Placa bacteriana dentara factor etiologic al cariei dentare si parodontopatiilor marginale

Placa bacteriana agregare bacteriana aderenta pe suprafata dintilor ce nu poate fi indepartata prin jet
de apa sau simpla clatire;
-

este prezenta si pe suprafetele obturatiilor, aparatelor ortodontice, lucrarilor protetice conjuncte sau
adjuncte;

incepe la o ora dupa periaj; acumularea maxima in 30 de zile in functie de alimentatie, igiena
bucala, incongruenta dento-alveolara cu inghesuire, malpozitii dentare.

Compozitie:
-

70-80% bacterii;

Mycoplasme, protozoare, fungi si matricea placii dentare: celule fagocitare, produse de metabolism
celular, celule epiteliale descuamate, proteine salivare si serice ce duc la remineralizare sau
demineralizare.

Se diferentiaza in:
-

placa supragingivala: bacterii pioniere: Streptococus Sangus, Streptococus salis, Neisseria;

placa subgingivala: flora polimorfa.

Aspect clinic
-

placa bacteriana poate fi observata ca un depozit de culoare alb-galbui, in special la coletul dintilor,
pe fata vestibulara si/sau orala, atunci cand se acumuleaza in strat gros prin intreruperea igienei
bucale mai mult de 3-4 zile;

placa bacteriana veche, cu zone de condensare minerala anorganica, se poate colora:

o

natural prin actiunea:

unor bacterii . in negru, brun, verde sau portocaliu;

unor pigmenti alimentari din cafea, ceai, nicotina;

intoxicatii cu metale grele lizereu.

Artificial:

a)

solutii colorante - metode de evidentiere a placii bacteriene;

solutii fucsina bazica 0,2-0,3% (20-30 secunde) si clatire cu apa curenta 30 de secunde;

solutie albastru de metil 2%;

solutie de gentiana 1%;

solutie Lugol;

solutie hematoxilina eozina;

solutie Dis Plaque coloreaza placa recenta (2-3 zile) in rosu si veche (9-18 zile) albastru. Este
un colorant bifazic.

b)

Eritrozina colorant vegetal hidrosolubil, incorporat in pasta de dinti sau sub forma de
drajeuri PLACOSOR.

Alte produse tipizate: CEPLAC, REVELAN, MENTADENT se dizolva in saliva si coloreaza placa
bacteriana.
Examinarea clinica se realizeaza in oglinda, atat de catre medic cat si de pacient analizand zonele
colorate unde periajul a fost insuficient sau ineficient. Ex.: spatii aproximale V, O; coletul dintilor frontali inferiori;
zonele ocluzale ale molarilor superiori.
Controlul se realizeaza de catre pacient la 2-3 zile initial, apoi o data pe saptamana, pana la corectarea
periajului dentar.
Indici de evaluare a igienei bucale
1.

indicele de igiena bucala IHB are 2 componente: indicele de placa si indicele de tartru.

Valoarea indicelui de placa/tartru

Prin insumarea valorilor pe 6 suprafete preselectate:
-

suprafetele V ale molarilor 1 superiori;

suprafetele laterale ale molarilor 1 inferiori;

suprafetele V ale IS drept si IF stang (centrali).

Valorile indicelui de placa (IP)

0 absenta placii;
1 placa supragingivala in 1/3 de colet;
2 placa supragingivala in 1/3 mijlocie;
3 placa supragingivala in 1/3 incizala (ocluzala)
Valorile indicelui de tartru (IT)
0 absenta tartrului;
1 tartru supragingival in 1/3 de colet;
2 tartru supragingival in 1/3 medie;
3 tartru supragingival in 1/3 incizala (ocluzala)
IHB=IP+IT (valoarea totala a indicelui de igiena bucala=IHB este rezultatul insumarii IP+IT)
Exprimarea IP si IT se poate face in doua moduri.
Suprafetele dentare cu placa exprimate %X
Nr. de suprafete cu placa/ Nr. total al suprafetelor dentare *100= X
Suprafetele dentare fara placa exprimate % Y
Y=100-X

Reprezentarea prezentei placii bacteriene de inregistrare a acestora diagrame OLeary

X
8

X
2

X
2

Inregistrarea IP initial
- postoperator, ptr controlul eficient al igienei bucale
Corespunzator suprafetele dentare cu placa < 15 %
- suprafetele dentare fara placa 85%
Indicele SILNESS si LE
Examinarea placii se realizeaza prin inspectie fara solutii colorate. Valori :
0 absenta placii
1 placa nu se obs cu ochiul liber decat dupa razuire cu varful rotunjit al sondei parodontometrice
2 depozit fin, pelicular
3 strat gros, acopera santul hingival de la marginea gingivala libera la suprafata dentara
Indicele de retentie a placii bacteriene LE
0 absenta cariilor, tartrului sau obturatiilor cu margini neregulate in apropierea gingiei
1 tartru supragingival, carii, obturatii cu margini neregulate
2 tartru subgingival, obturatii cu margini neregulate
3 tartru abundent supra si subgingival, carii profunde, obturatii cu defecte marginala mari si retentive
Indicele de placa Quigley-Hein
Se obtine dupa colorarea placii si exam fetelor V si O ; 5grade
0 absenta placii
1 banda discontinua de placa la marg ging
2 banda continua subtire sub 1mm
3 banda continua peste 1mm
4 placa acopera 2/3 din suprafata dentara

5 placa acopera peste 2/3 din suprafata dentara

grade/nr. suprafete=IQH
Indicele POSTHADLEY-HALLEY
Se obtine dupa colorare (reper zona cervicala)
0 absenta placii
1 placa in 1/3 cervicala
2 - placa in 2/3 cervicale
3 placa peste 2/3 cervicale
Se exam fetele V:6, 11, 26
- L:31, 36, 46
Examinarea in cadrul examenului clinic obiectiv se realizeaza prin palpare cu instrumentar specializat:
a)sonde de parodontometrie
b)sonde exploratorii
a)butonata, gradata, atraumatica, cu gradatii 3,5 5,5 8,5 11,5mm ;
b)-detectarea si localizarea tartrului si placii, cariilor subgingivale, neregularitatilor suprafetelor radiculare
accesibile
- dupa detartraj ptr controlul indepartarii in totalitate al tartrului subgingival
Sonde speciale:
-rigid metal tactile sensor - ad. pungilor parodontale si depistarea tartrului subgingival
- flexible plastic universal explorer ( bifurcatii alveolare, dinti inclinati, inghesuiti)
- sonde butonate, colorate 3,5-5,5mm
Manifestari bucale in intoxicatiiprofesionale
Cu plumb
In intoxicatia acuta, nu exista lizereu gingival; stomatita congestiva sau ulceroasa insoteste hipersalivatia, gust
metalic, dulceag. In intoxicatia cronica, sindromul bucal insoteste: sindromul asteno-vegetativ (astenie),
sindromul pseudoreumatic, sindromul vegetativ (paloare).
Sindromul bucal:- hipersalivatie
- limba saturata
- halena fetida
jurul

lizereu

saturniu:

pigmentatie

cenusiu

albastruie

pa

marginea gingivala,
coletului dintilor

in

- placi de tatuaj: pete de culoare gri cu reflexe caramizii pe mucoasa jugala, labiala, retromolara
si regiunea mediana a crestei alveolare
Preventiv : periaj, tratament corect al leziunilor, tratament antiplaca bacterian, tratament antiinflamator parodontal
Cu Hg
In intoxicatie acuta: lizereu mercurial gingival banda ingusta la nivelul festonului gingival, albastru negricios, cu
reflexe violete. = M+PM max
In intoxicatia cronica - sindromul nemopsihic (insomnii, cefalee, polinevrita mercuriala)
-sindromul digestiv (inapetenta, greata, dureri abdominale, diaree)
-sindromul bucal (stomatita mercuriala: halena fetida, hipersalivatie, gust metalic)
Dintele gri, incrustarea in smalt a sarurilor de Hg
- foarte frecvent edentatii intinse
NU se executa 3-4 obturatii cu amalgam Ag in aceeasi sedinta; poate aparea stomatita ulcero-necrotica insotita
de adenopatie submandibulara, insuf renala acuta
NU se pastreaza in cabinet Hg in recipiente deschise, aproape de surse de caldura
NU se fumeaza cu mainile murdare de amalgam (caldura tigarii mareste evaporarea si absorbtia Hg)
NU se administreaza diuretice mercuriale, aplicari de unguente sau antiseptice cu Hg
Cu Cupru
Doza toxica: >10g
Manifestari bucale : - gingivita fungoasa
- inflamatie cronica a glandelor salivare
- coloratie bruna a smaltului
Masuri de prevenire:- vitaminoterapie
-tratament cu substante hepatice
-tratamentul leziunilor odontale
-tratamentulinflamatiilor gingivale
Educatie sanitara:-periaj
- detartraj periodic
- fluorizare
- stimulare parodontala (Gerovital)
- cure cu Edetanin