Sinuzita maxilara

Sinusul maxilar (antrumul lui Highmore)

Cavitate pneumatica situata in osul maxilar, cel mai voluminos dintre

sinusurile paranazale, de forma piramidala, cu baza spre peretele nazal
(medial) si varful catre osul zigomatic.
Acesta comunica cu cavitatea nazala la nivelul meatului mijlociu, printr-
un orificiu (Ostium), asigurandu-se astfel drenajul fiziologic al sinusului
maxilar.
Mucoasa care tapeteaza sinusul
maxilar este de tip respirator,
epiteliu cilindric pluristratificat
cu cili, care asigura evacuarea
secretiilor si mucusului de la
nivelul sinusului maxilar, prin
ostium, in meatul nazal mijlociu.
Aceasta este susceptibila la
patologii de tip infectios, alergic
si neoplazic.
Molarii si premolarii maxilari au rapoarte diferite de vecinatate cu
sinusul maxilar. (inconstant si caninul)
Sinuzita maxilara odontogena
Afectiune sinusala infectioasa derivata de la
un dinte cu raport sinusal cu afectiuni
patologice de tip infectios sau accidente si
complicatii ale tratamentelor stomatologice.
Localizata unilateral, cu simptomatologie
specifica in functie de forma clinica.
Sinuzita maxilara are 2 forme clinice: acuta si
cronica.
 Examene paraclinice
pentru diagnosticul
sinuzitei maxilare:
1. Radiografie SAF (sinusurile anterioare ale
fetei)
2. Radiografii dentare (OPG/retroalveolare) –
dintele cauzal si orientare in tratament
3. CT
4. RMN
5. Endoscopia sinusala (ORL)
Aspectul radiologic este de
opacitate a sinusului maxilar
unilaterala, omogena, care poate
ocupa tot antrumul sau poate fi
partiala. Se observa, in cazul
sinuzitelor cronice o dispozitie
tipica “in chenar”, densa, parallel
cu peretii ososi sinusali. Conturul
osos este mentinut.
Sinuzita maxilara acuta odontogena
Tablou clinic specific:
Obiectiv:
 Durere unilaterala, iradianta, exacerbate de pozitia decliva a capului
 Obstructie nazala
 Rinoree purulenta unilaterala
 Febra
Subiectiv:
• Senzatie de plenitudine, de presiune la nivelul sinusului maxilar, cu durere la
palpare
• Cacosmie (hiposmie sau anosmie)
Sinuzita maxilara cronica odontogena:
Forma clinica cea mai frecvent intalnita, apare consecutiv unei sinuzite maxilare
acute sau datorita prezentei unor procese periapicale cronice sau a comunicarii
oro-sinusale.
Semne clinice:
• Usoara jena dureroasa
• Durere daca exista se manifesta mai ales dimineata, asociata cu cefalee matinala
• Rinoree muco-purulenta, unilaterala
• Halena fetida
• Obstructie nazala
• Stare generala buna
• Refluarea lichidelor (comunicarile oro-sinusale)
Tratament:
• Profilactic – in depistarea precoce se poate remite doar prin
tratamentul corect al dintelui cauzal, asociat cu tratament
medicamentos (antibiotic si antiinflamator).

• Curativ – indepartarea factorului dentar cauzal sub tratament general

medicamentos asociat cu tratament chirurgical (in functie de situatia
clinica si de evolutia bolii) si cura radicala a sinusului, cu asigurarea
ulterioara a drenajului sinusal (decongestionante nazale)
Comunicarea oro-sinusala
Entitate aparte, reprezinta desfiintarea peretelui osos care desparte
cavitatea sinusala de cavitatea orala/radacinile dentare. De obicei se
produce in urma unei extractii dentare (dinte cu raport sinusal intim),
podeaua sinusala avand dimensiuni foarte variate (0,2-16 mm)
Semne clinice si diagnosticul comunicarii oro-sinusale:

Comunicarea imediata (deschidere accidentala)

• Sangerare abundenta, sange cu aspect aerat
• Proba Valsalva pozitiva
• Explorarea cu sonda butonata evidentiaza senzatia de “cadere in gol”
• Examinarea dintelui extras releva la nivelul radacinii/radacinilor
fragmente osoase reprezentand podeaua sinusala.
Comunicarea oro-sinusala veche:
- permanentizarea deschiderii sinusului maxilar, prin aparitia unui
traiect fistulos, epitelizat, expunand sinusul maxilar la agentii patogeni
endoorali ( duce la sinuzita maxilara cronica )
- pacientii acuza tulburari functionale, cu refluarea lichidelor pe nas,
proba Valsalva pozitiva, tulburari de fonatie si simptomele unei sinuzite
maxilare cronice.
Tratamentul comunicarii oro-sinusale imediate:

Deschidere < 2mm :

• Nu este necesar tratament chirurgical, doar respectate indicatiile
post-op ( evitarea variatiilor presionale, cu evitarea suflarii nasului, a
stranutului cu gura inchisa, a fumatului si bautul cu paiul ) timp de 3-4
saptamani
Deschidere medie 2-6mm:
• Sutura margino-marginala a gingivo-mucoasei alveolare post-
extractionale, cu aplicarea unei mese supraalveolare (gutiere/Stent),
pt favorizarea formarii cheagului 5-7 zile asociat cu tratament
antibiotic si decongestionant nazal spray.
Deschidere > 7 mm:
• PLASTIA COMUNICARII (in unul sau 2 planuri, cu lambouri V/P sau cu
bula Bichat)