demonstrativa,activit.lor este coordonata de sist.hipotalamo-
hipofzar,adevarat centru coordonator al
cresterii. 8ipofza este responsabila de crestere armonioasa. 8ormonul
somatotrop actioneaza asupra
cartilaj.de crestere prin intermed.somato-medinei. $l are un rol undament.in
procesele de condrogeneza.
*laturi de hipofza,tiroida si epifza actioneaza asupra cresterii in toate
perioadele copilariei,
. interni ai patologiei-starile
incetinind-o sau diminuind patologice ac ca cresterea copilului sa suere
cresterea:difcitul statual se intalneste in mai toate anomaliile cromosomiale si
in sindr.malormative.
*ectiuni viscerale cronice sau cu actiune prelungita,dierite aectiuni cronice
digestive,aectiuni
metabolice si tulburari metabolice,patologie
endocrinahipotiroidism,hipercorticismtumorile.
.exogeni-este actorul alimentar.e necesar ca sa fe corespunzator cerintelor
de varsta p-u ca ele sunt in
raport cu particul anatomice si fziologice a sist.digestiv la varsta cu tare.
(arentele alimentare un actor
extrem de important p-u copil p-u ca organ in crestere in prezenta carentelor
alimentare suera ponderea
anemiilor carentiale,efcienta de %od. /ana la ! ani nu se sareaza mancarea la
copii. (arenta vit. ajuta la
mineralizarea si cresterea scheletului. "itaminele se administreaza
sistematic,vit. pana la ani in ;<<mg
zilnic. (arentele de proteine vor provoca malnutritiile.
.mediu-soarele,apa.aerulAcond.geografc,ses.campie,de presiune.odata cu
cresterea altitudinei deasupra
marii scade cresterea copiilor.
.geografc-cu cat mai aproape de ecuator sunt mai dezv.tare la poli este mai
mica cresterea.

'(.Particularitatile dezvoltarii neuro)psi*ice a copilului in primul an de

viata.

Luna 1-in decubit ventral ridica p-u cateva secunde capul,degetele stranse in
pumn. Bambeste,prezinta
miscari ale gl.oculari tresare la zgomote puternice,brusc.
Luna -in decubit ventral ridica capul p-u 1- minute,degetele usor @ectate.
%ntoarce capul in directia
zgomot.auzit,urmareste un obiect din ata ochilor,gangureste.
Luna !- periada de la !-7 luni este perioada care se caracterizeaza prin
elaborarea miscarilor
coordonate,apucare,intoarcere,tiriere. %n aceasta luna sta in decubit ventral
tine capul pe cateva
minute,extensia degetelor,isi recunoaste mama,isi priveste mainele se joaca cu
ele maniesta bucurie
la auzul vocilor cunoscute intoarce capul spre sursa sunetului.
Luna 4-sta in pozitie sezanda prin tractiune de antebrate isi ridica umerii si
capul.,se intoarce de pe
cap pe abdomen,intinde mana dupa o jucarie,cauta sCrsa
sonora,gangureste,rade spontan la stimulat
emite multe vocale izolate.
Luna -sustinut se sprijina pe plante scurt timp sade sprijinit apuca obiecte si
le aduce spre gura,emite
grupe
ii este de sunete in ritm rapid isi maniesta nemultamirea daca contactul social
necunoscut.
Luna 7- sta in sezut se intoarce de pe abdomen pe spate incepe sa se tarasca
apuca obiectele cu o
singura mana isi priveste imaginea in oglinda,articuleaza silabe izolatte.
/erioada de la 7-1 luni este caracterizata prin perectionarea motilitatii
ormarea mersului si a
limbajului.
Luna ;- se ridica pe sezut din decubit dorsal apuca obiectele intre palma si
degetele -! maniesta
interes p-u jucarii cauta o jucarica crescuta,pronunta pe silabe.
Luna D-sustinut de axile paseste,apuca obiectele cu ! degete,maniesta interes
crescut ata de
jucarii,incepe sa se ormeze intelegerea limbajului,priveste si se bucura de
vederea imaginii in oglinda
pronunta clar silabele izolate sau repetate.E
Luna F- sta in picioare sprijinit mai mult timp,merge sustinut de ambele
maini,se ridica singur in
picioare motricitatea fna,se joaca emitand pe adult pronunta spontan sau
imitativ silabe repetate ara
semnifcatie.
Luna 1<-se aseaza si se ridica cu mai multa usurinta,se catara si merge
lateral,merge in 4 labe.percepe
interzicerea pronunta clar cuvinte ormate din silabe
Luna 11-merge sustinut de o singura mana sta singur in picioare,oera
obiectele care i se
cer,,pronunta 1- cuvinte clare si cu sens,intinde piciorul mana p-u imbracat.
Luna 1- ace pasi ara sprijin dar cu baza larga de tinere,cu trunchiul aplicat
inainte stand in picioare
se apleaca si ridica jucaria,arata parti ale corpului,pronunta !-4 cuvinte cu
sens.

''.%actorii avorabili si neavorabili ce in&uienteaza dezvolatrea

neuro)psi*ica a copiilor in perioada post natala.

ani-urca si coboara scara,alearga cu usurinta prinde o minge,se joaca cu alti

copii isi inchee
nasturii,ormeaza propozitii din !-4 cuvinte isi spune numele.
 ani si 7 luni-sare pe loc pe ambele piciioare se opreste la comanda din
alergare,deseneaza tinind
corect creionul,isi spune numele intreg varsta si adresa se autoserveste
hraneste inchee,imbraca se
spala oloseste in cuvinte trecutul.
! ani-miscarile sunt mult mai sigure,poate sta intrun picior,arunca si prinde
mingea inchee si decide
nasturii se imbraca si desbraca,recita o poezie,raspunde la intrebarile
puse,povesteste mici
evenimente,vocabularul ormat din !<<-<< cuvinte

'+."otiune de retart neuropsi*ic la copii.

*precierea dezv.neuropsihice cuprinde: dezv.motorie,intelectuala,aectiva si psihica.

(ea motorie
cuprinde:pozitia copilului,miscarea,ton.muscular,re@exele. /ozitia-nou-nascutului isi
pastreaza in norma
pe o perioada scurta de timp,pozitia in decurs sarcinii,apoi in @exie cu
memb.superioara si inerioare-
@exate la luni pozitia devine din @exie in semi@exie,pozitia in extensie apare la !
ani. 'otilitatea G
initial este re@exa involuntara,miscarile nou-nascutului find dominate de catre tonusul
activ si
automatism sale primare ale caror in@uenta se prelungesc si in lunele urmatoare.
'iscarile nou-
nascutului au un caracter viu si limitat de scurta durata,spontane globale,de aspect
vernicular.
(oncomitent ce dezv.rapida a sistem.nervos miscarile copilul devine constiente apare
motilitatea
voluntara care se dezv.in mod dierential in raport cu segm.corpului. dezv.progresiva a
miscarilor
memb.superioare produce de la radacina spre extremitati in !-4 luni el oloseste
umerii putin mai tarziu
apar misc.de pronatie,supinatie. e la 4 luni el poate apuca cu mana. upa D luni
prinde si cu varul
degetelor,catre ani pot apuca cu ambele maini,apoi ei devin dreptaci majoritatea si
stangaci dupa 4
ani,la -7 ani este capabil sa deerentieze mana dreapta de cea stanga. &onusul
muscular-care vb despre
dezv si evolutia 35(,cu o hipertonie fziologica evidenta. ezvoltarea motorie in
unctie de varsta:
Bambet-la !--D saptamini

9anguritul-;-11
&ine capul-1,-! sapt.
luni
'iscarea coordonata a manii-!-4 luni
ostogolirea-!-7 luni
3ede--D luni
&arare--F luni
*pucare spontana--1< luni
3e scoala-7-11 luni
/as cu sustinere-;-1 luni
 3ta desinestatator-D-1! luni
'ers de sinestatator-F-14 luni.
&estul enver-publicat p-u prima data in 1F7;. test de evaluare a dezv.include 1 de
probe destinate p-u
explorarea comportamentului motor,socio-aectiv,a motricitatii fne,a
limbajului,auzului,intelegerii. 3e
olosesc urmatoarele materiale:soara rosie,stafde,sticla mica transparenta.
ormularul contine numele si
prenumele,data nasterii si varsta,data testarii. %n urma evaluarii testului poate f:
5+'*L-nu exzista
intarziere si exzista un avertisment. (opului va f retestat la urmatoarea vizita in
cadrul exzamenului
rutina al de
copilului sanatos.303/$(&-exzista sau mai multe avertismente si una sau
mai multe intarzieri.
(opilul va f retestat peste 1- sapt.p-u a elimena in@uenta altor actori ca
boala,rica,oboseala.
5$&$3&*2%L-copilil reuza indeplinirea mai multor probe. "a f retestat peste 1-
saptamini.
$&$3&*$*-in cazul unui test suspect sau netestabil.
$&*0L '$5&*L-este o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a
proceselor cognitive si a
gandirii,care se produce pana la varsta de ! ani cu aacerea intelegentei.3unt catea
tipuri de retard mental:
03+-%H <-7F varsta mintala este similara cu a unui copil de F-1 ani,insuseste
cunostimntele cursului
scolar primar,poate invata o meserie simpla,poate sa-si ntemieze o amilie. '+$*&-
%H-!-4F,varsta

mintala ca a la
autoservesc unui copil de 7-F ani,limbajul verbal prezent,dar nu poate scrie,citi,se
nivel
elimentar,pot eectua munca sub supraveghere sunt semidependenti. 3$"$-%H-<-
!F,varsta mintala ca a
unui copil de !-7 ani,limbajul este oarte sarac,ei se autodeservesc cu difcultate sunt
dependenti sociali.
/+05-%H sub <.varsta mintala ca a unui copil sub ! ani,lipseste limbajul,nu poate
comunica nu se
poate ingriji este total dependent social.
1).*rincipii de evaluare a de#voltarii "i#ice la copii

Criteriile de baza pentru aprecierea dez'oltarii fizice0

1. masa
". talia
. perimetru cranian
#. perimetru cutiei toracice
7. raportul masa4talie
Metodele pentru aprecierea dez'oltarii fizice0
1. Metoda orientati'a (dupa formule%
". Metoda centilei
. +upa de'ierea sigmalei
#. +upa indicii antropometrici (indicii ponderal, nutritional, statural%
7. Somatograme, normograme
$. ;abele regionale
2. Metoda antropometrica (fiziometrica%
3. Metoda somatoscopica
. Metoda functionala
1:.Metoda estimarii complee
Metoda orientati'a0

M&S&
a fat
F la : saptamini cu talia #:cm ! masa G 1::g
F la fiecare 1cm in minus, scade 1::g
F
la fiecare
Copilul1cm in plus,
nascut adauga
la termen "::gG "2::g ) #7::g (media "::g)7::g%
! masa
Copilul nascut la termen cu masa H :::g ! masa mica la nastere
Copilul nascut la termen cu masa #:::g ! #7::g ! fatul mare (grupa de risc pentru
traumatism la nastere%
Masa #7::g ! gigant (problem endocrine%
Masa H "7::g ! prematur (JJJ +aca talia normala, iar masa mica ! nu)i prematur,
dar e retinerea dez'oltarii intrauterine%
JJJ In primele zile dupa nastere este o pierdere fiziologica in greutate cereprezinta 7)3K
din masa initiala. In ziua a 7)a se opreste pierderea, ziua 2)a re'ine la greutatea initiala.
#)$ luni ! dublarea greutatii de la nastere
1 an ! triplarea greutatii de la nastere
I luna ! adauga $::g (copil la termen ! :g4zi%
II)III luna ! 3::g4lunar
I luna ! 27:g4luna

=rmatoarele
Masa luni minusdupa
ideala se calculeaza 7:g formula0
din luna precedenta
?rimele $ luni0 M+800 (M)masa la nastere5 9)luna de 'iata%
$ luni)1an0 M + 800 ! + "00 #-!$ (M)masa la nastere5 9)luna de 'iata%
In anul "0 adauga "7:g lunar
+upa " ani ! 11ani0 %0&'+( #-%$ (9)'irsta in ani%
1")17 ani ! '-(0 (9)'irsta in ani%
u)4normotrofie0 L1:K masa ideala
Malnutritie (dificit de masa%0
o gr.10 deficit 1:)":K
o gr."0 )":):K
o gr.0 ):K
?aratrofie (masa in plus in primul an de 'iata%
o gr.10 adaos 1:)":K
o gr."0 ":):K
ogr.0 :K(masa in plus dupa I an%
Obezitate

;8I8
a fat
F ?rimele 7 luni ! (luna de sarcina%"
F +upa 7 luni ! luna de sarcina 7 (luna de sarcina G "3zile5 sarcina G 1:luni%
a nou)nascut
F 9asterea la termen0 #3)7$cm
F a prematuri0 H#2cm
I an de 'iata copilul adauga0
F I trimestru0 cm4luna
F II trimestru0 ",7cm4luna
F III trimestru0 1,7)"cm4luna
F I trimestru0 1cm4luna (I trimestru G luni5 total in primul an talia G "7,7cm%
II an copilul creste 1cm4luna
+upa II an0 talia se calculeaza dupa formula0
# ani G 1::cm
o an in minus G scadem 3cm pentru fiecare an din 1::cm
an inCopilul
o e. plusare
G adunam $cmdin
ani, deci la 1::cm
1:: scadem 3cm, talia G "cm
Copilul are $ ani, deci adaugam la 1::cm cite $ cm pentru fiecare an, talia G
11"cm
3 ani G 1:cm
o an in minus G scadem 2cm pentru fiecare an
o an in plus G adunam 7cm
?erioade critice de alungire0
N ) I ! $)3 ani
II ! 3)11,7 ani
) I ) #)7,7 ani
II ! 1,7)1#,7 ani

?>IM;>= C>89I89

a fat
# saptamini ! "cm
o <iecare saptamina in minus G scadem 1cm
o <iecare saptamina in plus G adunam :,7cm
a nou)nascut
F 9asterea la termen0 #)$cm
F a prematuri0 Hcm
?ina la 1 an de 'iata se calculeaza dupa formula0
$ luni ! #cm
o <iecare luna in minus G scadem 1,7cm
o <iecare luna in plus G adunam :,7cm
Ideal la 1 an ! #$cm
a " ani ) 1cm
+upa " ani0
7 ani ! 7:cm

o <iecare an in minus
plus G Gadunam
scadem:,7cm
1cm

?>IM;>= C=;II ;O>8CIC

a fat
F -) (9)saptamina de gestatie%
a nou)nascut
F 9asterea la termen0 ")#cm
F a prematuri0 H1cm
JJJ a # luni perimetrul cran. G perim. cutiei toracice
?ina la 1 an de 'iata se calculeaza dupa formula0
$ luni ! #7cm
o <iecare luna in minus G scadem " cm
o <iecare luna in plus G adunam :,7cm
a " ani ) 1,7cm
+upa " ani0
1: ani ! $cm

minusG Gadunam
o <iecare an in plus scademcm
1,7cm

>8?O>;= +I9;> M8S8 SI ;8I

I an de 'iata 0
$7cm corespund 3Pg
o <iecare in minus G scadem ::g
o <iecare in plus G adunam "7:g
+upa ani0
1"7cm corespund "7Pg
o <iecare 7cm in minus G scadem "Pg
o <iecare 7cm in plus G adunam Pg
1'.ulurari cronice de nutritive.$tiologie,Clasi"icari,*ro"ila%ie

;=A=>8>I S;8>IO> + 9=;>I;I ! sunt o afectiune cronica

caracterizata prin int&rzierea sau oprirea cresterii ponderale, staturale sau mite
pentru o perioada mai mare de o luna cu o diferenta mai mare de 1:K fata de
'alorile medii ale '&rstei.
;>I <O>M + +IS;>O<II0
Bipotrofia ! incetinirea, stagnarea cresterii ponderale5
Bipostatura ! stagnarea neuniforma ponderala si staturala5
?aratrofia ! masa ecesi'a
C/&SI0IC&$& HI*OO0II/O dupa OMS3
4 *, ,RO.//1
I. Bipotrofie congenitala prenatala (intrauterina%5
II. Bipotrofie postnatala (dob&ndita%5
III. Bipotrofie mita (prenatal)postnatala%.
I. BI?O;>O<I8 CO9-9I;88
1. <orma neuropatica5
". <orma neurodistrofica5
. <orma neuroendocrina5
#. <orma encefalopatica.
II. BI?O;>O<I8 +OAQ9+I;8
4 *, 2R*L */ S/./R11/
8. Malnutritie usoara ! gradul I (1:K)":K%5
A. Malnutritie medie ! gradul " (":K):K%5
C. Malnutritie se'era ! gradul (mai mult de :K%.
R 3ORM/ CLC/4
8. Malnutritie proteinocalorica se'era (marasmul%5
A. Malnutritie proteica se'era (TarshiorPor%.
R MO*L11L/ */ ,RO*C/R/
8. +eficit de proteine5
A. +eficit caloric global5
C. +eficit mit de proteine si calorii.
$IO/OGI$
HI*OO0I& CONG$NI&/&! este consecinta diferitor factori0
) 8fectiunile si noele profesionale in timpul gra'iditatii5
-estozele gra'idelor5
) 8nomaliile placentei5
) 8limentatie deficitara5
) <actori ereditari ! mutatii cromozomiale5
) Maladii genetice determinate0 muco'iscidoza, celiachie, galactozemie etc.
HI*OO0I& 5O67N5I&
53C1OR /6O2/4
)8IM9;8>I C89;I;8;II0
1. Bipogalactie materna5
". +ilutii necorespunzatoare de lapte5
. 8port insuficient cantitati', dominat de 'omitari cronice5
#. Copii anoreici5
7. ;ulburari neuropsihice de glutitie, de supt.
8IM9;8>I C8I;8;II0
1. 8port insuficient de proteine5
". ces insuficient
. 8port de fainoase5de grasimi etc.
) I9<C;IOSI SI ;O6ICI
1. Infectii respiratorii recidi'ante, pneumonii, infectii urinare5
". ;ulburari gastrointestinale cronice, boli diareice5
. 8dministrarea ecesi'a si de lunga durata a antibioticelor.
) 9-IU8> + >-IM, I9->IUI> SI +=C8;I0
1. 9egli*area regimului fiziologic de alimentatie5
". ;recerea precoce la o alimentatie necorespunzatoare '&rstei.
5 3C1OR /*O2/
) 8nomalii de dez'oltare ale organelor si sistemelor
) 8fectiuni metabolice ereditare
) Stari imunodeficitare congenitale
) Sindrom de malabsorbtie
) Aoli endocrine
*O0I/&8I& M&/N9II$I
1. Supra'egherea medicala obligatorie
". Mentinerea c&t mai mult timp a unei alimentatii cu lapte matern
. 8limentatie corecta in caz de0 alimentatie mita, artificiala, dilutii
corespunzatoare '&rstei.
#. +i'ersificare adec'ata '&rstei
7. ducarea parintilor
$. accinari conform '&rstei
2. ;ratamentul precoce al infectiilor
3. Supra'egherea atenta a copiilor cu risc

1.Virsta iologica a copiilor

Cresterea si dez'oltarea reprezinta un proces biologic
comple, specific a tot ce este 'iata, caracteristic fiecarei
rase si particular fiecarui indi'id.
+ez'oltarea fizica in conceptia clinicii pediatrice se
subintelege ca un proces dinamic de crestere (ma*orarea
taliei, masei corpului, dez'oltarea fiecarui segment aparte
a corpului etc.% si maturizarea biologica a copilului in
anumite perioade ale copilariei. +e regula, tot aici se
refera unii parametri fiziometrici, iar la copiii de '&rsta
frageda in special p&na la un an ) formarea functiei
statice, motorii ce determina in general capacitatea de
munca sau rezer'a potentialului fizic.
+esi cresterea si dez'oltarea intereseaza in mod
continuu intregul organism pe intreaga copilarie ritmul si
intensitatea cresterii in diferite perioade este difera.
+ez'oltarea organismului uman intereseaza, din
punct de 'edere functional, toate procesele, mecanismele
#
de adaptare si perfectionare la care este supus continuu, in
limitele unor parametri biologici impusi de mediu si
acti'itatile umane (fizice, psihice, intelectuale%.
+ez'oltarea corespunde, astfel, acelor fenomene prin
care se maturizeaza organele, sistemele, precum functiile
si acti'itatile lor.
>itmul, intensitatea si succesiunea fenomenelor
cresterii si dez'oltarii se diferentiaza de la o perioada la
alta de 'iata 'ariind de la sistem, aparat si organ. 8ceste
schimbari sunt determinate onto) si filogenetic si impuse
de factorii de influenta ai cresterii si ai proceselor de
adaptare.

'6.,ruptia dentara la copii.semnele clinice in dentitia defcilis.

(opilul se naste cu primordiile dintilor de lapte si celor permanenti care erup la dierite
termene. e regula dintii erup in grupuri la anumite intervale de timp.

actori genetici: determinanti majori ai dimeniunilor si morologiei dentare.

 *lti actori: - boli de nutritie

- rahitism

- endocrinopatii

- medicamente: tetraciclina

'omentul eruptiei: limite largi -1 luni

+rdinea medie a eruptiei a dentitiei temporare:

- 7-D luni I incisivi centrali ineriori

- D-1< luni I incisivi centrali superiori

- 1<-1 luni I incisivi laterali

- 1 an G 1 J ani I primii molari

- 1 J ani - ani I cei 4 canini

- G J ! ani I molarii %%

/rin urmare la 1 an copilul are de obicei D dinti. La ani si inceputul celui de -al
treilea se termina eruptia celor < de dinti de lapte. La virsta de -7 ani se incepe
inlocuirea dintilor de lapte prin dinti permanenti. %nlocuirea dintilor de lapte cu cei
permanenti are loc in aceeasi consecutivitate in care are loc eruptia si se incheie la
11-1 ani. La virsta de 1-14 ani erup molarii , iar cind se termina perioada
pubertatii apar

majoritatea cazurilor ultimii dinti G molarii ! molari de minte.

entitia permanenta are loc in urmatoarea succesivitate:

-la 7-; ani G erup incisivii centrali ineriori

-la ;-D ani G incisivii centrali superiori si incisivii laterali ineriori>

- la D-F ani G incisivii laterali superiori>

-laF-11 ani G caninii

ineriori>

la 11-1 ani G caninii

superiori>

la 1<-11 ani G premolarul 1 superior>

la 1<-1 ani G premolarul 1 inerior si premolarul
superior> la 11-1! ani G premolarul inerior>

la ,-; ani G molarii 1 ineriori si

superiori>

la 1-1! ani G molarii ineriori>

la 1-14 ani G molarii superiori>

la 1;-!< ani G molarii ! ineriori si superiori.

e obicei eruptia dintilor de lapte si a celor permanenti este ara durere.%nsa la unii copii
cu rahitism, anemie, neurastenie eruptia dintilor este insotita de edem, ingrosiea
gingiilor si sensibilitatea lor la durere, de hipersalivatie, excitabilitate, somn nelinistit,
anorexie. 5u toate bolile sunt insotite de acest act. 0nii copii in timpul eruptiei dintilor
aduc obiectele ce le nimeresc in mina la gura pentru a le roade.

'7.Importanta vitaminelor pt cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor.

*vem vitamine : liposolubile *,,K,$ si hidrosolubile 21,2,2!,27,21,(,/.

)-itamina itirzie activitatea gl.teroide si homonului tireotrop din hipofza si mareste
activitatea horm. 9onadotrop. *ceaste vitamine este numeste antiinectioasa, in lipsa ei
se micsoreaza imunitatea organismului, duce la micsorarea cresterii in lungime a
scheletului, in 35( apare schimbari de denevrare, actioneaza asupra vederii, aceasta
vitamina este oarte raspindita in alimente alimaniere si vegetariene morcov,in ructe si
legume de culoare verzi inchisi.

)-itamina $ G su nt citeva tiputi 1!4,cel mai important este !,apsorbtia lui

are loc in duoden sau in portiunea proximala a intestinului subtire,dupa absorbtie
patrunde in vena porta apoi in fcat unde suera un complex de modifcari sub actiunea
ementilor. %n caz de boli ale fcatului insufcienta vit. pot duce la rahitism ,osteoporoza.

)-itaminsunita / are ! tipuri dintre care 1, sunt liposolubile dar K! este hidrosolubila.
%nsufcienta de vitamina duce la deateza hemoragica, are loc dereglarea hemostazei,
apar hemoragii.

)-it. , G are o unctie antioxidanta care preintimpina distrugerea membranei

celulare,mai ales in dierite boli si stresuri. + cantitate mare de vit.$ copilul primeste
drept depozit in ultimele luni de sarcina. 2ogate in vit.$ sunt: carnea, fcat, galbenus de
ou si ulei.

)-it. 0' G teamina,intra in componenta unor enzime,ia parte la excitarea si transmiterea

senzatiei nervoase spre organul eector. 5ecesitatile in vitamina 21 creste odata cu
cresterea organismului si in caz de olosirea unor cantitati mari de energie. %nsufcienta
vit. 21 duce la scaderea potei de mincare , voma, dispepsie, slabiciuni generale, astenie,
somnolenta.

--it. 0+- peribo@avin , are rolul de transportarea hidrogenului de la substrat la

receptor,schimbul de vit.2 depinde de cantitatea de proteine in alimentatie. %n caz de
insufcienta apare: stomatita angulara, glosita, uscaciunea gurei, fsuri ale buzelor,
conjunctivita,colaps.

--it. 012PP3) intra in componenta 5*&/8 sau 5*&,o mare cantitate se gaseste in
ciuperci,lapte ,fcat,peste,in caz de insufcienta apare dearee, glusita, astenie.

--it. 06- joaca un rol important in schmbul de lipide,intra in componenta unor enzime,
se absoarbe mucoasa intestinului, in caz de insufcienta duce la stoparea cresterii
copilului. (opilul este exitat,anemie.

)-it . 0'+ G prticipa la maturizarea eritrocitelor, in caz de insufcienta duce la anemie

21 difcitar.

) -it. ! G acidul ascorbic, are unctii de activarea ermentilor,care duc la schimbarea de

lipide,glucide,participa la absorbtia glucozei din intestin, sporeste activitatea fcatului.
%nsufcienta de vit. ( este oarte rar intilnit,doarec ea este aproape in toate produsele
alimentare si apare numai in caz de o oame indelungata. "itaminele joaca un rol
important in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, ele activeaza actiunea unor enzime
intestinale, participa la absorbtia mai buna a mucoasei intestinale.

'8.Ra*itism.clasifcare.maniestarile clinice a ra*itismului.

ahitismul este o boala metabolica generala aparuta in perioada de crestere, provocata

de hipovitaminoza si caracterizata prin dereglarea metabolismului calciului si osorului
cu tulburarea unctiilor organismului, mineralizarii osoase.

!45I%I!R,

$ (arenta in vitamine
$.< ahitism evolutiv
+steomalacia
- inantila

- juvenila

(u exceptia: ahitism

- celiac K F<.<
- (rohn K <

- neevolutiv

- renal 5 .<

- rezistent la vitamina $ D!.!

 $ .F (arena in vitamina ara precizare
*vitaminoza

"I%,5RI !4I"I!,

'. Perioada de debut

de la 1 luna pna la !-4 luni

Sindrom de afectare a sistemului nervos central

excitabilitate
hipertranspiratii
Simptome posibile

crize convulsive, convulsii hipocalciemice

laringospasm
hipotonie musculara
paloare tegumentara
alopecie occipitala

+. Perioada de stare

(raniotabes rahitic osteomalacie al oaselor craniene parieto-occipitale

lexibilitatea bordurilor
eormari craniene, ontanelei
aplatizare mari
occipitala
*simetria si proeminenta boselor rontale, parietale, runte MolimpianaM,
plagiocealie
&orace rahitic: matanii costale, deormatia cutiei toracice, sant subpectoral
8arrison, cioza
/lamn rahitic: modifcarile anatomice si unctionale produse de rahitism
deormatia toracica, hipotonia musculara, bronhomalacia rahitica agraveaza
simptomele inectiilor respiratorii, avorizeaza evolutia recidivanta
M2ratari rahiticeM la membrele superioare in regiunea distala a radiusului ormarea
tesutului osteoid
eormarea picioarelor in curbura M+M sau MNM
%ntrzierea eruptiei dintilor
%ntrziere staturo-ponderala
ezistenta redusa la inectiile virale, bacteriene reducerea agocitozei

1. Perioada de reconvalescenta

3tarea generala se amelioreaza

3e normalizeaza somnul
ispare sindromul sudoripar
3e normalizeaza tonusul muscular
/ersista deormarea oaselor
. 5ec*ele postra*itismale

gradul % -eormarea oaselor capului sub orma de bose rontale parietale usor
exprimate
gradul %% -eormarea oaselor capului cu bose rontale parietale mai accentuate si
matanii costale
gradul %%% -eormarea structurilor sistemului nervos, caput ?uadratum, sant
subpectoral, bratari, genu valgum, varum

'#.Importanta ra*itismului in patologia pediatrica.proflaxia

ante) si postnatala a ra*itismului.
(arenta vitaminei produce reducerea absorbtiei calciului din intestin>
8ipocalciemie serica>
8iperparatiroidism compensator parathormonul intensifca reabsorbtia calciului
pna la calciurie nula, produce hipoosatemie prin excretii urinare crescute>
3timularea activitatii osteoclastilor extrag (a din tesutul osos si osteoblastilor
majorarea concentratiei serice a osatazei alcaline, osteocalcininei>
+steoporoza
- mineralizare insufcienta a structurilor cartilaginoase ale oaselor>

- hiperplazia tesutului osteoid nu se mineralizeaza in hipovitaminoza >

- deormatii osoase, rigiditate osoasa scazuta, ragilitate osoasa, racturi

%avorizeaza aparitia

-spasmofliei>

-ereglari respiratorii

-ereglari cardiace

-(omplicatii din partea sistemului osos

eormarea craniului craniu olimpian, oligo-hidroceal, caput ?uadratum

eormarea cutiei toracice sant subpectoral, torace in carena
eormarea membrelor inerioare picioare in orma de ONM, O+M
eormarea bazinului
racturi osoase

PRO%I49I
Proflaxia antenatala

'. 'asuri nespecifce pentru toate emeile insarcinate: mod de viata activ, alimentatie
rationala

. "itamina - << 0% pe zi in ultimul trimestru de sarcina in timpul insorit si 1<<< 0% in

situatii speciale conditii de trai neavorabile, alimentatie deectuoasa, disgravidie, este
indicata emeilor din grupul de risc cu:

gestoze
patologie 35(, care necesita terapie anticonvulsivanta
patologie cardio-vasculara: malormatii cardiace, hipertensiune arteriala, disunctii
vegetative
patologia aparatului gastro-intestinal, insufcienta renala
maladii ce necesita antibioticoterapie
maladii endocrine
conditii sociale neavorabile

Proflaxia postnatala

1 'asuri nespecifce

regim corect al copilului: maxim plimbari la aer curat, eort asupra sistemului osos,
masaj, igiena perecta
alimentatie la sn, la necesitate produse lactate adaptate, diversifcare corecta a
ratiei alimentare
/roflaxia specifca

vitamina - <<-;<< 0% pe zi, de la a ;-a-1<-a zi de viata a copilului, pe o durata de 1D

luni

vitamina - D<<-1<<< 0% pe zi pentru copii din grupul de risc:

prematuritate
dismaturitate
malnutritie congenitala
trauma intranatala, asfxie in nastere, hipoxie cronica intrauterina
convulsii de orice srcine
septicemie
icter neonatal prelungit
malormatii congenitale gastro-intestinale, bronho-pulmonare
diaree de etiologie dierita
copii cu conditii sociale precare, din institutii rezidentiale
sugarii alimentati mixt sau artifcial
vitamina - 1<<<-1<< 0% pe zi, pe parcursul a 1D luni, la copilului nascut prematur

vitamina prin metoda stoss - << <<< 0% per os la -4, 7, F, 1-1D luni in cazuri
exceptionale, cnd nu este posibila administrarea zilnica orala a vitaminei
+(.Particularitatile anatomo fziologice ale sistemului
osos la copil.

ezvoltarea sistemului osteomuscular incepe la a 7-; a saptamina de dezvoltare

intrauterina din tesutul mezodermal al embrionului. +sul are o structura trabecular
-lamelara cu canale de osteon 8avers. 3ructura osoasa la copii se desasoara dupa
nastere si va coincide cu mersul vertical stabil. 3porul total al sistemului osos inregistrat
pe parcusul vietii este de ; ori.

2iodinamica tesutului constituie 1<< -<<P , la virsta de ani G <-7<P, la !-; ani G
1<P, dupa D ani G peste 1P in perioada pubertatii are loc o crestere a indicilor .
*ceasta caracteristica de reinoire se reera la oasele corticale dar pentru tesutul osos
trabecular se evidentiaza indicii de !-1< ori mai mari.

%n procesul de ontogeneza se pot evidentia ! stadii:

1.reprezinta un proces anabolic pe parcursul caruia are loc ormarea temeliei

proteice a tesutului osos matrice>

.are loc ormarea centrelor de cristalizare a hidroxiapatitei cu mineralizarea ulteroara

a osteoidului. %n aceasta stadie o importanta majora o are aprovizionarea organismului
cu asa substante ca (a, cupru, osor, microelemente, vitamina .

!.reprezinta un proces de remodelare si reinoire a tesutului osos si care este supus unui
control din partea glandelor paratiroide si se a@a in legatura cu cantitatea de vitamina
. (a particularitate vasta este predominarea statusului cartilaginos din care evolueaza
procesul de ormare a tesutului osos.

22. &li!entatia naturala. &vantaele ali!entatiei naturale.

8limentatia este componenta de baza,recunoscuta de toti a dreptului copilului la sanatate, stipulat in Con'entia
+repturilor Copilului.
Copiii au dreptul la alimentatie adec'ata si la accesul catre produse nutriti'e si inofensi'e, ambele influient&nd
direct realizarea dreptului la un ni'el de sanatate c&t mai inalt
Studiul alimentatiei umane a intrat t&rziu in domeniul preocuparilor stiintifice, desi inca din cele mai
'echi timpuri s)au facut di'erse legaturi intre alimentatie si patologie
Bipocrate stabileste cu 7:: de ani i.e.n. ca alimentatia are un rol deosebit in pre'enirea si tratamentul
bolilor, combat&nd 'echile doctrine ca hrana 7este sursa tuturor relelor
7*aca reusim - spunea Bipocrate ) sa gasim pentru fiecare om echili9rul dintre alimentatie si
e:ercitiile fizice& astfel inct sa nu fie nici mai mult nici mai putin& am reusit sa descoperim mi;locul de
intretinere a sanatatii<
I!portanta ali!entatiei naturale
aptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigur&nd toate necesitatile nutriti'e ale lor in
primele $ luni ("$ saptam&ni% de 'iata si ii este necesar copilului pina in al " )lea an de 'iata.
aptele matern este mai mult dec&t o simpla colectie de nutrienti si o protectie unica impotri'a infectiilor si
alergiei, alaptarea la s&n asigura niste efecte considerabile de protectie asanatatii mamei. 9ecesitatile
nutritionale si energetice crescute ale femeii ce alapteaza pot fi usor acoperite prin respectarea recomandarilor
pri'ind alimentasia sanatoasa. ;otodata un regim alimentar adec'at al mamei este mai putin costisitor dec&t
amestecurile lactate pentru copii.
8laptarea la s&n are efecte de lunga durata, a'&nd in 'edere cresterea si dez'oltarea. fectele alaptarii sunt mult
mai mari daca ea este inceputa c&t mai de'reme., adica chiar in primele 1)" ore dupa nastere, copilul 'a fi hranit
la cerere si eclusi' natural in primele $ luni de 'iata. preferabila continuarea alimentatiei la s&n si in al doilea
an de 'iata, mai cu seama la categoriile de populatie cu risc crescut de boli infectioase.
Intr)un secol de degradare ecologica progresi'a de'ine deosebit de important totul ce este vital& pur si natural=
toate aceste proprietati pot fi in cea mai mare masura atribuite laptelui matern.
vantalele alimentatiei naturale pentru copil si pentru mama care alapteaza ,entru copil4
Reduce frecventa si durata patologiilor dispeptice5=
se micsoreaza raspindirea si durata afectiunilor diareice
copilul e prote*at contra infectiilor respiratorii
scade frec'enta otitelor medii si recidi'area lor
prote*eaza
este posibilcontra enterocolitei
micsorarea risculuinecrotice,
de maladiibacteriemiei,meningitei, botulizmului,infectiilor
autoimune (diabet zaharat urinare
tip I, colita nespecifica ulceroasa
etc.%
micsoreaza riscul mortii subite a sugarului.
Reduce riscul de dezvoltare a alergiei fata de laptele de vaci=
/ posi9ila reducerea riscului de dezvoltare a o9ezitatii ulterior=
im9unatateste acuitatea vizuala si nivelul dezvoltarii neuropsihice=
Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de muscatura datarita stimularii
dezvoltarii adecvate a mandi9ulei5
,entru mama4
Sta9ilirea precoce a lactatiei dupa nastere reface mai devreme puterile mamei=
2ra9este involutia uterului si micsoreaza riscul patologiilor post-partum& micsornd mortalitatea
materna=Micsorn hemoragiile contri9uie la mentinerea pierderilor de hemoglo9ina # scaznd
pierderile$& im9unatatind& astfel& nivelul fierului=
,relungeste perioada de amenoree& prote;nd de aparitia unei sarcini=
ccelereaza perderile de greutate& acumulate pe parcursul sarcinii& femeea
revenind mai repede la greutatea corporala de inainte de sarcina=
Reduce riscul dezvoltarii cancerului mamar preclimateric
Reduce riscul dezvoltarii cancerului ovarian5

aptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigur&nd toate necesitatile
nutriti'e ale lor in primele $ luni ("$ saptam&ni% de 'iata si ii este necesar copilului pina in
al " )lea an de 'iata.
aptele matern este mai mult dec&t o simpla colectie de nutrienti si o protectie unica
impotri'a infectiilor si alergiei, alaptarea la s&n asigura niste efecte considerabile de
protectie asanatatii mamei. 9ecesitatile nutritionale si energetice crescute ale femeii ce
alapteaza pot fi usor acoperite prin respectarea recomandarilor pri'ind alimentasia
sanatoasa. ;otodata un regim alimentar adec'at al mamei este mai putin costisitor dec&t
amestecurile lactate pentru copii.
8laptarea la s&n are efecte de lunga durata, a'&nd in 'edere cresterea si dez'oltarea.
fectele
in primelealaptarii
1)" oresunt
dupamult mai mari
nastere, daca
copilul 'a ea este inceputa
fi hranit la cererec&tsi mai de'reme.,
eclusi' adica
natural chiar
in primele
$ luni de 'iata. preferabila continuarea alimentatiei la s&n si in al doilea an de 'iata, mai
cu seama la categoriile de populatie cu risc crescut de boli infectioase.
Intr)un secol de degradare ecologica progresi'a de'ine deosebit de important totul ce
este #ital$ pur %i natural5 toate aceste proprietati pot fi in cea mai mare masura atribuite
laptelui matern.
2).Co!po#itia laptelui !atern.5eoseirea lui de laptele altor !a!i"ere

1.0actorul ali!entar reprezinta continutul si calitatea componentilor nutriti'i ai laptelui matern si

este destul de bine studiat. In functie de gradul de adaptare formulele de lapte
artificiale imita mai mult sau mai putin continutul factorilor nutriti'i ai laptelui uman care
difera de laptele de 'aci sau laptele altor mamifere, folosit uneori pentru alimentatia
sugarilor.
ste demonstrat, ca laptele matern dupa continut este net superior fata de toti inlocuitorii,
chiar si de cele mai a'ansate formule adaptate. Continutul laptelui matern nu este
constant, schimb&ndu)se pe parcursul celor "#h si a unui ciclu de lactatie. olumul total de
productie a laptelui si de consumare a lui este foarte 'ariabil (1::)::)37:ml)1%
depinz&nd in cea mai mare parte de frec'enta si eficacitatea suptului. Continutul
comparati' al laptelui matern, amestecului lactat industrial (adaptat si a celui preparat in
conditii casnice ! neadaptat % este reprezentat in tabelul de mai *os (la 1::ml%.
*roteinele laptelui uman difera nu numai dupa cantitate raportata la ml sau litru, dar si
dupa caliatatea lor.8stfel, laptele matern contine proteine specifice umane, ma*oritar fiind
proteine din zer si mai putin cazeina, iar spectrul de aminoacizi difera foarte mult de cel al
laptelui de 'aci, in special fiind bogat in cisteina si taurina, responsabile de prosele de
maturizare a celulelor ner'oase. +atorita celor enumerate proteina laptelui matern este
mai sor si practic in totalitate digerata de catre sugar, nu pro'oaca alergie ( spre deosebire
de proteina laptelui de 'aci, care, induc&nd o gastroenteropatie alergica poate pro'oca
chiar si microhemoragii intestinale% asigura necesitatile sugarului in primele $ luni de 'iata
si contribie la dez'oltarea lui adec'ata0
Continutul de proteine in laptele matern corespunde necesitatilor copiilor
sugari
7
Laptele matern contine preponderent proteine serica& comparativ cu
laptele de vaci& in care proteina ma;oritara este cazeina si doar (0>
reprezinta fractia serica
O parte din proteinele serice ale laptelui matern sunt reprezentate de ?-
lactal9umina& lactoferina& care reprezinta sursa tutror aminoacizilor esentiali
pentru organismul copilului sugar
n laptele de vaci& respectiv si in formulele preparate in 9aza acestuia&spre
deose9ire laptele matern& proteina ma;oritara este @-lacto-glo9ulina& care
lipseste in laptele matern si poate induce reactii alergice la copii
Cazeina laptelui matern poseda proprietati chimice deosebite de cazeina
laptelui de 'aci, fapt care)i usureaza digestia
Cazeina laptelui matern este reprezentata si prin factorii imuni de srcine
proteica ! imunoglobulina 8, lactoferina, lizozima si alte macromolecule,
implicate in apararea specifica si nespecifica a organismului copilului
/ipidele laptelui matur constitue circa # ! #,7 g41:: ml. +esi concentratia de acod linoleic
si alti acizi grasi polinesaturati depinde de regimul alimentar matern si de rezer'a
tesuturilor la mama, laptele matern este bogat in acizi grasi polinesaturati policatenari care
sunt indispensabili pentru dez'oltarea si mielinizarea creierului.
ipidele laptelui matern sunt secretate sub forma de picaturi fine , fiind practic in totalitate
(circa 3K% constituite de trigliceride. Cantitatea de lipide in laptele matern poate 'aria pe
parcursul zilei0 concentratii maime sunt constatate de obicei intre orele 1: si 1" ziua.
Concentratia de lipide este intotdeauna mai crescuta in portia finala de lapte de la sfirsitul
alaptarii.
Cantitatea de acizi grasi saturati in laptele matern este de #"K, iar de cei nesaturati !
72K. Concentratia de acid linoleic si arahidonic este de :,#gr41:: ml de lapte si eista de
asemenea o concentratie considerabila de prostaglandine si lipaza, menita pentru digestia
lipidelor consumate .Spre deosebire de laptele matern in laptele de 'acipredomina acizii
grasi saturati, practic lipsind cei nesaturat, nu este prezent nici acidul linoleic, cantitatea de
colesterina, comparati' cu laptele matern este redusa.
Lipidele laptelui matern acopera apro:imativ &' din totalul de alorii
Laptele anterior& care se scurge la inceputul alimentarii la sn& este mai
apos& contine mai multa lactoza si mai putine lipide& acestea fiind mai
multe in laptele posterior& astfel cel mai 9ogat energetic lapte se scurge la

sfrsitul alimentarii
Laptele po%terior in ae%t fel *oaa un rol important in a%imilarea de
energie si& desi se do9ndeste mai greu& este esential ca sa nu se
intrerupa alimentarea cnd flu:ul de lapte a scazut sau copilul suge mai
putin activ
Glucidele laptelui matern in mare parte sunt reprezentate prin lactoza ( ca si in laptele de
'aci, de altfel%. +in punct de 'edere cantitati' in laptele matern sunt mai multe glucide
decit in laptele de 'aci si cel adaptat, difera si calitatea glucidelor in tipurile de lapte
enumerate.aptele matern in afara de lactoza, care este preponderent de tip beta ( care
fa'orizeaza acti'itatea florei bacteriene fiziologice intestinale% mai contine o cantitate mica
de galactoza, fructoza si oligozaharide. aptele de 'aci este mai sarac in glucide, iar
lactoza este ma*oritar de tip alfa.
2lucidele laptelui matern sunt reprezentate de lactoza& care acopera "0 >
din caloriile furnizate si care se digereazaAasimileaza u sor #B0>$ in
intestinul su9tire

$ Lactoza neasimilata a laptelui matern a;unge in intestinul gros& unde su9

actiunea 9acteriilor se fermenteaza si se transforma in acizi grasi cu lanturi
scurte si acid lactic& - compusi& care& la rndul lor se asimileaza& contri9uind
la acumularea de energie
O alta actiune 9enefica este misorarea #alorii P+-ului inte%tinal %i
im,unatatirea a,%or,tia Ca
Latoa laptelui matern fa#orieaa cresterea lato,ailelor si celorlalti
reprezentanti ai micro9iocenozei normale a intestinului& care-l apara pe
sugar de gastroenterita
n timpul infectiei intestinale la copiii& alimentati cu lapte-praf& uneori se
dezvolta intoleranta de lactoza& ca rezultat al afectarii epiteliului si scaderii
activitatii lactazei& ceea ce impune necesitatea administrarii formulelor
speciale& fara lactoza
Copii$ alimentati natural$ isi mentin toleranta fata de ontinutul %porit

de latoa din
continuare laptele matern& de aceea tre9uie sa fie alimentati in
natural
Laptele matern contine antitati %emnifiati#ede oligoaharide
cestea detin un rol important in asigurarea protectiei de virusuri& 9acterii
si to:inele acestora& contri9uind totodata la mentinerea echili9rului micro9iocenozei
intestinale& prin favorizarea microflorei intestinului gros& inclusiv
a tulpinelor cu proprietati pro9iotice #in special 9acteriile Difidum$
Mineralele dupa continut difera mult, daca e sa comparam laptele matern cu alte tipuri de
lapte, in special laptele de 'aci . Mai cuseama asta se refera la cantitatea comparati'
eagerata de natriu , caliu, calciu si fosfor in laptele de 'aci. 8cest fapt determinna o
suprasolicitare osmotica renala a sugarului, sistemul lui reno)urinar nefiind inca suficient
de matur pentru un asa efort. 8lte substante minerale, chiar daca sunt in cantitati
acceptabile in laptele de 'aci nu au o biodisponibilitate suficient de buna, precum aceleasi
elemente din laptele matern. 8ceasta se refera in primul rind la fier si zinc.
Vita!inele laptelui matern , de regula, corespund necesitatilor copilului, dar depind si
de regimul alimentar al mamei. Oricum laptele matern este intotdeauna adec'at dupa
continutul de 'itamine, spre deosebire de laptele de 'aci, care, dupa prelucrarea termica,
este practic lipsit si de putinul ce)l continea.
*esi femeile cu un statut nutri tional scazut pot sa produca lapte in cantita ti

suficiente i de o al
continutul soptim calitate satisfacatoare
micro-nutrien tilor inpentru
lapte sdezvoltarea copilului
i& respectiv con tinutulsugar&
optim al
acestora in organismul copilului este intr-o oarecare masura dependent
nutritia mamei
,entru a identifica riscul de carenta a microelementelor nutritive la copil A
mama& precum si influenta adaosurilor nutritive asupra componen tei
laptelui matern si interventiilor necesare& este util de a diviza
microelementelor nutritive din laptele matern in doua grupe4
-!icroele!ente nutritive , care depind
de starea sanatatii !a!ei
-!icroele!ente nutritive , care nu depind de
starea sanatatii !a!ei
;iamina, >ibofla'ina, itamina A$,
itamina V1", itamina +, itamina W,
Iodul , Se
En. <e, acifinsuficient
Consumul folic, Ca si statutul
mamei influenteaza (scade% continutul
acestor componente in laptele matern,
iar continutul scazut al acestora in lapte
poate influenta dez'oltarea copilului
Consumul acestor microelemente de catre
mama (inclusi' prin adaosuri% precum si
insuficienta lor relati' putin influenteaza
continutul acestora in laptele matern
>ezer'ele ma*oritatii acestor
microelemente in organismul copilului
sunt mizere si foarte rapid se isto'esc,
deaceea dependenta copilului de aportul
constant al acestora cu laptele matern
cau complementul
+eoarece esteacestora
concentratia e'identain lapte ram&ne
constanta, atunci c&nd mama are carenta, ea nu
este ferita de epuizarea rezer'elor acestor
elemente in timpul lactatiei
Concentratia acestor microelemente in
laptele matern poate fi rapid restabilita
prin consumul corespunzator de catre
mama
8dministrarea de adaosuri mamei 'a fi mai
degraba utila mamei, dec&t copilului
Continutul scazut al acestor microelemente sau
rezer'ele lor la mama nu 'or influenta consumul
de catre copil si necesitatile de complement
In afara de rolul sau imunoprotector acti'(protectie impotri'a infectiei si alergiei%laptele
matern de asemenea stimuleaza si dez'olta propriul sistem imun al copilului.
>olul imunobiologic al laptelui matern este mai e'ident in perioada imediata dupa
nastere(colostrul% si in primele luni de 'iata ale copilului5 efectele protectoare depind de
durata perioadei de alaptare, fiind destul de importante mai cu seama copiilor prematuri.

)olul i!unoprotector
se micsoreaza al laptelui
raspindirea si durata!atern se realizeaza
afectiunilor diareiceastfel in mai multe directii0
) copilul e prote*at contra infectiilor respiratorii
) scade frec'enta otitelor medii si recidi'area lor
) prote*eaza contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei,
botulizmului,infectiilor urinare
) este posibil micsorarea riscului de maladii autoimune (diabet zaharat
tip I, colita nespecifica ulceroasa etc.%
) micsoreaza riscul mortii subite a sugarului.

2). Co!po#itia laptelui !atern. 5eoseirea lui de laptele altor

!a!i"ere.
Ciontinutul de ingrediente in laptele !atur si alte t ipuri de lapte
Componentul .alorile Ame%te Lapte de #ai Ame%te
medii (formula)de preparat in
pentru lapte onditii a%nie
laptele
matern

nergie(-% "3: "7:)17 "2$ ""1

(al% $2 $:)27 $$ $
"
, ) o 7
?roteine (g% 1, ,
," ",1

-lucide(g% 2 #,$),1 #,$ 3,:

ipide(g% #," ",1)#," , ",7

<er
(mg% 2$ "7)27 $:

Calciu
(mg% 7 7 1": 27

9atriu (mg% 17 1) 77 $

Clor
(mg% # ",7)31 2 $

*roteinele laptelui uman difera nu numai dupa cantitate raportata la ml sau litru, dar si dupa caliatatea
lor.8stfel, laptele matern contine proteine specifice umane, ma*oritar fiind proteine din zer si mai putin cazeina,
iar spectrul de aminoacizi difera foarte mult de cel al laptelui de 'aci, in special fiind bogat in cisteina si taurina,
responsabile de prosele de maturizare a celulelor ner'oase. +atorita celor enumerate proteina laptelui matern
este mai sor si practic in totalitate digerata de catre sugar, nu pro'oaca alergie ( spre deosebire de proteina
laptelui de 'aci, care, induc&nd o gastroenteropatie alergica poate pro'oca chiar si microhemoragii intestinale%
asigura necesitatile sugarului in primele $ luni de 'iata si contribie la dez'oltarea lui adec'ata0
Continutul de proteine in laptele matern corespunde necesitatilor copiilor sugari
Laptele matern contine preponderent proteine serica& comparativ cu laptele de vaci& in care proteina
ma;oritara este cazeina si doar (0> reprezinta fractia serica
O parte din proteinele serice ale laptelui matern sunt reprezentate de a- lactal9umina& lactoferina& care
reprezinta sursa tutror aminoacizilor esentiali pentru organismul copilului sugar
n laptele de vaci& respectiv si in formulele preparate in 9aza acestuia&spre deose9ire laptele matern&
proteina ma;oritara este fi-lacto-glo9ulina& care lipseste in laptele matern si poate induce reactii
alergice la copii
Cazeina laptelui matern poseda proprietati chimice deosebite de cazeina laptelui de 'aci, fapt care)i
usureaza digestia
Cazeina laptelui matern este reprezentata si prin factorii imuni de srcine proteica ) imunoglobulina 8,
lactoferina, lizozima si alte macromolecule, implicate in apararea specifica si nespecifica a organismului
copilului
/ipidele laptelui matur constitue circa # ) #,7 g41:: ml. +esi concentratia de acod linoleic si alti acizi grasi
polinesaturati depinde de regimul alimentar matern si de rezer'a tesuturilor la mama, laptele matern este bogat
in acizi grasi polinesaturati policatenari care sunt indispensabili pentru dez'oltarea si mielinizarea creierului.
ipidele laptelui matern sunt secretate sub forma de picaturi fine , fiind practic in totalitate (circa 3K%
constituite de trigliceride. Cantitatea de lipide in laptele matern poate 'aria pe parcursul zilei0 concentratii
maime sunt constatate de obicei intre orele 1: si 1" ziua. Concentratia de lipide este intotdeauna mai crescuta
in portia finala de lapte de la sfirsitul alaptarii.
Cantitatea de acizi grasi saturati in laptele matern este de #"K, iar de cei nesaturati ) 72K. Concentratia de acid
linoleic si arahidonic este de :,#gr41:: ml de lapte si eista de asemenea o concentratie considerabila de
prostaglandine
de 'acipredominasi lipaza, menita
acizii grasi pentrupractic
saturati, digestialipsind
lipidelor consumatenu
cei nesaturat, .Spre
estedeosebire de acidul
prezent nici laptelelinoleic,
matern incantitatea
laptele
de colesterina, comparati' cu laptele matern este redusa.
Lipidele laptelui matern acopera apro:imativ '0> din totalul de calorii
Laptele anterior& care se scurge la inceputul alimentarii la sn& este mai apos& contine mai multa lactoza
si mai putine lipide& acestea fiind mai multe in laptele posterior& astfel cel mai 9ogat energetic lapte se
scurge la sfrsitul alimentarii
Laptele posterior in acest fel ;oaca un rol important in asimilarea de energie si& desi se do9ndeste mai
greu& este esential ca sa nu se intrerupa alimentarea cnd flu:ul de lapte a scazut sau copilul suge mai
putin activ
Glucidele laptelui matern in mare parte sunt reprezentate prin lactoza ( ca si in laptele de 'aci, de altfel%. +in
punct de 'edere cantitati' in laptele matern sunt mai multe glucide decit in laptele de 'aci si cel adaptat, difera
si calitatea glucidelor in tipurile de lapte enumerate. aptele matern in afara de lactoza, care este preponderent
de tip beta ( care fa'orizeaza acti'itatea florei bacteriene fiziologice intestinale% mai contine o cantitate mica de
galactoza, fructoza si oligozaharide. aptele de 'aci este mai sarac in glucide, iar lactoza este ma*oritar de tip
alfa.
2lucidele laptelui matern sunt reprezentate de lactoza& care acopera "0 > din caloriile furnizate si care
se digereazaAasimileaza usor #B0>$ in intestinul su9tire
!4
Lactoza neasimilata a laptelui matern a;unge in intestinul gros& unde su9 actiunea 9acteriilor se
fermenteaza si se transforma in acizi grasi cu lanturi scurte si acid lactic& - compusi& care& la rndul lor
se asimileaza& contri9uind la acumularea de energie
O alta actiune 9enefica este micsorarea valorii ,E-ului intestinal si im9unatatirea a9sor9tia Ca
Lactoza laptelui matern favorizeaza cresterea lacto9acilelor si celorlalti reprezentanti ai
micro9iocenozei normale a intestinului& care-l apara pe sugar de gastroenterita
 n timpul infectiei intestinale la copiii& alimentati cu lapte-praf& uneori se dezvolta intoleranta de
lactoza& ca rezultat al afectarii epiteliului si scaderii activitatii lactazei& ceea ce impune necesitatea
administrarii formulelor speciale& fara lactoza
Copii& alimentati natural& isi mentin toleranta fata de continutul sporit de lactoza din laptele matern&
de aceea tre9uie sa fie alimentati in continuare natural
Laptele matern contine cantitati semnificative de oligozaharide
cestea detin un rol important in asigurarea protectiei de virusuri& 9acterii si to:inele acestora&
contri9uind totodata la mentinerea echili9rului micro- 9iocenozei intestinale& prin favorizarea
microflorei intestinului gros& inclusiv a tulpinelor cu proprietati pro9iotice #in special 9acteriile
Difidum$
Mineralele dupa continut difera mult, daca e sa comparam laptele matern cu alte tipuri de lapte, in special
laptele de de
in laptele 'aci . Mai
'aci. cuseama
8cest asta se refera
fapt determinna la cantitatea comparati'
o suprasolicitare eagerata
osmotica renala de natriusistemul
a sugarului, , caliu, calciu si fosfor
lui reno)urinar
nefiind inca suficient de matur pentru un asa efort. 8lte substante minerale, chiar daca sunt in cantitati
acceptabile in laptele de 'aci nu au o biodisponibilitate suficient de buna, precum aceleasi elemente din laptele
matern. 8ceasta se refera in primul rind la fier si zinc.
Vita!inele laptelui matern , de regula, corespund necesitatilor copilului, dar depind si de regimul alimentar al
mamei. Oricum laptele matern este intotdeauna adec'at dupa continutul de 'itamine, spre deosebire de laptele
de 'aci, care, dupa prelucrarea termica, este practic lipsit si de putinul ce)l continea.
*esi femeile cu un statut nutritional scazut pot sa produca lapte in cantitati suficiente si de o calitate
satisfacatoare pentru dezvoltarea copilului sugar& continutul optim al micro-nutrientlor in lapte si&
respectiv continutul optim al acestora in organismul copilului este intr-o oarecare masura dependent
nutritia mamei
,entru a identifica riscul de carenta a microelementelor nutritive la copil 4 mama& precum si influenta
adaosurilor nutritive asupra componentei laptelui matern si interventiilor necesare& este util de a diviza
microelementelor nutritive din laptele matern in doua grupe4
!icroele!ente nutritive , care depind de starea !icroele!ente nutritive , care nu depind de starea
sanatatii !a!ei sanatatii !a!ei
;iamina, >ibofla'ina, itamina A$, itamina En. <e, acif folic, Ca
A1", itamina +, itamina 8, Iodul , Se

Consumul insuficient si statutul mamei Consumul acestor microelemente de catre mama (inclusi'
influenteaza (scade% continutul acestor prin adaosuri% precum si insuficienta lor relati' putin
componente in laptele matern, iar continutul influenteaza continutul acestora in laptele matern
scazut al acestora in lapte poate influenta
dez'oltarea copilului
>ezer'ele ma*oritatii acestor microelemente in +eoarece concentratia acestora in lapte ram&ne constanta,
organismul copilului sunt mizere si foarte rapid se atunci c&nd mama are carenta, ea nu este ferita de epuizarea
isto'esc, deaceea dependenta copilului de aportul rezer'elor acestor elemente in timpul lactatiei
constant al acestora cu laptele matern cau
complementul este e'identa

Concentratia acestor microelemente in laptele 8dministrarea de adaosuri mamei 'a fi mai degraba utila
matern poate fi rapid restabilita prin consumul mamei, dec&t copilului
corespunzator de catre mama

Continutul scazut al acestor microelemente sau rezer'ele

lor la mama nu 'or influenta consumul de catre copil si
necesitatile de complement
 0actorii de protectie si i!uno!odulatori ai laptelui u!an
I!unogloiline &-secretoare SIg&3 acti'e anti). coli, C. tetani, . pneumoniae, Salmonela, Shigela,
Streptococcus, S. pneumoniae, C. tetani, B.Influenzae, .Bolerae, Campilobacteria, Candida albicans.
&nticorpii antivirus0 rota), >S), polio), entero), citomegalo'irus, BI, rubeola), herpes.
SIg& anti)-. amlia, . BistolXtica, S.mansoni.
I!!unoglouline G,&,M,5.
izozimul (enzima antibacteriana ce duce la liza peretelui celular%
actoferina (concureaza cu bacteriile pentru fier%
InterleuPina)$
imfocite ;),A)
Interferonii ( agrnti anti'irali%
Macrofagi (fagociteaza bacterii%
Complement C, C#
<actori nespecifici antistafilococici( lipide ce poseda actiune antistafilococia%
<actorul Aifidum (stimuleaza bacteriile bifidum, acido)lactice din intestin%
<actori biochimici (lipide, glucide%
>ibonucleaza ( agent anti'iral%
Inhibitorii proteazelor
?roteinele ce leaga 'itamina A 1" si folatii
<actorul antilambliozic(lipide ce posedaactiune antilambliozica%
Oligozaharide (inhibitori de alipire a bacteriilor de epiteliu%.

In afara de rolul sau imunoprotector acti'(protectie impotri'a infectiei si alergiei%laptele matern de asemenea
stimuleaza si dez'olta propriul sistem imun al copilului.
>olul imunobiologic al laptelui matern este mai e'ident in perioada imediata dupa nastere(colostrul% si in
primele luni de 'iata ale copilului5 efectele protectoare depind de durata perioadei de alaptare, fiind destul de
importante mai cu seama copiilor prematuri.

$n#i!e si alti co!ponenti ai laptelui !atern cu "unctii speci"ice la nou-nascut si sugar

Componentii 3unctiile
8milaza 5igerarea poli#aaridelor
ipaza(dependenta de starea fierii% 5igerarea lipidelortrigliceridelor3
?roteaza *roteoli#a
8antino%ida#a *articipa in !etaoli#!ul "ierului, purtatori
de !iliden
Glutationpero%ida#a *urtatori de Seleniucu activitate antio%idanta3

*ero%ida#a 0unctieantiseptica
Sul"idrilo%ida#a Mentinerea structurii si "unctiilor proteinelor
laptelui, !ucus G
/i#o#i!a 0unctieactericida
*olisaaride Inia aderarea acteriilor la epiteliul
!ucoaselor
&ci#i grasi polinesaturati cu lant lung &sigurade#voltarea creierului, "iind parte
co!ponenta a !e!ranelor celulare, inclusiv
a siste!ului nervos

Carnitina $sentiala pentru o%idarea aci#ilor grasi in

!itocondrii
aurina 9tili#area lipidelor necesare activitatii
nervoase si de#voltarii creierului

*-casa!or"ina $steentagonistaopiaceelor

Hor!onii din laptele !atern:

steroizi adrenali
calcitonina
eritropoietina
insulina
oitocina
prolactina
somatostatina
triiodtironina
tiroina
;>B
;SB
9eurotenzina ('azopresina%steroizii o'arieni.
0actorii de cresteredin laptele !atern:
factoriidecrestere epidermali (<C%
factorii de crestere ai ner'ilor (<C9%
factorii de stimulare a coloanei
factorii de crestere Aifidum.
;oate componentele enumerate suntspeci"ice speciei u!ane si regeaza, respecti', unele funtii specifice omului
in crestere.

2'. Contraindicatiile pentru ali!entatia naturala

5in partea !a!ei:
a3 asoluta ; infectia cu BI
3te!porare: - patologie infectioasa gra'a perioada acuta
( tuberculoza, alte infectii deosebit de periculoase%5
) +ecompensarea maladiilor somatice ale mamei5
) Cancer la mama si mama primeste citostatice
) +iabet zaharat tratat cu antidiabetice orale
) Aoli psihice la mama in acutizarecandidiza mamelonului si a areolei.
2. 5in partea copilului:
a3asolute ; erori de metabolizm fenilcetonuria, galactozemia%5
3te!porare- afectiuni gra'e ale nou)nascutului si sugarului ce necesita respiratie
asistata ti alimentare parenterala.

2.5iversi"icarea ali!entatiei naturale.er!eni si !odalitatea de int roducere a

co!pli!entului
Introducerea complementului reprezinta alimentarea copilului sugar cu alimente si lichide
noi suplimentar la laptele matern. Brana comlementara poate fi di'izata in felul urmator0
1. Hrana perioadei de tran#itie ! acestea sunt produsele (alimentele% complementare ,
destinate satisfacerii necesitatilor alimentare si fiziologice, specifice organizmului copilului
sugar5
2. Hrana din !asa "a!iliei ! acestea sunt produsele complementare , care se dau
copilului de '&rsta frageda si care sunt de fapt produse, consumate de intreaga familie .
In perioada de trecere de la alimentatia eclusi' naturala la intreruperea alimenttarii
naturale copiii sugari se deprind treptat sa man&nce alte alimente din masa familiei, p&na
c&nd acestea din urma nu inlocuesc complet laptele matern. Copiii sunt fizic pregatiti sa
consume alimente din masa familiei catre '&rsta de 1 an, termen dupa care nu mai este
necesar ca aceste alimente sa fie intr)un fel sau altul modificate si adaptate necesitatilor
copilului.
;ermenii, la care incepe sa fie introdusa in alimentatie hrana perioadei tranzitorii,
reprezinta o perioada destul de 'ulnerabila pentru dez'oltarea copilului. >atia alimentara a

(copilului sufera schimbari

laptele matern%, radicale,
unde iz'orul cea mai
principal importanta
de energie eraufiind trecerea
grasimile, la odeintreaga
la unicul produs
di'ersitate de produse, necesare pentru suplinirea necesitatilor alimentare. 8ceasta
perioada este importanta nu numai prin cresterea continua si modificarea necesitatilor in
ingrediente alimentare, dar si prin ritmul intens de crestere , dez'oltare si maturizare
fiziologica.
8limentatia proasta, principiile si metodele incorecte de alimentare in acesta perioada pot
spori riscul de tulburare de nutritie, retard in crestere si dez'olatre, carenta de diferite
substante nutriti'e, in deosebi a fierului, a'&nd urmari serioase pentru sanatatea copiluli
si dez'oltarea lui mintala. +eaceea este deosebit de important rolul cadrelor medicale,
care pot influenta si imbunatati considerabil practicile alimentare a le copiilor sugari si de
'&rsta frageda.
"ntroduerea prea preoe a alimentelor omplementare impune unele riscuri si
anume0
13
)productiei
Brana complementara , inlocuind
de lapte si, respecti', o parte din laptele
la posibilitatea matern,
micsorariii 'a duce ladescaderea
consumului energie si
substante nutriti'e de catre copil5
) Copii sugari sunt supusi actiunii microbilor patogeni, pezenti in produsele
alimentare si lichide, care pot fi contaminate, astfel sporind riscul fenomenelor
dispeptice, respecti' a tulburarii de nutritie5
) >iscul bolilor diareice si a alergiei alimentare este amplificat de catre imaturitatea
intestinului sugarului, fapt, care la fel poate induce o tulburare de nutritie5
) Mamele de'in mai de'reme fertile, deoarece scaderea consumului de lapte
matern reduce perioada de suprimare a o'ulatiei.
Si introduerea prea tardi#a a hranei omplementarenu este lipsita de probleme,
deoarece0
) 8portul insuficient de energie si substamte nutriti'e pe contul eclusi' al laptelui
maern poate duce la retard in crestere si nutritie scazuta5
) Incapacitatea laptelui matern de a asigura, de la o anumita '&rsta ne'oile copilului
poate
) 9u 'aduce la carentedez'oltarea
fi asigurata diferite de optimala
micronutrienti, mai cumotorii
a abilitatilor seama de fier si zinc5 ca de
corespunzatoare,
eemplu mestecatul, precum si receptia adec'ata de catre copil a noului gust si
structura a hranei.
) >eesind din toate cele epuse, alimentele complementare se 'or introduce in
ratia sugartului la timp.
dministrarea la timp a alimentelor complementare& adecvat selectate& are o mare importanta4 fortifica starea
sanatatii& starea de nutritie& dezvoltarea fizica a copiilor sugari si de vrsta frageda in perioada de crestere
intensa& deaceea necesita o atentie deose9ita din partea sistemului de ocrotire a sanatatii5
indiscutabil faptul, ca catre '&rsta de $ luni copilul are ne'oie si de alte alimente dec&t laptele (matern
sau formula%
8ceasta este legat de faptul, ca laptele matern sau formula nu mai acopera ne'oile cresc&nde de
ingrediente alimentare
Catre '&rsta de $ luni Yse maturizeaza fermentii de baza, implicati in digestia proteinelor, lipididelor si
glucidelor scade permeabilitatea mucoasei intestinale, cse puterea motorie a tractului digesti', factori,
care argumenteaza introducerea noilor alimente anume la acesta '&rsta
ste necesar de mentionat, ca introducerea neargumentata a complementului la o '&rsta mai mica
sporeste
,e parcursul incidenta
intregii reactiilor
perioade alergice siatulburarilor
de introducere din partea
complimentului& tractului
laptele materndigesti'
tre9uie sa ramna principalul
tip de lapte& consumat de catre copil5
limentele complementare se recomanda a fi introduse catre vrsta de ! luni5
u este recomanda9ila administrarea laptelui de vaci nemodificat pna la implinirea vrstei de %(-(" luni ca
9autura& dar& poate fi folosit& in cantitati mici la prepararea hranei
!F
complementare incepnd cu vrsta %( luni5 La modul ideal laptele de vaci se recomanda a fi intre9uintat in
alimentatia copilului numai dupa implinirea vrstei de %( luni5
limentele complementare cu densitate energetica mica pot scadea consumul de energie& deaceea se recomanda
un nivel mediu al densitatii energetice a hranei& corespunzator cifrei de % FFalAg5 *ensitatea energetica a hranei
depinde de frecventa alimentarii #la o frecventa mare densitatea e mai mica$5 1ot din acecte considerente nu-i
recomanda9ila administrarea laptelui de vaci degresat copilului pna la vrsta de minimum ( ani5
ntroducerea complementului tre9uie sa reprezinte un proces de introducere a unor produse alimentare noi&
diverse dupa consistenta& gust& miros si aspect e:terior& concomitent continund alimentarea la sn5
u este recomandat sa se dea copilului in acesta perioada produce sarate si nici nu se sareaza suplimentar
9ucatele& administrate micutului5
Introducerea co!ple!entului diversi"icarea ali!entatiei3
Introducerea complementului reprezinta alimentarea copilului sugar cu alimente si lichide noi suplimentar la
laptele matern. Brana comlementara poate fi di'izata in felul urmator0
Hrana perioadei de tran#itie ) acestea sunt produsele (alimentele% complementare , destinate
satisfacerii necesitatilor alimentare si fiziologice, specifice organizmului copilului sugar5
Hrana din !asa "a!iliei ) acestea sunt produsele complementare , care se dau copilului de '&rsta
frageda si care sunt de fapt produse, consumate de intreaga familie .
In perioada de trecere de la alimentatia eclusi' naturala la intreruperea alimenttarii naturale copiii sugari se
deprind treptat sa man&nce alte alimente din masa familiei, p&na c&nd acestea din urma nu inlocuesc complet
laptele matern. Copiii sunt fizic pregatiti sa consume alimente din masa familiei catre '&rsta de 1 an, termen
dupa care nu mai este necesar ca aceste alimente sa fie intr)un fel sau altul modificate si adaptate necesitatilor
copilului.
;ermenii, la care incepe sa fie introdusa in alimentatie hrana perioadei tranzitorii, reprezinta o perioada destul de
'ulnerabila pentru dez'oltarea copilului. >atia alimentara a copilului sufera schimbari radicale, cea mai
importanta fiind trecerea de la unicul produs ( laptele matern%, unde iz'orul principal de energie erau grasimile,
la o intreaga di'ersitate de produse, necesare pentru suplinirea necesitatilor alimentare. 8ceasta perioada este
importanta nu numai prin cresterea continua si modificarea necesitatilor in ingrediente alimentare, dar si prin
ritmul intens de crestere , dez'oltare si maturizare fiziologica.
8limentatia proasta, principiile si metodele incorecte de alimentare in acesta perioada pot spori riscul de
tulburare de nutritie, retard in crestere si dez'olatre, carenta de diferite substante nutriti'e, in deosebi a fierului,
a'&nd urmari serioase pentru sanatatea copiluli si dez'oltarea lui mintala. +eaceea este deosebit de important
rolul cadrelor medicale, care pot influenta si imbunatati considerabil practicile alimentare a le copiilor sugari si
de '&rsta frageda.
ntroducerea prea precoce a alimentelor complementare impune unele riscuri si anume0
 Brana complementara , inlocuind o parte din laptele matern, 'a duce la scaderea productiei de lapte si,
respecti', la posibilitatea micsorariii consumului de energie si substante nutriti'e de catre copil5
Copii sugari sunt supusi actiunii microbilor patogeni, pezenti in produsele alimentare si lichide, care pot
fi contaminate, astfel sporind riscul fenomenelor dispeptice, respecti' a tulburarii de nutritie5
>iscul bolilor diareice si a alergiei alimentare este amplificat de catre imaturitatea intestinului sugarului,
fapt, care la fel poate induce o tulburare de nutritie5
Mamele de'in mai de'reme fertile, deoarece scaderea consumului de lapte matern reduce perioada de
suprimare a o'ulatiei.
Si introducerea prea tardiva a hranei complementarenu este lipsita de probleme, deoarece0
8portul insuficient de energie si substamte nutriti'e pe contul eclusi' al laptelui maern poate duce la
retard in crestere si nutritie scazuta5
Incapacitatea laptelui matern
diferite de micronutrienti, maidecua seama
asigura,
dedefier
la sio anumita
zinc5 '&rsta ne'oile copilului poate duce la carente
9u 'a fi asigurata dez'oltarea optimala a abilitatilor motorii corespunzatoare, ca de eemplu
mestecatul, precum si receptia adec'ata de catre copil a noului gust si structura a hranei.
>eesind din toate cele epuse, alimentele complementare se 'or introduce in ratia sugartului la timp.
?&na la momentul actual eista multe opinii pri'int termenul de introducere a complementului, dar, care la
ma*oritatea specialistilor se incadreaza intre # si $ luni. Cu toate acestea, ultimele recomandari, promo'ate de
catre 8cademia americana de ?ediatrie si Airoul regional uropean OMS in cadrul ?rogramului CIMC indica
v<rsta de + luni ca v<rsta opti!ala pentru introducerea co!pli!entului.

eco!andari practice pentru introducerea co!ple!entului

Mai *os sunt epuse principalele etape de tranzitie de la alimentarea copilului cu lapte matern la alimentarea lui
cu hrana din masa familiei. 8ceste etape constituie un proces ne&ntrerupt, iar trecerea de la unul la altul se face
treptat, dar relati' repede . ste rational ca de fiecare data sa se ia in consideratie particularitatile indi'iduale ale
copilului in ceea ce pri'este dez'oltarea si pregatirea lui catre alimentatia complementara, deci nu se negli*eaza
posibilitatea alcatuirii unor scheme indi'iduale de introducere a hranei complementare.

,rincipiile generale ale diversificarii alimentatiei sugarului

+i'ersificarea 'a incepe numai daca sugarul este sanatos.
Se 'a introduce numai c&te un singur aliment nou, la un singur pr&nz, in cantitate mica (":): gr % , care
se 'a mari treptat in zilele urmatoare la acelasi pr&nz, reduc&nd proportional laptele, astfel inc&t in 2)3
zile sa se inlocuiasca complet pr&nzul de lapte cu noul aliment.
4<
9u se introduc simultan " sau mai multe alimente noi, ci la inter'ale de minimum 7 zile. 8ceasta este
necesar pentru adaptarea copilului la noul produs si pentru monitorizarea tolerantei lui fata de acesta. a
cele mai mici semne de intoleranta ('arsaturi sau diaree% se eclude alimentul nou introdus pe un timp
de 1)" saptam&ni, p&na la refacerea digesti'a, dupa care se 'a incerca reintroducerea lui cu mai multa
prudenta (in cantitati mai mici%.
8limentul nou complementar 'a administra de preferinta cu lingurita si nici intr) un caz prin biberon.
8stfel se 'or dez'olta deprinderile de alimentare pe deoparte, iar pe de alta parte ) 'eti a'ea siguranta ca
copilul a primit o hrana consistenta din punct de 'edere nutriti' si caloric.
Consistenta alimentelor complementare se 'a schimba treptat de la o masa bine omogenizata la pireu,

tocatura,apoi
9u bucatele
este rational mici.
de a administra doua pr&nzuri de acelasi fel pe zi. +e obicei primul complement in zi se
administreaza la a doua priza alimentara, prima fiind cu lapte.
8limentul nou complementar se administreaza inaintea laptelui pe care il inlocuieste, daca copilul este
alimentat artificial si dupa aplicarea la s&n , daca este alimentat natural.
8legerea primului aliment nou se face in functie de starea de nutritie a sugarului0 pentru sugarul eutrofic
) pireu de legume, iar pentru cel de nutritie scazuta ) terci fainos fara gluten , preferabil pregatit pe un
amestec adaptat, iar in lipsa lui ) pe lapte de 'aci diluat, apoi integral.
 ;oate pr&nzurile de di'ersificare trebuie sa aiba o 'aloare calorica mai mare dec&t pr&nzurile de lapte,
care se scot din alimentatie. +aca copilul beneficiaza de alimentatie la s&n, conform recomandatiilor
OMS, produsul complementar se administreaza dupa aplicarea la s&n.
+aca sugarul refuza sistematic alimentul nou introdus, se renunta temporar la administrarea lui,
deoarece eista riscul aparitiei anoreiei psihogene la sugar.
?e masura cresterii copilului oferiti)i psibilitatea de a se alimenta singur, sa ia alimente cu m&nuta de
eemplu, dar continuati sa)l alimentati acti' si sa)l incura*ati sa man&nce.
+i'ersificarea urmareste scoaterea treptata a pr&nzurilor de lapte in scopul obisnuirii sugarului cu
alimente asemanatoare alimentatiei adultului.
?e parcursul di'ersificarii se efectuiaza un continuu monitoring al starii sanatatii copilului.
2+. &li!entatia !i%ta. 0or!ulele lactate "olosite ca supli!ent.
In caz de insufucienta de lapte matern, lipsa lui sau contraindicatii pentru
alimentatia la s&n apare necesitataea de a alimenta copilul cu alt tip de
lapte, adica de a trece la alimentatia mita sau artificiala
&li!entatia !i%ta este tipul de alimentatie, c&nd copilul , pe l&nga laptele
matern mai primeste pe parcursul zilei si un alt tip de lapte ! amestec lactat
adaptat sau neadaptat, raportul dintre ele fiind diferit.
+aca copilul primeste lapte matern mai putin de 147 din ratia zilnica, restul
re'enind amestecurilor lactate, se considera ca el este ali!entat arti"icial.
+aca copilul a primit de*a o formula de lapte,a tolerat)o bine si se dez'olta
corespunzator 'irstei, concretizati despre ce formula este 'orba si
recomandati administrarea ei in continuare 5
Se 'a lua neaparat in consideratie 'irsta copilului5
"
Se 'or prefera formulele cu grad inalt de adaptare, mai cu seama in
primele $ luni de 'iata5
Se 'or studia minuntios datele, epuse pe eticheta 4 continutul cantitati' si
calitati' al ingredientelor, termenul de 'alabilitate %5
<ormula de lapte trebuie sa contina taurina ! un aminoacid, care participa
la formarea tesuturilor sistemului ner'os, retinei ochiului, are un rol anume
in stabilirea unor functii de aparare etc.5
de dorit ca amestecul ales sa contina si arnitina ! o substanta biologic
acti'a, importanta pentru buna desfasurare a metabolizmului proteic, lipidic
si energetic in celula5
<ormula de lapte trebuie sa contina si acizi grasi nesaturati, care sunt
indispensabili pentru dez'oltarea adec'ata a creierului si retinei oculare5
<ormula de lapte e bine sa contina preponderent proteine din zer si mai
putin cazeina, pentru a apropia continutul de aminoacizi de cel al laptelui
matern si pentru o mai buna digestie a proteinelor5
Se 'a aprecia toleranta indi'iduala fata de amestecul selectat, iar la aparitia
semnelor de intoleranta ( eruptii alergice, meteorizm, regurgitari mai
frec'ente, dureri abdominale , scaune modificate % se 'a face o e'aluare a
starii sanatatii copilului si, daca nu eista alte eplicatii a semnelor
indicate, se 'a selecta o noua formula. ;rebuie de tinut cont de faptul ca nu
e bine de trecut de la o formula la alta fiecare 1 ! " zile. 8daptarea fata de
un produs nou dureza in mediu nu mai putin de ! 7 zile.
+aca eista indicatii speciale, se 'a selecta un amestec dietetic
Metodele de ali!entare !i%ta
Metoda complementara este practicata in caz de hipogalactie0 la fiecare alimentare copilul se aplica
int&i la sin, apoi se administreaza suplimentul prin formula artificiala. 8ceasta metoda este cea mai
recomandabila, fiind fiziologica si contribuind la mentinerea si stimularea in continuare a lactatiei.
Metoda alternativa este utilizata atunci, c&nd mama nu poate aplica destul de frec'ent la s&n
copilul,lipsind o perioada de timp de acasa ) fie ca este ia ser'iciu, fie ca e la studii. In acest caz se
insista asupra alimentarii maime cu lapte stors, iar deficitul se 'a compensa cu formula lactata,
inlocuind una sau mai multe aplicari la s&n cu supliment. 8cesta metoda este mai putin recomandata,
deoarece inter'alale mari intre aplicarea la s&n influienteazi negati' lactatia, reduc&nd progresi'
cantitatea de lapte produc de catre mama.
egi!ul ali!entatiei cu lapte-pra" in ca# de ali!entatie !i%ta=arti"iciala3
,na la G luini -! -) ori A(" ore=
) ori - pentru copii nascuti cu masa corpului mai mica de G(00g
! ori - pentru copii nascuti cu masa corpului mai mare de G(00g
G -! luni - ! ori fiecare G&' ore
! -%( luni - ' ori fiecare " ore cu pauza de noapte # !-00& %0-00& %"-00&
%8-00& ((-00 $5
Respectarea unui regim la alimentatia mi:ta si artificiala este argumentata prin particularitatile de
digestie a laptelui praf si retinerea acestuia in stomac o perioada mai mare dect laptele matern
O alimentatie sanatoasa si adec'ata necesitatilor organismului este cheia asigurarii unei cresteri si dez'oltari
armonioase somatice, dar si psihice, emotionale si afecti'e.

2>. Hipogalactia. $tiologia. Clasi"icarea. *ro"ila%ia ipogalactiei secundare.

Eipogalactia - capacitatea de secretie diminuata a glandelor mamare in perioada de lactatie 5 ,oate fi primara
sau secundara5
Cauzele ce pro'oaca hipogalactia secundara, cea mai frec'ent intilnita:
8plicarea tardi'a la s&n a copilului acopilului dupa nastere5
?lasarea rara a copilului la s&n5
?ozitionarea si atasarea incorecta la s&n5
<actorii psihoemotionali negati'i, stresul5
<actori socioeconomici nefa'orabili5
?atologiile etragenitale, infectii 'irotice, boli renale gra'e, hepatice, anemiile, maladii
cardio'ascularela mama5
Medicatia cu preparate ce suprima lactatia0 8drenalina, 9oradrenalina,
-astrocepina, Cimmetidina, >anitidina, <amotidina, 8tropina, Metchina ?arlofen, inestrol, e'odopa,
?rogesteron, anticonceptionale orale, rgotamina, preparate laati'e saluretice, ?henobarbital, diuretice etc.
Cauzele hipogalatiei primare0
+i'erse perturbari neuroendocrine primare0
Bipoplazia glandei mamare
=tilizarea ne argumentata si abuzi'a a preparatelor hormonale
8dministrarea anticopceptionalelor orale.

2(. &li!entatia !a!ei care alaptea#a.

Rolul alimentatiei mamei care alapteaza
;oate mamele, chiar si acele de o nutritie scazuta sunt in stare sa produca suficient lapte si de o calitate ce poate
asigura copilului sugar o dez'oltare fizica corespunzatoare.Cu toate acestea, rezer'ele de substante nutriti'e se
'or epuiza, iar acesta se 'a rasfr&nge negati' asupra laptelui, daca inter'alul dintre nasteri este scurt si nu a fost
timp destul pentru refacerea rezer'elor. Mai mult dect att& e:ista date& care indica& ca rezervele insuficiente de
grasimi la mama va scadea continutul lor in lapte5 Reesind din cele e:puse& pentru a asigura un continut optim
4
si o calitate adecvata a laptelui matern& fara a supune riscului sanatatea mamei& este important de a tine cont
de unele recomandari de alimentatie& care sunt in egala masura necesare si in perioada de sarcina si in cea de
lactatie4
Continutul de calorii in (" ore se va ma;ora cu )00 - % 000 si va constitui0 G '00 HHal=
Continutul de proteine se va ma;ora cu G0 - "0g si va constitui nu mai putin de %%0 - %(0 gA (" ore #din
care !0 - )0 > vor fi cele de srcine animala$=
Se va magora si cantitatea de lipide consumate in (" ore #%00 - %(0 in (" ore $& din care G0 -G' > vor fi
vegetale&iar glucidele vor constitui "'0 - '00gA(" ore$ =
Se vor consuma zilnic cantitati suficiente de legume si fructe =
Lichidele suplimentare in (" ore vor constitui %-( litri& insa nu este necesar de a consuma contrar
dorintei& deoarece lichidele suplimentare nu maresc lactatia=
Regimul de alimentare al mamei tre9ue sa fie concordat cu regimul de alimentatie a copilului5 Mama
tre9ue sa mannce de '-! ori in (" ore inainte de alimentarea copilului =
Se vor ocoli produsele alimentare& care pot atri9ui laptelui gust sau miros neplacut #ceapa& usturoi&
otet& ardei iuti etc5$$=
/ste indispensa9il si un regim sanatos al zilei& din care nu vor lipsi plim9arile la aer li9er& somnul suficient #nu
mai putin de 8 ore in cele ("$5 /fortul fizic va fi dozat5Se va respecta igiena minilor& glandelor mamare&
corpului #este suficient un dus dimineata si seara& iar minile necesita o spalare ct mai frecventa$5
,e ntreaga perioada de sarcina si de lactatie nu este recomandat aconsumul de alcool& fumatul& care pot avea
efect negativ asupra lactatiei5
ntarcatul, conform recomandarilor actuale ale OMS se face nu mai de'reme de " ani, alimentatia naturala fiind
posibila si mai mult. Intarcatul se face treptat, la copilul sanatos si preferabil nu in peroada de arsita pentru a
reduce riscul de fenomene dispeptice. 9u se recomanda intarcarea brusca, asociata cu o trauma psihologica
(schimbarea locuintei, absenta mamei de acasa%. +aca intarcatul copilului s)a facut treptat, nu 'a fi greu de
inlocuit ultima portie de lapte matern cu un alt tip de lapte, iar mama nu 'a a'e incomoditati cu s&nii.

;oate mamele, chiar si acele de o nutritie scazuta sunt in stare sa produca

suficient lapte si de otoate
corespunzatoare.Cu calitate ce poate
acestea, asigura
rezer'ele decopilului
substantesugar o dez'oltare
nutriti'e fizica
se 'or epuiza,
iar acesta se 'a rasfr&nge negati' asupra laptelui, daca inter'alul dintre nasteri
este scurt si nu a fost timp destul pentru refacerea rezer'elor. Mai mult dec&t at&t,
eista date, care indica, ca rezer'ele insuficiente de grasimi la mama 'a scadea
continutul lor in lapte. >eesind din cele epuse, pentru a asigura un continut optim
1"
si o calitate adec'ata a laptelui matern, fara a supune riscului sanatatea mamei,
este important de a tine cont de unele recomandari de alimentatie, care sunt in
egala masura necesare si in perioada de sarcina si in cea de lactatie0
1. Continutul de calorii in "# ore se 'a ma*ora cu 2:: ! 1 ::: si 'a constitui:
7:: ZZ[l 5
". Continutul de proteine se 'a ma*ora cu : ! #:g si 'a constitui nu mai putin de
11: ! 1": g4 "# ore ( din care $: ! 2: K 'or fi cele de srcine animala % 5
. Se 'a magora si cantitatea de lipide consumate in "# ore ( 1:: ! 1": in "# ore
%, din5 care : ! 7 K 'or fi 'egetale,iar glucidele 'or constitui #7: ! 7::g4"#
ore%
#. Se 'or consuma zilnic cantitati suficiente de legume si fructe 5
7. ichidele suplimentare in "# ore 'or constitui 1)" litri, insa nu este necesar de
a consuma contrar dorintei, deoarece lichidele suplimentare nu maresc
lactatia 5
$. >egimul de alimentare al mamei trebue sa fie concordat cu regimul de
alimentatie a copilului. Mama trebue sa man&nce de 7)$ ori in "# ore inainte
de alimentarea copilului 5
 2. Se 'or ocoli produsele alimentare, care pot atribui laptelui gust sau miros
neplacut (ceapa, usturoi, otet, ardei iuti etc.%% 5
ste indispensabil si un regim sanatos al zilei, din care nu 'or lipsi plimbarile la
aer liber, somnul suficient (nu mai putin de 3 ore in cele "#%. fortul fizic 'a fi
dozat.Se 'a respecta igiena m&inilor, glandelor mamare, corpului ( este suficient
un dus dimineata si seara, iar m&inile necesita o spalare c&t mai frec'enta%.
?e &ntreaga perioada de sarcina si de lactatie nu este recomandat aconsumul de
alcool, fumatul, care pot a'ea efect negati' asupra lactatiei.

2?. &li!entatia arti"iciala. *rincipii de a#a in intoc!irea ratiei ali!entare a

sugarului
Necesitati in ali!entat arti"icial.
energie pentru copii in v<rsta de p<na la 1 an @@al=@g3 OMS3
&rsta,luni cesitatea,PPal4Pg &rsta,luni cesitatea,PPal4Pg
:,7 1"# )2 $ 7
)" 1 11$ )3 2 #,7
) " 1: ) 3 7
)# 1: )1:
)7 # )111: 1::
)$ 7 $,7 1" ) 11 1:#,7

In mediu necesitatile in energie pentru copii primului an de 'iata pot fi reprezentate

astfel0
pna la " luni 4%(0 - %(' HHalAFg=
" - luni4 %%' - %(' HHalAFg=
-%( luni4 %0' - %(0 HHalAFg5
Necesitati in energie pentru copii !ai !ari de 1 an @@al=2' ore OMS 3
&rsta,ani 9ecesitatea,PPal
baieti fete
) 1 1": 11$7
)$ # 1217 17#7

44
Consu!ul sca#ut de calorii.
+aca consumul de calorii e mai *os de necesitatile organismului in energie, scade acti'itatea fizica si4sau ritmul
dez'oltarii fizice. +aca deficienta 'a persista, se 'a dez'olta malnutritia protein)calorica. Consumul insuficient
de calorii poate deasemeni induce metabolizarea proteinelor (transformarea lor in energie% si, bineinteles, la
deficienta proteica.
Consu!ul inalt de calorii.
Consumul eagerat de calorii poate spori depunerea grasimilor si duce la masa corporala ecesi'a.
5ensitatea energetica.
a copiii sugari si de '&rsta frageda densitatea energetica a produselor consumate are o deosebita importanta,
deoarece necesitatile in calorii la aceasta '&rsta depasesc de " ) ori necesitatile adultilor.
0actorii care in"luentea#a densitatea energetica a produselor ali!entare.
-rasimiEahar apte <rec'enta
(% (% matern alimentarii
( (
l *
+ensitatea energetica a alimentelor complementar
()% t iscozitatea
8pa I alimentelor
complementare
+upa cum e indicat in chenar, se mareste densitatea energetica prin continutul de grasimi, zahar, lapte matern,
alimentare frec'enta si se scade prin 'olumul marit de apa sau 'iscozitate sporita (mult amidon% a alimentelor.
a asimilarea energetica influenteaza si 'oluumul functional (fiziologic% al stomacului, care reprezinta acel
'olum de alimente, care poate fi in mod normal ingerat de copil. olumul functional depinde nu numai de
'olumul anatomic al stomacului, dar si de 'iteza de e'acuare din stomac al continutului de alimente. +aca
densitatea energetica a alimentelor e *oasa pentru satisfacerea ne'oilor energetice, copilul necesita un 'olum
alimentar mai mare, care poate depasi 'olumul functional al stomacului.
olumul functional al stomacului este estimat la aproimati' : ml4Pg de masa corporala pentru copii sugari.
+i'erse alimente au o densitate energetica diferita0 o densitate energetica mare o are carnea si pestele gras.
Insa,
si caredeare
regula, hranamare
un 'olum folosita ca complement
si 'iscozitate se bazeaza
si, respecti', pe un produs
o densitate principal
energetica *oasa.bogat in carbohidrati
Ca eemplu (glucide%,
poate ser'i
terciuri de crupe, care au o densitate foarte *oasa (:,7 PPal4Pg%, daca sunt preparate fara lapte si grasime.
8daugarea apei in scopul micsorarii 'iscozitatii si imbunatatirii digerarii lor inca mai mult le scade densitatea
energetica.
Necesitati proteine:
Consumul de energie
)t
4
\ 1) luni0 ",7 )","7g4Pg4zi
#)1" luni0 ",: )1,7 g4Pg4zi
1 )7 ani0 1," )1,1 g4Pg4zi
Sugarul necesita #K din proteine sub forma de aminoacizi esentiali, copiii mai mari ) $K
Necesitati lipide
?entru sugar0 ,7)$g4Pg4zi
1) ani0 #,7g4Pg4zi

# ani
Se si mai mult
recomanda ) "g4Pg4zi.:K, optimal #:)7:K din necesitati energetice ale sugarului si copilului mic
ca minimum
sa fie satisfacute pe contul lipidelor, iar dupa " ani ni'elul optim sa fie :K din care mai mult de 1:K
pe contul lipidelor nesaturate sau polinesaturate.
Necesitati glucide
?entru sugar0 12g=@g=#i
Celelate '&rste0 1Ag=@g=#i
+upa '&rsta de " ani $:K din necesitatile energetice trebuie satisfacute pe contul glucidelor, din care
1:K sa fie carbohidrate simple. Cetoza rezulta in cazul c&nd densitatea energetica a glucidelor este sub
1:K
Co!poneta ali!entelor co!ple!entare
8nterior au fost epuse componentele nutriti'e principale ale hranei de orice fel ( proteine, glucide, grasimi,
energie%, precum si influenta pe care o eercita asupra frec'entei alimentarii cantitatea de lapte matern consumat
sau densitatea energetica a alimentelor complementare. ?entru a forma o ratie alimentara adec'ata necesitatilor
si psibilitatilor digesti'e ale copilului sugar este ne'oie de tinut cont0
de densitatea energetica a hranei complementare si frec'enta alimentarii depinde faptul, in ce masura
copilul isi 'a acoperi ne'oile sale de energie si substante nutriti'e5
de odiponiilitatea produsului sau a substantei, care determina ce cantitate de substanta 'a fi
asimilata de facto.
Brana complementara e necesar sa intruneasca urmatoarele caracteruistici0
sa fie bogata in energie, proteine, micronutrienti si
sa aiba o consistenta, care ii 'a permite copilului sa o consume mai usor. 5ensitatea energetica a
hranei complementare poate fi imbogatita prin adaugare de ulei 'egetal, unt sau margarina, dar acestea,
la r&ndul lor, 'or micsora densitatea proteinelor si micronutrientilor. +in acesta cauza este recomandabil
in acest scop de a adauga in complement( mai cu seama cel bogat in amidon% a laptelui( lapte matern,
 amestec lactat adaptat sau putin lapte de 'aci sau amestec acidofil%, care imbunatatesc calitatea
proteinelor si densitatea ingredientelor nutriti'e esentiale.
6iodisponiilitatea si densitatea sustantelor nutritive la unitatea de energie este diferita in functie de
produs. 8stfel, produsele de origine animala la o unitate de energie contin asa substante ca 'itamina 8,+ , , A
", A 1", Ca, En in cantitate mai mare .
47
Continutul de fier in unele produse ( ficat, carne, peste% este inalt, iar in altele (laptele si produsele lactate% ) *os.
;otodata 'itaminele A 1, A $, C, acidul folic se contin in cantitati mai mari in produsele 'egetale, iar unele din
ele, ca boboasele si porumbul, sunt bogate si in fier. In general biodisponibilitatea mineralelor din produsele
'egetale este mai *oasa ca in cele de srcine animala.
>atia alimentara cu biodisponibilitate mare contine produse 'ariate , contin&nd cantitati importante de boboase ,
produse bogate
substantelor in 'itamina
nutriti'e C si putina
este compusa carne din
de obicei sau peste. >atia
cereale, alimentara
boboase, cu biodisponibilitate
legume)radacini scazutaetc.%,
(morco', sfecla a cu
cantitati foarte mici de carne, peste sau produse bogate in 'itamina C.
Cronologia orientativa si cantitatea ali!entelor co!ple!entare
*rodusele in gr.3 = v<rsta in luni ! ) 8 %0-%(

Suc de "ructe '0 '0 '0 '0 '0

,ireu de fructe '0 '0 '0 '0 '0

Drnza#$cascaval "0 "0 "0 "0 '0
%
2al9enus %A( %A( %A(
,irei de legume !0-80 %G0 %'0 %!0 %!0
nt ( G " ' '
lei
vegetal %-%&' ( (&' (&' G

1erci
decrupe %0-!0 %'0 %!0 %80 %80

Carne
tocata '-(0 (0 (0 G0
3icat '-(0 (0 (0 G0
,ine G-' ' %0
,esmeti G-' ' %0
Discuiti G-' ' %0

)A. Clasi"icarea a!estecurilor lactate "olosite in ali!entatia !i%ta si arti"iciala.

Clasi"icarea "or!ulelor de lapte
ista mai multe clasificari ale formulelor de lapte in functie de principiul, dupa care s&nt repartizate0
+upa gradul de adaptare0
1. 9e adaptate (YClasice%
". ?artial adaptate
. 8daptate (Yumanizate, maternizate%
47
?reparate speciale (terapeutice, dietetice%
+upa '&rsta, la care s&nt indicate0
#. +e start (complete%
pentru prematuri
pentru nou)nascuti la termen
7. +e continuare (de di'ersificare%
a3 +upa particularitatea tehnologica de pregatire0
1. +ulci
". 8cidulate (fermentate%
+upa sursa proteinelor0
1. +in lapte de 'aca
". +in soia (Ylapte 'egetal%
. +in carne (rareori folosita in acest scop%
+upa particularitatea compozitionala0
1. <ara lactoza sau cu cantitatea redusa de lactoza

". Cu
. Semicremate sau degrasate
continut sporit de lipide
#. Cu continut sporit de proteine
7. Cu continut sporit de oligoelemente, 'itamine etc.
$. <ara gluten
2. <ara fenilalanina
&vantaele "or!ulelor de lapte adaptate
1% Sunt preparate superioare celor clasice5 inlocuesc cu succes laptele uman in primele luni de 'iata .
"% Concentratiile de lipide, glucide, proteine si minerale din formulele adaptate s&nt apropiate de cele din
laptele uman
% -lucidele sunt reprezentate eclusi' prin lactoza
#% <ormulele adaptate aduc pentru rinichii copilului o sarcina osmotica si B apropiata de laptele uman
7% ?rin folosirea lor se e'ita infometarea prin restrictie de lipide, insetarea prin eces de glucide,
suprasolicitarea metabolica hepatorenala
$% 9i'elul scazut de cazeina din formulele adaptate duce la corectarea raportului proteine din zer4cazeina ,
apropiindu)l de laptele uman .
2% <ormulele adaptate au continutul de aminoacizi esentiali apropiat de cel din laptele uman (prin adaos de
zer demineralizat%
3% >aportul acizi grasi saturati4acizi grasi nesaturati din formulele adaptate este apropiat de cel din laptele
uman (#7477%, realizat prin adaos de grasimi 'egetale.
% <ormulele adaptate s&nt suplimentate cu 'itamine si fier, conform ratiilor dietetice recomandate.
+e mentionat, insa, ca oric&t de sofisticate nu ar fi noile tehnologiii de adaptare, nici odata aceste formule nu
'or putea fi ideale si nu 'or putea inlocui cu ade'arat laptele matern din simpla cauza, ca ingredientele, din care
se prepara, apartin altor specii, diferite de cea umana, iar posibilitatile maime de adaptare tin, practic, in
eclusi'itate de factorii alimentari. <actorii imunitari si ceilalti, specifici speciei umane, sunt imposibil de
fabricat artificial.

)A.Clasi"icarea a!estecurilor lactate "olosite in ali!entatia !i%ta si arti"iciala

ista mai multe clasificari ale formulelor de lapte in functie de principiul, dupa
care s&nt repartizate0
8. +upa gradul de adaptare0
1. 9e adaptate (]Clasice%
". ?artial adaptate
. 8daptate (]umanizate, maternizate%
#. ?reparate speciale (terapeutice, dietetice%
A. +upa '&rsta, la care s&nt indicate0
1. +e start (complete%
a% pentru prematuri
b% pentru nou)nascuti la termen
". +e continuare (de di'ersificare%
C. +upa particularitatea tehnologica de pregatire0
1. +ulci
". 8cidulate (fermentate%
+. +upa sursa proteinelor0
1. +in lapte de 'aca
". +in soia (]lapte 'egetal%
. +in carne (rareori folosita in acest scop%
. +upa particularitatea compozitionala0
1. <ara lactoza sau cu cantitatea redusa de lactoza
". Cu
. Semicremate sau degrasate
continut sporit de lipide
#. Cu continut sporit de proteine
7. Cu continut sporit de oligoelemente, 'itamine etc.
$. <ara gluten
2. <ara fenilalanina
)1&li!entatia copilului !ai !are de un an. Notiune despre dieta prudenta.
In perioada 1) ani se impun modificari in alimentatia copilului care trebuie sa fie c&t mai 'ariata, estetic
prezentata, iar meniul sa fie alcatuit in functie de gradul de dez'oltare si preferintele copilului.
Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul.
Se recomanda ca cel putin o masa pe zi sa fie ser'ita impreuna cu intreaga familie, aceasta fiind o modalitate
de cunoastere si interactiune reciproca.
Nevoia de licide la aceasta v<rsta este de 12 !l=@g=#i.
Nevoia de:
- proteine ; 2,-) g=@g=#iB
-- lipide
glucide; ;'- g=@g=#iB
1A-12 g=@g=#i.
Necesarul de calorii la aceasta v<rsta este de (A-1AA cal=@g=#i.
/aptele de vaca nu va depasi AA !l=#i.
Se 'a e'ita supraalimentatia cu glucide care predispune la carii dentare.
Copilul 'a primi mese principale si doua gustari0
Masa de di!ineata 'a cuprinde "7: ml lapte de 'aca cu p&ine cu unt, gem 4 miere de albine, br&nza telemea,
ou, sunca slaba.
Masa de pr<n# ! cea mai importanta, 'a fi compusa din trei feluri0
- felul I ! supa sau ciorba de zarza'at sau carne, cu legume pasate5
) felul II carne tocata de pasare, 'ita (in medie 7: g%, sub forma de perisoare, p&r*oale, rulada, cu sos sau
garnitura de legume. Carnea de porc slaba se recomanda dupa '&rsta de " ani. Se contraindica carnea de
berbec sau miel care se digera mult mai greu.
) felul III ! desertul 'a fi constituit din compot, pra*itura de casa.
a sf&rsitul mesei se 'or oferi 1::)17: ml apa.
Masa de seara 'a fi compusa dintr)un prim fel (budinca, salate de legume, omleta, papanasi% si un al doilea fel
care 'a contine "7: ml lapte sau iaurt cu p&ine sau biscuiti.
Cele doua gustari ! de la ora 1: si 12 'or fi alcatuite in general dinfructe si compoturi.
8dministrarea fortata de alimente este cauza anoreiei psihogene, desint&lnita in familiile cu copii
hiperprote*ati.
&li!entele inter#ise la aceasta '&rsta sunt0
) alimente care pot pro'oca aspiratie0 nuci, alune, fructe cu s&mburi, seminte, floricele de porumb, cartofi
pra*iti, telina cruda, peste cu oase,bomboane5
) dulciuri0 pra*ituri cu crema, cereale cu zahar, bauturi racoritoare cu arome artificiale de fructe5
) alimente greu de digerat0 c&rnati, carnea de oaie, '&nat sau conser'ata m&ncaruri pra*ite4grase, condimente5
) mazarea, fasolea boabe, 'arza se pot introduce in alimentatie dupa '&rsta de " ani5
 ) alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola.

)'.5iagnosticul si principiile de trata!ent al ronsitei acute la copii:

Se bazeaza pe datele anamnestice,tabloul clinic specific,modificari paraclinice. plorarile 'irusologice
precizeaza etiologia bronsitei acute.

+iagnosticul diferenciat se face cu0

a.pneumonia
b.muco'iscidoza
c.corpi straini

;ratamentul0
1.>epaus la pat in perioada febrei ") zile,dupa normalizarea temperaturii corporale.
".+ieta cu produse lactate si 'egetale, si ecluderea ingridientelor etracti'e si alergice.
.Interferon leucocitar.In primele " zile :."7 ml in ductul nazal la fiecare 1.7)" ore. In caz de infectii
adeno'irotice se administreaza dezoiribonucleaza in fiecare narina )# picaturi.
#.In caz de hipertermie) antipiritice conform 'irstei.
7.Mucolitice in caz de tusa uscata, la ameliorarea tusei se indica epectorante.
$.;erapia de sustragere ! sinapisme pe cutia toracica, frectie cu unguent de calendula, etc.
2. itaminoterapia ! (C, A1,A"% per os in doze ma*ore de ") ori
3.8ntihistaminice la pacienti alergici.
.;erapia cu antibiotic nu este indicate.

). *neu!onia acuta neco!plicata la copii.$tiologia , taloul clinic

&gentii etiologici ai ?neumoniei la copii conform 'irstei
1 luna ! $ luni
S.aureus
.coli si alta flora intestinala gram negati'a
>S)'irus, 'irus p aragripal, adeno'irus
ChlamXdia trachomatis, M.pneumoniae
St.pneumoniae si B.influenzae (rar, aproimati' 1:K%
$ luni ! 2 ani
St.pneumoniae
B.influenzae
M.pneumoniae, C.pneumoniae (H1:K%
2 ! 17 ani
St.pneumoniae
M.pneumoniae, C.pneumoniae

aloul clinic
;usea, persistent, atit ziua cit si noaptea,poate depasi 2)1: zile
+ispneea de tip epirator,
Starea toica (refuzul hranei, paliditate facies toic cu oPii incercanati, cefalee, astenie, diaree, 'arsaturi episodice, febra%
Sindromul febril(3), p4e depasi ") zile
+urerea toracica( dur. Intense sub forma de *unghi%
;ahipneea(la sugar mic0 $: resp4min5la sugar "luni)1"l07: resp.4min5 la copil 1)7ani0#: resp4min%
;ira*ul cutiei toracice
Cianoza
Manifestari Casculare sunt determinate de reducerea schimbului de gaze in plamini0 tahicardie, ;8 scazuta, edeme, cianoza
8uscultati'0 respiratie aspra cu epir prelungit

$. +iagnosticul si principiile de tratament a pneumoniei acute.

+iagnosticul
namneza
 storicul 9olii
/:amenul o9iectiv
nvestigatii o9ligatorii
amenul eplorati'e0
hemograma (in infectiile bacteriene leucocitoza 1:1:4l, cu neutrofiloza, de'ierea formulei leucocitare in stinga, ma*orarea SB
":mm4ora. In infectiile atipice leucocitele in limitele normei, se atesta SB accelerat%
sumarul urinei= 9acteriologia sputei= radiografia cutiei toracice= pulso:imetria se efectueaza la orice copil cu tahipnee sau
semne de hipo:ie= investigatii recomanda9ile= spirograma
e:amenul serologic specific MXcoplasma pneumoniae, MXcoplasma hominis, ChlamXdia pneumoniae
+iagnosticul diferential ?neumonia nozocomiala5 Aronsita acuta obstructi'a5 Aronsita acuta5 ;uberculoza pulmonara

Prinipii de trat/
Ma*oritatea sugarilor si copiilor mici cu pneumonie necesita internare in spital pentru perioada de instalare a efectului curati' cu

transferarea
?ozitionareaulterioara
copilului0l in
aunpat
regim al stationarului
cu trunchiul de domiciliu,
mai ridicat unde copilul
si schimbarea pozitieieste prote*at
fiecare de suprainfectie
1)" ore, asezindu)l insidecubit
infectii lateral
nozocomiale.
drept si sting,
pentru a e'ita staza pulmonara.
>egim hidric0 optimizat la gradul de deshidratare produs de febra, tahipnee, transpiratie ! prioritate la lichide orale.
1ratament simptomatic4 restabilirea permiabilitatii cailor aeriene, fluidificarea secretiilor, *ugularea sindromului febril.
1erapia anti9acteriana. ;ratamentul etiotrop este decisi' pentru e'olutia clinica a pneumoniei bacteriene la copil si programarea tacticii
de administrare a antibioticelor necesita o a*ustare ideala la0
) calitatile factorului etiologic
) particularitatile clinice ale bolii
) 'irsta copilului
) asocierea complicatiilor morbide
) caracteristicele preparatului antibacterian (farmacocinetica, farmacodinamica%, afectele ad'erse ale preparatului farmacologic
) tratamentul precedent (pina luni% cu preparate antibacteriene (poate fi cauza antibiorezistentei a agentului patogen% ) calea orala de
administrare a remediilor antibacteriene este eficienta si singura la ma*oritatea copiilor cu pneumonii comunitare cu e'olutie
usoara4medie
) daca copilul necesita administrarea i4m a medicatiei antibacteriene, atunci el necesita si spitalizare

2. ?rofilaia afectiunilor respiratorii la copii

Metode de profila0ie a infetiilor re%piratorii1

ne%peifie
regimul rational al zilei0 plimbari zilnice la aer curat, somnul de zi, gimnastica, e'itarea oboselii0 reducerea 'izionarii tele'izorului,
*ocurilor la computer
pre'enirea starilor de stres la copil0 pedeapsa fizica sau ecesul in pedepse poate fi cauza micsorarii rezitentei organismului copilului
fata de infectii
e'itarea locurilor aglomerate si a contactelor cu persoanele bolna'e de infectii respiratorii
regimul de masca pentru familie cu pacient bolna' de infectii respiratorii si utilizarea locala =ng.Oolini :,"7K nazal
reducerea riscului de imbolna'ire a copilului prin aerisirea incaperilor, folosirea lampelor bactericide
alimentatia rationala si bogata in 'itamine (fructe si legume proaspete care contin 'itamina C si 80 mar, agris, catina alba, coacaza
neagra si rosie, zmeura, capsuna, portocala (in cazul lipsei alergiei la copil%, merisor, morco', patrun*el, do'leac, 'arza, si altele,
poli'itamine0 'itamina 8, C, , grupa A%
tratamentul maladiilor de fon0 anemia, rahitismul, dermatita alergica
profilaia helmintiazelor
fortificarea organismului prin masuri de calire0 calirea cu aer, bai de soare, procedure ac'atice (cu apa%
profila0ia %peifia
'accinarea antigripala

'accinarea
accin antibacteriana0
antigripal 'accine
este recomandat antipneumococic, 'accin
pentru0 B.influenzae
copii frec'ent bolna'i de infectii 'irale acute
copii cu boli cronice somatice
copii scolari
copii institutionalizati
accin antipneumococic este aplicat in urmatoarele grupe0
copii cu asplenie congenitala sau la copii care au suportat splenectomia
copii cu neutropenie, limfogranulematoza
copii cu deficit de complement
maladii cronice bronhopulmonare (boala bronsiectatica, bronsita cronica%
 insuficienta renala cronica
diabet zaharat
malformatiile congenitale de cord, dobindite

''.*&IC9/&I&I/$ &N&OMO-0IDIO/OGIC$ &/$ SIS$M9/9I

H$M&O*OI$IC
Sistemul hematopoictic consta din partea centrala (organele hematopoietice% si partea periferica
(singele%. S&ngele impreuna cu limfaeste partea lichida a organismului, care contacteaza cu toate
organele ti tesuturile din organism, asigur&ndu)le cu oigen si alte substante nutriti'e si eliber&ndu)le
de deseuri metabolice.
olumul total de s&nge in diferite perioade ale 'irstei0
^
^ 9ou)nascuti ^ costituie
4^ ani ^ constituie 3K1#K din greutatea
din greutate corpului (1#: ml4Pg%5
(3:ml4Pg%5
^ 7)1" ani ^ constituie 2^K din greutate (2:ml4Pg%5
a adulti singele constituie 2K din greutatea corpului, ceea ce este echi'alent cu 7 litri.
SI9- consta din partea lichida (plasma% si clementele figurate0 eritrocitele, leuco)cilele,
trombocitelc, reticulocitele etc. <iecare din aceste elemente celulare poseda functii speciale,
schimbindusi structura in acest sens. in componenta plasmei intra0 apa, proteine, lipide, glucide, micro)
si imcroelemente, fermenti, hormoni, 'itamine, etc.
3unctiile principale ale singelui4
^ 8sigura organismul cu oigen ti alte produse nutriti'e5
^ 8sigura mentinerea homeostazei5
^ 8sigura imunitatea pasi'a si acti'a a organismului prin tagocitoza si alte reactii imune5
^ 8sigura organele si tesuturile cu hormoni, termenii, 'itamine etc5
^ libereaza organismul de diferite deseuri metabolice.
Eematopoieza intrauterina
Bemalopoicza
hematopoietice.prezinta un proces de formare si maturatie a celulelor sang'ine in organele
ritropoicza este procesul de formare a globulelor rosii.
Bematopoieza la embrionul uman incepe foarte timpuriu din a )a saptam&na de dez'oltare. ?rimele
celule sang'ine sunt megaloblastele, ce contin Bb embrionara, sintetizate de insulitele sang'ine ale
sacului 'itelin.
+e la a 7^$)a saptam&na de dez'oltare hematopoieza se produce in ficat si continua p&na la a 7^2)a
luna de dez'oltare intrauterina. +in a 3)a saptam&na de dez'oltare hematopoieza incepe in splina,
timus, foliculii solitari, madu'a rosie a oaselor, ganglionii limfatici. Bematopoieza 'iscerala incepe sa
regreseze in lunile a $^2. +in a 1:)a saptamina de 'iata intrauterina hematopoieza incepe in madu'a
osoasa si ramine sediul de baza al producerii elementelor figurate din luna a $)a a dez'oltarii
intrauterine, din moment ce ficatul isi
pierde aceasta functie. in prima perioada a dez'oltarii intrauterine in s&ngele periferic predomina
elementele tinere ale s&ngelui0 eritroblaste, rnieloblaste, promielocite, normoblaste etc. In a ")a
*umatate a dez'oltarii intrauterine predomina elementele sang'ine mature.
Eematopoieza postnatala #e:trauterina$
Organele hematpoietice postnatale sunt0
^ Madu'a osoasa5
^ ;imusul5
^ Splina5
^ -angliona limfatici5
^ 8glomerarile limfoide intestinale.
Madu'a oso*sa este principalul rezer'or de formare a elementelor figurate sang'ine0 hematii,
trombodte si 2:K de leucocite, restul :K se formeaza in tesutul limfoid si sistemul reticulo)
endotelial. a nou)nascuti hematopoieza are loc in madu'a rosie a tuturor oaselor. +upa '&rsta de $
luni madu'a rosie incepe sa se transforme in madu'a galbena si dupa 1" ani hematopoieza are loc doar
in oasele plate, unde s)a pastrat madu'a rosie0 coaste, stern, 'ertebre, pel'isul, epifizele proimale ale
oaselor tubulare%. imfopoieza are loc in sistemul limfatic0 ^ ganglionii limtatici, splina, foliculii
solitari, nodulii ?eXer. Mono)citele se produc in aparatul reticuloendotelial (endoteliul 'aselor
sang'ine, 'asele limfatice, splina, suprarenale etc.%. +aca la copil apar focare de eritropoieza in ficat,
splina, rinichi, se suspecteaza o patologie foarte se'era a singelui.
Compozitia singelui periferic

Compozitia
nascuti singeluicantitatea
este marita in diteritedeperioade ale copilariei
hemoglobina diferafiind
si eritrocite, atit generate
cantitati'decithipoia
si calitati'. a nou)
fiziologica
intrauterina (Bb atinge 13:^"#:g4l, ritrocitele ^ $ 1:_)%. Ca urmare in organism apare starea de
hiperoie, care influenteaza la micsorarea eritropoetinelor si respecti' a eritropoiezei. ?este 7^2 zile
hemoglobina scade si atinge 1"7^17g4l iar eritrocitele #^7 iO__4l. Ca rezultat al hipoiei
intrauterine in singele periferic sunt eliberate
forme tinere de eritrocite0
^ 8nizocitt ^ eritrocite de diterite forme5
^ ?olicromatofile ^ coloratia de diferita intensitate a eritrocitelor5
^ Macrocite, microcite ^ eritrocite cu diametru mare sau mic5
^ 9ormobluste, eritroblaste ^ eritrocite cu nucleu5
^ >eticidodte ^ eritrocite nediferentiate.
+eoarece durata 'ietii unui eritrocit la nou)nascut este de 1:^1" zile (la adult^ 1": zile%, indata dupa
nastere are loc distrugerea intensa a lor cu eliberarea de bilirubina, care poate genera la unii copii
icterul fiziologic. a 'irsta copilului de o luna elementele tinere de eritrocite dispar in afara de
reticulocite, care se pastreaza
al'eolelor pulmonare la toate in limitele
celulele de 7^$ K. ritrocilele
organismului, (ransporta oigenul
asigurind metabolismul acestora,deconcomitent
la ni'elul
e'acueaza bioidul de carbon ^ o functie esentiali pentru mentinerea 'ietii. ritrocitul se maturizeaza
in madu'a osoasa pina la reticulocit, care, nimerind in patul 'ascular in decurs de l^" zile, de'ine
eritrocit matur. In componenta eritrocitelor intra proteine, glucide, 'itamine, diferite metale si
aproimati' 1:: de fermenti. Cantitatea de trombodte la nou)nascut constituie 17:^#:: IOI,
ulterior se stabilesc la limitele 1$:^$: lO_4l. le participa
impreuna cu factorii coagularii la pre'enirea hemoragiilor. 9umarul lor sporeste in metastazele
maligne, in amiloidoze sau in hemoragii. Sunt unele particularitati si in formula leucocitara.
eucodtele sunt elementele de baza implicate in mecanismele de aparare ale organismului impotri'a
agresiunilor biologice (microbi, 'irusi, fungi%. a nou)nascut leucocitele constituie 13^"7,: 1:41,
apoi se micsoreaza pina la $^1" 1:41. indata dupa nastere difera si calitatea leucocitelor, ce eplica
formarea imunitatii copilului.
a nou)nascut in formula leucocitara predomina neutrofilele ($:^2:K%, limfocitele fiind :^#:K.
9eutrofilele sunt celule care asigura fagocitoza (de e. Curata plagile de puroi%. imfocitele au functia
de a fia toinele
limfocite si a forma
sunt in singele anticorpi.
periferic, Cu citlorcopilul
numarul este mai
se mareste si infrec'ent bolna' cucuatitproteine,
snpraalimentatia mai multe
mezeluri.
+e asemenea
in caz de anomalii de constitutie numarul de limfocite predomina cantitatea de neutrofile. Incepind cu
ziua a " de 'iata neutrofilele se micsoreaza iar limfocitele cresc si la a 7 zi numarul lor se egaleaza
(prima incrucisare%. +upa 'irsta de un an neutrofilele cresc, respecti' se micsoreaza numarul
limfocitelor si la 'irsta de 7 ani iarasi are loc egalarea lor (a ")a incrucisare%.
ozinofilelc se considera celule dereticatoare ^ cresterea histaminei in organism stimuleaza actiunea
acestora.
Sistemul limfatic este compus din ganglionii limfatici, toliculii Bmfoizi. -anglionii liinfatici (in numar
de 7::^2::% la nou)nascut sunt de dimensiuni diferite (au diametrul de ^$ mm%, sunt de forma
rotunda sau o'ala, insa au functia imperfecta. +ez'oltarea lor continua pina la 'irsta de 1:^1" ani,
apoi regresea4a. -anglionii limfatici sunt organe unde se produc liin*ocite si celule plasmaticc, care
secreta imunoglobuline.
i au functia)
^ de neutralizare a toinelor
^ sunt organe hematopoietice
^ produc anticorpi.
a nou)nascuti ganglionii limfatici nu se palpeaza, in norma la un copil mai mare se palpeaza #^7
grupededemei,
bob ganglioni limfaticiindolori,
moi la palpare, (occipitali, cer'icali,
mobili, submandibulari,
nu adera intre ei si niciailari, inghinali%
cu tesuturile de marimea
adiacente. unui
a copilul
sanatos nu se palpeaza urmatoarele grupe de ganglioni limfatici0 supra) si subcla'iculari, toracali,
cubitali.
Inspectarea copilului. ?entru afectiunile sistemului hematopoietic sunt importante urmatoarele0
^ Coloarea tegumetelor, mucoaselor5
^ ?rezenta eruptiilor posibile (echimoze, petesii%5
^ Marirea ganglionilor limfatici periferici5
^ Bcpatosplcnomegalia.
?alpatia. ?rin aceasta metoda de eaminare se pot identifica durerile.din partea sistemului osos
(leucemii% sau defecte ale oaselor plate, etc.
Splina in conditii normale nu se palpeaza. ?entru a de'eni palpabila dimensiunile ei trebuie sa se
dubleze.
6.Particularitatile anatomo fziologice a sistemului imun la copii.

/rimordiile sistemului imun sunt apreciate la embrion in a ; saptamina de dezvoltare

intrauterine la care se detecteaza limocitele-&. La embrionul de 1 saptamini de sarcina
e deja prezent timusul si incepind de la aceasta virsta gestationala pot aparea reactiile
de respingere a transplantului avort spontan. La 1! saptamini in organismul atului deja
se determina limocite -2, iar la < saptamini atul are capacitatea de a sintetiza toate %g.
dar cel mai eectiv sintetizeaza %g'. La nou-nascuti mecanismele de protectie impotriva
inectiei include actorii nespecifci ca agocitoza si reactia cu intereroni. %nteractiunea
actorului lizozima, properdina si complementul. %munitatea celulara la nou-nascuti e
imatura , scazuta dar %g' se sintetizeaza usor si spre virsta de ani atinge nivelul
adultilor. La nou-nascuti este insufcienta productia de %g9, sinteza carora se intensifca
catre sfrsitul 1 an de viata. (oncentratia %g9 atinge nivelul maturilor lavirsta de ani.
5ou-nascutii sintetizeaza insufcienta %g*, sintenteza acestora se activeaza dupa -! ani
si atinge adult la 14 -1 ani. %g$ la nou-nascuti sintetizata suQcient, maximum de sinteza
a acestor %g revine la virsta de 7-; ani, apoi scade treptat, cel mai mult catre virsta
pubertara.

7.Perioadele critice de dezvoltare a imunoreactivitatii la copii

La actiunea antigenelor in acesata perioada duce la o reactie paradoxala sau

neadecvata. /erioadele critice sunt:

% perioada este cea a nou-nasctitului

%% perioada este de la 4-7 luni

%%% perioada este de al 1- ani

%" perioada de 4-7 ani

" perioada la 1-1 ani

Perioada nou-nascutului- in acesta perioada copilul prezinta o rezistenta scazuta la

@oraconditionat patogena purulenta9ram negative. $ characteristic predispozitia la
generalizarea procesului inilamator. starii septice e sporita sensibilitatea la inectii virale,
contra carora nu e protejat de anticorpii materni. Perioada de la 4-6 luni - scade
imunitatea pasiva ca rezultat al catabolismuiui anticorpilor malerini, creste activitatea
limocitelor & -helper. se produce %g', care nu poate pastra memoria pe iun timp mai
indelungat, se produce o cantitate insufcienta de %g9. scade %g*. /redispozitia lainectie
respiratorie virala acuta, pneumonii, etc.

Perioada 1-2 ani ) creste contactul cu mediul ambiant. 3e pastreaza raspunsul imun
primar %g'. insufcienta de %g9. %g*. 3e determina nerite, vasculite, inectii
respiratorii virale acute. + ". reactii alergice.

Perioada de la 4-6 ani - se produce a doua incrucisare in ormula alba a singelui.

(ontinutul limocitelor scade. (oncentractia %g9 si %g' corespunde adultului, este mea
insufcienta %g*. creste %g. 3istemul imun local este imatur. /redispunerea la boli
alergice , boli prin compleze imune, maniestari dc strai imunodefcitare tardive. 3e
determina multe boli comice de srcine poligemca.

Perioada 12-15 ani - puseul pubertar este insotit de scaderea masei organelor
limatice. 3timularea secretiei androgenilor duce al inhibarea imunitatii celulare si la
stimularea celei umorale. (ontinutul %g $ in singe scade. (reste in@uenta actorilor
nocivi umatul, xenobioticele asupra sistemului imun. (reste sensibilizarea la
micobacterii. 3e constata o noua crestere a recventei bolilor comice in@amatorii, boli
autoimmune si limoprolierative.

'.&"ectiuni cornice digestive la copii: gastroduodenita cronica si oala ulceroasa. $tiologie, !ani"estari
clinice, principii de diagnostic.
$tiologia
9erespectarea regimului alimentar.
Starile psihoemotionale.
Ma*orarea incidentei maladiilor alergice si infectioase.
+eprinderile 'icioase ale adolescentilor (tabagismul, alcoolul, toicomania, etc.%.
Infectiosi (bacteriile, 'irusii, fungii etc.%.
Chimici (corozi'ele, bila si sucul pancreatic etc.%.
;raumatici.
+ereglari imune.
Mani"estari clinice:
*ureri a9dominale ce pot fi cu caracter de puseu dureros in timpul4dupa masa, uneori cu caracter de crampe epigastrice.
la copiii mici se localizeaza in regiunea periombilicala,la copii mari se localizeaza in epigastru.
2returi postprandiale (in gastritele cronice nu este obligator asocierea lor cu 'arsaturile, care sunt specifice gastritelor acute%.
.arsaturi ce apar mai frec'ent dupa mese, e'acuarea continutului stomacal amelioreaza durerile.
Senzatie de plenitudine.
Senzatie de satietate.
Mani"estarile e%tradigestive sunt comune gastritei autoimune sau atrofice si formelor speciale de gastrita cronica0
gastrita Menetrier ! edeme si ascita5
gastrita alergica ! diaree, manifestari alergice (urticarie, bronsita spastica, astm%, edem angioneurotic5
gastrita flegmonoasa ) stare toica, cu abdomen acut, febra, frisoane, 'arsaturi ce contin mase purulente5
gastrita chimica ! sialoree si ulceratii buco)faringiene.
la copiii mari in epigastru.
*rincipii de diagnostic:
8naliza generala a singelui
8naliza generala a urinei
amenul materialelor fecale prin coproscopie
amenul coproparazitologic
amenul materialelor fecale la singe occult
amenul endoscopic
amenul ecografic al organelor interne
;este de e'aluare a infectarii cu B.pXlori

. *rincipiile de trata!ent si pro"ila%ia a"ectiunilor cornice ale tractului digestive la copii

rata!entul ne!edica!entos pre'ede respectarea regimului igienodietetic.

Regimul igienodieteti 0
Mese fractionate in #)7 prize4zi, cu efect de pansament, pre'enind inclusi' refluul duodenogastral.
Odata cu introducerea antisecretoriilor, regimurile antiulceroase de crutare mecanica si chimica sunt indicate doar in acutizari, si doar
pentru ") zile, dupa ce ratia alimentara se suplimenteaza cu pesmeti din piine alba, supe din crupe si legume, terciuri pasate, pireuri,
carne fina de pasare, peste (totul fiert%5 fructe coapte sau fierte, sucuri din fructe, lapte, omlete, budinci etc.
cluderea produselor si preparatelor ce stimuleaza secretia gastrica.
8sigurarea unui aport alimentar echilibrat, in special cantitati optime de proteine pentru acoperirea necesitatilor organismului in material
plastic si ameliorarea proceselor regeneratorii.

*ro"ila%ia a"ectiunilor cornice ale tractului digestive

,rofila:ia primara a bolilor digesti'e pre'ede e'itarea factorilor ce conditioneaza aparitia sau intretinerea acestora si ea este posibila in
cazul factorilor infectiosi si bolilor generale care afecteaza aparatul digesti', asociatiilor 'ariabile ale factorilor de mediu, alimentari si
comportamentali.
In cadrul profilaiei prmare se includ0regim de alimentatie normal resind din 'arsta si profesie, alimentatie bogata in microelemente
lipide, glucide, proteine, fructe legume, calitatea alimentelor, modul de preparare a alimentelor trebuie sa corespunda normelor, produse
alimentare naturale, respecatrea igienei personale, e'itarea stresului, respectarea unui mod sanatos de 'iata psiholigic, si nu in ultimul
rind eamenul medical profilactic care se realizeaza la cel putin *umatate de an, pentru a 'erifica starea generala a organismui, precum si
a organelor in parte, pentru a pre'eni maladiile in stadiile cit mai precoce.
,rofila:ia secundara pune accentul pe depistarea bolilor in stadiile cat mai precoce in scopul pre'enirii aparitiei complicatiilor. ?rin
cunoasterea precoce a bolilor, bolna'ilor si a grupurilor epuse la factori de risc identificati, realizeaza reducerea gra'itatii, a recedi'elor
si consecintelor acestora. =n rol important in cadrul acestui ni'el reprezinta cunoasterea simptomelor bolii, adica clinica acestora, care
este ma*ora in cadrul depistarii. =n alt lucru important este efecuarea screeningurilor la gra'ide, precum si la persoane care au a'ut in
familie cazuri de boala, in pofida aparitiei complicatiilor.
?rofilaia tertiara0

,rofila:ia tertiara, prin stabilirea restantului functional)dispensarizarea, prin obtinerea unui comportament de protectie si prin tratamente
(dieta, ape minerale% asigura e'itarea agra'arilor, complicatiilor

+. *articularitalile anato!o-"i#iologice ale siste!ului reno-urinar la copii.

?8>;IC=8>I;8;I 898;OMO)<IEIOO-IC 8 SIS;M==I 6C>;O>
Sistemul organelor ecretorii includ rinichii, care ecreta urina, precum si organele ce ser'esc la
acumularea si eliminarea urinei ^ calicele, bazinetele renale, ureterele, 'ezica urinara ti uretra.
>inichii indeplinesc mai multe functii, cea principala ^ reglarea si pastrarea mediului acido)bazic
constant(homeostazei% al organismului. Cele mai importante functii renale in pastrarea homeostazei
sunt0
^ ?astrarea continutului normal de lichide in organism5
^ ?astrarea continutului normal de electroliti si presiunii osmotice5
^ liminarea substantelor de deseu (ureea, creatinina, substante minerale si organice%5
^ >eglarea continutului normal de B.
Jn afara de aceasta rinichii indeplinesc functia de glanda endocrina0
i produceritropoictina
^ ?roduce rcnina ^ cu ^rolfactor
important in reglarea
stimulator tensiunii arteriale5
al eritropoiezei5
^ laboreaza chinine (urochinaze%, prostaglandine5
^ Sintetizeaza calcitriolii (forma cea mai acti'a a 'itaminei +%.
?rocesele de ecretie isi incep functia la embrion din a )a saptamina de dez'oltare intrauterina, cu
toate ca principalul organ ecretor la embrion si fat este placenta.
I.a momentul nasterii, organele ecretoare ale copilului sunt de*a formate si functioneaza bine, dar
poseda unele particularitati0
>inichii. Masa unui rinichi la nou)nascut e de 1:^1" g. si constituie 141:: parte din greutatea
corpului (la adult ^ 14"::%. a 'irsta de 7^$ luni masa rinichilor se dubleaza, la sfirsitul l an de 'iata
^ se tripleaza si la 'irsta de 17 ani masa rinichilor se mareste de 1: ori. >inichii cresc pina la 'irsta de
": ani. a nou)nascut rinichii sint situati cu o 'ertebra mai *os ca la adulti. Capsula lipidica a rinichilor
este slab dez'oltata, de aceea ei sunt mobili si se palpeaza mai usor decit la copiii mai mari. 8u forma
rotunda si nu de bob ca la adult. ;esutul rinichiului este foarte fin, stratul cortical este slab dez'oltat,
subtire spre deosebire de cel medular bine dez'oltat. =nitatea morfo)functionala a rinichiului este
nefronul.
glomeruliSe estimeaza
(tuburile ca fiecare
renale rinichi
si sistema are circa
de 'ase l mln.a
sang'ine%. de nou)nascuti
nefroni. 9efronul este alcatuit
glomerulii din foarte
sunt dispusi
compact unul fata de altul (7: la Icm_% decit la adult (2^3 la Icm%, de aceea suprafata de filtrare este
mica, ceea ce eplica filtrarea dificila in rinichi. +e aceea la copiii alimentati artificial in deosebi cu
lapte de 'aci, bogat in cazeina, filtrarea renala de'ine dificila cu retinerea sarurilor de natriu, apei si
formarea edemelor. 8mestecurile fermentate utilizate in alimentatia sugarului genereaza dez'oltarea
acidozei in organism.
Consecintele filtratiei dificile in rinichi
^ >etinerea natriului si a apei in organism5
^ 8cumularea apei in spatiile intercelulare si aparitia edemelor5
^ +ez'oltarea acidozei5
^ liminarea lenta a produselor toice, a medicamentelor.
uind in considerare aceste particularitati, parintilor se recomanda0
^ Sa nu ofere apa de baut sugarilor sub $ luni5
^ Sa alimenteze copiii cu amestecuri lactate adapdate la laptele matern5
7$
^ Sa utilizeze in alimentatia sugarului produsele fermentate pe un termen scurt sau in combinatie cu
cele dulci.
8bia dupa 'irsta de un an filtrarea urinei se apropie de cea a adultului. -lomerulii renali cresc mai
intens pina la 'irsta de ani, apoi la 7^$ ani, la ^1: ani, la 1$^1 ani. a adult prin rinichi in
decurs de "# ore se filtreaza 1::: litri de singe si se formeaza 13: litri de urina, insa 3K se
reabsoarbe inapoi. In nefron are loc reabsorbtia totala (1::K% a glucozei, aminoacizilor, sarurilor de
calciu, clor, natriu.
Caile renale la nou)nascut nu sint dez'oltate definiti'.
Calicele renale la nou)n&scut sint considerabil mai scurte, lumenul lor e de " ori mai ingust decit la
adult.
Aazinetele renale sint dez'oltate relati' bine, insa tesuturile muscular si elastic sunt dez'oltate slab,
ceea ce eplica hipotonia lor.
8ceasta contribuie la stagnarea urinei si facilitarea dez'oltarii procesului inflamator (pielonefritelor%.
=reterele sint relati' largi (:,^:,#cm%, au multe curburi, tesuturile muscular si elastic sunt slab
dez'oltate. 8ceste particularitati fa'orizeaza staza urinei si dez'oltarea procesului inflamator.
ungimea ureterelor la nou)nascuti este de $^2 cm, la l an ^ 1: cm, la 1: ani ^ 17 cm, la adulti ^
":^: cm.
ezica urinara la sugar e situata mai sus decit la adulti, partial in ca'itatea abdominala. ?eretele
anterior
total al 'eziciiabdominala
in ca'itatea urinare adera la peretele
si usor abdominal,
se palpeaza de aceea
la ni'elul cind este
ombilicului oriplina, ea este
mai sus. situata'ezica
Cu 'irsta aproape
urinara se coboara in ca'itatea bazinului.
olumul 'ezicii urinare in corespundere cu 'irsta copilului0
^ 9ou)nascut ^ 7: ml
^ a luni ^ 1:: ml
^ a l an ^":: ml
^ a ^1: ani ^ $::^:: ml
=retra la baieti are o curba mai pronuntata ca la adulti.
imitele uretrei in corespundere cu 'irsta si seul copilului0 Aaieti <ete
a nou)nascut ^7^$ cm a nou)nascut ^O,S^1,: cm
a pubertate ^ 1:^1" cm a l an ^ "," cm
a adult ^ 1$^13 cm a 1$ ani ^ , cm
+iametrul uretrei la fete e mai mare decit la baieti 8ceasta are importanta practica in cateterizare si
cistoscopie. =retra scurta si larga la
fetite,
urinare.apropierea
+e aceea eitehnica
de orificiul anal fa'orizeaza patrunderea mai usoara a infectiei din intestin in caile
toaletei
intime la fete este diferita decit la baieti.
Mucoasa cailor urinare la copii e usor lezabila, epiteliul lor usor se descuameaza.
in primele zile de 'iata copilul elimina foarte putina urina0 cite 1:)": ml de #)$ ori in "# ore.
Cu 'irsta cantitatea de urina eliminata creste0
^ 9ou)nascut ^#:^1":ml
^ Sugar ^ ::^SOOml
^ l an ^ $:: ml /,
^ 7 an` ^ 1::: ml 5
^ 1: ani^ 17:: ml
^ 17 ani^"::: ml
=rina la copiii primelor zile de 'iata e mai concentrata, are o culoare mai intensa, contine multe
proteine (albuminiirie fiziologica%, cauzata de permiabilitatea inalta a capilarelor renale, in urina nou)
nascutilor se depisteaza cantitati considerabile de azot, eliminate sub forma de uree si acid uric. +e
aceea
aparitiala pe
27K din nou)nascuti
scutecele se obser'a
nou)nasculului starea
in locul fiziologica
mictiilor in*arclitl
a unor halouriuric, care se caracterizeaza prin
brune)rosietice.

>. In"ectia cailor urinare la copii: etiologie, talou clinic, principii de diagnostic.
/tiologie4 I;= in copilarie sunt in mod obisnuit cauzate de catre bacteriile de pe pielea din apropierea
uretrei care patrund in uretra si a*ung astfel la ni'elul tractul urinar. Aacteriile care traiesc in intestinul
gros (in fecale% reprezinta cea mai comuna cauza a infectei. Ocazional, I;= mai sunt cauzate si de
catre bacteriile care patrund din sange sau sistemul limfatic in tractul urinar. (?ielonefrita) e.coli,
Plebsiella5 glometulonefrita) streptococi,stafilococi, enterococi, pneumococi etc.%
1a9lou clinic4 a sugar si copilul mic manifestarile clinice ale I;= sunt0 febra, iritabilitate, agitatie
(specifica daca apare in timpul mictiunii%, letargie, 'arsaturi, diaree, inapetenta, enurezis, disurie,
polaPiurie, dureri abdominale, lombalgii, urina ur&t mirositoare, hematurie, icter si falimentul cresterii.
I;= diagnosticate la ni'elul asistentei primare se manifesta in special prin polaPiurie si disurie. In
spital cele mai frec'ente manifestari ale I;= sunt febra, iritabilitatea, indispozitia si manifestarile
gastrointestinale. +isuria, polaPiuria, urina ur&t mirositoare, disfunctia mictionala se int&lnesc mai rar.
,rincipii de diagnostic4 am clinic5 eam paraclinic0 analiza urinei, ecografia urinara,
uretrocistografia mictionala, scintigrafia renala

:8. Proflaxia aectiunilor reno)urinare la copii.

*lbuminuria ortostatica: evitarea ortostatismului prelungit, gimnastica medicala
pentru corectarea lordozei> odihna in pat in cursul diminetii si dupa amiaza
*lbuminuria ocazionala: evitarea eorturilor sportive exagerate, a emotiilor puternice.
Inectiile urinare pot f prevenite prin
- important este tratarea maladiilor care pot duce la aparitia inectiilor tractului reno-
urinar, tratarean aectiunilor ce pot servi drept ocaramigdalite,otite,absces
dentar,piodermite >
- igiena corecta, educarea culturii de igiena a copilului
- consumul crescut de lichide poate preveni inectiile de tract urinar>
- dupa mictiune, stergerea se ace din ata in spate, pentru a se evita raspndirea
bacteriilor din jurul anusului>
- trebuie sa urineze atunci cnd au senzatia de urinat si nu trebuie sa se abtina mult
timp>
- copiii trebuie invatati sa se relaxeze atunci cnd urineaza pentru a goli complet vezica
urinara>
- atunci cnd copilul are scaun deecatie, il ajuta sa elimine bacteriile care pot cauza
inectii de tract urinar. aca este nevoie, in caz de constipatii, se recomanda laxativele
usoare,
- etitele trebuie sa evite olosirea recventa a sapunurilor sau a spumelor de baie cu ph-
ul puternic acid>

:#. !onduita terapeutica a sindromului *ipertermic la copii.

epistarea urgentelor prin examenul clinic si examenele complemetare paraclinice
nu trebuie sa impiedice aplicarea unei antibioticoterapii si cit si masurile de sustinere a
hemodinamiciioxigenare, ventilatie artifciala, peruzie.
Sunt 2 urgente:
1. pacientii prezinta purpura extinsaadministrarea de urgenta a cealosporinei generatia
!-a i.v asociata cu ampicilina. A transerul in sectia de terapie intensiva pediatrica
. sugari cu virsta sub 7 saptamiiniinternarea in unitate pediatrica pu supraveghere si
instituire a terapiei
%n cazul in care ebra e unicul simptom se recurge la realizarea prelevarilor si
depistarea unui semn de inectie bacteriana severatulburari de vigilenta sau de tonus,
tulburari de comportament, anomalii hemodinamice, iritabilitate sau necooperare, semne
de deshidratare, iar in lipsa unui semn de inectie bacteriana severa se ac examene
complementarenr leucocite, proteina (-reactiva, hemocultura, examen bacteriologic
urinar.
Pentru reglarea termica
'etode fzice: dezbracarea copilului si pozitionarea corpului ara imbracaminte,
aerisirea incaperii, administrarea de lichide, rectii cu spirt, eter, otet, apa a corpului si
rece la cap si pe vasele magistrale.
 &erapia medicamentoasa: /aracetamol,aspirina,antiin@amatoare
nesteroidieneibuproen incepind cu luna !-a, Retoproen incepind cu luna a 7-a

$:.?>IM= 8U=;O> I9 caz de CO9=SII 8 CO?I

5$0INII$: Convulsiile repre#inta contractii involuntare ale !usculaturii corpuluiB ele pot
a"ecta intreaga !usculatura - convulsii generali#ate sau nu!ai o parte din !usculatura -
convulsii "ocale. &par ca ur!are a unor descarcari electrice ruste si anor!ale, e%cesive si
sincrone datorate depolari#arii neuronilor din siste!ul nervos central SNC3 .

5esi convulsiile sunt caracteristice epilepsiei, ele pot apare si in alte situatii:
- convulsiile ebrile la copii in primii !- ani, in contextul unor pusee
ebrilehiperventilatie in caz de ebra mare
- tulburari metabolice: hipoglicemie, tulburari hidroelectrolitice, encealopatia hepatica
sau uremica
- traumatisme cerebrale, tumori cerebrale
- intoxicatii cu: stricnina, insecticide organoosorice, alcool, droguri, otravire etc.
- soc termic,soc electric
Convulsiile repre#inta descarcarea electrica

+esi con'ulsiile
rezultatul au un
lo'iturilor dinaspect dramatic,
cadere sau prinele pro'oaca
lo'ire rareoridin
de obiectele probleme
*ur. prin ele insele. 8cestea sunt
&6/O9 C/INIC:
%aza tonica
- se instaleaza brusc,
- cu pierderea constientei inainte sau concomitent cu aparitia contracturii tonice,
- aciesul devine palid, ochii plaoneaza,
- copilul devine rigid, muschii devin rigizi, dupa care apar miscari spastice si neregulate,
- cu capul in hiperextensie maxilarele sunt inclestate,
- membrele sunt intepenite, antebratele @ectate, pumnii strnsi, copsele si gambele in
extensie,
- toracele este imobilizat,
- apar apneea si cianoza,
- daca este surprins in ortostatism bolnavul cade,
-- pot
ochiiaparea
se daupierderi
peste cap
necontrolate de urina sau scaun - dupa ce convulsiile iau sarsit,
bolnavul devine somnoros si conuz.
%aza clonica
- capul se misca ritmic, lateral sau in extensie,
- musculatura etei se contracta ritmic,
- globii oculari executa miscari in toate directiile, pleopele palpita, exita midriaza,
- apar spume la gura care devin sanguinolente cnd limba este ranita
- membrele executa miscari bruste de @exie si extensie,
- respiratia este sacadata, neregulata, zgomotoasa,
- pulsul accelerat si slab, acies vuluos ata cianozata,
- uneori emisiune involuntara de urina si ecale
0a#a de re#olutie:
) contracturile inceteaza,
- respiratia devine normala,
- aciesul se recoloreaza.

CON59I& 5$ 9G$N&:

- %mpiedicarea autotraumatizarii. aca bolnavul este gata sa cada, incercati sa-l prindeti
si sa-l asezati usor intins, pe jos. pozitie culcata, departare de surse de oc, de obiecte
tari sau taioase, de sticle etc,> va f supravegheat sa nu cada din pat
*tentie6 se va incerca evitarea producerii unui traumatism in cadere: se va incerca
prinderea victimei sau indepartarea unor obstacole de care s-ar putea lovi.
- 'entinerea permeabilitatii cailor respiratorii:
- copilul va f asezat in pozitie de siguranta decubit lateral, semipronatie, astel se evita
caderea limbii in hipoaringe, si pentru a preveni inecarea cu secretii, sange sau lichide
de voma.
- pipa 9uedel,
- aspirarea secretiilor,
- "erifcarea unctiilor vitale si vegetative,
- aca respiratia se opreste si nu se reia imediat dupa convulsii, mentinem calea aeriana
deschisa. $ectuam respiratie artifciala dupa criza,
- *bord venos si instituirea unei peruzii cu 9lucoza 1< P, adminsitrarea medicatiei
aticonvulsivante la indicatia medicului,
- "erifcam daca nu sunt si alte leziuni, ca sngerari, racturi si luam masurile necesare
pentru a le trata,
- 3upravegherea pacientului si a ".
+1. &utorul de urgent in soc ana"ilactic la copii.
Copilul este definit ca pacientul cu '&rsta cuprinsa intre 1 si 3 ani. +e cele mai multe ori, pasii pe care trebuie
sa)i urmati intr)o situatie critica nu difera foarte tare de cei pentru adulti, insa difera forta cu care realizati
mane'rele.
?rimul pas in sal'area celui care a intrat in soc anafilactic este anuntarea ser'iciilor de urgenta. ?ana la
a*ungerea acestora, 'ictima trebuie sa fie eliberata de orice o constrange0 gulerul de la camasa, cureaua,
pantalonii etc. ste important ca cel afectat sa fie mentinut in pozitie 'erticala pe cat posibil, pentru a facilita
respiratia intrerupta sau chiar blocata de inflamatia mucoaselor cailor respiratorii. In cazul in care apar stari de
'oma, 'ictima trebuie asezata orizontal si intoarsa spre lateral. Sub nici o forma nu dati persoanei care se afla in
soc anafilactic
simptomele sa bea
indica nici un fel
deficiente de lichid5+aca
circulatorii, pacientul
persoana trebuieeste intinspepespate,
asezata spate,cusepicioarele
poate ineca. In cazul
ridicate. in care
In conditiile
in care apare stopul respirator, sunt indicate mane'rele de resuscitare cardio)pulmonara.

$pine"rina este un hormon care a*uta la deschiderea cailor respiratorii si imbunatateste respiratia si presiunea
sangelui, reducand reactia alergica din organism.
Oricand ii este administrata epinefrina, copilul trebuie dus la sectia de urgenta a celui mai apropiat spital.
In timp ce asteptati sosirea medicului sau a ambulantei, ar trebui sa cereti a*utorul altor persoane in cazul in care
este necesara resuscitarea. +esfaceti toate hainele care l)ar putea strange si incercati sa calmati copilul, care este
foarte probabil sa fie speriat si sa nu inteleaga ce i se intampla. ;ineti copilul in pozitie 'erticala sau pe cat
posibil 'erticala, pentru a)l a*uta sa respire.
In cazul in care 'omita, asezati)l pe o parte.

In cazul in care pare apatic sau da semne de bloca* circulator, ca de eemplu daca este palid, rece si umed, ar
trebui sa)l asezati *os si sa)i ridicati picioarele.

+aca isi pierde cunostinta, supra'egheati)l cu atentie in cazul in care inceteaza sa respire sau i se opreste
circulatia.
In cazul in care copilul nu respira, incepeti resuscitarea gura la gura. Si in cazul in care nu puteti sa detectati
semne ale circulatiei sang'ine, trebuie sa eercitati presiune asupra toracelui.

&I95IN$& IN SOC9/ &N&0I/&CIC /& CO*II 5IN G9*& 5$ V7S& > ; 1( &NI

5iagnosticul treuie pus in !a%i!u! 2A de secunde

1. $valuarea se!nelor vitale
) sunt caile respiratorii libere
) pacientul respira
) inima pulseaza
". $valuarea cardio-circulatorie
) 'olumul pulsului (palpare%

) presiunea 'enoasa
temperatura *ugulara
si culoarea (palpare%
pielii
) reumplerea capilara
. $valuarea neurologica
#. ) este olnavul constient E

Socul este un diagnostic clinic:

) tensiunea arteriala sistolica : mmBg insotita de o e'identa perfuzie tisulara insuficienta a pielii (rece,
cianotica, lipicioasa% si a creierului (agitatie, confuzie, coma% si a rinichiului (debit urinar ": ml4h%.

erapia de urgenta ; la nivelul cainetului !edical

$pine"rinaEEE3
1. Se aseaza copilul in clinostatism cu membrele inferioare ridicate mai sus dec&t planul orizontal.
". +e preferat este prinderea de urgenta a unei 'ene. +aca nu, se foloseste cale de administrare subcutanata.
. ?rimul medicament adrenalina fiole a 1 ml solutie apoasa in*ectabila
1 ml G 1 mg
+oza0 :,7 ! 1 ml s.c.
sau 1 fiola 1: ml ser fiziologic
se administreaza ",7 ml i.'.
#. 8l doilea medicament hemisuccinat de hidrocortizon fiole a "7 mg 0
3 mg4Pg corp i.'
sau Metilprednisolon fiole a 7: mg ! " mg4Pg corp i.'. sau i.m.
7. ?entru bronhospasm
Miofilin ! ;eofilina
7 mg4Pg corp i.'.
7 ml din fiola (fiola are 1: ml4"#: mg% administrate i.'. in dilutie obigatorie
7 ml Miofilin "7 ml ser fiziologic
sau0 Salbutamol spraX ! " pufuri
$. 8ntihistaminic ! >omergan ! fiole a " ml c&te : mg
+oza0 1 mg4Pg corp i.m.
2. Ideal0 ) Oigen
) ?erfuzie 'enoasa cu +etran sau ser fiziologic
) 8spiratie pipa -uedel

+2. &utorul de urgent a in sindro! e!oragic la copii.

?rofilaia bolii se face la nastere prin administrarea tuturor bebelusilor de <itomenadion in*ectabil.

;ratamentul curati'e se face cu <itomenadion in*ectabil in doza de 1)"mg. In formele mai gra'e se
foloseste plasma proaspata care asigura factorii de coagulare.

ratament

In profilaie se recomanda doze de 7: ! 1:: mcg de vitamina H%, care se considera ca sunt suficiente si
se administreaza in special la cei cu deficiente alimentare sau tulburari de absorbtie ale 'itaminei . Comitetul
de nutritie al 8cademiei 8mericane de ?ediatrie recomanda pentru profilaie o singura doza de :,7 ! 1 mg
'itamina 1 pe cale parenterala, sau 1 ! " mg pe cale orala.

;erapia bolii hemoragiceprimare a 99 consta in administrarea lenta i.'. de :,7 ! 1 mg 'itamina 1, care
normalizeaza in "# ore ni'elul 'itaminei si al factorilor protrombinodependenti. 8dministrarea i.'. se practica
pentru a nu pro'oca formarea hematoamelor, in special cand nu s)a eclus total din diagnostic e'entuala
eistenta a unei hemofilii sau CI+ in cazuri gra'e se administreaza doze de 'itamina la # ! 3 ore inter'al.
;rebuie cunoscut ca doze mai mari de 7 mg 'itamina , administrate zilnic, sau de 1: mg 'itamina doza
totala pot produce hiperbilirubinemii la 99. 8 doua masura terapeutica consta in administrarea
de sange integral sau plasma in cantitate de 1: ! 17 ml4Pgc4zi, in formele gra'e a*ungandu)se la : ! 7:
ml4Pgc4zi de sange izogrup >h negati'. +aca hemoragiile nu s)au oprit, administrarea de sange sau plasma se 'a
repeta dupa " zile, timp in care se consuma factorii de coagulare cu eceptia < I6. 8dministrarea concentratelor
de factori dependenti de vitamina H da rezultate bune, dar eista riscul aparitiei trombozelor si a CI+, in special
la prematuri, datorita imaturitatii functiei de clearance al ficatului si a deficientei fiziologice de 8;
III. /:anguinotransfuzia se indica in cazuri gra'e, la care se asociaza si o trombocitopenie. ,rofila:ia o9stetri-
cala consta in supra'egherea atenta a gra'idei, in 'ederea e'itarii prelungirii tra'aliului si a altor cauze de
anoie la nastere.

+). &utorul de urgenta in ca# de lesin la copii.

;rebuie sa stim ca lesinul poate sa apara fara 'reo semnificatie anume, dar si ca el poate sa fie cauzat de o
anumita problema gra'a de sanatate.
Conduita0

1. ?ozitioneaza 'ictima pe spate si ridica)i picioarele pana la ni'elul inimii, daca este posibil5
".erifica caile aeriene pentru a elimina posibilitatea unei obturatii si fii atent4a daca 'ictima 'omita5
. erifica respiratia si orice miscare5
#. Compresele cu apa rece aplicate pe frunte5
7. +aca 'ictima respira, restabileste fluul sanguin ridicandu)i picioarele desupra capului. +e asemenea,
indeparteaza cureaua sau articolele de imbracaminte foarte stramte5
$. +aca 'ictima nu)si re'ine intr)un minut si ramane in continuare inconstienta, suna la urgente5
2. +aca 'ictima a lesinat in urma unor lo'ituri, ingri*este)te si de aceste 'anatai sau rani. Controleaza sangerarea
prin presarea ranii.

Ce sa nu "ace!E
?almele pe care in disperare de cauza le dam ca sa facem ce'a sunt cea mai intalnita greseala. 9u a*uta cu
nimic, din contra, pot face rau. a fel si a incerca sa turnam persoanei de*a lesinate o bautura dulce pe gat.
'ident, ea nu mai poate inghiti corect in acel moment, plus ca organismul nu foloseste digestia pentru a)si
re'eni
In !odlapractic
starea constienta.
o persoana care oserva un ase!enea !o!ent treuie sa respecte cateva etape:
1. liberarea cailor aeriene si semnele 'itale0 un asemenea pacient trebuie asezat in decubit lateral (pe o parte%
de preferat pe stanga, cu capul etins spre spate membrul superior de pe sol fiind flectat si sustinand capul in
pozitia etinsa. 8ceasta mane'ra 'a elibera calea aeriana de baza limbii permitand o respiratie normala.
'entual se eploreaza ca'itatea bucala pentru a nu eista corpi straini. Concomitent se obser'a miscarile de
respiratie normala ale toracelui.
". 8cti'itatea cardiaca normala se poate determina rapid prin palparea pulsului central adica la arterele carotide.
8cesta trebuie sa fie regulat si sa aiba o frec'enta intre $: si 1:: batai4minut. Orice de'iatie de la acesti
parametrii indica o cauza cardiaca a crizei de pierdere de cunostinta si eaminare medicala de urgenta.
. =n caz special il reprezinta lipsa miscarilor respiratorii spontane si4sau lipsa pulsului carotidian situatie care
indica ori iminenta unui stop cardio)respirator ori chiar un stop cardio)respirator. Se 'or eecuta de urgenta
mane're de resuscitare cardio)pulmonara (masa* cardiac etern si respiratie ]gura la gura% pana la sosirea unei
echipe medicale specializate in asemenea situatii.

Ce nu treuie sa "acetiF
1. Mobilizarea sub orice forma a pacientului (poate compromite calea aeriana sau poate agra'a o e'entuala
leziune traumatica aparuta in urma caderii%.
". 8dministarea de orice fel de substante4medicamente pe cale digesti'a (pe langa faptul ca nu se stie eact
cauza crizei, deci nu se poate da un tratament tintit, riscam sa determinam aspirarea acestuia si4sau de lichide in
calea aeriana lucru care pro'oaca complicatii pulmonare gra'e%.
. 9eprezentarea la medic pentru consult specializat sau nechemarea unui medic4echipe de urgenta care sa
e'alueze corect pacientul.
#. Intarzierea mane'relor de resuscitare cardio)pulmonara in cazul instalarii stopului cardio)respirator (functia
cerebrala este compromisa ire'ersibil dupa )7 minute de lipsa a circulatiei eficiente cerebrale%.

+'. &utorul de urgent in ca# de ingestie a unei sust. to%ice de catre copii, inclusiv
in into%icatie cu !edica!ente.

ariante de raspuns0
1. Ca masura de prim a*utor, poti da copilului sa bea rapid apa sau lapte, pentru a dilua substanta toica si a
pre'eni reactiile ad'erse imediate.

2. rata!ent - +aca pare 'erosimila ipoteza intoicatiei accidentale, trebuie sa se ia urgent legatura cu ser'iciul
de specialitate sau cu ser'iciul de urgente al spitalului de pediatrie cel mai apropiat. In asteptarea a*utorului, este
total contraindicat sa se determine copilul sa manance sau sa bea. Contrar unei opinii larg raspandite, nu trebuie
in nici un caz sa i se dea lapte copilului. 9ici nu trebuie incercat sa i se produca 'oma. Orice intoicatie
potentiala necesita o spitalizare in cursul careia 'or putea fi efectuate tentati'ele de e'acuare a continutului
stomacului multumita administrarii de medicamente sau prin spalatura stomacala.
8bsorbtiile de apa de Ua'el (solutie de hipoclorit de sodiu% diluata, cele mai frec'ente, nu sunt in general
periculoase. In schimb, daca este 'orba de inghitirea de apa de Ua'el concentrata sau de caustice (produse pentru
spalatul 'eselei, detartrante, pentru desfundarea canalului, de eemplu%, copilul trebuie spitalizat de urgenta intr)
un ser'iciu de otorinolaringologie si trebuie cautate e'entualele leziuni ale stomacului sau ale esofagului.
Inhalatiile de deri'ati ai petrolului sunt deosebit de periculoase deoarece acestia pot pro'oca o atingere

pulmonara.
impune. O supra'eghere in mediu spitalicesc care dispune de un ser'iciu de reanimare este un lucru care se

. ;est0

8. Il faci sa bea lapte sau apa.

A. 9u)i dai nimic.

Corect A0 ;ot ce trebuie sa faci e sa)i clatesti gura cu apa si sa)l faci sa elimine tot ce a inghitit. ste
nerecomandat sa)i dai sa bea ce'a inainte de a primi sfatul unui specialist.

Chiar daca sunt multi care inca mai cred ca laptele e un antidot, afla ca, dimpotri 'a, grasimea din lapte
poate accelera trecerea substantelor toice in s&nge.

4. /rimul ajutor in intoxicatii

Intoicatiile acute reprezinta o urgenta medicala, deoarece in unele cazuri ele pot fi letale. Studiile
epidemiologice au aratat ca eista diferente e'idente in functie de 'arsta, atat in ceea ce pri'este frec'enta si
caracterul intoicatiei cat si in pri'inta substantelor implicate.
8stfel0
) la copii predomina intoicatiile accidentale, fata de adult unde ma*oritatea sunt 'oluntare, in scop suicid
) ma*oritatea intoicatiilor la copii se produc sub 'arsta de 7 ani
) sub 'arsta de 1 an, predomina intoicatiile cu medicamente, prin supradoza* sau utilizarea necorezpunzatoare a
acestora
) intre 1)7 ani predomina intoicatiile accidentale cu di'erse substante casnice0 detergenti, sampon, sapun,
di'ersi sol'enti casnici, dezinfectanti, etc.

/i!itarea asortiei to%icului

?rimele masuri care se iau in cazul unei intoicatii sunt masuri de pre'enire a absorbtiei toicului, prin
idepartarea toicului care nu a fost inca absorbit in organism, masuri care se pot incepe la domiciliu0
) in cazul intoicatiilor produse prin ingestie (inghitire%0 e'acuarea continutului tubului digesti' fie prin
pro'ocarea de 'arsaturi (prin stimularea fundului gatului cu degetul sau cu o lungurita dupa ce s)a baut un pahar
cu apa calda sau lapte% fie prin administrarea unor purgati'e
) in intoicatiile prin inhalare de substante gazoase, primul gest 'a fi scoaterea 'ictimei din mediu
) in cazul toicelor care patrund prin tegumente, se 'a spala tegumentul cu sapun si apa in cantati mari (dus%
) pre'enirea absorbtiei toicelor in*ectate se face prin aplicarea unei pungi cu gheata pe locul in*ectarii si a unui
garou, proimal de locul in*ectarii.
?ro'ocarea 'arsaturilor este contraindicata la0
) 'ictime inconstiente
) in caz de con'ulsii
) ingestie de substante caustice, 'olatile sau antiemetice.

Into%icatiile acute cu !edica!ente

*ri!ul autor:
) e'aluarea starii de constienta si a functiilor 'itale (8AC%, si resuscitarea cardio)respiratorie in cazul in care
'ictima este in stop cardio)respirator
) apelarea ser'iciului de urgenta 11"
) daca este inconstienta sau 'arsa, se 'a aseza in pozitia de siguranta (culcat pe o parte%
) daca 'ictima este constienta se poate incerca pro'ocarea de 'arsaturi
) se cauta ambala*ele medicamentelor posibil a fi raspunzatoare de intoicatie
) pana la sosirea echpei medicale se poate apela ser'iciul ;O68? pentru a solicita informatii cu pri'ire la
acordarea primului a*utor.
Into%icatiile cu !ono%id de caron - CO

*ri!ul autor:
) scoaterea 'ictimei din mediu
) transportul cat mai repede la spital
) daca e la indemana, administrarea de oigen ) care este considerat si antidotul intoicatiei cu CO.

Into%icatia cu "u!

*ri!ul autor:
) scoaterea 'ictimei din mediul cu fum, a'and in 'edere si propria siguranta
) e'aluarea ni'elului de constienta si a functiilor 'itale, cu inceperea mane'relor de resuscitare cardio)
respiratoare daca este necesar
) solicitarea a*utorului medical si transportul 'ictimei la spital
) daca este disponibil, administrarea de oigen.

Into%icatia cu na"talina

*ri!ul autor:
) in cazul intoicatiei prin inhalare0 parasirea incaperii, indepartarea naftalinei si aerisirea incaperii
) in cazul ingestiei0 se administreaza apa si se pro'oaca 'arsaturile
) se transporta 'ictima la spital.
5e retinutF

9= se administreaza0 ulei 'egetal sau lapte, deoarece naftalina este solubila in grasimi si prin acestea ar creste
absorbtia toicului.

Into%icatia cu sustante coro#ive

*ri!ul autor:
) e'aluarea ni'elului de constienta si a functiilor 'itale (8AC%, cu inceperea mane'relor de resuscitare cardio)

respiratorie
decat daca este necesar0
prin intermediul in timpul
unui tifon respiratiei
(deoarece gurade
eista ricul la contaminare%
gura nu se 'a intra in contact direct cu gura 'ictimei
) solicitarea a*utorului medical si transportul 'ictimei la spital in cel mai scurt timp
) spalarea cu multa apa (*et% timp de ": minute, in cazul leziunilor cutanate sau oculare.

5e retinutF

Sunt contraindicate pro'ocarea 'arsaturilor, spalatura gastrica si administrarea purgati'elor, deoarece eista
riscul perforatiei. 9u se 'a incerca neutralizarea sau diluarea toiculuiJ

Into%icatia cu ciuperci neco!estiile

*ri!ul autor:
) prezentarea la spital in cel mai scurt timp

) se poate incerca pro'ocarea 'arsaturilor, in cazul intoicatiilor cu durata scurta de incubatie.

Into%icatia cu pesticide

8ceste substante pot fi absorbite pe toate caile0 digesti'a, respiratorie si cutanata. +e aceea in cazul suspiciunii
unei intoicatii cu pesticide, pri!ul autor consta in0
) e'aluarea ni'elului de constienta si a functiilor 'itale (8AC%, cu inceperea mane'relor de resuscitare cardio)
respiratorie daca este necesar, cu atentie la propria siguranta a sal'atorului
) apelarea ser'iciului de urgenta 11"
) decontaminare eterna0 inlaturarea imbracamintei si incaltamintei contaminate si spalarea tegumentelor sub *et
de apa
) pro'ocarea 'arsaturii
) transportul 'ictimei la spital pentru administrarea antidotului specific.

+. Insu"icienta respiratorie la copii: cauele principale, conduit clinica.

Care sunt cau#ele insu"icientei respiratorii la copiiE
Orice afectiune a sistemului respirator sau diminuare a functiei pulmonare poate sta la baza insuficientei
respiratorii la copii. a nu este o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei afectiuni pulmonare.
Insuficienta respiratorie acuta este mai frec'enta printre bebelusi si copii mici decat printre adulti in principal
din cauza diferentelor anatomice si gradului de dez'oltare fizica. Caile respiratorii la copii cuprind zona care se
etinde de la nas la faringe, orofaringe, laringe si trahee, iar problemele pot aparea din mai multe cauze.

nou)nascutii si sugarii sunt obligati sa respire nazal pana la ")$ luni, din cauza apropierii epiglotitei de
nazofaringe5

&"la cu! poate contriui o dieta ecilirata la de#voltarea copilului tau.

congestia nazala poate conduce la insuficienta respiratorie la aceasta 'arsta.

+imensiunile mici ale cailor respiratorii la copii pot sta la baza obstructiei nazale si aparitiei problemei. a
copiii mai mari, tesutul adenoidal si limfoid amigdalian este proeminent si contribuie la obstructia cailor nazale.
8sadar, pe langa obstructia cailor respiratorii si leziunile tesuturilor pulmonare sau slabirea musculaturii care
a*uta la patrunderea aerului in organism pot determina aparitia insuficientei respiratorii.

8lte cauze frec'ente care pot sta la baza insuficientei pediatrice respiratorii sunt0

leziuni dobandite (infectii, traumatisme, amigdale hipertrofice sau adenoide%5

leziuni sau afectiuni congenitale (anomalii craniofaciale, stenoza subglotica etc.%5

sindromul de detresa respiratorie5

astmul5

pneumonia5

edemul pulmonar5

embolia pulmonara5

botulismul infantil5

apneea de somn5

infarctul etc.
 Cu! se tratea#a insu"icienta respratorie la copiiE

Insuficienta respiratorie este o urgenta medicala si necesita 'entilatie artificiala asistata rapida. Copilul
este internat si beneficiaza de gimnastica respiratorie pentru a)i fi drenate si aspirate fluidele secretate in
eces. Medicul trece apoi la tratarea simptomelor prezente. +aca apare febra, medicul 'a folosi
antitermice pentru a o regla si echilibra. +e asemenea, se asigura hidratarea copilului prin administrare
perfuzabila pentru a echilibra ni'elul de electroliti.

+aca cel mic este internat cu alte afectiuni medicale asociate sau independente ori cauzate de afectiunea
sistemului respirator ca anemie, malnutritie sau rahitism se apeleaza la tratament cu suport imunologic.
Intre timp medicul incearca sa depisteze care este cauza care a stat la baza aparitiei simptomului pentru
a putea stabili schema terapuetica adec'ata si a indeparta cauza. ;ratarea simptomului nu a*uta la
'indecarea afectiunii declansatoare.

ecompensare respiratorie idiopatica

8fectiune a nou)nascutului, mai ales a prematurului, cauzata de eistenta membranelor fibrinoase in al'eolele
pulmonare si responsabila de o insuficienta respiratorie acuta.
Aoala membranelor hialine, legata de un efect de maturitate a plamanilor, sur'ine, in principal la prematuri
(copii nascuti inainte de 7 de saptamani de sarcina%.

Si!pto!e +ecompensarea respiratorie apare de cele mai multe ori in cursul primelor ore ale 'ietii, uneori chiar
din primele minute. a se manifesta printr)o crestere a frec'entei respiratorii, prin semne de lupta a copilului
pentru a respira (zbaterea aripilor narilor, gemete, scobirea toracelui in cursul inspiratiei%.

rata!ent ;ratamentul consta in punerea sub oigen a copilului in cazurile moderate, (incinta inchisa, care
acopera capul copilului, legata cu o conducta de aductie a aerului%5 In cazurile mai se'ere, prin 'entilatie
artificiala care permite, la sfarsitul epiratiei, sa se mentina deschise al'eolele pulmonare ale copilului. ?unerea
la punct a surfactantilor artificiali, administrati pe cale traheala prematurilor de 'arsta mica, a contribuit la
eficacitatea tratamentului.