1.

Nivelele de reglare a ciclului menstrual

Primul nivel în reglarea neurohormonală a sistemului reproductiv revine

cortexului şi sistemului neurotransmiţător.
Aceste sisteme percep impulsurile din mediul înconjurător şi interoreceptor, apoi
le transmit prin sistemul neurotransmiţător în nucleii neurosecretori ai
hipotalamusului.
Se presupune localizarea centrilor ce reglează funcţia sistemului reproductiv în
regiunea nucleilor amigdaloizi, în epifiză şi sistemul limbic. Aşadar, excitarea
nucleilor amigdaloizi cu curent electric în experimente stimulează ovulaţia, iar
amigdalectomia micşorează activitatea ovarelor.
Epifiza (glanda pineal ă) joacă un rol de seamă în reglarea ciclul ui menstrual prin
produşii săi principali melatonina şi serotonina.

Starea funcţională a cortexului se modifică sub acţiunea schimbărilor endocrine

legate de funcţia sexuală, ducând la apariţia distoniilor vegetative, labilităţii
emotive, la scăderea capacităţii intelectuale.
Au apărut date despre rolul neuromodulatorilor în reglarea funcţiei reproductive.
S-au eliminat şi sintetizat următoarele clase de neuromodulatori:
aminele biogene — dopamina (DA), noradrenalina;
derivaţii indolului - serotonina şi o nouă clasă de neuropeptide opiate, endorfine
cu efect asemănător morfinei.
Reglarea funcţiei reproductive se realizează prin schimbarea sintezei şi eliminării
neurotransmiţătorilor în neuronii cortexului prin structurile hipotalamice ale SNC

Al doilea nivel în reglarea neurohormonală revine hipotalamusului, ce serveşte ca

loc de integrare a sistemului nervos central vegetativ şi celui endocrin.
Deosebim hipotalamus median şi lateral.
Hipotalamusul e format din 2 sisteme neuroendocrine secretarii:
a) magnocelular (nucleii supraoptic şi paraventricular, ce secretă oxitocină şi
vasopresină, care se acumulează în lobul posterior al hipofizei.)
b) parvocelular (se împarte în sistemul ce secretă releasing hormoni (H. tuberal) şi
dopamină.)
Hipotalamusul lateral formează tractul nervos principal (neuroni şi axoni) ce face
legătura dintre hipotalamusul tuberal şi structurile creierului. în hipotalamusul
tuberal se secretă liu-liberine şi statine cu structură peptidică.
Liu-liberine sunt:
GRH (GnRH, LH-RH) - gonadotropin releasing hormone;
PRF - factor de eliberare a prolactinei;
TR 11 — tireotropin releasing hormone;
SRH - releasing hormone somatotrop;
 MRH - releasing hormon melanostimulant;
CRH - corticotropin releasing hormone.
Statinele includ:
SIRH — somatotropin inhibiting releasing hormon;
PIF - prolactin inhibiting factor;
MRIH - melanotropin inhibiting releasing hormone.
în reglarea ciclului menstrual un rol declanşator revine hipotalamusului, iar
eliminarea FSH şi LH este determinată de steroizii ovarieni la nivel de
adenohipofiză prin recontrol dublu. Aşadar, secreţia circorală a GnRH declanşează
sistemul hipotalamic-hipofizar-ovarian, dar funcţia acestuia nu e automată, ci este
modulată de impulsurile ce vin din structurile extrahipotalamice, ducând la
sinteză, depozitare, activare şi eliminare de hormoni gonadotropi.

Al treilea nivel în reglarea neurohormonală a funcţiei reproductive e hipofiza.

Hipofiza e alcătuită din 3 părţi: lobul anterior - adenohipofiza, lobul intermediar şi
cel posterior (neurohipofiza).
Funcţia reproductivă este reglată de 3 hormoni tropi adenohipofizari: FSH, LH şi
prolactina
FSH stimulează creşterea, dezvoltarea şi maturizarea foliculilor în ovare, secreţia
estrogenilor în fol icului în dezvoltare.
Concentraţia FSH în sânge variază în funcţie de faza ciclului ovarian. în faza
foliculinică precoce FSH are tendinţă spre creştere, la a 11-a - a 12-a zi a ciclului se
observă o scădere neînsemnată, iar cu o zi înainte de ovulaţie îşi măreşte
concentraţia la maxim, ca după ovulaţie să se micşoreze treptat, devenind minimă
la menstruaţie.
LH contribuie la dehiscenţa foliculului, la dezvoltarea şi maturizarea corpului
galben, secreţia progesteronului (ovulaţie atinge brusc valoarea maximă)
Prolactina stimulează creşterea şi dezvoltarea glandelor mamare, lactocitelor,
acţionează pozitiv asupra troficii în gonade şi organele-ţintă.
Secreţia prolactinei se află sub controlul hipotalamusului prin intermediul a doi
factori: releasing factor prolactin stimulant (PRH) şi releasing factor prolactin
inhibant (PIF).

Al IV-lea nivel în reglarea neurohormonală îl reprezintă ovarele - gonade feminine

pare, ce îndeplinesc funcţia endocrină şi germinativă, asigurând astfel funcţia
reproductivă.
In ovare există 2 zone: corticală(conţine foliculi ovarieni în diferite faze de
dezvoltare) şi medulară.
???
Ultimul (al 5-lea) nivel în reglarea neurohormonală a ciclului menstrual revine
organelor-ţintă: uterul, vaginul, glanda mamară, foliculul pielos, pielea, ţesutul
adipos şi cel osos.
Deoarece hormonii sexuali sunt de natură steroidă, trec uşor pi in membrana
celulară a tuturor organelor şi ţesuturilor, dar reţinerea, concentraţia şi
perceperea lor are loc numai la nivelul organelor-ţintă, aici fiind prezenţi
receptorii hormonilor sexuali.

2. Principii de tratament ale maladiilor sexual transmisibile

Principii de tratament:
- antibacterial, după antibioticogramă
- desensibilizante
- detoxicante
- vitaminoterapie
- tratament local – instilaţii, băiţe, tampoane, supozitorii.

3. Enumerati starile de urgent in ginecologie (p78)

1.Sarcina extrauterină, definiţie -implantarea/nidația produsului de concepție în afara
endometrului (nu în cavitatea uterină dar a endometrului). Este și sarcina cervicală, intramurală.
În mod normal, fertilizarea are loc în 1/3 externă a trompei, de unde, ca urmare a peristaltismului
ei, oul migreaza spre cavitatea uterină, unde ajunge în 5-6 zile.
2.Apoplexia ovariană/ruptură de ovar
3. Sarcina ovariană
4.Sarcina cervicala
5.Trauma organelor genital
6. Torsiunea pediculului chistului ovarian sau tumorii ovariene
7.inversia uterului
8. Prolabarea de cordon ombelical
9. Distocia de umar
10.Hemoragia
11.HIS
12. Embolie cu lichid amniotic

4. Hormonii sexuali feminine

LH - este hormonul luteinizant secretat de hipofiza. El provoaca la femeie ovulatia
si mentine operational corpul galben . La barbat , LH stimuleaza producerea de
testosteron de catre testicule.
FSH - acest hormon foliculostimulant este secretat de hipofiza.La femeie el
determina maturarea foliculilor in prima faza a ciclului menstrual.La barbat , el
activeaza producerea spermatozoizilor de catre testicule .
ESTROGENI - hormoni ovarieni secretati de celulele foliculare .Cel mai important
este estradionul .Acesti hormoni favorizeaza aparitia cacarcterelor sexuale
secundare la pubertate .Ei controleaza la ciclu ingrosarea endometrului
PROGESTERON – acest hormon ovarian produs de corpul galben este foarte
important , deoarece el permite pastrarea mucoasei uterine pana la sfarsitul
ciclului si pe perioada sarcini .

5. Complicatiile maladiilor sexual transmisibile prin ginecopatie

6. Tabloul clinic al sarcinii tubare intrerupte

7. Structura maternitatii
1. Filtru –pentru separarea gravidelor si parturientelor sanatoase de cele suspecte
la infectie sau bolnave
2.Sectia e internare-camere sanitare si de dus separate
3. Sectia de patologie a sarcinii
4.Blocul de nastere : Sali de asistare a nasterii , Sali de operatii, saloane pentru
lauze , sala de examinare , sala de pansamente.
5.Sectia de ginecologie ; laborator;sectia de colectare si pastrare a preparatelor
din singe .
!!! In maternitatile mari : terapie intensiva si reanimare.

8. Clasificarea contemporana a maladiilor sexual transmisibile

MST pot fi distribuite în 3 grupuri:
1. Maladiile venerice clasice :
- Sifilisul
 - Gonorea
- Şancroidul
- Limfogranulomatoza veneriană ;
- Granulomul inghinal
2. Maladiile sexual transmisibile cu localizare predilictă în organele genitale:
Infecţia chlamidiană ;
Tricomoniaza ;
Candidozele vaginale ;
Micoplasmele urogenitale
Herpesul genital ;
Infecţia genitală cu papilomovirus (HPV)
3.Maladiile sexual transmisibile cu afectarea predilectă a altor organe:
Sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA) ;
Tuberculoza organelor genitale ;
Hepatitele virale
(La lectie!!!!)
1) Virusi:
- Papiloma VU
- Herpes I, II
- Hepatita

2) Bacteriene:
- Chlamidia
- Gonoreea
- Sifilis

3) Fungice:
- Candida

4) Parazitare:
- Trichomoniaza

9. Tactica medicala in sarcina ectopica in progresie si intrerupta

Principala cauză ce determină apariţia unei sarcini ectopice este existenţa unei
trompe uterine anormale care impiedică oul fertilizat să ajungă în uter şi astfel
determină implantarea acestuia la nivelul trompei sau oriunde în afara uterului.
În majoritatea cazurilor, sarcina ectopică este tratată imediat ce este
diagnosticată, pentru a evita ruptura organelor si hemoragia severa. Metoda de
tratament este aleasă în funcţie de precocitatea diagnosticului şi de starea
generală a gravidei.
Tratamentul conservativ:
Metrotrexanul- opreste cresterea sarcinii ectopice. Succesul tratatamentului cu
Metrotrexan:
* Evita riscul interventiei chirurgicale de a leza trompa uterine
* Nu afecteaza fertilitatea
Tratamentul conservative se poate folosi doare in sarcini ectopice diagnosticate
precoce si care nu s-au rupt.
Contraindicatii:
* Sarcina uterine:
* Anemie;
* Leucopenie;
* Trombocitopenie;
* Sensibilitate la preparat;
* Patologie renala, hepatita renala, ulcer gastric.

Tratament chirurgical:
A) Salpingostomia constă în îndepărtarea sarcinii ectopice printr-o mică incizie în
lungimea trompei uterine (salpingostomie liniara); incizia poate fi lăsată să se
închidă singură sau poate fi suturată . Această metodă se poate face cînd
embrionul nu depăşeşte 3 cm.
B) Salpingectomia - constă în îndepărtarea unui segment din trompa uterină;
restul trompei uterine care este sănătoasă este suturată la loc. Salpingectomia
este necesară atunci cînd trompa uterină este ţinută în tensiune de către sarcină
şi se poate rupe sau trompa uterină s-a rupt deja sau a fost grav avariată.
Ambele metode chirurgicale se pot face printr-o incizie mică folosind laparoscopia
sau printr-o incizie abdominală largă folosind laparotomia.

10. Regimul sanitaro-epidemiologic in maternitati

Regimul antiepidemic este un sistem permanent şi sistematic fiind instituit în
scopul prevenirii infecţiilor intraspitaliceşti (nosocomiale).
In scop de profilaxie a maladiilor nosocomiale în instituţiile obstetricale se
practică completarea ciclică a saloanelor.
Dezinfectarea şi curăţenia generală se efectuează după externarea lăuzelor şi
nou- născuţilor din salon, pe parcurs de o zi.
In scopul asigurării regimului sanitaro-igienic şi antiepidemic în maternitate se
acordă o mare atenţie întreţinerii şi dezinfecţiei permanente a încăperilor.
In afară de curăţenia curentă şi generală a localului maternităţii, regimul
antiepidemic prevede respectarea cu stricteţe a graficului de închidere a
maternităţii pentru dezinfecţie profilactică pe un termen de 15-20 zile cel puţin
o dată pe an.

11. Clinica cervicitelor, uretritelor, colpitelor specifice

Cervicita - inflamarea cervixului uterin (capatul lung si subtire al uterului care se
deschide in vagin). Aceasta afectiune la femei are multe caracteristici comune
cu uretrita la barbati , majoritatea cazurilor fiind determinate de infectii
transmise pe cale sexuala. Multe femei care sufera de cervicita nu stiu acest
lucru, deoarece este asimptomatica in stadiu incipient, ea trecand neobservata.
Cauzele aparitiei cervicitei
Cervicita poate fi cauzata de oricare infectie, printre care cele mai intalnite sunt
data de: Chlamydia trachomatis si Neisseria gonoree.
Cazurile non-infectioase de cervicita pot fi determinate de: dispozitive
intrauterine, diafragme contraceptive si reactii alergice la prezervativele din latex.
Semnele si simptomele cervicitei:
Primul simptom al cervicitei este reprezentat de secretiile vaginale modificate,
devenind mai pronuntate imediat dupa menstruatie.
Alte semne sunt reprezentate de:
- sangerari intre menstruatii
-mancarimi, iritatia organelor genitale externe
- dureri abdominale sau de spate
-bsangerarile dupa contactul sexual
- senzatie de usturime la urinare.
!!! O forma mai severa de cervicita poate determina secretii vaginale care pot
contine si puroi, insotite de dureri abdominale si mancarimi.
Diagnosticarea cervicitei se face prin combinarea:
- istoricului medical al pacientei
- un examen pelvin direct, cu vizualizarea cervixului.
- test Papanicolau
- prelevarea unei lame de secretie vaginala se efectueaza de rutina pentru
depistarea acestei afectiuni.
Tratamentul de cervicita
Tratamentul consta intr-un antibiotic cu spectru larg. Printre cele mai utilizate
tratamente se numara doxiciclina si dusuri care ucid bacteria din vagin si cervix.

Uretrita sau infectia uretrala este o afectiune a uretrei provocata de aceleasi

microorganisme care infecteaza vezica (incluzand si Escherichia coli), dar poate fi
si consecinta unor boli cu transmitere sexuala.
La femei, din cauza anatomiei - apropierea dintre orificiul uretrei si vagin, sunt
posibile infectii cu virusul herpes simplex sau Chlamydia.
La barbati, majoritatea infectiilor uretrale sunt date de gonococi si Chlamydia.
Sindromul Reiter este o combinatie de uretrita, artrita si conjunctivita (inflamatiei
a ochiului) care este dobândita, de obicei, dupa contact sexual.
Simptome
Simptomele infectiei uretrale sunt mictiunile frecvente, insotite de senzatia de
arsura la urinat, scurgeri uretrale (la barbati) sau existenta puroiului in urina.
La femei este dificila diferentierea unei infectii uretrale de o infectie vezicala
(cistita) deoarece semnele si simptomele acestor afectiuni sunt similare. O analiza
urinara poate ajuta la stabilirea diagnosticului.
Tratamentul uretritei
Tratamentul depinde de cauza infectiei si poate fi stabilit numai de catre medic. In
cazul infectiei cu Chlamydia se poate administra un antibiotic cum ar fi
tetraciclina, pentru o saptamana. Pentru gonoree se prescrie in mod uzual
penicilina. Unele tulpini de gonococ sunt rezistente la penicilina.

Colpita este o boala a aparatului genital femeiesc, ea mai purtand numele si de

vaginita. Aceasta afectiune ginecologica se manifesta de obicei prin inflamatii ale
vaginului, inflamatii care pot cuprinde si vulva (vulvo-vaginite). Aparitia colpitei se
datoreste contactarii unor germeni, gonococi sau ciuperci. Cea mai intalnita
forma a colpitei (vaginitei) este aceea rezultata in urma contaminarii cu
Trichomonas.
Colpita se manifesta in general prin:
usturime si dureriri intense la urinat
dureri intensificate de raportul sexual
mancarimi violente
Tratamentul este de obicei medicamentos si in functie de germenul care a produs
afectiunea. Atunci cand suferiti de colpita cu Thricomonas, tratamentul trebuie
esfectuat si la partenerul dumneavoastra, deoarece chiar daca el este aparent
sanator, in fapt este purtator al parazitului si va poate reinfecta.

12. Ce reprezinta apoplexia ovariana

Apoplexia ovariana – o dereglare a integritatii tesutului ovarian(a foliculului, chistei
foliculare, chistei luteale sau a stromei ovariene ) in timpul ovulatiei insotita de o hemoragie
abdominal de volum variabil.
Etiopatogenie
- procese acute si cornice uterine
- sindromul ovarului polichistic
- ovarul hiperstimulat medicamentos
- trauma abdominala
- stress fizic
- contact sexual fortat

Rezulta: vasoconstrictie la nivelul arterelor ovariene cu producerea unei

hemoragii intraovariene.

Tablou clinic
- durerea:
*apare la milocul ciclului menstrual/ la sfirsit
 * e localizata in partea inferioara a abdomenului
* uneori iradiaza spre rect, reg. lombara sau ombilicala
-fatigabilitatea
- ameteli
- greturi/vome
- piele pala
- scaderea TA
- sincope
- frisoane
- xerostomie
- febra mai mult de 38
- uneori singerari intermenstruale
Lab.
- cresterea marcata a Hb
- USG : la nivelul ovarului un chist masiv al corpului luteal cu semen de hemoragie
intrachistice
Clasificare (gravitate dupa cantitatea singelui pierdut)
1) Forma usoara
- hemoragie usoara
- semen peritoniale/ de soc hemoragic lipsesc
2) Forma medie
- dureri in hipogastru
- slabiciune
- colaps
- paliditatea tegumentelor
- greturi
- voma
- semen peritoniale
- soc hemoragic gr1
3) Forma severa
- sindrom dolor sever cu semen accelerate de hemoragie

Tratament
Conservator in forma usoara/dureroasa:
- regim la pat
- punga cu gheata
- analgezice
- spasmolitice
- supravegherea in dinamica
Chirurgical in forma medie si grava:
- efectuarea laparascopiei/ laparatomiei
- rezectia portiunii afectate de ovar
Postoperator:
- pacienta evita factorii de risc
- administrarea COC pt controlul functiei ovariene

13. Fazele ciclului menstrual la nivel ovarian si la cel uterin.

Durata medie a unui ciclu menstrual este de 28 zile, cu variante ale normalului
cuprinse intre 21 - 35 zile. Pe parcursul unui ciclu menstrual se produc modificari
hormonale, modificari la nivel ovarian si la nivel uterin.
Fazele:
- faza foliculara;
- faza ovulatorie;
- faza luteala;
- faza menstruala.
I. Faza foliculara Presupune cresterea la nivelul ovarului a unui grup de foliculi.
Procesul de dezvoltare se desfasoara sub actiunea combinata a FSH (hormon
foliculo- stimulant), LH (hormon luteinizant) si a hormonilor estrogeni.
Are ca rezultat selectarea dintre acestia a unui folicul dominant.
II. Faza ovulatorieOvulatia reprezinta maturarea si eliberarea ovocitului de catre
foliculul dominant sub actiunea LH (hormone luteinizant) care atinge in aceasta
perioada un varf al intensitatii. Ovocitul va fi captat de catre trompa uterina.
III. Faza lutealaFoliculul dominant rupt (ramas in urma ovulatiei) va forma corpul
galben, importanta sursa de progesteron.
Durata de viata a corpului galben este de 14 zile.
In absenta implantarii embrionului la nivel endometrial (deci a unei viitoare
sarcini), corpul galben sufera un proces de degenerare si va forma corpul alb
(apare pe suprafata ovarului ca o cicatrice, certificand prezenta ovulatiei in ciclul
respectiv).
Daca embrionul se implanteaza acesta va emite semnale care vor pastra corpul
galben in viata, fiind sursa importanta de progesteron pana la formarea placentei
si contribuind la mentinerea sarcinii.

14. Fatul ca obiect al nasterii

Dintre toate părţile fătului matur (craniul, umerii şi pelvisul) în obstetrică o
importanţă majoră are studierea capului. Fiind partea cea mai dură şi mai
voluminoasă, înaintând, în majoritatea absolută a cazurilor, primul prin canalul de
naştere, capul întâmpină cele mai mari dificultăţi.
Capacitatea capului de a-şi modifica forma (configuraţia, modelarea) depinde, în
primul rând, de mobilitatea şi gradul de duritate a oaselor craniene. Astfel,
adaptându-se la dimensiunile bazinului, capul învinge obstacolele apărute în
procesul înaintării.
Dimensiunile capului, mobilitatea şi duritatea oaselor craniene influenţează
gradul de traumatizare a căilor moi de naştere şi apariţia traumei intracraniene la
făt.
în fine, suturile şi fontanelele capului fetal formează punctele de reper pentru
evaluarea caracterului angajării şi poziţiei lui în bazinul mic, acestea fiind precizate
prin tuşeu vaginal.
Pe capul nou-născutului distingem două porţiuni inegale: 1)craniul facial,
comparativ mic, şi porţiunea voluminoasă – 2)craniul cerebral.
Craniul este format din două oase frontale, două oase parietale, două oase1
temporale şi câte unul occipital, sfenoid şi etmoid.
Toate oasele craniului cerebral fac joncţiune prin plăci fibrinoase, numite suturi.
Graţie suturilor, oasele craniene devin reciproc mobile.

In obstetrică au importanţă următoarele suturi:

1) Sutura sagitală
2) Sutura frontală
3) Sutura lambdoidă
4) Sutura coronariană
Fontanela mare (fonticulus anterior) sau bregma reprezintă o placă
fibromembranoasă în formă de romb, situată în spaţiul dintre oasele frontale şi
parietale pe traiectul suturii sagitale. Fontanela mare este locul de joncţiune a 4
suturi: sagitală, frontală, coronariană dreaptă şi coronariană stângă.
Fontanela mică (fonticulus posterior) este situată în regiunea occipitală a
craniului, fiind locul de joncţiune a trei suturi: sagitală, lambdoidă dreaptă şi
stângă.
Sutura sagitală situată între două fontanele prezintă un mare interes diagnostic în
practica obstetricală. în funcţie de direcţia suturii sagitale şi situarea fontanelelor,
putem determina varianta de angajare şi mecanismul trecerii capului prin căile de
naştere.
De asemenea, necesită a fi cunoscute următoarele tuberozităţi pe capul fetal: ---
- occipital
- două parietale
- două frontale
Tuberozităţile parietale sunt reprezentate prin cele mai proeminente puncte ale
oaselor parietale. Obstetricianul trebuie să cunoască diametrele capului unui fat
matur, acestea servind în calitate de diametre de angajare şi având următoarele
dimensiuni.
Diametrul anteroposterior (diameter frontooccipitalis recta) - de la glabella până
la protuberanţa occipitală.
Circumferinţa capului la nivelul diametrului frontooccipital este egală cu 34 cm.
Diametrul oblic mare (diameter mento-occipitalis) - de la vârful bărbiei până la
protuberanţa occipitală - este egal cu 13-13,5 cm.
Circumferinţa capului corespunde diametrului mentooccipital - 38-42 cm.
Diametrul vertical (diameter submentobreg-maticus) - de la vârful regiunii
parietale până la regiunea sublingvală - este egal cu 9,5-10 cm.
Circumferinţa capului la acest nivel este egală cu 32 cm.
Diametrul oblic mic (diameter suboccipito-bregmatidus) - de la fosa suboccipitală
până la unghiul anterior al fontanelei mari - este egal cu 9.5 cm.
Circumferinţa capului la nivelul acestui diametru este egală cu 32 cm.
Diametrul oblic mijlociu (diameter suboccipito-frontalis) - de la fosa suboccipitală
până la limita părţii păroase a frunţii - este egal cu 10 cm.
Circumferinţa capului la acest nivel este egală cu 33 cm.
Diametrul transversal mare (diameter biparietalis) - distanţa dintre cele două
tuberozităţi parietale - egal cu 9.5 cm.
Diametrul transversal mic (diameter bitemporalis) reprezintă distanţa dintre cele
mai îndepărtate puncte ale suturii coronare - este egal cu 8 cm.
Dimensiunile trunchiului:
- diametrul transversal al centurii scapulare (diameter biacromialis) este egal cu
12 cm;
- circumferinţa centurii scapulare este egală cu 35 cm;
- diametrul transversal al feselor (diameter basilliacus) este egal cu 9- 9,5 cm;
circumferinţa - 28 cm.
Dimensiunile menţionate ale fătului sunt necesare a fi luate în consideraţie în
procesul naşterii.

15. Numiti barierele fiziologice ale organelor genital feminine

1.Himenul;
2.pH-ul acid din vagin;
3.Glera cervicala;
4.Ingustarea canalului cervical;
5.Menstruatia propriu-zisa.

16. Durata nasterii pe perioade la primipare si multipare

Dilatatie cervicala: 12-18 ore la primipare
pina la 6-8 ore la multipare.
Se monitorizeaza pulsul,TA, respiratia, temperature,intensitatea durerilor
contractiilor parturientei.
Expulzia fatului: 2-3 ore maximum la primipare
pina la 1 ora la multipare
- Se duce evidenta activa a asupra activitatatii cardiac a fatului (BCF) dupa fiecare
contractie.
- Monitorizarea ritmicitatii si intensitatea contractiilor uterine si a scremetelor
- Evidenta starii generale a parturientei: TA,puls,respiratie,diureza,comportament
general.
- Evidenta tesutului pelvi-perineal,la necesitate-perineotomie.
 Delivrenta/expulzia placentei: in medie 30 minute
*Activa-tragerea cordonului ombilical.
*Pasiva-asteptarea,fara implicare in dezlipirea placentei.

17. Bazinul osos din punct de vedere obstetrical

Reprezinta un recipient dur pentru organele genitale feminine,tesuturile pelviene
si formeaza canalul de nastere,filiera genital sau calea obstetricala. Distociile
bazinului osos au o importanta mare in evolutia nasterii.
Forme de strimtare raspindite:
a.bazin uniform si general strimtat;
b.bazin strimtat plat;
c.bazin strimtat transversal.
Rar intilnit:
a.distocii prin exces de ramolire (rahitic si osteomalacic)
b.prin deformatii ale curburii coloanei vertebrale
c.prin exercitarea contrapresiunii femurului in mod anormal asupra oaselor
bazinului
d.prin anomalii de dezvoltare a oaselor bazinului (bazin prea mare,bazinul
piticelor,oprorea in dezvoltarea partial).
e.prin deplasarea coloanei vertebrale pe bazin(spondilizem,spondilolistesis)
f.prin obstructurarea bazinului din cauza unor tumori sau fracture ale oaselor
bazinului.

18. Caracterizati tabloul clinic in abdomenul acut in ginecologie

AA = dramă intra-abdominală, cu implicarea totală sau parţială a peritoneului,

provocată de procese patologice acute deosebit de grave ale organelor genitale
interne şi extragenitale, cu evoluţie rapidă, vital periculoasă de realizarea
sindromului de disfuncţie organică multiplă, ce provoaca acumularea in abdomen a
diferitelor reziduuri (singe, exudat, puroi)  sindrom dolor pronuntat.

Clasificare OMS
I. Abdomen acut provocat de hemoragii intra-abdominale:
1.1 Sarcină extrauterină (ectopică);

1.2 Apoplexie ovariană;

1.3 Traumă a organelor genitale interne.

II. Abdomen acut provocat de ischemie a organelor genitale interne:

2.1 Torsiunea tumorilor ovariene pe pedicul alungit;

2.2 Torsiunea nodulului miomatos subseros pe pedicul;

 2.3 Necroza nodulului miomatos (submucos, intramural)uterin.

III. Abdomen acut provocat de maladii inflamatorii ale organelor genitale interne superioare:

3.1 Maladii purulente ale anexelor uterului (piosalpinx, piovarium);

3.2 Parametrită purulentă cu perforaţie în cavitatea abdominală;

3.3 Pelvioperitonita şi abcesul spaţiului Douglas;

3.4 Peritonită generalizată.

IV. Abdomen acut provocat de:

4.1 Operaţii ginecologice, naşteri, operaţii cezariene;

4.2 Patologia organelor extragenitale intraabdominale (apendicită, ulcer stomacal

perforat, colecistită purulentă, pancreatită, etc.).

19. Prima toaleta a nou-nascutului

Primele ingrijiri ale nou-nascutului incepin salade nastere. Salade nastere, primul climat al nou-
nascutului, trebuie sa indeplineasca condipile unei sali de chirurgie: sa fie aseptica, cu temperatura intre
21-24@C. Personalul medical din sala de nastere trebuie sa aiba analizele periodice efectuate si
uniforms corespunzatoare.
1. Procedurile efectuate imediat dupa nastere in cazul unei ingrijiri calitative a nou-nascutului:
1.1. Uscarea rapida si minutioasa a copilului;
1.2. Inmanarea copilului mamei
1.3. Evatuarea, clasiftcarea si conduita nou-ndscutului.
Imediat dupa nastere, in timpul uscarii copilului, lucratorii medicali trebuie sa
evalueze starea acestuia, pentru a stabili daca el are nevoie de o ingrijire specials.
Copilul care este viguros la nastere imediat prezinta un efort respirator
satisfacator, tipa si devine roz, poate primi ingrijire imediata, in timp ce va sta la
caldura si va fi imbracat.
Respiratia spontana si frecventa cardiaca se stabilesc in primele 30 de secunde
dupa nastere, cu scopul de a identifica copiii care au nevoie de o resuscitare
imediata. Stabilirea virstei de gestatie /a greutatii corpului are scopul de a
identifica copiii cu greutate sub cea normals la nastere, care vor avea nevoie de o
ingrijire specials. Aprecierea defectelor sau a traumelor la nastere se efectueaza
pentru a asigura un tratament adecvat si oportun. Pentru un copil sanatos este
caracteristica:
- frecventa respirapei peste 100 bat/min
- greutatea la nastere peste 2800 g
- termenul de gestatie de 37 saptamani
- absenta defectelor la nastere.
1.4. Aspirarea. Un nou-nascut sanatos care respira bine si ppa imediat nu
necesita aspirape, deoarece apele fetale in exces se vor elimina de sine statator in
rastimpul in care copilasul se va afla pe burta mamei.
1.5. Stimularea copilului prin uscare - usor frecponand spatele sau pieptui, sau
lovind talpile picioarelor. Aceste asigura instalarea si menpnerea respirapei
spontane.
1.6. Evaluarea copilului dupa scorulApgar la 1 si 5 minute post-partum si
repetarea procedurii peste 10 minute pentru un copil neadecvat.
1.7. Sectionarea cordonului ombilical.
1.8. Efectuarea procedurilori profilactice:
a )Administrarea vitaminei K in doza i/m = 1 mg /kg (la scurt timp dupa nastere),
ceea ce faciliteaza coagularea normals a sangelui pana cand tractui intestinal al
nou-nascutului produce bacteriile necesare pentru sinteza vitaminei K.
b) Profilaxia gonoblenoreei. Se recomanda folosirea unguentului de 1%
tetraciclina sau eritromicina de 0,5% care nu sunt daunatoare, scumpe sau dificil
de intrebuinfat. Profilaxia gonoblenoreei se va efectua peste o ora de la aflarea
copilului in contact ,,piele-la-piele" cu mama, pentru a nu impiedica acest contact
1.9. Identificarea nou-nascutului. Se noteaza data si ora nasterii si sexul
copilului. Se controleaza si se aplica mamei si copilului bratari de identificare, ce
asigura identificarea exacta a acestora. Se completeazacartela de identificare
dupa nasterea copilului.
Se aplia banda de identificare pe mana copilului si se inregistreaza numarul de pe
banda in fisa nou-nascutului sau in Registrul Salii de Nastere. Se controleaza
exactitatea datelor la internarea in secpa de nou-nascuti.
1.10. inmanarea copilului mamei. Dupa ce copilul a fost uscat, el trebuie plasat
pe burta mamei in contact ,,piele-la-piele", punandu-i-se pe cap o caciulita; cuplul
mama-copil se inveleste cu un cearsaf/cearsaf si patura. Pe parcursul a 15-30
minute majoritatea copiilor incep sa caute mamelonul.
1.11. Prima alaptare. Perioada de adaptare dupa nastere a nou-nascutului este
diferit si de aceea pentru initierea primei alaptari este necesara o perioada de cel
pupn o ora.
1.12. Determinarea grupei sangvine la necesitate in caz de; Rezus factor negativ
sau grupa 0 (I) la mama.
1.13. Antropometria nou-nascutului.

20. Denumiti perioadele nasterii

1) Dilatarea cervical
2) Perioada de expulzie a fatului
3) Deliverenta/ epulzia placentei

21. Ce intelegeti prin “ rasucirea chistului ovarian”, ce include el?

Torsiunea pediculului chistului ovarian sau tumorii ovariene reprezintă

răsucirea/rotația piciorușului tumoral în jurul axei sale. Torsiunea pediculului
apare mai frecvent în teratoamele chistice mature, fibroamele ovariene, ciștii
foliculari. Severitatea modificărilor ischemice în ovar depind de gradul vascular
compromis în timpul torsionării. Rotația/torsionarea pediculului tumoral produce
stază în circulaţia venoasă și edemul ovarului. Persistența edemului ovarian crește
presiunea asupra pedicului torsionat ceea ce obstrucționează fluxului sanguin
venos pentru început, urmat de tromboza arterială. Evoluția tulburărilor de
circulație nominalizate pănă la faza de tromboză arterială pot dezvolta necroza sau
infarctul hemoragic ovarian.

Tabloul clinic a bolii variază în funcție de severitatea torsiunii. Cele mai frecvente
simptome clinice sunt durerea acută cu sediul în etajul abdominal inferior însoțită
de greață și vomă; depistarea tumorii sensibilă la palpare la examenul bimanual.
Asocierea sporadică a febrei sugerează necroza ovarului torsionat. Persistența
schimbărilor de circulație în torsiunea severă conduce la răspăndirea durerii
abdominale în etajele abdominale superioare, creșterea simptomelor de intoxicație,
semnelor peritoneale pănă la peritonită difuză, ileus paralitic. Diagnosticul bolii –
ecografia cu/fără Doppler. Cele mai sugestive caracteristici ecografice ale torsiunii
de ovar sunt depistarea formațiunii de ovar; mărirea în volum a ovarului, plasarea
periferică a foliculilor (ca urmare a edemului parenchimei ovariene) și tulburări de
circulație, degenerative în ovarul afectat.
Tratamentul torsiunii pediculului tumorii ovariene este exclusiv chirurgical
cu detorsionarea tumorii, chistectomie și prezervarea ovarului în cazul restabilirii
intra-operatorii a circulației în ovar sau anexectomie în cazul modificării necrotice
ireversibile a ovarului lezat. Nu este acceptată detorsionarea în cazul schimbărilor
necrotice constatate în ovar din cauza riscului de apariție a complicațiilor
trombembolice.
22. Arecierea nou-nascutului dupa Apgar
la 1 si 5 minute post-partum si repetarea procedurii peste 10 minute pentru un
copil neadecvat. Scorul Apgar ajuta la aprecierea starii generale a nou-nascutului
in momentui nasterii.
Testui apreciaza ritmul cardiac, respirapa, tonusul muscular, reflexele si culoarea nou-nascutului. Acest
test nu poate aprecia cat de sanatos va fi el pe masura ce creste sau cum se va dezvolta. Dar aceasta
nota poate alarma medicii in cazul in care nou-nascutui este mai somnoros sau are un timp de reactie
mai mare decat normal si ar avea nevoie de ajutor in procesul de adaptare la viata extrauterina. Fiecare
caracteristica va primi un scor individual; apoi se va face totalul. Scorul Apgar pentru un nou-nascut care
are un puls peste 100 bat/min, plange putemic, se misca activ, se stramba si tuseste, dar este vinepu,
dupa primul minut va fi 8/9. Deoarece mainile si picioarele raman vinetii pana la incalzirea completa,
unii copii ajung la 10 puncte.
23. Numiti substantele anestetice si analgetice folosite in stomatologie la
gravide
Anestetice- Din grupul B (fara risc)
- LIdocaina
- Prilocaina
- Etidocaina
!! fara adrenalina

Ab
- amoxicilina
- nitromedazol
-eritromicinele
- cefalosporine
- beta-lactamice

Antifungice – nu se administreaza nici intr-un caz!!!

24. Care vor fi volumul de tratament in sarcina ectopica

În majoritatea cazurilor, sarcina ectopică este tratată imediat ce este
diagnosticată, pentru a evita ruptura organelor si hemoragia severa. Metoda de
tratament este aleasă în funcţie de precocitatea diagnosticului şi de starea
generală a gravidei.
Tratamentul conservativ:
Metrotrexanul- opreste cresterea sarcinii ectopice. Succesul tratatamentului cu
Metrotrexan:
* Evita riscul interventiei chirurgicale de a leza trompa uterine
* Nu afecteaza fertilitatea
Tratamentul conservative se poate folosi doare in sarcini ectopice diagnosticate
precoce si care nu s-au rupt.
Contraindicatii:
* Sarcina uterine:
* Anemie;
* Leucopenie;
* Trombocitopenie;
* Sensibilitate la preparat;
* Patologie renala, hepatita renala, ulcer gastric.

Tratament chirurgical:
A) Salpingostomia constă în îndepărtarea sarcinii ectopice printr-o mică incizie în
lungimea trompei uterine (salpingostomie liniara); incizia poate fi lăsată să se
închidă singură sau poate fi suturată . Această metodă se poate face cînd
embrionul nu depăşeşte 3 cm.
B) Salpingectomia - constă în îndepărtarea unui segment din trompa uterină;
restul trompei uterine care este sănătoasă este suturată la loc. Salpingectomia
este necesară atunci cînd trompa uterină este ţinută în tensiune de către sarcină
şi se poate rupe sau trompa uterină s-a rupt deja sau a fost grav avariată.
Ambele metode chirurgicale se pot face printr-o incizie mică folosind laparoscopia
sau printr-o incizie abdominală largă folosind laparotomia.

25) Conduita perioadei III de nastere ( deliverenta/ epulzia placentei)

Perioada de delivrenta: dezlipirea si degajarea placentei si anexelor ei.
! in medie 30min
Conduita activa: cu o mână se trage cordonul ombilical, cu cealalta se fixeaza
uterul deasupra simfizei pubiene. Aceasta tractie se efectueaza la 2-3-5min după
expulzia fatului, precedata de injectarea preventiva a Oxitocinei-10UA, i/m.
Conduita pasiva: dezlipirea fiziologica a placentei, fara implicarea medicului. Se
monitorizeaza semnele de dezlipire a placentei:
tumefierea deasupra simfizei, alungirea cordonului ombilical, senzatii de
scremete.

26) Cauzele hemoragiilor din fanta genitala in termenii precoci de sarcina

- Avort spontan (aberatii crm, cauze endocrine – insuficienta secretiei de
progesteron, scăderea sau absenta recept la niv uterin, cauze imunologice – sindr.
Antifosfolipidic, insuficienta istmico cervicala, anomalii de dezvoltare a organelor
genitale etc.)
- Sarcină ectopică
- Sarcină stagnată în evolutie;
- Patologia benignă a colului uterin
- Cancere și traumatisme

27) Ce reprezinta si ce informative ne ofera punctia spatiului Douglas?

Spaţiul rectouterine (spaţiul Douglas) este aria de interes la femei
Zone de acumulare de lichide în poziţie de clinostatism.
Sacul Dougals este o cavitate aflata in spatele uterului si este locul in care se varsa
lichidul continut de foliculul ovulator. Astfel, prezenta lichidului in sacul Douglas
este normala dupa ovulatie.
Intr-o sarcina extrauterina lichidul in sacul Douglas este intr-o cantitate mai mare
si de obicei contine si singe, lucru identificabil prin ecografie.
In general, sintagma “lichid in sacul Dougals” indica faptul ca ovulatia a avut loc.
Bolile hepatice, renale sau cardiace pot sa duca la acumularea de lichid in
peritoneu, iar acesta se aduna in zona cea mai joasa, adica in fundul de sac
Douglas, situat intre uter si vezica urinara sau ovulatia prin ruperea foliculului,
vreun chist ovarian rupt, endometrioza etc.

28) Determinarea termenului de sarina

Durata normală a sarcinei – intervalul de timp de la fecundație până la naștere –
280 zile sau 40 săpt.
Naștere prematură – până la 37 săpt.
Naștere prelungită – 40 – 41 săpt.
Naștere supramaturată – după 41 săpt.
Aprecierea vârstei sarcinii și data probabilă a nașterii după:
- Coitul fecundat – se scad 14 zile din 280 de zile pt a constata durata medie a
sarcinii din momentul conceptiei.
- Data ultimei menstruatii – se adauga 7 zile la prima zi a ultimei menstruatii, și se
scad 3 luni calendaristice.
- Miscarile active ale fatului – sunt percepute de primigeste la 20 sapt., de
multigeste la 18 săpt.
- Măsurarile obstetriciale – masurarea volumului uterului, circumferintei
abdominale, dimensiunile craniului fatului.
- USG – cu cât este mai mic termenul de gestatie cu atit este mai veridica vârsta
sarcinii.

29) Cauzele hemoragiilor din fanta genitala in termenii tardivi de sarcina

=Insertia joasa a placentei (placenta praevia) constituie cauza cea mai frecventa a
hemoragiilor tardive in sarcina.
=Decolarea prematura de placenta normal inserata cu hematom retroplacentar
apare mai frecvent la bolnave cu HTA, traume, 2-3 copii, patologii de coagulare,
mai mult de 2kg de lichid amniotic.
Metroragia se instaleaza progresiv.Sangele expulzat are culoare inchisa-
negricioasa.Durerile pronuntate continue,fara pauza intre contractii. Daca s-a
scurs lichid aminioti – rosu; ! trebuie de actionat max in 10 min. Tratament
(cezariana)
=Ruptura uterina este favorizata de cicatricile uterine, distociile de col si de bazin.
= Avort_..Sangerarea vaginala este principalul avortul spontan">semn de
avort.
= Placenta previa ( implantarea totala/partial a placentei la nivelul segmentului
inferior, acoperind total/partial orificiul intern) O sangerare de culoare rosu
deschis ce se coaguleaza rapid dupa raport sexual/abord manual, neinsotita de
dureri, apare brusc, noaptea

30) Numiti fazele ciclului ovarian

Durata medie a unui ciclu menstrual este de 28 zile, cu variante ale normalului
cuprinse intre 21 - 35 zile. Pe parcursul unui ciclu menstrual se produc modificari
hormonale, modificari la nivel ovarian si la nivel uterin.
Fazele:
- faza foliculara;
- faza ovulatorie;
- faza luteala;
- faza menstruala.
I. Faza foliculara Presupune cresterea la nivelul ovarului a unui grup de foliculi.
Procesul de dezvoltare se desfasoara sub actiunea combinata a FSH (hormon
foliculo- stimulant), LH (hormon luteinizant) si a hormonilor estrogeni.
Are ca rezultat selectarea dintre acestia a unui folicul dominant.
II. Faza ovulatorieOvulatia reprezinta maturarea si eliberarea ovocitului de catre
foliculul dominant sub actiunea LH (hormone luteinizant) care atinge in aceasta
perioada un varf al intensitatii. Ovocitul va fi captat de catre trompa uterina.
III. Faza lutealaFoliculul dominant rupt (ramas in urma ovulatiei) va forma corpul
galben, importanta sursa de progesteron.
Durata de viata a corpului galben este de 14 zile.
In absenta implantarii embrionului la nivel endometrial (deci a unei viitoare
sarcini), corpul galben sufera un proces de degenerare si va forma corpul alb
(apare pe suprafata ovarului ca o cicatrice, certificand prezenta ovulatiei in ciclul
respectiv).
Daca embrionul se implanteaza acesta va emite semnale care vor pastra corpul
galben in viata, fiind sursa importanta de progesteron pana la formarea placentei
si contribuind la mentinerea sarcinii.

31) Diagnosticul debutului de travaliu

-coborirea fundului uterului
-urinare mai frecventa
-dureri in spate
-scurgeri vaginale mai abundente
-contractii uterine mai dese (2 contractii in 10 minute)
*dureaza 30-90 sec
* sunt dureroase
*dunt ritmice si sustinute
-ruperea apelor
- stergerea dilatarea orificiului uterin 10cm

32) Care va fi actiunea stomatologului in caz de hemoragie masiva (200 ml de

singe) din fanta genital la o gravid in termenii tardivi de sarcina

33)Tratamentul local al colpitelor, cervicitelor specific

Tratamentul de cervicita
Daca diagnosticul este de cervicita determinata de Chlamydia, tratamentul consta
intr-un antibiotic cu spectru larg.
Printre cele mai utilizate tratamente se numara doxiciclina si dusuri care ucid
bacteria din vagin si cervix.
Pentru pacientele care au episoade repetate sau prelungite de cervicita, medicul
specialist poate recomanda o procedura care sa distruga celulele anormale de pe
suprafata cervixului. Cea mai cunoscuta astefel de procedura
este cauterismul (cauterizarea folosind caldura), criochirurgia(cauterizarea
folosind inghetul) si tratamentul cu laser.
Dupa terapie, celulele din tesutul normal netratat inlocuiesc aria distrusa.

Tratamentul colpitei(vaginita) este de obicei medicamentos si in functie de

germenul care a produs afectiunea. Atunci cand suferiti de colpita cu
Thricomonas, tratamentul trebuie esfectuat si la partenerul dumneavoastra,
deoarece chiar daca el este aparent sanator, in fapt este purtator al parazitului si
va poate reinfecta.
Tratamentul se va face numai dupa un control amanuntit si sub stricta
supraveghere a medicului. Irigatiile vaginale fara indicatii precise, pot agrava
boala. Mai trebuie spus ca pe tot parcursul perioadei de tratament se vor evita
raporturile sexuale.
Pentru persoanele care nu au un partener stabil, este bine sa fie constiente de raspandirea bolii, si sa
folosesca prezervativul la orice contact sexual.
Este singura modalitate in care va puteti feri de contaminarea cu o astfel de boala. Un lucru foarte
important pentru a preveni aparitia colpitei, este respectarea stricta a regulilor de igiena intima. Dupa
fiecare raport sexual se recomanda spalarea zonei genitale cu apa calda si un agent de curatare care sa
aiba acelasi pH cu cel al zonei vaginale.
34)Investigatii cu raze Roenthen in stomatologie la femeile insarcinate
Specialistii spun ca razele X pot fi efectuate cu succes chiar si in sarcina, dar in
conditii exrem de stricte si atent monitorizate. Desi se recomanda evitarea lor pe
intreaga perioada de gestatie, exista cazuri in care sunt absolut necesare.
Exista anumite conditii in care efectele secundare negative apar, acestea
depinzand foarte mult de etapa sarcinii in care se face expunerea si de doza de
radiatii la care este expusa gravida.

Doza minima la care nu s-au constat efecte secundare asupra fatului este de
50mGy (miliGray – energia absorbita pe unitatea de masa se face in Gray).
((Limita normala a iradierii pt femeia invirsta de precreare este de 0,05
Sv(ISv(Sievert)-100rem). Pt o gravida doza pt 9 luni trebuie sa fie inferioara de
0.01 Sv.))
(Efectele secundare apar la o expunere de peste 100 mGy, iar pericolul maxim
este atins daca aceasta are loc in saptamanile 8-25 de sarcina.
!Radiografiile stomatologice sunt cele mai putin periculoase pentru fat.

35) Ce include profilaxia gonoblenoreei la nou-nascut?

Profilaxia gonoblenoreei nou-nascutilor este inclusa in toaleta nou-nascutilor
Se recomanda folosirea unguentului de 1% tetraciclina sau eritromicina de 0,5%
care nu sunt daunatoare, scumpe sau dificil de intrebuinfat. Profilaxia
gonoblenoreei se va efectua peste o ora de la aflarea copilului in contact ,,piele-
la-piele" cu mama, pentru a nu impiedica acest contact.
De asemenea s e utilizeaza sol. 30% albucid (sulfat-natriu) . Postnatal, se inlatura
sebumul si lichidele din regiunea ochilor, iar apoi cu ajutorul unei pipete sterile se
picura o picatura de albucid in sacul conjunctival. Fetitelor li se picura albucid si in
zona organelor genitale externe. Peste 2 ore procedura se repeta.

36)Tabloul clinic al herpesului genital

Virusul Herpes Simplex reprezinta unul dintre cei mai raspinditi agenti patogeni .
Herpesul genital este o infectie cu transmitere sexuala persistenta si cronica.
Infectia cu virusul herpes simplex este cea mai frecventa cauza a leziunilor
vulvare ulcerative .Herpesul genital este dobindit prin contact sexual , prin
secretiile contaminate sau suprafetele mucoase.
Perioada de incubatie variaza intre 2-20 zile , cu o medie de 6 zile.
In simptomatologia clasica initial apar placi intens erimatoase pe care apar apoi
vezicule grupate in buchete.
Aceste vezicule se sparg si se transforma in ulceratii putin adinci, foarte dureroase
si care pot conflua.
Leziunile pot fi localizate mai frecvent pe labii, mai rar pe vagin sau col, dar si la
nivel perineal sau anal.
Spre sfirsitul primei saptamini de boala apare o adenopatie inghinala bilaterala
dureroasa.
In primoinfectie, ulceratiile dureaza aproximativ 3 saptamini si se vindeca spontan
prin formarea de cruste fara a lasa cicatrici. In cele mai multe cazuri recurente
apar dupa sres, emotii, menstruatie, sarcina, imunodepresie.

37) Cauzele de hemoragii in termini tardivi de sarcina ???

=Insertia joasa a placentei (placenta praevia) constituie cauza cea mai frecventa a
hemoragiilor tardive in sarcina.
=Decolarea prematura de placenta normal inserata cu hematom retroplacentar
apare mai frecvent la bolnave cu HTA, traume, 2-3 copii, patologii de coagulare,
mai mult de 2kg de lichid amniotic.
Metroragia se instaleaza progresiv.Sangele expulzat are culoare inchisa-
negricioasa.Durerile pronuntate continue,fara pauza intre contractii. Daca s-a
scurs lichid aminioti – rosu; ! trebuie de actionat max in 10 min. Tratament
(cezariana)
=Ruptura uterina este favorizata de cicatricile uterine, distociile de col si de bazin.
= Avort_..Sangerarea vaginala este principalul avortul spontan">semn de
avort.
= Placenta previa ( implantarea totala/partial a placentei la nivelul segmentului
inferior, acoperind total/partial orificiul intern) O sangerare de culoare rosu
deschis ce se coaguleaza rapid dupa raport sexual/abord manual, neinsotita de
dureri, apare brusc, noaptea

38) Tactica stomatologului in caz de accese de convulsii la o gravid in termini

tardivi de sarcina
Avem gria ca pacienta sa nu cada si sa nu sa se loveasca.
Limba este fixate cu fixator de limba/ departator de maxilar.
Se administreaza sol.Magneziu 20U+20 sol fiziologica  i/v in bolus.
1 gr de Magneziu pe ora pt a preveni convulsiile
Proxilaia - Deametazon
Uneori accesele de eclampsie pot provoca moartea fatului. De aceea gravida
eclamptica trebuie internata in spital. Pentru prevenirea eclampsiei, tulburarile
sarcinii trebuie depistate si tratate de la inceput.

39) Clinica candidozei vaginale

este afectarea sistemului genital feminin de către o ciupercă din genul Candida
(de cele mai multe ori este vorba de Candida albicans).
Candidoza vaginala este un companion frecvent în timpul sarcinii, ceea ce
complică foarte mult cursul sarcinii şi pune în pericol sănătatea mamei şi a
copilului.
Candidoza vaginală este un tip specific de infecţie, care afectează căile genitale
feminine (vaginul), cauzată de ciuperca Candida.
Candidoza vaginală se produce cel puţin o dată în viaţă la 75% din femei. La
femeile, care au suportat un episod de candidoză, riscul de reinfectare persistă
pentru o lungă perioadă de timp.
Candida populează în mod normal mucoasa intestinului şi cea orală la majoritatea
oamenilor sănătoşi.
Orice infecţie vaginala (sau infecţie la alt nivel) este foarte periculoasă în timpul
sarcinii şi naşterii
Riscurile asociate candidozei în sarcină sunt următoarele:
* Riscul de infecţie a membranelor fetale în timpul sarcinii
(amnionită,chorioamnionită);
* Riscul de avort spontan sau naştere prematură;
* Riscul de a avea un copil cu greutate mică la naştere;
* Riscul de hipoxie fetală intrauterină;
* Eruperea prematură a lichidului amniotic;
* Riscul de infectare a plăgilor post-partum (endometrită).
Simptomele candidozei vaginale in timpul sarcinii sunt :
* Mâncărimi şi iritaţii ale pielii şi membranelor mucoase ale organelor genitale
externe;
* Eliminări albicioase, de consistenţa laptelui covăsit la nivelul tractului genital, cu
un miros neplăcut;
* Creşterea mâncărimi şi dureri in timpul actului sexual, procedurilor igienice ce
implică apa.

40) Tactica medicala in acces de eclampsie

Avem gria ca pacienta sa nu cada si sa nu sa se loveasca.
Limba este fixate cu fixator de limba/ departator de maxilar.
Se administreaza sol.Magneziu 20U+20 sol fiziologica  i/v in bolus.
1 gr de Magneziu pe ora pt a preveni convulsiile
Proxilaia - Deametazon
Uneori accesele de eclampsie pot provoca moartea fatului. De aceea gravida
eclamptica trebuie internata in spital. Pentru prevenirea eclampsiei, tulburarile
sarcinii trebuie depistate si tratate de la inceput.

41) Numiti metodele de contraceptive

A) Contraceptie hormonala
!Estrogen+Progesteron
1) COC
2) Plasture
3) Inel v.
!Numai cu Progesteron
1. POP
2. Inectabile
3. Implant
4. DIU hormonale
B) Contraceptia non-hormonala
1. Sterilizarea chirurgicala
2. DIU cu cupru
3. Metode de bariera
4. Amenoreea de lactatie
5. Coitul interrupt
6. Recunoasterea perioadei fertile

42) Numiti organele genitale interne si externe

1) Organele genitale interne feminine: vaginul, uterul, trompele uterine, ovarele.
2) Organele genitale feminine externe:labiile mari/mici, clitorisul, bulbii
vaginului, glandele anexe ale vulvei, MUNTELE PUBIAN (Venus, mons pubis)
http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Paladi_Bazele_obstetricii_fiziologice_Vol_1_2006/Capito
lul_4.pdf

43) Determinarea masei probabile a facului

Aprecierea masei probabile a fătului are o importanţă clinică majoră în alegerea unui algoritm optim de
conduită a naşterii, a metodei şi timpului de rezolvare a sarcinii, îndeosebi în cazurile cu feţi macrosomi
sau hipotrofi .
Metode clinice de calcul ale masei probabile a fătului:
Formula Iacubova: (IFU + CA) / 4 *100
Formula Jordania: IFU * CA
Formula Bublicenco: M / 20 (dacă greutatea mamei > 90 kg nu se utilizează)
Formula Jonson: (IFU - 15)*155
Formula Lancovet:(T + M + IFU + CA) * 10 (*11 dacă M > 90 kg)
unde:
IFU–înălţimea fundului uterin (cm),
CA– circumferinţa abdomenului (cm),
M– greutatea mamei (kg),
T– talia mamei (cm)
Parametri ultrasonografici a fătului: circumferinţa craniană, circumferinţa
abdomenului şi lungimea femurului (în centimetri).
` În studiul datelor ultrasonografice am aplicat formula de calcul a masei
fetaleprobabile după Strijakov–Bunin–Medvedev:
M = CC*61,62 + CA*143,32 + LF*274,1 – 5500,91
unde:
M – masa probabilă a fătului în grame, CC– circumferinţa craniană în centimetri,
CA– circumferinţa abdomenului în centimetri,
LF– lungimea femurului în centimetri.

44) Metode contemporane de profilaie a maladiilor sexual transmisibile

Singura modalitate de a preveni bolile cu transmitere sexuala este de a nu
face sex. Riscul contactarii bts-urilor scade prin
alegerea unui singur partener care nu sufera de MTS si
foloseste prezervativul indiferent de tipul de contact sexual.
Organele genitale se vor spala cu apa si sapun si se va urina imediat dupa
activitatea sexuala. Acest lucru poate ajuta la curatarea
si indepartarea germenilor scazand sansele unei infectii.

45) Tabloul clinic al bolii inflamatorii pelvine

B.I.P. cuprinde un spectru de procese inflamatorii ale tractului genital superior, care include
orice combinare dintre endometrită, salpingită, abces tuboovarian și pelvioperitonită.
Conform standartelor americane CDC(centre of disease control) în 2002 a
propus criterii de diagnostic în BIP
Criterii majore
1.dureri în regiunea inferioară a abdomenului
2.sensibilitatea ambelor anexe la tuşeu vaginal
3.durere la mobilizarea colului
Criterii minime/adiţionale
1.febra 38.3 grade Celsius
2.leucoree muco-purulentă
3.VSH crescut
4.Proteina C-reactivă crescută
5. infecţie cervicală cu gonoree, chlamydia diagnosticată
6.leucocitoză
7. prezenţa de lichid purulent la culdocenteză

Factori de risc cunoscuţi pentru BIP şi Abcesul tubo-ovarian sunt:

1.maladii sexual transmisibile (gonoreea,chlamydia)
2.vârsta tânără 15-24 ani
3.un puseu anterior de BIP
4.parteneri sexuali multipli
5.vaginoze bacteriene
6.avorturi chirurgicale la dorinţă
7.investigaţii mini-invazive a aparatului reproductiv
Alţi factori:
1.factorul demografic
2.statutul socio-economic scăzut
3.celibatari şi divortaţi
4.dupa violuri
5.coitus în perioada menstruaţie
6.duşuri vaginale
7.DIU