Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

"Nicolae Testemițanu"

Referat
la disciplina
Educatia fizica

Tema:
Folosirea miloacelor de cultura fizica in scopul odihnei active,
ridicarii si mentinerii capacitatii de munca, contractarea
stresului:
- odihna pasiva si urmarile ei
- odihna activa, mijloacele, metodele si beneficiile ei.

Autor: Burduja Veronica

Grupa: S1503
Profesor: Ivanov Maria

Chisinau - 2016
Folosirea miloacelor de cultura fizica in scopul odihnei active, ridicarii
si mentinerii capacitatii de munca, contractarea stresului:
- odihna pasiva si urmarile ei
- odihna activa, mijloacele, metodele si beneficiile ei.

Odihna reprezinta un factor deosebit de important in ceea ce priveste atat

hipertrofia masei musculare cat si progresul realizat in cadrul pregatirii specifice
zilnice. Fara o odihna optima, organismul uman nu ar putea face fata stimulului
biologic (antrenamentul) in sensul adaptarii musculaturii si nu numai, la conditiile
impuse, prin dezvoltarea fortei si/sau masei musculare. Este gresit sa credem ca
hipertrofia musculara are loc in sala de antrenament, deoarece la finalul unei sesiuni
de pregatire nivelul homeostazic este mult diminuat. Dupa antrenament, ca urmare
a refacerii organismului sub toate aspectele (fiziologic, biochimic, mental etc), daca
sunt indeplinite cerintele de baza are loc un fenomen numit supracompensatie,
fenomen tradus printro crestere a capacitatii fizice a individului peste nivelul initial.
(teoria lui Folbort).

Odihna este necesară pentru refacerea energiei consumate şi pentru a ne putea

continua activităţile. De aceea, este indicat să respectăm obiceiurile legate de
odihnă, astfel încât să beneficiem de o bună sănătate a organismului.

Odihna îmbracă două forme: activă şi pasivă.

1) Activă înseamnă că se realizează prin schimbarea unui tip de activitate cu un altul
sau prin practicarea diferitelor exerciţii fizice sau a diferitelor forme de sport.

Odihna activă este foarte necesară, în special în cazul persoanelor care practică o
muncă sedentară, dar şi al celor care efectuează munci fizice cu mişcări foarte
limitate: cei care lucrează în mecanică fină, şoferi, croitori, intelectuali, funcţionari
din instituţiile administraţiei publice.
Pentru odihnă activă, foarte multe persoane au câte o pasiune sau chiar două, asta
însemnând că le interesează şi o altă ocupaţie decât cea profesională. Unei activităţi
statice trebuie să-i corespundă obligatioriu şi un hobby dinamic. Iată câteva forme
de odihnă activă: mersul pe jos, grădinăritul, ciclismul, înotul.

Neglijarea odihnei, în general, inclusiv a celei active, poate duce la situaţii neplăcute.
2) Odihna pasivă înseamnă somn. Odihna activă nu poate substitui şi anula odihna
prin somn. Iar atunci când vorbim despre somn trebuie să ne gândim atât la durata,
cât şi la calitatea lui.
Durata de somn recomandată variază de la un individ la altul, în funcţie de vârstă.
Astfel, nou-născuţii dorm până la 20-22 de ore, cu trezire doar pentru masă, copiii cu
vârsta de un an dorm 16 ore, cei cu vârsta de trei ani - 13 ore, iar adolescenţii de 16
ani - 8 ore. La adulţi somnul oscilează între 7 şi 8 ore. Există, însă, abateri importante
de la această limită, considerată media populaţiei. Unii dorm 4-5 ore pe noapte şi
mulţi dintre aceştia obişnuiesc să doarmă neapărat circa un sfert de oră după masa
de prânz. În perioada somnului, refacerea energiei consumate în timpul muncii are
loc printr-o încetinire a ritmului de funcţionare a multor organe: se relaxează
muşchii, scade frecvenţa contracţiilor inimii, se răreşte ritmul respiraţiei, scade puţin
tensiunea arterială. În timpul somnului nu are loc numai refacerea capacităţii de
muncă (acţiune) a omului, ci şi revigorarea întregului organism şi chiar o mai bună
recuperare în cazul celor care suferă de o anumită boală.

Somnul salvează organismul de boală, împiedicându-l să evolueze spre surmenaj, şi

ajută la refacerea sistemului nervos central, restabilind capacitatea de lucru a
celulelor nervoase.
Când somnul este profund, capacitatea sistemului nervos se reface complet, ceea ce
îşi găseşte expresie şi în faptul că la trezire omul se simte vioi şi dornic de activitate.

Pentru ca somnul să fie adânc, se recomandă: să luăm cina cu două-trei ore înainte
de culcare, să facem o plimbare de cel puţin jumătate de oră în aer liber, să ne
culcăm la aceeaşi oră (e bine să ne culcăm mai devreme şi să ne trezim, dimineaţa,
mai devreme), să înlăturăm din minte toate gândurile, ideile, necazurile,
eventualele conflicte din timpul zilei. Dacă nu putem adormi imediat, e bine să
folosim remedii naturale care să inducă somnul, respectiv să consumăm o ceapă de
mărime potrivită cu o lingură de brânză de vaci şi două-trei îmbucături de pâine sau
un pahar cu lapte crud de vacă.