Subiecte Protetica Fixa Examen Final

1. Spatiul retrozigomatic: limite, caracteristici anatomice si functionale, examinare

DELIMITARE:
 posterior: santul pterigomaxilar
 anterior: apofiza zigomato-alveolara
CARACTERISTICI:
 este determinat de insertia superioara a m.buccinator
 se largeste pe masura atrofiei osului alveolar
 este fund de sac mai adanc si mai lat(punga lui E)
 la deschiderea gurii este prezenta la acest nivel APOFIZA CORONOIDA
EXAMINARE:
Punerea lui in evidenta: se deschide moderat gura, iar mandibula va fi deviata pe partea examinata,
deplasand apoi mandibula pe partea opusa se poate aprecia cat de mult se reduce in grosime acest
spatiu(grosimea minima). Modelarea amprentei la acest nivel se face prin balansarea mandibulei
intr-o parte si in alta dupa deschiderea gurii.
Pentru o buna mentinere este necesara ocuparea intregului spatiu de grosimea protezei.
In timpul balansarii mandibulei, apofiza coronoida ajunge in dreptul pungii, modificandu-i largimea.
Daca balansarea mandibulei e imposibila modelarea spatiului se va face prin presare si rotarea zonei
tegumentare corespunzatoare acestui spatiu.

2. Evolutia elementelor anatomice din periferia campului protetic maxilar din edentatia totală
FRENUL LABIAL/BRIDELE CANINE/INSERTII MUSCULARE: apropiere de mijocul crestei prin
resorbtia acesteia
PLICA LIGAMENTULUI PTERIGOMANDIBULAR: prezenta in santul pterigomaxilar se apropie de
polul inferior al tuberozitatii prin resorbtia acesteia
ASPECTUL MUCOASEI PASIV MOBILE: se reduce treptat ca intindere putand ajunge din banda in
linie de trecere dintre mucoasa mobila si fixa
ASPECTUL MUCOASEI MOBILE: hiperplazica,cicatriciala

3. Arătaţi care este şi cum se explică gradul de dificultate al protezării totale în raport cu relaţiile
intermaxilare
 CLASA I ca reletie scheletala apartine claselor I,II,III,IV ca dificultate a protezarii
 CLASA II scheletala apartine claselor III,IV ca dificultate a protezarii
 CLASA III scheletala apartine claselor III,IV ca dificultate a protezarii
4. Care sunt elementele c.p maxilar care pot necesita despovărare în amprentare?
MAXILAR

 papila incisiva  torus palatin

 gaura incisiva  creasta frontala balanta
 rafeul median

MANDUBULA

 torusul mandibular
 tuberculii fibrosi
 crestele fibroase
 apofizele genii
 mijlocul crestei

1
5. În ce constă pregătirea pacientului edentat total în vederea determinării DVO?
 inducerea pozitiei de repaus prin diverse metode
 pacientul relaxat cu capul vertical , nesprijinit de tetiera
 sablonul maxilar aplicat in CB
 suprimarea protezelor vechi cu relatii ocluzale incorecte cu 24-48 h inainte
 alegerea momentului potrivit al zilei
 climat de liniste , ambianta placuta

6. Descrieţi zona vestibulară laterala maxilara.

-este delimitat posterior de creasta zigomato-alveolara si ant de frenul bucal
-acest fren este pus in evidenta prin tractiunea obrazului in afara si trebuie ocolit de marginea
lingurii,respectiv a protezei
-de multe ori e spatiu foarte redus 3-4mm

7. Cum se modeleaza zona linguala laterala la amprenta funcţionala?

-modelajul amprentei prin deglutitie

8. Arătaţi cum se examinează zona linguală laterală în vederea adaptării lingurii individuale:
-adaptarea se face prin inspectie
-se tractioneaza orizontal obrazul si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care trebuie sa
se intinda lingura

9. Cum se verifica adaptarea lingurii individuale madibulare in zona pungii lui Fish?
-se verifica daca lingura e prea lunga in zona pungii lui Fish cu ajutorul testului HERBST PRIN
DESCHIDEREA MODERATA A GURII(deschidere maxima este lunga in zona vestibulara a tuberculului
piriform)

10. Cum se pune in evidenta frenul buzei superioare?

-tractiune buza superioara

11. Care sunt mişcările cu ajutorul carora se modeleaza la amprenta funcţionala zona vestibulara
centrala madibulara?
-pacientul va mima fluieratul, daca lingura se desprinde se reduce marginea vestibulara
anterioara

12. Manevra Valsalva: descrieti si importanta.

Prin aceasta metoda se evidentiaza linia de vibratie anterioara. Este vizibla cand pacientul sufla pe
nas, avand narile pansate, valul palatin fiind coborat sub presiunea aerului din faringe.

Pentru linia de vibratie posterioara „AH” prelungit. Intre aceste linii se intinde zona de inchidere
palatinala posterioara a carei largime variaza: medie 8.2mm.

13. Cum rezolva probleme de estetica amprenta funcţionala?

1.rezolvarea problemelor de fizionomie-incepe din faza de amprentare si continua cu montarea

dintilorsi conformarea corecta a fetelor vestibulare

2.amprenta trebuie sa conduca la o conformatie a marginilor protezei care sa :

 restabileasca armonia faciala

2
  refacerea contururilor normale, a santurilor perinazale si peribucale

14. Linia oblica interna -cum se verifica raportul intre marginile lingurii individuale si linia milohioidiana?
 insertia m milohioidian si constrictor superior al faringelui cu fibre perpendiculare
 traiect descendent dinspre post->ant(apofizele genii)
 limita protezei mandibulare
15. Zonele lui Schröder- localizare si importanta protetica.
 este localizat in dreptul molarilor superior
 la acest nivel exista tesut glandular si adipos
 glandele salivare de la acest nivel secreta o saliva bogata in mucina,foarte necesara umectarii
bazei protezei
 aceasta zona poate fi comparata cu o perna hidraulica,amortizeaza din presiunile transmise la
acest nivel
 umectarea oermanenta a mucoasei la acest nivel asigura automentinerea si pastrarea tesuturilor
mucoasei bucale intr-o stare fiziologica normala

16. Ce mişcare funcţionala se recomanda pacientului sa execute pt modelarea zonei vestibulare

centrale maxilare?
-prezenta frenului impune modelarea amprentei prin tractiuni verticale
-pt frenul bucal prin tractiuni ale nodului comisural si intinderea buzei

17. Definite:mentinere,sprijin, stabilizare.

Stabilitatea=capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere din plan orizontal.

Factorii care afecteaza stabilitatea:

 -inaltimea crestei
 -calitatea tesuturilor de suport,rezilient,balant
 -calitatea amprentarii-stabila,fidela
 -planul de ocluzie –trebuie sa fie paralel cu creasta
 -montarea dd-ocluzia balansata
 -conturul suprafetelor externe

Mentinerea=capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere data de gravitatie,alimente

adezive,musculatura care se contracta de la deshiderea gurii

Sprijin= capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere din plan vertical

18. Descrieţi aspectul estetic al unui edentat total protezat cu subevaluarea DVO şi care trebuie să
fie atitudinea în noua protezare

-ASPECT IMBATRANIT: santuri periorale + perilabiale accentuate, rosul buzelor diminuat sau absent

-Dintii au vizibilitate scazuta cu interpunerea uneori a limbii intre arcade

-spatii functionale, minim de vorbire, de inocluzie fiziologica sunt marite

-Dupa Swenson, limba e impinsa catre istmul faringian cu inchiderea trompelor lui eustachio si cu
consecinte asupra acuitatii auditive.

-dureri la nivelul m coboratori

3
Atitudinea:

Revenirea la DVO trebuie realizata treptat , in etape la intervale de 6-12 luni cu inaltari minime de 1-2
mm

Daca diferentele sunt mai mari de 6-8 mm, in noua protezare, pt tatonare se vor realiza pe rand
protezele, incepand cu cea care preiznta deficiente mai grave si continuand peste 6-12 luni cu
cealalta

19. Care poate fi gradul de resorbţie osoasă şi care pot fi factorii implicaţi?

Ritmul resorbiei osoase

-dinamica restructurarii osoase postextractionalemodificari pe o perioada de 9-12 luni in ritm

accentuat

-la 1 an maxilar2-3 mm

mandibula4-5 mm

-o,5 mm /an la mandibula, mai putin la maxilar

-la 2 ani dupa extractie la maxilar /la 7 ani la mandibula0,1-0,2 mm/an = perioada de stabilizare

-atrofia mandibulei>= atrofia la maxilar- 4

Refacerea osoasa

Postextractionalla nivelul alveolei se reface un os aproape identic ,doar mai putin dens decat al
corticalelor

Factorii care influenteaza ritmul si gradul resorbtiei osoase

-etiologia edentatiei(parodonto>=carie)

-vechimea extractiei

-extractie dentara fara sacrifiu de substanta osoasa/regularizae de creasta

20. Unde se inseră m. Buccinator si care e raportul cu proteza totală?

-pozitie: partea laterala a cavitatii bucale, in grosimea fiecarui obraz

-insertii:

a) superior: osoasa orizontala, de la tuberozitate la M1 max

b) inferior: pe linia oblica externa, de la trigonul retromolar panala m1 mand

c)posterior: aproape verticala, pe ligamentul pterigomandibular

d) pe pielea comisurii formand modiolusul/nodulul comisural

-fibrele superioare se indreapta ant-inf si fb inferioare ant-sup

-fb superioare si inferioare ale acestui muschi participa la formarea m orbicular

4
-m buccinator=perdea bine intinsa(gura deschisa)

-m buccinator formeaza 2 spatii ampulare(gura inchisa) spatiul EISENRING, la maxilar si punga lui
FISH, la mandibula

21. Muc fixă. Localizare, caracteristici, mobilitate (?)

Mucoasa fixa- mucoasa care acopera crestele edentate si bolta palatina

-stratul submucos bogat in tesut glandular si adipos( bine reprezentat in zona PM si M intre linia
mediana si creste, respectiv tuberozitate)- Zonele lui SCHRODER

-prezenta glandelor salivare ce secreta saliva bogata in mucina

-mucoasa e bine vascularizata

-inervatia senzitiva asigurata de trigemen

Structura mucoasei fixe

1 epiteliul pavimentos stratificat format din:

-epiteliu bazal/germinativ cu celule turtite cu nucleu voluminos

-corpusculul mucos Malpighi, format din mai multe straturi de celule poliedrice

-strat superficial de celule aplatizate

2. corionul(dens, gros, aderent la periost) format din: strat reticulo-palipar cu prelungiri ce patrund
in epiteliu si tesut conjunctiv bine reprezentat.

Substratul mucos de aspect normal ( duritate variabila pe zone)

-pe creste si tuberozitati: fibromucoasa de tip malpighian pavimentos

-pe bolta palatina, in regiunea rugilor palatine: corion dens,gros , aderent la periost

-la nivelul torusului palatin :mucoasa subtire, palida si sensibila

22. Cum este resorbţia tuberculului piriform comparativ cu creasta? Explicaţi

Cu cat creasta se resoarbe mai mult, cu atat tuberculului se verticalizeaza.

23. Unde se insera m milohioidian, care este raportul cu proteza şi care sunt implicaţiile practice?

SE INSERA PE : linia oblica interna si pe rafeul fibros median

INSERTIA PERPENDICULARA a fibrelor acestui muschi pe periferia campului protetic duce la

mobilizarea protezei daca marginile ei patrund in teritoriul muschiului .

In consecinta, de cele mai multe ori marginile protezei nu trebuie sa depaseasca spre lingual ,linia
oblica interna.

24. Care este gradul de dificultate al protezării totale în raport cu caracteristicile limbii?

MERSEL(inclusiv starea generala a pac)

5
Grupa I: creste resorbite (0-5mm),insertie inalta a frenurilor,limba hipertrofica la pacineti cu tulburari
sistemice

Grupa II: creasta +/- 5mm ,insertie joasa a frenurilor,limba normala,pacienti cu tulburari sistemice

Grupa III:creste resorbite,pacient cu stare buna dar parafunctii

25. Spaţiul vestibular frontal maxilar: caracteristici anatomo-funcţionale, examinare, implicaţii

practice în amprentare

Spatiul vestibular labial

-limita posterioara: cele 2 frenuri bucale drept si stang

-impartit in 2 portiuni(nu mereu simetrice) de frenul buzei superioare

-punere in evidenta: indepartarea usoara a buzei superioare, nu tractiuni energice

1. Cum influenţează boala parodontală evoluţia edentaţiei şi protezării totale?

Pierderea dd prin afectare parodontala
-pierderea unui nr mai mare de dinti
-osteopenie
-ritm resorbtie e crescut
-clinic: resorbtie severa+creasta ascutita+mucoasa hiperplazica
-practic: atitudini fata de dd mobili,tesuturi patologice,tipul de protezare,reducerea ritmului
resorbtiei
-situatie nefav protezarii
2. Etiologia edentaţiei
CAUZE FAVORIZANTE:
-modificari fiziologice:menopauza,inaintarea in varsta
-afectiuni generale/medicatia:osteoporoza/reducerea fluxului salivar
-tratamente anterioare
-igiena orala
CAUZE DETERMINANTE:
-afectiuni congenitale—agenezie+anomalii de nr/structura
-caria+complicatiile
-afectiuni parodontale—creasta ascutita+resorbtie rapida
-tumori/traumatisme
-trauma iatrogena
FACTORI FAVORIZANTI:
modificari ale str orale la persoanele in varsta
-carii de colet/obliterarea canalelorinvolutie/suprapunerea factorului microbian
afectiuni generale/medicatie
-afecteaza structurile dento-parodontale maxilare(osteoporoza/diabet)
-saliva-reducerea fluxului salivar
-solicitarea dento-parodontala/afectiuni psihice/stres
igiena orala deficitara la cei in varsta:carii+parodontopatie
FACTORI DETERMINANTI:
etiologia carioasa/evolutia/implicatii
-instalarea treptata a edentatiei
-modificari morfologice si functionale
aspecte clinico-practice

6
 -ritmul resorbtiei este mai redus
-aspectul neuniform al crestei
-modificari functionale
afectarea parodontala

3. Cauzele determinante ale durerii la nivelul crestelor ET

-presiuni inegale:
zone retentive proeminente
dinti naturali in campul ocluzal
raport incorect al bazei protezei cu str orale
instabilitatea ocluzala/contacte premature/interferente
instabilitatea protezei
resorbtia crescuta
-forte excesive
bruxism
dd naturali antagonisti
supraevaluare DVO
alimente consistente

1.Creasta edentata – grad de evolutie, conceperea protezelor.

 modificari ale osului:resorbtie osoasa, fibroza, reducerea in inaltime, latime, modificari
structurale
 reducerea in dimensiune, conturul crestei
 reducerea suprafetei zonei de suport,
 dificultati in echilibrul protezarii/cresterea timpului de contact dento-dentar—presiuni ocluzale
 reducerea tolerantei protezei, leziuni ale mucoasei

Conceperea protezarii:

 tipuri de protezare/alternative
 etapele protezarii: pre-/ proprotetic si protetic
 protezarea ca particularitati in timpul etapelor de tratament , ca raport muco-protetic, schema
ocluzala
 protezarea purtatorului de proteza

Dificultati in conceperea protezelor:

 resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei

 creste neretentive vestibulare
 aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
 directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
 cresterea gradului de dificultate in protezare
 toleranta scazuta a protezelor
 alternative terapeutice si interventii chirurgicale: implante si reconstructii osoase

2.Mucoasa fixa – tipuri de mucoasa, tehnici de amprentare.

-Tip 1: groasa, aderenta, bine vascularizata si inervata keratinizarea cu rezilienta normala=1-1,5 mm;
amprenta cu material de consistenta crescuta-termoplastice, ampr de compresiune; tehnica
conventionala
-Tip 2: subtire, slab vascularizata si ketatinizata, rezilienta scazuta, mucoasa fiind subtire sau
atrofica,cu aspect albicios, tolereaza greu proteza; amprentare cu materiale care sa dea suprafata
neteda-cu acrilate moi/elastomeri

7
-Tip 3: strat submucos bine reprezentat, slab keratinizat cu rezilienta mare /cu pliuri sau hiperplazica,
formatiuni nodulare, deplasabila pe os-balanta; amprentare cu material fluid, amprenta de
despovarare;tehnica mucodinamica-cu 2 materiale de consistente diferite:Adheseal verde ptr
inchidere si rosu ptr amprentarea finala

3.Camp protetic maxilar: grad de dificultate.

 Tip A: creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta distala si fara torus
 Tip B: vestibul bucal redus-creasta resorbita de cls I cu delimitare distala slaba, fara torus
 Tip C: vestibul lateral redus, resorbtie acc, suport redus, creasta frontala mobila
 Tip D:vestibul labial si bucal redusi cu torus prezent si hiperplazie prezenta

4.Stabilitatea: enumerati si aratati cum se rezolva in amprentare problemele de stabilitate.

-stabilitatea este capacitatea de a se opune desprinderii protezei in sens orizontal
-inregistrarea structurilor prezente: creste, retentivitati anatomice (tuberculi, versant vestibular)
bolta palatina
-problemele legate de stabilitate se rezolva partial prin amprentare—corelata direct cu montarea
dintilor si cu inregistrarea corecta a RIM

5.Creasta fibroasa (balanta): cauze, consecinte, atitudini in amprentare.

 -inlocuirea suportului osos cu tesut fibros => creasta balanta/flotanta
 -localizarea cea mai frecventa la maxilar, frontal
 -cauze: suprasolicitarea dintilor naturali antagonisti; instabilitatea portezei
 -mucoasa de aspect normal/hiperemica
 -consecinte: structuri inadecvate pentru sprijin si stabilitate
 -atitudini in amprentare: amprenta cu materiale fluide, amprenta de despovarare, lingura
despovarata (distantata in zona mucoasei balante)

6.Clasificarea torusului palatin dupa Lejoyeaux/Landa:

 Tip 1: in treimea post a palatului, are forma rotunjita, este palpabil si poate atinge uneori
dimensiunea unei alune
 Tip 2: de forma longitudinala, nu prea pronuntata, se gaseshte in cele 2 treimi post ale boltii
 Tip 3: cuprinde cele 2/3 anterioare ale LM si este destul de bine reprezentat
 Tip 4: se intinde doar in 1/3 ant a palatului
 Tip5: se intinde de la gaura palatina ant pana la limita distala a palatului dur

7.Edentatia totala in raport cu populatia globului

 cresterea numarului de persoane in varsta, inversarea piramidei varstelor
 cresterea varstei medii de viata
 cresterea numarului persoanelor in varsta edentate total
 edentatia totala este caracteristica persoanelor in varsta-protezarea prezinta particularitati in
tratamentul legat de varsta
 peste 60 de ani: in 2000- 9,3% din care peste 80 de ani 9%
 asocierea edentatiei totale cu afectiune generale: cardiorespiratorii, digestive, diabet, tumori,
boli reumatismale si neuropsihice
 afectarea mai mult a femeilor edentate total, cresterea numarului de femei edentate total in
perioada de menopauza si postmenopauza
 30% dintre edentati prezinta osteoporoza
 in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total

8.Torusul palatin: implicatii practice.

8
  se gaseste pe Lm a boltii palatine, imprimand o miscare de basculare, flexiune
 este acoperit de mucoasa subtire, sensibila
 acoperirea acestei formatiuni favorizeaza aparitia frecventa a leziunilor de decubit si
producerea fracturarii protezei maxilare =>se recomanda folierea modelului in aceasta zona
 el are importanta cand vine in contact sau intersecteaza linia de reflexie a valului palatin –linia
Ah, unde este locul celei mai importante inchideri marginale ale protezei sup
 intersectarea torusului palatin prin polul sau post cu aceasta linie creeaza mari dificultati
stomatologului in incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest nivel

9.Inchiderea marginala in zona linguala centrala la mandibula si distala la maxilar.

Zona linguala centrala la mandibula:

 se intinde pe o distanta de 3 cm (1,5 cm stanga si dreapta de linia mediana) si este dominata de

actiunea genioglosului
 pentru a asigura o buna mentinere a protezei mand/inchidere marginala la acest nivel,
marginea linguala a protezei trebuie sa aiba un contact permanent cu mucoasa planseului
bucal, atat in repaus, cat si in pozitia de protractie
 Schreinemakers: in amprentarea functionala se cere pacientului sa faca protractia maxima a
limbii
 scoala de protetica dentara din Bucuresti crede despre aceasta metoda ca asigura o buna
inchidere marginala doar in situatia in care exista o pozitie constanta anterioara a limbii in
repaus, ptr ca forma si pozitia fundului de sac lingual prezinta modificari minime intre poz de
protractie si cea de repaus ale limbii anterioare
 complicatie: limba post
 se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul lingurii
individuale sau cel mult prin umezirea cu limba a rosului buzei inf => modelarea inchiderii
marginale care asigura mentinerea atat in repaus cat si in momentele de functionalitate a
limbii
 in aceasta zona, realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in mentinerea si
stabilizarea protezei =>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb sa fie groase la acest nivel ,
ptr realizarea cu mai multa ushurinta a inchiderii marg si ptr ca presiunile exercitate de
genioglos sa fie repartizate pe o suprafata mai mare , evitandu-se leziunile de decubit

La adaptarea lingurii individuale:

 se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea lingurii care

parctic inveleshte aceasta margine pe o lungime de 3 cm. Materialul fiind suficinet de
ramolit, lingura se aplica in CB si se recomanda pac sa faca anumite miscari:
 sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi anterioare
 sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi posterioare
(reeducarea limbii prin umezirea buzei inferioare)
 se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face inspectia. Materialul tb sa fie
complet modelat, in continuarea lingurii, lucios
 verificarea inchiderii marginale cu testul 2 de succiune: se preseaza pe maner vestibulo-oral.
Lingura trebuie sa se desprinda cu un zgomot caracteristic. Acest test se face atat in poz de
repaus a limbii cat si in protractie
 daca limba se desprinde cu usurinta, inseamna ca pac a facut o miscar prea ampla de
protractie (scurtand lingura) ceea ce a dus la pierderea contactului in repaus. Se reia
modelajul cu miscari mai putin ample
 daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost insuficient modelat
 dupa verificare, se revine la testul 1de succiune ptr tuberculul piriform

9
 Zona distala a maxilarului:

 zona de linie Ah=limita posterioara a CP max, zona de reflexie a valului palatin fata de
palatul dur
 3 pozitii ale valului palatin:
 orizontala-in acelasi plan cu palatul dur, o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si
muc rezilienta favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
 inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie, foveele post fata de ea
inchiderea marginala se face nu mare greutate
 inclinatie medie
Delimitarea zonei sau liniei Ah
 pronuntarea vocalei “a” sau fonemului Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului
palatin, permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de
modelare functionala a amprentei max
 manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir sau linia
vibratorie anterioara este vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate
 linia de vibratie posterioara: Silverman: pronuntarea clara si prelungita a fonemului AH

Lingura individuala max:

 se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare; palparea crestei cu latul

sondei avansand ant-post si acolo unde infundarea este maxima se considera ca este santul
 pe LM se local foveele palatine; in gen, limita post va fi inapoia lor. Se traseaza o linie cu convex
post.
 cele 3 demarcatii se unesc cu linii curbe cu convex ant rezultand o acolada
 se verifica prin miscari ale valului care det limita la care se poate intinde lingura fara sa se
mobilizeze
 miscarea portiunii initiale a palatului moale
 pronuntarea fonemului AH prelungit, mobilizand valul palatin si urmarind daca flectarea se
face pe linie marcata anterior
 se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de acrilat

Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste; daca ingira se desprinde, se
scurteaza in zona distala mailara

 se tractioneaza oro-vest de maner si se verifica inchiderea in zona IPP

 det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material
termoplastic ramolit cu o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a
LM si minima in centru si la extremitati. Lingura este apasata ferm pe suprafata de sprijin.
 Pc deschide larg gura ptr a elibera ligamentele pterigo-mand si face protracti max a limbii .Se
reface testul de succiune
 mat termoplastic tb sa fie bine modelat, neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii

10. Elementele campului protetic maxilar.

Elemente pozitive:

 mucoasa pasiv-mobila=realizeaza inchiderea marginala interna

 zona de reflexie: trecere neta/treptata
 limita distala
 fundul de sac

Elemente negative:

10
  lig pterigomaxilar cu insertie pe fata distala a tuberozitatii-uneori insertie inalta
 frenul buzei superioare (forma, insertia, numarul de pliuri, aspect)
 bridele laterale/canine
 apofizele zigomatice alveolare
 pliurile longitudinale
 zonele de ulceratie, cu depozite fibrinoase
 formatiuni hperplazice

11. Teste de succiune la maxilar si mandibula.

Testele de succiune la mandibula-se facobligatoriu in ordinea descrisa:

-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens oro-vestibular si
lingura trebuie sa se desprinda greu cu zgomot caracteristic “clac”

 cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta medie
 tubercul dur- succiune buna/slaba
 tubercul gelatinos- nu se face inchidere

-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulo-oral; lingura

trebuie sa se desprinda cu zgomot caracteristic; testul se face atat in pozitia de repaus a limbii cat
si in protractie

-Testul 3: inchiderea de ansamblu la nivelul lingurii mandibulare= se trage e maner vertical in sus
si lingura trebuie sa se desprinda greu. Ptr a aplica testul in cele mai bune conditii , manerul
lingurii trebuie sa fie prevazut cu o perforatie vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul
careia se tractioneaza lingura

-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara centrala, se repeta
testul 3 indepartand buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona

12. Evolutia edentatiei totale:

 modificari functionale si morfologice ale tuturor structurilor orale cu aspecte asociate
 consecinte clinice:
 reducerea limitelor protezarii/dificultati in echilibrul functional, aspect estetic, cresterea
dificultatilor in edentatia totala in vederea portezarii
 cauze: aspectele biologice cumulative si cronologia varstei

Modificari orale asociate edentatiei totale:

 reducerea suportului osos cu interesarea osului bazal

 proeminenta liniei oblice interne, a tuberculilor genieni
 reducerea cheratinizarii, a grosimii mucoasei si scaderea sensibilitii ei
 unirea insertiilor musculare vestibulare si orale
 sensibilitate la nivelul gaurii mandibulare
 latirea si cresterea mobilitatii limbii
 reducerea controlului neuro-muscular
 efecte negative asupra resorbtiei crestei, hipotoniei muschilor asupra fizionomiei fetei
 deplasarea protezei in raport cu directia crestei

A. Modificari morfo-functionale ale tuturor structurilor ADM

I. Creasta
II. Maxilare
III. Mucoasa
IV. Musculatura

11
 V. ATM

13. Pozitia limbii.

 in repaus: pacientul cu gura deschisa, se pot vedea dintii
 anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere marginala externa; este o
pozitie favorabila, ce permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
 posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de umezire a
modelului intre cele 2 butoane de presiune

14. Frenul buzei superioare: pozitie si implicatii.

 pe linia mediana maxilara
 imparte zona vestibulara frontala in 2 segmente
 insertie inalta pe mijlocul crestei
 insertie joasa pe versantul vestibular
 fren lat care pune pb in protezare
 fren ingust

15. Motivele protezarii.

 reabilitarea functiilor ADM: masticatie, fonatie, fizionomie
 restabilirea estetica
 profilaxia structurilor orale
 comfortul pacientului ptr stabilitate functionala si cresterea calitatii vietii

16. Mentinere = capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical

Cauze:

 actiunea formatiuilor mobile din periferie cu insertie perpendiculara

 alimentele aderente
 forta gravitationala (negativa la maxilar, pozitiva la mandibula)
 anularea retentiei prin instabilitatea protezei

Contracararea:

 adeziunea/coeziunea
 tensiunea superficiala/unghiul de contact
 capilaritatea
 presiunea atmosferica
 saliva/vascozitatea ei
 succiunea, fenomenul de ventilatie
fixarea musculaturii:
 pasiva: prijinul muscular pe fetele interne ale protezei
 activa: tonicitatea musculara
 zone retentive
 deglutitia/ raportul ocluzal
 adezivii
 raportul cu stabilitatea
 implante+ sisteme speciale

Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin
contributia a 2 fenomene fizice: adeziunea si succiunea.

12
 Adeziunea:
 contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre
care se interpune un strat de saliva
 cand cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta
de compresiune
 probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai
exact zona de sprijin a boltii ptr scaderea iritatiei mecanice, fata mucozala a protezei tb sa fie
neteda-ampr cu mat bucoplastice, proteza pensulata cu lacuri
Succiunea:
 intre mucoasa pasiv-mobila si marginea protezei
 atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea
lingurii individuale, faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
 la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai
ingusta , favorizand mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera
o inchidere pe fata externa a protezei amprenta tb sa respecte insertia muschilor
paraprotetici

17. Stomatite.
-factor mecanic: proteza e generatoare de infectie

-+ factor microbian la care se supraadauga Candida Albicans

1.inflamatie localizata sp. Hiperemica- cea mai putin severa

2.eritem difuz restrictionat la nivelul mucoasei in contact cu baza protezei

3.suprafata granulara/hiperplazie inflamatorie papilara palatina

18. Metode de conducere in RC.

1. Homotropia linguo-mandibulara
2. metoda memoriei tisulare=atingerea luetei cu oglinda
3. conducerea unimanuala sau bimanuala
4. reflexul molar
5. deglutitia
6. hiperextensia fortata
7. memoria ocluzala
8. oboseala muschilor pterigoidieni externi

19. DVO subevaluata si supraevaluata.

DVO supraevaluata:
 aspectul neplacut din cauza vizibilitatii exagerate a dintilor; buzele nu reusesc sa acopere dintii
decat cu efort
 facies crispat insotit de “zgomot de castane”, dintii fiind aproape permanent in contact
 tendinta aproape permanenta a pacientului de a srange dintii -bruxismul
 oboseala permanenta a musculaturii, dureri muschilor ridicatori si articulare
 atingerea dintilor in fonatie
 evaluarea obiectiva prin absenta spatiului fiziologic
 consecinta : pac nu se adapteaza cu proteza
 verificarea sabloanelor-remontarea dintilor
DVO subevaluata:
 aspectul estetic imbatranit cu accentuarea santurilor peri si paralabiale
 vizibilitatea dintilor scazuta
 interpunerea limbii intre arcade

13
 dureri la nivelul muschilor coboratori
 acuitate auditiva scazuta
 evaluarea obiectiva prin spatiul functional marit

20. Tiparul resorbtiei osoase: factori implicati(cauze) si aspecte clinice.

Aspecte clinice:

 diferit la nivelul crestei, intre max si mand , legat de caracteristicile somatice

 la maxilar: varf->baza; vest->palatinal
 la mand: lateral: lingual->vesttibular;varf->baza; frontal : varf->baza, vest si lingual
 resorbtia redusa- insertia lligamentara
 creasta ascutita
 creasta denivelata
 resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
 creste neretentive vestibulare
 aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
 directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
 cresterea gradului de dificultate in protezare

Factori implicati:

 pierderea dintilor/parodontiului
 etiologia edentatiei
 amploarea extractiei
 vechimea edentatiei

Factori asociati:

 anatomici: forma, marimea crestelor, tipul de os si de mucoasa

 metabolici: medicamente, varsta, sex, hormoni
 functionali: marimea, durata, intensitatea fortelor
 mecanici/protetici: tipul protezei

Cauze:

 Rezorbtia postextractionala
 Actiunea protezelor
 Fiziologica de varsta, postmenopauza
 In cadrul unor afectiuni generale

21. Materiale de amprenta

1)Hidrocoloizii: A.Reversibili: Agar-agar/ B.Ireversibili: Alginate;

2)Elastomeri de sinteza: A.polisulfidele/ B.Siliconi: -De Condensare, -De Aditie/ C.Polieteri

(Impregnum-Espe);

3)ZOE (Respin-Spofa, SSWhite+Detrey-Impression paste);

4)Gipsul;

5)Mat. Termoplastice(Stens,Kerr:negru,rosu si verde);

6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu);

7)Mat. cu vascozitate lent progresiva

14
22. Zonele functionale la maxilar si la mandibula.
Mandibula: Maxilar:

 z tuberculului piriform  z retrozigomatica

 z linguala laterala  z vestibulara laterala
 z vestibulara laterala  z vestibulara frontala
 z linguala centrala  z Ah
 z vestibulara centrala/labiala

23. Homotropia:
 la o retragere a limbii, corespunde o anumita retragere a mandibulei, fenomen ce se poate observa
si in deglutiei
 pe baza sablonului maxilar se aplica o bila de ceara care trebuie atinsa de pacient cu varful limbii
 bila de 3-5 mm pe linia mediana la 2/3 ant cu 1/3 post
 astfel, se conduce mandibula in RC

24. Miscarea Bennett+ unghiul Bennett

-miscarea laterala a mand in jurul unui ax vertical pe condilul de partea de care are loc lateralitatea
-condilul lucrator=pivotant-miscare de rotatie, de pivotare dupa axul orizontal=Miscarea Bennett
-condilul nelucrator=orbitant-in jos, inainte si medial dupa axul sagital=unghiul Bennett
-miscarea Bennett=miscare corporala a mandibulei pe partea lucratoare in timpul miscarii de
lateralitate
-miscarea se produce din cauza influentei restrictive a ligamentului temporo-mand al condilului
lucrator si din cauza peretelui median al fosei glenoide de pe partea nelucratoare dintre unghiul
Bennett si miscarea Bennett
-unghiul format intre partea de deplasare anterioara si mediala a condilului nelucrator si o miscare
strict protruziva=unghiul Bennett

25. Clasificarea pacientilor dupa comportament sau reactii emotionale (clasif M House)
- filozofic=cooperant, intelege-limitele protezarii, reiativ usor de tratat
- indiferent = difícil de cooperat, difícil de tratart, nu-i intereseaza ceea ce li se face
- critic = foarte greu de cooperat, dificil de tratat se considerea victima, nimic nu e bine
- sceptic = relativ greu de cooperat si de tratat, sceptic in ceea ce ii se face

26. Ritm resorbtie osoasa (Carlsson)

 21% dupa 3 luni
 36% dupa 8 luni
 44% dupa 12 luni
 Mandíbula pierde aproximativ 4mm in inaltime in timpul uitimului an
 Ajunge dupa 2 ani la 5 mm sí dupa 7 ani la 6-7 mm
 Pe perioada a 7 ani 50% din resorbtia osoasa a fost in primul an dupa extractie

27. Consecintele resorbtiei osoase

 reducerea retentivitatilor anatomice- echilibru deficitar
 asimetria crestei
 inaltimi diferite ale crestei, exostoze, contur, directie
 forma crestei
 insertii m, lig aproape de mijìocul crestei - reducerea suprafetei utile de protezare

15
  modificari in raporturile dintre creste

28. Clasificarea osului dupa duritate

 DI –Os dens
 D2 - Corticaia densa -> poroasa
 D3 - Corticala subtire poroasa (zona lat mandibulara si max)
 D4 - Corticala absenta, os spongios (zona lat maxiiara)

29. Modif muc pasiv-mobile

 Reducerea in suprafata, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
 prin resorbtia crestelor ,insertiime muscular se aporpie de mijlocul crestelor
 prin actiunea formatiunilor periferice se reduce suprafata de mucoasa pasiv mobile
 edentatii vechi avem trecere directa intre mucoasa fixa sic ea mobile=> dificultati de protezares
 protezele pot determina leziuni ulcerative , zone congestive sau hiperplazice, in relatia marginala
cu mucoasa pasiv mobila

30. Modif muc la max/mand

Max – creste, versante: grosime redusa a muc fixe, rezilienta redusa, cul modif, zone hiperplazice
La periferie sau vestibul: pliuri ce trebuie intinse in amprentare (excesul sa fie fin impins spre
periferie pentru o mai buna inchidere marginala, insertii fren si bride)
Mand – creste si versante: muc fixa redusa in suprafata, rezilienta mai redusa a muc, creasta
fibroasa, tubercul piriform (muc fixa aderenta, tubercul fibros, deplasabil)
In periferie sau vestibul: insertii mm si lig aproape de mij crestei, pliu lingual lateral, zone
hiperplazice

31. Modificarile musculare la pac ed total

Mm periprotetica: insertii mai apropiate de screasta, inserate perpendicular
Mm paraprotetica: lungimea fibrelor, tonusului, pozitiei, actiunii
Mm mobilizatoare a mand: lungimea fibrelor, tonus, insertii in rap cu campul protetic
Mm limbii:: modif de forma, pozitie, insertie, tonus, activitate funct
a. Cand limba se retrage spre istmul faringian iar distanta dintre varf si fata orala e mare
b. Limba post: pozitie deficitara pt protezare, in amprentare miscarile sunt mai putin ample
c. Limba ant: in repaus re contact cu baza protezei -> contribuie la mentinerea protezei
d. Tonus crescut: la cei cu proteze instabile si la cei care fac masticatie cu limba, la
edentatul total netrotezat tinde sa se lateasca
e. Hipotonia mm buccinatori trebuie corelata cu curatirea, intre proteza si obraz se aduna
alimente, versant mai convex si mai gros

32. Clasificarea ACP :

- inaltimea osului mand
- Morfologia max: creasta, bolta, tuberozitate
- Insertii mm mand
- Relatii mand-max
- Limitarea spatiului dintre creste
- Anatomia limbii
- Aspecte ce necesita interventii chir
- Modif orale generale suprapuse edentatiei totale

33. Tipuri de supraprotezare :

ninfra/mezo si suprastructura protetica (implante/sisteme de ancorare)

16
 implante separate sau unite prin bare, cu sau fara sisteme de ancorare
 sisteme speciale : capse, bare, telescoape, magneti

34. Accu Dent :

 alginat cu 2 consistente
 timpul 1: aplicarea alginatului fluid la nivelul fundului de sac
 timpul 2: aplicarea lingurii individuale cu alginat mai consistent
 indicat in cazul campurilor protetice retentive si bolta adanca

35. Prognosticul asupra populatiei in varsta si consecintele asupra protezarii totale :

 cresterea numarrului de pacienti in varsta
 cresterea varstei medii de viata : peste 60 de ani, in 2025-20%, din care 5% peste 80 de ani
 cresterea numarului de purtatori de proteze
 cresterea perioadei de purtare a portezelor=>cu efecte asupra structurilor orale
 cresterea gradului de dificultate al protezarii

Consecinte cu implicatii practice :

 grade diferite de dificultate/evaluare

 atitudini diferite de tratament in raport cu : varsta, sex, status general, conditii sociale,
comportament, avand in vedere :
 obiectivele protezarii : necesitati functionale, estetice, echilibrul protezelor
 raspunsul structurilor orale
 adaptarea cu protezele
 perioada de purtare a protezelor
 complexitatea tratamentului

83.Efectele imbatranirii asupra struct orale la edentatul total

Mucoasa – pierderea elasticitatii, atrofia, frecventa mai mare a stomatitei protetice, asociarea cu
fumatul, consumul de alcool, cresterea riscului la infmicrobiene

Os: resorbtia severe, mai accentuata postmenopauza, senila, tulburari digestive, aport induf de Ca,
osteoporoza

Saliva: hiposialie indusa de medicatie si stres, depresie, vascozitate crescuta; hipersalivatie la prima
protezare, senzatie de corp strain, tutun, alcool

Musculatura: hipotonie, pierderea coordonarii neuro-musc

Simtul tactil sau gust: tulburari in perceptia texturii. Gustul alimentelor dupa inf resp si afect
neurologice

Tegumente: pigmentare, pliuri, pierderea elasticitatii si plenitudiniibuzelor, obrajilor

84.Comportamentul pac dupa varsta

 Cooperanti – grupul optim

 Mecooperanti – explicatii, intelegerea dorintelor, posibilitatilor de realizare
 Cu afect grave – solutii paleative

1.FREN LABIAL
-fren superior si inferior

17
-la periferia campului protetic
-are insertie in evantai
-imparte spatiul labial superior in 2 portiuni, nu intotdeauna simetrice
-creasta alveolara e acoperita de o mucoasa, care gliseaza pe planul osos
-evidentierea corecta se face prin indepartarea usoara a buzei superioare
-grosimea lingurii/protezei trebuie sa ocoleasca frenul, pentru a nu mobiliza proteza
-marginile trebuie rotunjite si bine netezite ca sa nu provoace leziuni de decubit
Frenul lingual
-insertie pe spina geniana, deasupra genioglosilor (inserati perpendicular pe camp)
-insertie in evantai
-marginea linguala a protezei trebuie sa aiba contact permanent cu mucoasa planseului bucal, atat
un repaus cat si in protractia limbii
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii (cand limba este in poz. anterioara). Daca lb. e
in pozitie posterioara, constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2 cm intre vf lb si creasta,iar la
protractie spatiul se reduce mult.

2.LIMBA IN POZITIE POSTERIOARA

-cls II House
-se afla la distanta de creasta edentata
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii (cand limba este in poz. anterioara). Daca lb. e
in pozitie posterioara, constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2 cm intre vf lb si creasta,iar la
protractie spatiul se reduce mult.
-inchiderea externa:
-se cere pacientului sa plimbe limba in spatele manerului lingurii
-daca se face reeducarea limbii, rugam pacientul sa umezeasca rosul buzei inferioare
zona linguala centrala
-1,5 cm de o parte si alta a liniei mediene, genioglosul e inserat perpendicular pe periferia campului
protetic
-limba: formatiune mobila, dificil de protezat
- macroglosie – scade tonicitatea mm – dificil de protezat
- in repaus: departe de cr edentata (limba post), aproape de cr edentata (limba ant) – zona L
centrala este o zona cheie , daca limba are pozitie post nu exista inchidere ext, doar cand are pozitie
anterioara
- miscari in amprenta fctionala: protractie limba (moderata, umezirea rosu buza-pt lb
anterioara sau daca se incearca reeducarea lb. posterioare,plimbarea limbii pe manerul lingurii-pt lb
posterioara) – se modifica fundul de sac L

3.POZITII IM LA EDENTATUL TOTAL

1.IM=RC
-pac inchide gura singur sau e dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei, moment in care dd laterali
vin simultan in contact ferm
2.Diferenta de 1 mm
-perfectarea relatiilor ocluzale pe protezele finite
-perfectarea relatiilor ocluzale la macheta prin slefuiri selective, dupa ce obstacolele au fost
identificare cu hartie de articulatie sau ceara de ocluzie
-machetele pot fi tinute in gura un timp mai indelungat si prin inmuierea cerii au loc mici
repozitionari ale dd, discrepantele dintre IM si RC fiind corectate.Risc mare
3.diferente mari
-redeterminare ale relatiilor intermaxilare

4.MONTAREA DD LATERALI
-in armonie cu dintii frontali si in raport cu creasta si eficienta masticatorie

18
Alegerea dd laterali
a) Marimea dd laterali
1. diametrul MD- de la Fc C/ fren lateral- limita ant a tuberozitatii(max); fren lat-limita ant tub
piriform(mdb)- se poate renunta la M2 daca creasta este oblica sau f atrofiata
2. diametrul ocluzo-gingival: nu depaseste insertia lig pterigomdb, pe tub pir 2/3 ant cu 1/3
post D intercreste/2 – 2-4 mm (grosimea buzelor) = inaltimea dd laterali ( nu e valabil in ed
vechi)
3. diametrul V-O: in fct de latimea crestei – nu o depaseste: cr lata: dd lati, ingusta - ingusti; se
aleg dd mai ingusti pt a ↑sp fct al lb si ↓ presiunilor suportate de cr alv edentate
4. Regula lui POUND: FL a dd laterali sa nu depaseasca linia care uneste FM a C cu FL a tub
piriform triunghi Δ = zona de suport primar = echilibru maxim
b) Forma dd laterali
Morfologie: anatoforma/neanatoforma: libertate ↑la misc bruxism, fals prognatism, ↓eficacitatea
masticatorie
Indicatii dd anatoformi: tineri, creste late, vechi purtatori cu dd cuspidati, rap fac intre creste,
predominanta misc verticale, condili alungiti( cav glenoida profunda), inreg facila RC
Contraindicatii: pac varstnici, creste atrofiate, abraziune↑ dd naturali, purt de prot cu relief oclz
sters, cav glenoida plata, misc orizontale, rapoarte intre creste nesatisfacatoare, det dificila RC
c) Culoarea dd laterali – ca la dd frontali
d) Material
1. acrilat: sp interarcadic↓, vechi purt de pt cu dd acrilat,camp prot moale, inreg grea RC,
echilibrare oclz laborioasa
2. compozit(orthosit), acrilat modificat, ceramica: DVO stabil, rap dentare stabile, eficienta
masticatorie ↑, igienizare buna, compatibil cu antagonistii, relustruire perfecta dup slefuiri,
legatura perfecta cu baza pt
3. montarea dd este realizata in lab de catre tehnician ( poate incepe in cab cu dd frontali pe
sablon)
4. se repsecta indicatile primite de la medic
5. se realizeaza in urma determianii si inregistrarii rim
6. primul pas este fixarea modelelor in articulator( montare arbitrara/ cu arc facial: se
monteaza mai intai modelul sup apoi cel inf) / ocluzor ( mai intai model inf si apoi sup , rap
static sabloane se pastreaza RC si DVO)
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee),
transversala(wilson)
Tehnica Gysi
Dinti laterali :
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Tehnica de montare in zona neutrala:
- dd laterali vor fi montati in zona neutrala

19
 - este culoarul dintre limba si muschii periferiei vestibulare
- este inregistrata si utilizata in restaurarea prin proteza totala si supraproteza pe implante si
atrofii mari
- dd laterali inf se monteaza: lingualizat cand orbicularul buzei e hieprton, limba mica si
vestibularizat cand orbicularul e hipoton si limba marita
- se tine cont de insertia lg pterigomdb si regula lui pound
- cheia lui angle se pastreaza si la ocluzia lingualizata
Ocluzia Echilibrat Balansata Gysi
- masticatia – miscari centrice si excentrice / IM = RC
- in miscari excentrice – contacte pe partea activa dar si pe cea de balans
- se inregistreaza miscari extreme ale mdb in lateralitate si propulsie
- articulatorul trebuie sa fie cel putin semiadaptabil pe care se transefra traiectoria condiliana,
corelata cu h cuspidiana, curbe ocluzie, Sac F
- Ene – in masticatie aceste contacte devin inoperante
- dinamica este redusa si predominant verticala
- echilibrul de balans – pac bruxism- se obtin astfel contacte interdentare multiple, asig
echilibrul PT in miscari execntrice
- la majoritatea pacientilor e suficient echilibru in centric si montare in ocluzor
Alte tipuri de montari
- montarea lat inversa /atrofii marcate / uni-bilateral
- montarea inversa incrucisata „-” Pm1 sup dintr-o parte se monteaza in partea opusa sau de
sus se pun jos
- inversare incrucisata de aceeasi parte
- ocluzie distalizata /Angle II + supraocluzie mare si inocluzie sagitala mare
- ocluzie mezializata /Angle III – prognatie
- ocluzie lingualizata – cuspizii palatinali oclud in foseta centrala a antagonistilor

5.SIMPTOMATOLOGIA SINDROMULUI COMBINATIEI

Pacient protezat

- Tip I : pierderea osoasa sub seile protezei mandibulare

- Tip II : deplasarea campului ocluzal in zona frontal , cu consecinte asupra : -
echilibrul protezei maxilare
- Struc orala
- Cinematica mandibulara
 Pacient neprotezat mandibular
- Instabilitatea protezei maxilare , dificultati in adaptare
- Asocierea cu anomalii scheletale , bruxism ,hiposialie => cresc gradul de dificultate

Simptomatologia sind. Combinatiei

1. Semne prezente in 85% din cazuri

o Pierderea osoasa frontal
o Hipertrofia tuberozitatilor
o Hiperplazia papilara =granulomatoasa (1/3 anterioara a boltii )- stomatita tip III ,
candidoza si solicitare
o Extruzia dd frontali mand
o Resorbtie sub seile protezei mandibulare
2. Alte manifestari in 15% din cazuri , cel putin in semn prezent :
o Pozitionare anterioara a mandibulei
o Scaderea DVO
o Modificari ale planului de ocluzie

20
 o Formatiuni pseudotumorale tip “epulis fissuralum ” in vestibulul labial superior
o Afectarea parodontala a dd frontali mand cu vestibularizarea lor
o Fractura bazei protezei

6.INDICATII OCLUZIE LINEARA

-principiul echilibrului protezei maxilare/eficienta masticatorie
Caracteristici:
-IM in RC
-contacte dento-dentare numai pe dd laterali
-importanta cuspidului vestibular al dd laterali mandibulari(cuspidati)/dinti maxilari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dintii laterali-trasee propulsive in lateralitate
Indicatii
-in anomaliile de cls III scheletala (cuspidul lingual)
-in sindromul combinatiei
-in edentatia unimaxilara mandibulara, antagonisti dd naturali sau lucrari fixe
-in protezarea pe implante a edentatiei totale mandibulare, maxilare (noul sindrom al combinatiei)

7.TUBERCULUL PIRIFORM
- se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc alv distal (dentatul nu
are tubercul piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial oblic, apoi oblic, vertical (consistenta dura, fibroasa)
-delim ant de o linie imaginara cu trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V linia oblica ext, iar
spre L linia milohioidiana, post insertia ligg pterigomand

- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe arcada un
M parodontopatic – consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform – nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa deschida
gura lent ca sa vedem ligg pterigomand tensionat
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara – in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral – in dreptul LOI
- zona L centrala
 in portiunea V, la inchiderea gurii, proteza vine in contact cu m maseter (perpend pe CP)
 in partea L, in portiunea cea mai post – nisa L retromolara (m palatoglos, m constrictor sup al
faringelui perpend pe CP)
 modelare – desc larga a gurii
 inchidere marg – misc de deglutitie (zona L)
1.trasarea limitelor cp: limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch
larg gura – insertia inf a ligg pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura
intredeschisa – sant trasat cu creion chimic
 2. adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se
transfera pe fata int a acesteia si se scurteaza pana la semn
 - deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
 - zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe
butonii lingurii)

21
  - zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si
spune cand il jeneaza
 3.teste herbst:a. gura deschisa larg (zona V a tuberculului piriform)b. delgutitia: zona L a
tuberculului piriform
 4. inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2
mm, se aplica lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de
deschidere si inchidere a gurii
 - se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se
reaplica si se inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
 - zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie
a limbii si deglutitie
 - testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract

8.INDICATII PT MONTAREA DD IN OCLUZOR

-pregatirea modelelor
-se controleaza inaltimile soclurilor care sa nu depaseasca 1,5 cm
-pe socluri se fac retentii sub forma unor santuri perpendiculare
-complexul model-sablon e fixat pt mai multa siguranta cu ajutorul unor bete de chibrit lipite
cu ceara de socluri, un bat in reg frontala si cate un bat lateral
-ghipsarea modelelor
-axul median al celor 2 modele trebuie sa coincida cu axul median al ocluzorului
-axul median trebuie sa fie perpendicular pe axa de rotatie a ocluzorului
-planul de orientare ocluzala al sabloanelor trebuie sa fie paralel cu planul orizontal
reprezentat de suprafata mesei
-planul de orientare ocluzala trebuie sa fie la nivelul reperului care indica planul de ocluzie al
instrumentului
-distanta intre pct interincisiv si axul de rotatie al ocluzolului trebuie sa fie 10,5 cm
-mai intai se ghipseaza modelul inferior
-se fixeaza surubul in contact cu bratul superior al ocluzorului apoi contrapiulita
- dupa fixarea modelelor in ocluzor, tehnicianul realizeaza transferul linilor de referinta de pe
sabloane pe modele
- linia mediana/ caninilor/ surasului(2 linii orizontale paralele cu soclul modelului sup-dist
egala=dist dintre planul de orientare ocluzala si linia surasului)
- directia planului de ocluzie linie paralela cu aceasta,pe soclul modelului superior
- curbura vestibulara-printr-o cheie vestibulara din gips sau silicon(ampr fetei V a sablonului)
sau prin placuta pedro saizar
- dupa indep sabl se mai traseaza linia de mijloc de creasta max si mandibulara
o maxilar,stg si dr,linii care unesc mij crestei in zona caninului cu mij crestei in zona
tuberozitatii.liniile se prelungesc anterior si posterior pe soclu
o mandibular liniile unesc lateral,pe dr si stg, mij crestei in zona C cu zona tuberculului
piriform.Frontal o linie ce uneste cele 2 puncte.liniile se prelungesc pe soclu
- linia curburii crestei mandibulare in zona laterala-linie paralela cu muchia crestei pe soclu
modelului inferior
- foliere model daca este necesar
- a doua pereche de rugi palatine si fete D ale C
- papila incisiva pe linia mediana
Reguli generale de montare pt dd frontali
- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
- marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)

22
 - marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera a buzei sup
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele verticale

Reguli generale de montare pt dd laterali

- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee),
transversala(wilson)

9.DETERMINAREA CURBURII V LA EDENTATUL UNIMAXILAR

-determinarea curburii vestibulare a sablonului maxilar stabileste curbura V a viitoarei arcade
artificiale
-se controleaza daca baza sablonului nu bombeaza sub nas. Daca e nevoie se prelucreaza cu freza
baza sablonului de ocluzie, reducand grosimea versantului V
-refacerea fizionomiei, conturului firesc al buzei superioare si fonetic
-rol in echilibrul protezei maxilare. Curbura exagerata duce,prin plasarea dd inafara crestei, la
desprinderea protezei din zona D, mai ales in incizie
-aplicarea sablonului maxilar pe CP, cu buza superioara relaxata peste valul de ceara.
1.medicul face o prima apreciere dpdv estetic-buza sa fie sustinuta firesc, apreciind plenitudinea in
raport cu varsta, tipul facial, lungimea buzei, simetria din norma frontala
2.se reduce si se adauga ceara in functie d situatie (nu se urm intinderea ridurilor verticale din jurul
buzelor). Din lateral un reper ar fi unghiul dintre filtrul nasului si cel al buzei sa fie 90 grade
-pac cls II unghi mai mare, iar la cls III unghi mai mic
3.apreciere discreta a rosului buzei cu stergerea discreta a santurilor periorale
4.dpdv fonetic: foneme labio-dentale (F si V).In rel cu dd mand doar dupa stabilirea DVO-ce,ci si
fonema S
5.varf-buza inf sa fie in acelasi plan cu valul fronta
6.dupa DVO se verifica din normala laterala, la pronuntia ce, ci, propulsia fonetica a mandibulei,
raportul cu fetele V ale sablonului (sablonul mand trebuie sa ajunga maxim in raport cap la cap.Daca
depaseste si e dimensionat corect si e montat pe creasta, se adauga ceara V la sablonul maxilar.Daca
maxilarul depaseste se reduce din curbura)
7.fata V trebuie sa aiba un aspect simetric, neted si raport corect cu antagonistii
8.cand sunt prezenti dd mandibulari se urmareste stabilirea curburii V pe baza testelor fonetice si
estetice
9.edentatul total unimax protezat anterior se verifica estetic si fonetic curbura la proteza veche si se
incearca modelarea comparativa
10.edentatia totala mandibulara nu necesita aceasta etapa, deoarece sunt prezenti dintii frontali
maxilari

10.CAT TIMP SE TINE IN CABINET AMPRENTA DE ALGINAT PANA LA TURNAREA MODELULUI

-inainte de a fi trimisa se dezinfecteaza cu hipoclorit 1%/glutaraldehida2%
-turnarea modelului se face intre 8-20 min de la luarea amprentei
-se transporta intr-un servetel umezit si recipient inchis
-timpul de lucru al alginatului cu priza normala e 4 min, iar cu priza rapida 1,25-2 min

23
-timpul de spatulare 6s0 pt priza normala/45 priza rapida

11.ETAPELE IN PROTEZAREA TOTALA UNIMAX

1.anamneza
2.amprenta preliminara in alginat in lingura standard pt edentat
3.turnare model preliminar
4.pe modelul preliminar se confectioneaza lingura individuala
5.adaptare lingura individuala, in cabinet
-adaptare
-teste herbst
-succiunea
6.amprenta functionala in lingura individuala cu ZOE, elastomeri, hidrocoloizi
7.amprenta antagonistilor cu alginat in lingura standard
8.turnare model functional
9.confectionarea sabloanelor de ocluzie pe modelul functional
10.controlul sabloanelor de ocluzie-intra si extraoral
11.determinarea curburii vestibulare
12.determinarea DVO-DVR-SIF
13.verificarea DVO
14.inregistrarea DVO
15.inregistrare RC
16.transfer
17.stabilirea indicatiilor privind alegerea si aranjamentul dintilor-linia surasului, caninului, mediana,
forma, culoarea, marimea, materialul dintilor, ocluzia
18.fixarea modelelor in ocluzor
19.montarea dintilor
20.proba machetelor-extra si intrabucal-MSS; estetic; ocluzie; fonetic
21.modelarea finala a machetei
22.realizarea tiparului, pasta de acrliat, indesare, presare, polimerizare
23.dezambalare si prelucare, finisare si lustruire
24.controlul protezelor extra si intraoral- MSS; estetic; ocluzie; fonetic
25.controlul si adaptarea dupa aplicare

12.CE ASPECT DE DINAMICA MANDIBULARA REPREZINTA REL OCLUZALE LA MACHETA

-componenta verticala a ocluziei-DVO-testul silverman, aspect estetic, testul buchman-ismail
-componenta orizontala-pac e instruit sa inchida gura cu dintii in contact si mandibula retrudata:
angrenajul lateral:IM=RC
-pentru verificare se face proba spatulei: introducerea unei spatule intre dinti in zona laterala
mai intai pe o parte, apoi pe celalalta
-propulsia fonetica: ce, ci, 66

13.CE INSEAMNA MARGINEA SUBTIRE A PORTAMPRENTELOR INDIVIDUALE SI ATITUDINI IN

AMPRENTARE
-normal, marginile trebuie sa fie netaioase, marginea neregulata conform fundului de sac; ingrosate
in zona linguala centrala pana la 3 mm si in zona Eisenring; mai subtire in zona V centrala mand,pana
la 1 mm
-daca sunt foare subtiri se reface (se poate lua amprenta pt modelul functional in lingura cu margini
subtiri)
-daca e subtire pe portiuni mici se prelungeste astfel:

24
 -din placa de baza: se umezeste modelul preliminar, se incalzeste placa de baza si e impinsa
cu o spatula de ceara pentru a fi modelata corespunzator
-din acrilat: se prelungeste cu acrilat auto sau material termoplastic

Amprenta functionala
- scop: obtinerea unui model functional (de lucru) pt realizarea bazei protezei – inregistrarea
fctionala in intregime a CP (inregistr struct de suport, succiune)
- etape: adaptarea lingurii individuale, inchiderea marg (la zonele cheie), amprenta finala
- adaptarea lingurii:
- primara: se spala apa/sapun, alcool, in cav bucala se urmareste zona dureroasa, se
remediaza (lunga se slefuieste, se degaja bride, frenuri, ligg), scurta (se prelungeste cu mat coresp –
la tuberculul piriform, zona Ah trebuie refacute)
- secundara: inspectie, palpare, misc fctionale
I. Mandibula
 adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se
transfera pe fata int a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe
butonii lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si
spune cand il jeneaza
 punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la
care se intinde lingura
 zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
 zona L laterala: sa se intinda pana la LOI care se verif la palpare (poate fi depasita cand este
rotunjita, nedureroasa si m milohioidian nu este hipertonic) (sa nu se mobilizeze la misc
limbii de pe un buton pe celalalt)
 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului

Testele Herbst la mandibula:

1) gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona pungii Fish), larg (zona V a tuberculului
piriform)
2) umezirea buzelor: zona L post
3) vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea opusa obrazului
spre care s-a deplasat limba
4) ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
5) mimarea fluieratului: marg V ant
6) delgutitia: zona L a tuberculului piriform

Inchiderea la zonele cheie:

a) inchiderea la tuberculul piriform : pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2
mm, se aplica lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de
deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se
reaplica si se inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie
a limbii si deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract
b) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm, ramolit, se aplica in
cav bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele manerului

25
 - testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic
c) zona V frontala: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala – misc de deschidere larga a
gurii, iar medicul face modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona – testul 4 de
succiune, lingura se desprinde cu usurinta

II. Maxilar
 limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei
avansand post si unde infundarea este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se
mobilizeze – pronunta fonema Ah prelungit mobilizand valul si se urmareste daca
se realizeaza pe linia trasata ant
 sp Eisenring – se introduce lingura si se inspecteaza gura semideschisa si mand
deviata pe partea examinata, lingura sa fie in contact cu tuberozitate si sa ajunga
in fundul de sac – lingura lunga mobilizeaza la desh gurii, lingura scurta se
ramoleste cu rulou termoplastic (balansarea mand si desch gurii), grosimea
lingurii sa coresp latimii Eisenring
- lingura groasa – la balansarea mand apofiza coronoida mobilizeaza lingura
(slefuire treptata)
 lingura sa ocoleasca apofiza zig-alv si frenul bucal sup
 in sp frontal sup se va ocoli frenul buzei sup
Testele Herbst la maxilar:
1) deschiderea lenta a gurii la maximum – daca se desprinde este lunga in zona
latero/retrotuberozitara
2) suras fortat – zona V lat
3) mimarea fluieratului – zona V centrala
4) tuseste – zona D
- reguli: lingura aplicata ferm pe camp, misc lente si repetate, testele in ordine, nu se trece la celalalt
test pana nu se rezolva ultimul test
- succiunea:
- se tractioneaza O-V de maner si se verif inchiderea in zona IPP – redusa pt ca nu a fost
suplim inch marg int (inch ext nu exista la aceasta zona): post – mat termoplastic ramolit 3-4 mm,
diam maxim de o parte si de alta a linie med si minima in centru si extremitati, se apasa ferm pe
supraf de sprijin, pac desch larg gura si face protractie max a limbii – se reface testul de succiune
- pt inchiderea marg int V – despr lingurii tractionand in jos din aproape in aproape cu pulpa
degetului de marg V a lingurii
- pt verif inch totale (ext si int) si a adeziunii – se tractioneaza vertical de maner
Amprentare:
 mandibula: lingura dinspre post-ant, intre cr si gl sublinguala, verif centrarea lungurii, tine
lingura cu 2 degete pe butonii de pres si miscari – tractiuni si rotatii de nodul comisural (pt
zona V lat), pres si masaj pe obraz (zona Fish), masaje rotatorii ale buzei inf
- pacientul: gura deschisa moderat si larg, umezirea buzelor, vf limbii dintr-un obraz in altul,
protractia limbii, mimarea fluieratului, deglutitia, apasarea de medic si pacientul incearca sa
inchida gura pt zona V a tuberculului piriform
 maxilar: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul
pacientului in usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si
modeleaza: tractiuni de buza sup pt zona V centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt
zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona Eisenring

26
 - pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea
suptului sau fluieratului

14.PAPILA INCISIVA.POZITIE LA EDENTAT

papila incisiva (bunoida) – pe linia med, produce lez de decubit – foliere, menajata de pres (markeri
biometrici care orienteaza montarea dd in zona frontala),mucoasa fixa
-poate sa fie pe creasta
-bolta palatina adanca-pe creastadistal de creasta reziduala frontala se gaseste gaura incisiva care
trebuie menajata de presiuni
-bordurile de ocluzie in zona frontala trebuie sa fie inafara crestei,6-8 mm V de papila incisiva
-importanta in montarea dd frontali

15.CUM POATE FI INFLUENTATA STABILITATEA PROTEZELOR DE CATRE RELATIILE DINTRE CRESTE SI

GRADE DE DIFICULTATE ALE PROTEZARII
=contracararea tendintei de deplasare a protezei in sens orizontal
- factori care infl stabilitatea:
- aspecte morf si fctionale alea CP: inaltimea cr, directia lor si a versantelor
- tuberozitati, tubercul piriform – consistenta lor
- decalaj intre creste, miscarea mand (propulsie, lateralitate), raportul cu musc – zona neutrala
- constructia protezei: dd in rap cu cr, musc, relatia de ocluzie: IM,IM/RC
- contracarare:
- cuprinderea retentivitatilor anatom
- plasarea protezei in spatiul neutral
- respectarea aspectelor fctionale, sagilat, lateral
- rel ocluzale stabile (IM=RC, cuspid-fosa)
- implante cu sist speciale – pt stabilizarea protezelor
- aspecte clinice:
 favorabile: - arcada in U, cr inalte cu suport osos, directie orizontala
- bolta adanca cu vers O verticale, paralele
- prezenta tuberozitatii, tubercul piriform
- rap normal intre cr
- mm normotona, normokinetica
 nefavorabile: - arcada in V, cr cu ro severa, zona fibroase de suport
- decalaj al crestelor
- limba in poz post sau hiperkinetica
- hipertonie, hipotonie musc, musc hiperkinetica
Clase de dificultate:
1) grad redus
2) grad mediu
3) grad mediu
4) grad sporit – necesita manevre terapeutice suplim sau alternative protetice

Inaltimea osului mandibular: - pe Rx

 cls I = peste 20 mm
 cls II = 15-20 mm
 cls III = 10-15 mm
 cls IV = sub 10 mm

Morfologia maxilarului: aspecte legate de creasta, torus si delim distala (cls I,II,III,IV)
 tip A = cr inalta, lata, cu delim D evidenta, fara torus

27
  tip B = vestibul bucal redus (cr resorbita lat), delim slaba D, fara torus
 tip C = vestibul labial redus (resorbtie frontala), suport redus, creasta frontala mobila
 tip D = vestibul labial si bucal redus (resorbtie accentuata a crestei), prezent torus si
hiperplazie

Morfologia mandibulei: aspectul muc fixe, insertii musc (cls I,II,III,IV)

 tip A = muc fixa, mm cu aderenta adecvata
 tip B = muc fixa redusa spre V in zona frontala prin insertia m mentalis nefavorabila
 tip C = muc fixa redusa V, L datorita insertiilor mm genioglos si mentalis
 tip D = mucoasa atasata numai post
 tip E = fara muc fixa, mobilizata de catre limba, obraji, limba

Relatia mandibulo-maxilara
 cls I poate evolua in cursul edentatiei in cls I,II,III,IV de dificultate in rap cu momentul
instalarii ed (max ro centripeta, mand ro centrifuga – rap cls III de rel scheletata)
 cls II – evolueaza in cls III,IV de dificultate (retrognatism)
 cls III – evolueaza in cls III,IV de dificultate (prognatie mand)

16.CARE SUNT CARACTERISTICILE ZONEI DISTALE MAXILARE.AMPRENTARE

1) limita D a CP maxilar – cu latul sondei se palpeaza santurile retrotuberozitare si se insemna cu
creion chimic zona de rezilienta max (post de foveele palatine) – se determina linia de vibratie post
(pronuntia ”Ah„), care se diferentiaza de linia de vibratie ant (Valsalva – sufla pe nas, narile pensate,
valul palatin coboara, sau pronuntia scurta ”Ah„) – intre cele 2 linii zona de IPP (8,2 mm)
- diferenta de culoare muc boltii – val palatin ( alb-rosietic), foveele palatine de o parte si de alta a
liniei med

2) limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura – insertia inf a
ligg pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura intredeschisa – sant trasat cu creion
chimic

limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand post si

unde infundarea este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze –
pronunta fonema Ah prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia trasata ant
Amprentarea: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul
pacientului in usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si modeleaza:
tractiuni de buza sup pt zona V centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt zona V lat, pres si
masaje pe obraz pt zona Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea
suptului sau fluieratului

17.CUM TREBUIE SA FIE POZITIA LIMBII LA APLICAREA LINGURII INDIVIDUALE

 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului
 testele herbst:
o umezirea buzelor: zona L post
o vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea opusa
obrazului spre care s-a deplasat limba
o ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala

28
  inchiderea la zonele cheie: ) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg
lingurii 3 cm, ramolit, se aplica in cav bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau
plimba limba in spatele manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic

19.MM ORBICULARIASPECTE CLINICE SI IMPORTANTA IN PROTEZAREA TOTALA

-mm de expresie orofacial;
-in grosimea buzelor sfincter, m circular
- se realizeaza prehensiunea alim si dirijeaza deschiderea orificiului bucal in timpul functiilor ap
dento-max
-intre orbicular si buccinator exista o legatura functionala datorita intrepatrunderii fibrelor musculare
- fibre paralele cu marginea protezei – mentinerea protezei, participa la cresterea inchiderii externe
-prin miscari de modiolus mobilizam mm:orbicular,canin,mentalis,patratul buzei inferioare

20.CUM SE STABILESTE SI SE VERIFICA RC PRIN METODE CLINICE

1.homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a lb coresp o anumita retragere a mandibulei
-pe baza sablonului max se aplica o bila de ceara (diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau o freza ce
trebuie atinsa cu vf limbii
2.metoda memoriei tisulare
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest reper
-se observa ca ochii urmaresc ca si cum ar cauta reperul in memorie
-se mai poate atinge lueta si sa se ceara pac sa atinga cu lb in acelasi loc
3.conducerea uni/bimanuala
A.Unimanuala
-conduc cu mana mandibula de la niv mentonului si cu cealalta mana, cu degetul mare si indexul cat
mai distal, mentin sablonul pe CP
-met criticata ca nu obt poz cea mai posterioara
-inainte se fac cateva misc de inchidere-deschidere
B.Bimanuala
-pac in decubit dorsal
-cu ambele maini, cu degetul mare mentinem sablonul si cu restul degetelor prindem ramul mand
4.reflexul de ocluzie molara
-prezenta degetelor (indexul de la ambele maini) aplicate pe fata externa sau ocluzala a sabloanelor
in zona molara
-redesteptarea reflexului molar de plasare a md in RC
-cand pac inchide gura, degetele sunt retrase
5.deglutitia
-efectul combinat ai mm lb, constrictori sup faringe, mm si chinga orbiculo-bucc in deglutitie
-s-a demonstrat ca deglutitia pe gol, la comanda nu e intotdeauna urmata de plasarea in RC
6.hiperextensia fortata
-pac sta cu capul in hiperextensie fortata cu privirea in plafon, suprimand ptg externi, iar gravitatia
duce la retrudarea mandibulei
7.met.boyanov
-combina hiperextensia cu deglutitia, se fac concomitent
8.memoria ocluzala
-sunt montati lateral 1-2 dd lat si se redesteapta reflexul molar
9.oboseala mm ptg externi
-propulsii exagerate
-se considera ca metode ajutatoare in plasarea in RC
verificarea RC
-se urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie, care nu e alta decat RC

29
-pe sablon se traseaza 3 linii: 2 laterale (se pot folosi liniile canine) si una paramedianpoate
evidentia inchiderea intr-o pozitie mai anterioara
-in RC condilii nu sunt palpabili pretragian
-se palpeaza contractia simetrica bilaterala a mm temporali
-aspectul fetei e armonios
-inchiderea gurii e ferma si trebuie sa se realizeze in aceeasi pozitie
-RC e considerat pozitia cea mai posterioara, cu mandibula nefortata

21.CRESTELE FRONTALE RETENTIVE CARE TREBUIE CORECTATE

-creste procidente-spatiu mic, nu permite plasarea dd
-creasta frontala retentiva cu convexitatea accentuata, impune corectare chirurgicala, aplicare de
proteze cu baze elastice
-pot fi zone sensibile, sub forma de lama ascutita sau cioturi osoase
-cuprinderea zonei de suport in limite functionale
-corectarea chirurgicala
-conditionarea protezei pt a creste capacitatea de suport
-tehnici speciale de amprentare
-distantarea protezei in relatiile ocluzale

23.INDICATII ALE OCLUZIEI LINGUALIZATE

principii: echilibrul protezei mandibulare/eficienta masticatorie
-IM=RC
-numar redus de contacte dento-dentare, numai de dd laterali
-important cuspidul palatinal al dd laterali maxilari (dd cuspidati)/mandibulari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dd laterali-trasee propulsive, in lateralitate utilizeaza articulatorul
-verificarea contactelor D-d in centric si excentric/clinic si in articulator
-schema ocluzala cea mai indicata in:
-protezare conventionala si pe implante
-situatii dificile de protezare cu rezorbtii severe in anomaliile scheletale cls Iia, cu decalaje
mari intre creste, protezari anterioare cu dd necuspidati, in bruxism
avantaje: echilibru, estetica, functionalitate, confort
dezavantaje: uzura dd, ineficienta masticatorie, modificari ocluzale

24.ZONA V LABIALA.AMPRENTARE
 zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
 herbst: mimarea fluieratului: marg V ant
 inchiderea: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala – misc de deschidere larga a gurii,
iar medicul face modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona – testul 4 de
succiune, lingura se desprinde cu usurinta

26.PROTEZAREA IMEDIATA
=proteza realizata in prezenta ultimilor dd si aplicata in momentul extractiei lor
Scop:
-prevenirea unor tulburari generale si locale, cu pastrarea unor aspecte estetice
-pastrarea unor raporturi (DVO)
-prevenirea tulb functionale fonetice si estetice
-ameliorarea fenomenelor de rr postextractionala
Tipuri: proteze conventionale sau supraprotezari temporare/definitive/pe dd si pe implante

30
Indicatii
-previne intreruperea activitatii cotidiene/dezechilibrul psihic
-mai frecvente la femei
-la varste tinere, pac in activitate
-la pac mai in varsta-adaptare mai usoara
-protezarea in prezenta unor afectiuni generale
-estetic: alegerea si aranjamentul dentar
-pastrarea rel ocluzale (poz dd, pl de ocluzie,RIM) la cei cu aspecte particulare(II sch) mai ales pt dd
frontali
-reducerea fenomenelor de rr la cei cu afectare parod –mai ales la F mand
-mentinerea unor medicam cicatrizante
-repozitionarea structurilor orale
-realizarea protezei ca si ghid chirurgical pt aplicarea implantelor/protetic pt aranjamentul dentar
dezavantaje
-refacerea protezarii
-instabilitatea relativ rapida prin rr crestei postextractionale (dif in delim zonei postextr pe model)
avantaje
-impact pozitiv social si psihologic
-previne tulb funct si de compotament
-ghid biologic pt aranjamentul dentar
-ghid in restructurarea ososasa postextractionala
-asigura cnd biologice mai bune pt plasarea protezei totale
etape clinice
In prezenta dd:
-ampr prelim/linguri
-adaptare linguri si ampr finala
-RIM
-montarea si verif machetelor
-indep dd de pe modele, trasf machetelor in proteze totale
Extractia dd si aplicare:
-dispensarizalre 6-12luni
-readaptarea protezelor prin captusiri

27.CAUZELE DETERMINANTE ALE DURERII LA NIVELUL CRESTELOR ED. TOTAL

- cauze determinante: presiuni inegale, excesive
- cauze favorizante: rezistenta scazuta a struct orale la presiune, zone osoase proeminente/reduse,
absenta salivei
- presiuni inegale – cauze:
- zone retentive/intermitente
- dd naturali in cp ocluzal
- raport incorect al bazei protezei cu struct orale
- instabilitatea ocluzala, CP, interferente
- instabilitatea protezelor
- resorbtia crestei accentuata/cr fibroasa
-masticatia cu crestele/neprotezat
- atitudini: depistare, corectare, conditionare
- forte excesive: bruxism, parafunctii, dd naturali antagonisti, supraevaluarea DVO, alimente
consistente
- rezistenta scazuta a struct orale si absenta salivei:
- mucoasa: subtire, slab vascularizata, rezilienta scazuta (iradiere, sub proteze, varsta
inaintate)
- osul alv: creasta ascutita, exostoze, osteopenie

31
 - absenta salivei: status general, medicatie, varsta, status nutritional, afect ale mucoasei,
protezare ant
- creste glicemia: indep protezei si asigurarea unei igiene corecte a CP si protezei
- atitudini practice:
 adaptare proteza
 corectarea chirugicala a osului/mucoasei
 conditionare: proteze cu baze moi
 purtare intermitenta
 protezare corecta
 protezare pe implante

28.TUBEROZITATILE MAXILARE
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral (pe o parte sau pe ambele parti) si in
sesn sagital sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata
mandibulara sau de tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se remodelarea
ei chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei; fibroasa: poate determina
instabilitatea bazei

29.FIBROZA DE LA NIVELUL STRUCTURILOR DE SUPORT.CAUZE, ASP CLINICE, ATITUDINI

Fibrozarea crestei – inlocuirea suportului osos cu tes fibros – cr balanta, flotanta ( frecvent frontal)
- cauze: suprasolicitare de dd nat antagonisti, instabilizarea protezei
- muc normala sau hiperemica
- consecinte: struct inadecvate pt sprijin si stabilitate

30.FACT IMPLICATI IN MENTINEREA PROTEZEI TOTALE, CUM INTERVIN COMPARATIV CU CELE 2

MAXILARE
MENTINERE = capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a protezei in sens vertical

- orice rascroire necorespunzatoare la frenul buzei sup – se face tractiune in sens vertical, singura
miscare verticala in ampr
- cauze: act formatiunilor mobile din periferie, cu insetie perpend, alimente aderente, gravitatia,
anularea retentiei prin instabilitatea protezei
- contracararea:
- adeziunea/coeziunea (atractie intre molecule diferite/de acelasi fel): supraf paralele, adez
buna
- tensiunea superf/ unghiul de contact: mai mare, se form un film – fen de udare a supraf
- capilaritatea: saliva intre CP si baza act ca un menisc
- pres atmosferica: apare joc de pres intre cea din cav bucala si dintre prot si CP
- saliva/vascozitatea: cand e fluida, cantitate moderata
- succiunea/fenomenul de ventil: depinde de grosimea si lung prot, muc pasiv-mobila in banda
- fixarea musc: act orbicularului, sprijin obraz pe fata ext a prot sau limba pe fata int a prot
- zone retentive
- deglutitia/raportul ocluzal
- adezivii

32
 - implante, sisteme speciale
- adeziunea mai mare la maxilar decat mand, supraf de contact este mai mare, supraf trebuie sa fie
cat mai paralele – adeziune mare la o bolta plata, mica la bolta ogivala, supraf neteda
Adezivii de proteza: pulbere, crema, folii
- cresc adez, coeziunea, vascozitatea mediului dintre prot si camp – cresc mentinerea, incizia
- indicatii: xerostomia, afect neurologice, dischinezie orofaciala, defecte muco-osoase, extirpare
tumori, postextractional, situatii clinice critice, la neadaptatii la proteze
- CI: proteze incorecte
- Protefix, Fixodent

32.TRASAREA LIMITELOR CP PE AMPR

Mand:
- trasarea liniei med in zona L centrala (reper frenul lingual), apoi se marcheaza marg linguala
de o parte si de alta pe 1,5 cm pe convex max a marg amprentei in zona L centrala
- din pctele de terminare a acestor 2 linii se duc 2 perpend pe muchia cr edentate – se
traseaza directie crestei pana la tuberculul piriform
- de la pctele de terminare ale zonei L centrale se duc linii paralele cu mijl cr catre D, care
traverseaza tuberculul piriform L-V la unirea 2/3 and cu 1/3 post
- limita V a lingurii – la 1 mm spre interiorul amprentei fata de convex max a marg V a
amprentei
Max:
- se traseaza inapoia foveelor palatine cu o linie curba convex post, la fel se traseaza santurile
retrotuberozitare - se unesc cu 2 linii convex ant si se contureaza limita post
- limita V a lingurii la 1 mm in interiorul pctului de max convex a marg amprentei, cu ocolirea
frenului labial sup, bridelor lat si proc zig-alv

33.ZONE IN CARE MM SUNT INSERATI PERPENDICULAR PE PERIFERIA CAMPULUI PROTETIC

-la maxilar: la niv limitei posterioare a CP=majoritatea mm valului palatin
-la mandibula: mm mobilizatori ai mand, limbii, CSF, orofacial i(temporal, pterigoidieni, CSF,
suprahioidieni, VP, GH, MH, GG, m triunghiular, m patrat, m mentalis)
mobilizatori
- ridicatori: - maseter – fasc sup cu insertia sup pe arcada zigomatica si inf pe unghiul mand,
are fibre orientate paralel, poate venii in contact cu marg protezei prin marg sa ant in portiunea V
post ( in tensiune prin deschidere maxima, inchidere si ne opunem prin apasarea cu degetul pe
butonii de presiune
- temporal – are 2 fascicule care se unesc intr-un tendon ce inconjoara apofiza
coronoida, se prelungesc pana la trigonul retromolar (tensiune prin desch maxima)
- pterigoidian medial – pe fata int a mand, distal in dreptul unghiului mand
- coboratori: - suprahioidieni: digastric, stilohioidian, milohioidian, geniohiodian
- insertie pe mand si hioid, ridica hioidul si laringele si coboara mand
- genioglos
- pterigoidian lateral
- propulsie: - pterigoidienii lat si medial (avansarea mand spre ant prin intermediul ATM)
- retropulsie: - fasc oriz ale m temporal, MH, GH, pantecele ant digastric
- lateralitate: - fibre oriz ale m temporal si pterigoidienii laterali care act alternativ

34.INCHIDEREA DISTALA MDB

inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se
aplica lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a
gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si
se inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa

33
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii
si deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract

35.AMPRENTA DE DESPOVARARE SI DE COMPRESIUNE

Amprenta de despovarare
-indicate la CP cu zone sensibile, incapabile sa suporte presiuni
-se fac orficii 2mm in centru lingurii individuale superioare
-material de consistenta redusa, fara presiune

Amprenta de compresiune
-exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe, cautand sa obtina un surplus mucozal necesar
inchiderii marginale
-CP reziliente, cu mucoasa putin rezilienta, aderenta de periost
-materiale cu vascozitate crescuta sau medie
-CI la muc cu rezilienta mare pt ca poate determina leziuni de decubit, deformari in plan orizontal

37.STABILIREA SI VERIFICAREA CURBURII LA SABLONUL MAXILAR

- prin interventii la valul de ocluzie max in zona V frontala
I. – aplicarea sablonului pe cp si masaj pt relaxarea buzei sup
- se apreciaza grosimea bazei la fundul de sac si aspectul estetic
- rel cu bordura de ocluzie ca suport pt baza:
- redarea plenitudinii in rap cu varsta
- stergerea moderata a santurilor periorale
- rosul buzei, simetria buzei, contur
- unghi nas-buza sup = 90 grade

II. – verificarea curburii – teste fonetice, dupa stabilirea DVO:

- cuvinte ce contin labiodentalele V,F – fata V a sablonului sa intre in contact lejer cu fata int
a buzei inf
- rosul buzei sa depaseasca marg sablonului cu contact pe fata lui V (1-2 mm)
- cuvinte CE,CI – apreciaza din norma laterala rap in pl sagital al supraf V ale sabloanelor
- la pacientii cu proteza, se aplica alternativ proteza si sablonul si se verifica fonetic
- cand dd mand sunt prezenti, se urmareste stabilirea curburii vest maxilare pe baza testelor fonetice
- transferul curburii vestibulare: - placuta Pedro-Saizar, chei vestib din silicon chitos
- greseli: - curbura accentuata: instab protezei max, tulb fonetice
- curbura stearsa: tulb fonetice, buza nesustinuta, instab protezei
- exagerarea curburii vestib: plasarea dd in afara crestelor, intinderea buzei sup
- analiza modelului fctional: papila incisiva (dd frontali maxilar la 6 mm de centrul papilei), a doua
pereche de rugi palatine (la 2 mm de ele se plaseaza coletul C)
- nivelul bordurii in zona frontala ( 1mm vizibil cu gura intredeschisa), lat (tg la fata dorsala a limbii)
- la cei cls II a scheletala cu hipotonie musc, curbura este mai stearsa
- la cei cls III a au arcada max in forma de V cu probleme de echilibru in misc de lateralitate si zona de
curbura – se realizeaza o curbura mai accentuata in V
- la pareza de facial – bombarea partii cu pareza

38.CRITERII PENTRU STABILIREA NIVELULUI PLANULUI DE OCLUZIE IN ZONA LATERALA

STABILIREA PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICA (OCLUZIE)
- utilizand sablonul max, iar ulterior contact intre sabloane la DVO, pl de orientare ocluzala definit ca
loc de intalnire al dd
- instrumente: rigla, pl lui Fox, placuta de sticla

34
  frontal: - directie: paralelismul supraf inf a sablonului (ocluzala) cu pl bipupilar
- nivel: rap cu marg libera a buzei sup
- nivelul stabilit in repaus, la marg libera a buzei sup: varsta (cu cresterea varstei, buza se
lungeste), sex (la femei dd mai vizibili), caract somatice (lung buzei sup, cls scheletala, tip
psiho-somatic), se verifica in dinamica buzei (fonatie, suras)
- cls II hipodivergent, vizibilitate mai mare, prognatism mai mica
- in fonatie, pe masura ce buza devine hipotona, dd mand mai vizibili decat max

 lateral: - directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)

- nivel: rap la ½ dist dintre cr edentate (anatomic)
- functional – limba-obraz
- estetic – continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
- daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la ½ m buccinator

- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in contact cu
supraf ocluzala a sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt
materializate pl de referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei sup
(desupra, la nivelul sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de ocluzie
mai sus decat pl de orientare protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara pana intra in
contact si stabilesc DVO
- transferul – cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la sablonul
mand
- cls II – pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji

41.COMPARATII INTRE REFLEXUL LINGUO-MANDIBULAR IN DETERMINAREA RC SI TEHNICA

BOYANOV
1.met.boyanov
-combina hiperextensia cu deglutitia, se fac concomitent
-efectul combinat ai mm lb, constrictori sup faringe, mm si chinga orbiculo-bucc in deglutitie
-s-a demonstrat ca deglutitia pe gol, la comanda nu e intotdeauna urmata de plasarea in RC
2.homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a lb coresp o anumita retragere a mandibulei
-pe baza sablonului max se aplica o bila de ceara (diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau o freza ce
trebuie atinsa cu vf limbii
3.metoda memoriei tisulare??

35
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest reper
-se observa ca ochii urmaresc ca si cum ar cauta reperul in memorie
-se mai poate atinge lueta si sa se ceara pac sa atinga cu lb in acelasi loc

42.CARE SUNT SITUATIILE CLINICE IN CARE RC SE STABILESTE CU DIFICULTATE

-pac nu a purtat mult timp protezele
-sabloanele nu au stabilitate pe CP-rr accentuata
-structurile CP si ATM sunt afectate de protezari anterioare incorecte pe fondul unor afectiuni
generale-disparitia osului de suport, creasta flotanta, pliuri de muc deplasabila, hipertonii musculare,
afectare articuala)
-tulburari grave ocluzale de la vechile proteze
-prezenta de contacte uni/bilaterale distal intre baza si proteza

43.CUM SE FACE ALINIEREA IC PT PROTEZA UNUI BARBAT DE 70 ANI, ROBUST, CU TENUL INCHIS LA
CULOARE
a) Marimea dd frontali superiori/ latimea
- latimea dd frontali sup =dist care uneste f.ext ale celor 2 aripi ale nasului coresp cu dist. Care
uneste vf celor 2 C ( lee)
- marimea fetei: matimea IL = 1/22 din latimea fetei// latimea C = 1/19 din latimea fetei
- latimea totala= dist intre liniile C
- marimea transversala a ICS : alametru, dist inetralara prop cu diam transversal IC,
masuratoarea tarnsforma datele: mare/medie/mic
- dd – mai scurti prin uzura, o data cu inaintarea in varsta (tineri: vizibilitatea 2-3 mm cand
buza e relaxata, varstnici 1mm sau dd acoperiti complet de buza)
- Personalitatea vigurosi: Ic robusti
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
- relatia intre linia mediana , IC, buza sup – simetrice;
- curbura incizala sa urmareasca mg libera a buzei inf in suras
- rap dintre buza sup si ICS ca grd de vizibilitate:buza superioara sa acopere coletul ICS

45.GRESELI PREZENTE LA MACHETELE CARE NECESITA INTERVENTIA LAB DE TEHNICA DENTARA

- DVO mare
- DVO mic
- Remontarea dintilor

46.CAUZELE ATROFIEI SEVERE A CRESTELOR

- fact determinanti implicati in evolutie:
 locali:
- edentatia – etiologia, vechimea
- efectele protezarii: calitatea (fact mecanici), igienizarea, timpul de purtare a protezelor
- status general, nutritional: calitatea struct orale, fluxului salivar
 generali:
- caract somatice, anatomice, asp funct, parafunctii
- status general, nutritional, medicatia
- fen involutive, modificari hormonale, sex
- os: pierderea dd si a struct parodontale – resorbtie osoasa caract prin asp cumulative, presiuni
exercitate pe proteze

36
47.CUM INTERVINE PT ASUPRA MUCOASEI??
- cauze: edentatie, proteza, involutie, status general, nutritional
Aspecte ale mucoasei la edentat:
- normal: grosime, volum, rezilienta, coloratie, textura
- modificari cu aspect eritemato-congestiv cu pseudomembrane
- patologic: leucoplazie (placarde albicioase), eritroplazie (placarde rosii)
- modificari fara semnificatie patologica
Aspecte normale:
1) Mucoasa fixa – masticatorie
- Tip I: muc groasa, aderenta, bine vascularizata, cheratinzata, rezilienta normala (1-5
mm) – aspect normal – CP normal, favorabil protezarii, amprentarii
- Tip II: muc subtire, slab vasc si cherat, cu aspect albicios, rezilienta redusa, mai
aderenta de os – CP dur, ampr de compresiune, cu mat de consistenta mare, sub
presiune
- Tip III: muc cu strat submucos bine repr, slab cherat, cu rezilienta mare – CP moale,
ampr de despovarare, mat de consistenta redusa, fara pres
Modificari:
a) reducerea in grosime – cu coloratie normala (tip II), modificata
- coloratie normala – aspect alibicios, rezilienta scazuta, amprente compresive la tip II
- muc subtire, eritemato-congestiva – asp lucios, sensibila la pres/stomatita – tolereaza
greu proteza – trat preprotetic
- cauze: aport scazut de proteine, stari de deshidratare, absenta sau scaderea salivei,
protezari instabile de lunga durata
b) ingrosarea mucoasei
- muc desprinsa de pe suportul osos, pliata, normala ca textura, coloratie
- modif hiperplazice, formatiuni tumorale pliate, nodulare
- aspect hiperplazic: fibros, nodular, muc normal colorata, sau asp tumoral, muc
congestiva
c) desprinderea de pe suportul osos
d) scaderea cheratinizarii
e) leziuni: congestive, ulcerative, diskeratozice
2) Mucoasa pasiv-mobila
- strat submucos bine reprez – rezilienta mare
- se poate deplasa in 2 sensuri pe pl osos: ant-post, vert
Modificari: - reducerea in supraf, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
3) Mucoasa mobila (de captusire)
- realizeaza inch marginala ext
- deplasabila in toate sensurile de mm, ligg
- supla
- aspectul si pozitia frenurilor
Modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite
Modificari ale muc maxilare:
I.creste/versante: grosime redusa, rezilienta redusa, culoare modificata, hiperplazii
II. periferie/vestibul: pliuri, insertii fren/bride
III. bolta: subtire cu stergerea reliefului anantomic, eritematoasa, hiperplazie papilara sau
granulomatoasa, ulceratii traumatice
Modificari ale muc mandibulare:
I.creste/versante: la fel
II. periferie/vestibul: insertii mm si ligg aproape de mijl crestei, pliu lingual lateral, hiperplazii
Cauzele modificarilor de mucoasa:
- resorbtie osoasa in ritm accentuat
- proteze incorecte: marg taioase, lungi sau relatii ocluzale traumatice

37
 - igienizarea incorecta a protezelor si CB
- interventii chirurgicale

49.METODE FUNCTIONALE DE DETERMINARE DVR

-se bazeaza pe masurarea inaltimii etajului inferior al fetei in momente in care e indusa relaxarea
musculara si determina valori mai mari ale DVR
1.metoda linguritei de apa-pac tine o cant mica de apa in gura si sta cu ochii inchisi si buzele relaxate
in contact lejer-se masoara Sn-Gn
2.masurarea inaltimii etajului inferior al fetei imediat dupa deglutitie cand mandibula revine la pozitia
de repaus
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin deschideri sau propulsii maxime
repetate si prelungite
4.masurarea la sf unei conversatii
5.prin surprindere cand pacientul e relaxat, neatent
6.dupa aspectul estetic relaxat, destins
7.pronutarea prelungita a P, B(om,pom)

52.TUBEROZITATEA MAX ATINGE TUBERCULUL PIRIFORM IN DVO.TRATAM

-tratament chirurgical de micsorare a tuberozitatii

53.ZONA LINGUALA CENTRALA.PARICULARITATI CE NECESITA TEHNICI DE AMPR SPECIALE+

VERIFICARE
 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului
 teste herbst: ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
 inchiderea la zone cheie: zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3
cm, ramolit, se aplica in cav bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba
limba in spatele manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic

Tehnica Frush: alginate de consistenta diferita

 in portamprenta se pune alginat de consistenta chitoasa (dar nu in exces), iar in CB – mai
fluid pe toata linia de reflexie a muc
 modelare prin misc executate de medic, tractiuni, rotatii ale nodului comisural, masaje
viguroase pe obraji
 dezinsertie dupa priza mat printr-o singura miscare, dinspre fundul de sac
 calitatea substratului mucos – det alegerea mat de amprenta
 CB cu muc dura, aderenta in zona de sprijin, iar muc pasiv-mobila este ingusta – Stents,
paste siliconate (consistenta mare)
 muc rezilienta, detasabila in pl oriz – ZOE, alginat (nu deform CP)

- centrare, modelare marg, pres cat mai mica pe lingura pana la priza finala
- lingura se alege fctie de relieful osos – sa nu jeneze contractia GG, MH, sa nu fie f larga (4-5 mm), sa
nu preseze exagerat zone ale CP
- sa nu fie prea scurta (prelungire cu mat termoplastice)
- poate fi luata in vechile proteze ale pac – inainte trebuie verificata baza protezei
- controlul ampr, trasare limite lg individuale

Tehnica mucostatica – Accu Tray, tray away

-spatulare mecanica/manuala ,omogenitatea materialului e esentiala

38
-spatulare viguroasa ,dublata de miscarile de strivire pe peretii bolului
-amprenta fara presiuni,fara a deforma t. de suport ale protezeinu duce la rezultate ff bune pt ca
nu avem stabilitate buna
-Maxilar:lig hanular,spt zigomatic,fren bucal,labial
-mandibular:sant lingual,MH,creasta MH,trigon retromolar,ancosa maseterina,maseter,bride C,fren
lingual
-zone de depovarare:torus mand,tuberculi piriformi fibrosi
- Accu Tray, tray away-lg scurte pe toata periferia cu exceptia zonei L post mand
 se aplica alginat vascos in portamprenta si alginat fluid injectat in fundul de sac
 modelare a max in zona V lat si frontal (fren, bride, sp Eisenring) si mand – inregistr grosimea
zonei L in rap cu limba in repaus, inregistr cr MH, tub piriform, z V maseterina si fosa linguala,
periferie V (bride, fren, Fish)
 amprenta intr-un timp cu consistena diferita a mat – modele primare cu o inregistr FB a elem
CP care previne extinderea bazei PT
- evaluarea cal struct: stopuri de infundare cu mat chitos aplicat in param – opresc infundarea lg daca
versantii lg sunt prea lungi – se acopera pe toata supraf cu mat ampr, inchid marg si mat care spala
limba

Tehnica mucodinamica
- ampr cu pres selective, pe anumite zone, in timp ce alte zone sunt despovarate de pres
-lingura individuala care va fi adaptata in cavitatea bucala,urmarindu-se intinderea marginilor pana la
limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
-se asociaza materiale de consistente diferite

Tehnica Acudent
- fol in cazul zonelor retentive
- aplicare alginat chitos la niv zonelor retentive, cu o seringa (V, L, D) si modelam
- se aplica apoi mat fluid in portamprenta, se aplica portamprenta pe CP

54.CARACTERISTICI OCLUZIA MONOPLANA

-principiu: eliminarea planurilor inclinate generatoare de forte orizontale
-cuspidare redusa
Caracteristici:
-dd fara cuspizi
-pl de ocluzie fara curburi
-cu sau fara balans (rampe ocluzale)
Avantaje
-echilibru
Dezavantaje
-ineficienta masticatorie/rezorbtie
-fenomenul Christensen
-estetic
Ocluzia monoplan cu balans generalizata-ocluzia balansata cu dd neanatomici
-dd frontali-unitati incizale
-dd laterali-unitati triturante si subocluzale
-stopuri distale-unitati echilibrante
Indicatii la cei cu coordonare neuro-musc slaba, rezorbtie severa(curbura sagitala redusa in raport cu
creasta)
Dezavantaj: isi pierd relieful ocluzal si functia de echilibru
-DVO corecta
-Respectarea raportului IM/RC

39
-corectarea contactelor grosolane prin montarea in articulator
-echilibrarea ocluzala prin evidentierea contactelor dd cu hartia de articulatie itnra-bucal

26. Aspecte ale crestei edentate frontale şi implicaţiile în amprentare

Spatiul vestibular frontal

• pozitia si insertia frenului

• adancimea fund sac
• argimea fund sac, fara a deforma tesuturile moi
• La maxilar- marginea posterioara a lingurii va ajunge pana la santul pterigo-maxilar si valul
palatin, in timp ce marginea anterioara se va insinua in fundul de sac vestibular, la o distanta
de 4-5 mm fata de versantul vestibular al crestei;
• La mandibula- lungimea va fi cuprinsa intre insertia ligamentului pterigo-mandibular si acelasi
reper frontal ca la maxilar;
• infundarea lingurii in regiunea frontala va fi asociata intodeauna cu indepartarea si
tractionarea buzei inainte, pentru a permite eliminarea aerului acumulat in aceasta zona si
patrunderea materialului pana in fundul de sac vestibular. totodata, surplusul de material va
reflua prin culoarul vestibular spre regiunea frontala. aceasta tehnica prezinta riscul aparitiei
bulelor de aer pe palat sau incompleta amprentare a fundului de sac vestibular frontal, in
cazul unui practician mai putin experimentat.
27. Mucoasa pasiv-mobila din periferia campului protetic mandibular: caracteristici, implicaţii
practice

Substratul mucos
 Mai putin aderent decat cel maxilar
 Mai subtire
 Mai sensibil
 Bride longitudinale paralele cu creasta, mai ales in zona molara
 Cute longitudinale paralele cu axul crestei
 Fibromucoasa balanta in creasta de cocoș
Mucoasa mobila
 Acopera restul cavitatii bucale
 Bogat tesut submucos
 Mobilizare in toate sensurile
 Rol: obtinerea inchiderii externe
Nu trebuie sa fie acoperita de proteza
28. Intervenţii preprotetice nechirurgicale. Exemple
Are drept scop igienizarea cavitatii bucale si indepartarea structurilor patologice.
Interventiile pot cuprinde:
 tratamentul unor stomatopatii protetice, determinate chimic, mecanic, alergic, microbian cu trat
etiologic corespunzator
 interventii parodontale ca igienizarea cavitatii bucale, inlaturarea placii bacteriene, a tartrului,
utilizarea agentilor microbieni locali sau generali, inlaturarea tesuturilor patologice din pungile
parodontale
 interventii ocluzale
 tratamente odontale care constau in trat endodontice pt dintii vitali sau refacerea celor incorecte
 transfixatii sau protezari provizorii
 interventii chirurgicale ca extractia celor irecuperabili sau unele ajutatoare trat endodontice
 interventiile asupra antagonistilor migrati pt nivelarea planului de ocluzie:

40
 modelari coronare
 reduceri si acoperiri
 ablatia unor lucrari protetice
 extractia celor migrati vertical uneori cu rezectia modelanta a crestei/tuberozitatii
29. (?) Caracterizaţi aspectele mucoasei orale şi implicaţiilen ei în PT
 rezilienta – 0,5mm in 2/3 anterioare, 1-2 mm in 1/3 posterioara
 coloratia – usor modificata – mai rosie in 1/3 medie
 aspecte modificate – coloratie mai intensa in campul ocupat de proteza veche
 grosime – usor mai ingrosata
 aderenta – redusa
 sensibilitatea – crescuta la nivelul torusului
 aspectul mucoasei pasiv mobile poate fi sub forma de banda sau de linie

30. Cum se stabileşte planul de ocluzie ca nivel, în zona frontală?

Stabilirea/ zona frontala

1. Directia (sablon superior in cavitatea bucala)- paralelismul dintre planul bipupilar si valul de
ceara (plan bisprancenar, bizigomatic, marginea inferioara a buzei superioare)
2. Nivelul- raportat la factorii generali
 Varsta: 40-50 de ani – 2-3 mm sub marginea buzei superioare
 Mai mare sau egal cu 60 de ani – 1-2 mm/ la nivelul buzei superioare
 Sex: la femei – vizibilitate mai mare
3. Nivelul- raportat la factorii individuali
 Lungimea constitutionala a buzei superioare:
- buza scurta (vizibilitate mare la dentat)- se coboara planul de ocluzie
- tip somatic si psihologic:
- clasa a III-a/ introvertit (dinamica redusa a buzei)- se plaseaza mai jos
- clasa a II-a/ extrovertit- se plaseaza mai sus
31. Clasificare edentatiei totale.
 Edentat total unimaxilar
 Edentat total bimaxilar
 Edentat subtotal neprotezat/protezat corect/incorect

32. Calitati si defecte: alginat si siliconi.

Calitati Defecte

 reproduce-fidel detaliile cdmpului protetic;  pulberea de alginat e

 suficient de elastic pentru a fi indepdrtat din instabila daca e depozitata
retentivitatrile campului protetic in locuri umede si la
temperaturi ridicate
Alginat  usor de folosit
 material ieftin  stabilitate dimensionala
 timpul de priza poate fi controlat prin temperatura scazuta
apei folosite (apa rece intirzie priza)
 netoxic si neiritant

 Nu au gust si miros neplacut;  Imbatranirea si

 Rezistenta mecanica satifacatoare; devalorizarea
 Priza rapida; catalizatorului;
 Nu prezinta modificari dimensionale datorate  Schimbarea volumetrica
Silicon
sinerezei sau imbibitiei; importanta dupa priza
i
 Prin marirea frecventei spatularii se reduce materialului;

41
 vascozitatea;  Pret de cost ridicat, in
 Insolubili in apa si solventi organici special, siliconi de aditie.

33. Trasare limitelor lingurilor individuale la mandibula.

 Se incepe cu trasarea liniei mediane in zona linguala centrala luand ca reper frenul lingual
 Apoi se marcheaza marginea linguala de o parte si de alta a liniei mediane pe o distanta de
3cm pe convexitatea maxima a marginii amprentei in zona linguala centrala asa cum a iesit in
urma miscarilor limbii executate de pacient
 Din punctele de terminare ale acestei linii, se duc doua perpendiculare pe muchia crestei
edentate
 Din aceste puncte se traseaza directia crestei edentate pana la tuberculul piriform
 De la punctele de terminare ale zonei linguale centrale se duc linii paralele cu mijlocul crestei
catre distal
 Aceste linii traverseaza tuberculul piriform dinspre lingual catre vestibular la unirea a 2/3
anterioare cu 1/3 posterioara
 Limita vestibulara a lingurii se situeaza la 1 mm spre interiorul amprentei fata de
convexitatea maxima a marginii vestibulare a amprente

34. Timpul de priza a materialelor de amprenta.

- Ghips – 3-5 minute
- Alginat cu priza normala – 4 minute
- Alginat cu priza rapida – 1,25 – 2 minute
- ZOE 2-3 minute
- Siliconii de aditie – 2-3 minute
- Siliconii de condensare – 3-4 minute

35. Etapa de determinare a IM.

 Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
 Determinarea nivelului si directiei planului de ocluzie in regiunea frontala si laterala
 Determinarea DVO si DVR
 Determinarea si verificarea RC

36. Reconditionarea protezei.

Tehnologia reparatiei bazei protezelor totale fisurate/ fracurate:

- se realizeaza in laboratorul de tehnica dentara;

- fragmentele trebuie repuse in pozitia initiala;
- cand lipsesc fragmente e necesara amprentarea de catre medic;
- etapele reparatiei:
1. repunerea in pozitie corecta a fragmentelor;
2. solidarizarea fragmentelor;
3. turnarea unui model partial ce intereseaza zona afectata;
4. crearea de retentivitati de-a lungul marginilor fracturate;
5. umectarea cu monomer a suprafetelor de lipit;
6. se aplica acrilatul roz autopolimerizabil, se prelucreaza si lustruieste proteza;
Captusirea protezelor totale:

1. literatura anglo-saxona:
- relining: captusirea obisnuita a protezei partiale/ totale prin adaugarea unui nou material
acrilic peste cel al bazei protezei;
- rebasing: refacerea totala a bazei protezei mentinand daor arcada dentara inferioara;

42
 2. literatura franceza:
- rebasage: captusirea obisnuita a protezei mentinand doar arcada dentara artificiala;
- refection: refacerea totala a bazei;
3. litereatura romana:
- captusire si rebazare se confunda la un moment dat;
- rebazare: refacere completa a bazei, pastrand dintii de pe vechea proteza (f. rar);
Tipuri de captusiri:

- partiala= marginala:
1. adaugarea de material la zonele de inchidere deficitare;
2. obiective: imbunatatirea mentinerii perin refacerea inchiderii marginale pierdute/
ameliorarea mentinerii;
- totala= intereseaza toata fata mucozala a protezei; obiective:
1. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate (atrofia in timp a c.p. cu
disparitia adeziunii si succiunii);
2. conditionarea tesuturilor cu ajutorul materialelor cu vascozitate lent progresiva;
3. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparate;
36. Inspectia crestelor : ce aspecte pot fi evidentiate ?
 Forma arcadei
 Simetria
 Dimensiunea
 Directia
 Consistenta
 Aspectul resorbtiei
 Aspectul versantului vestibular
 Exostoze
 Torus mandibular
 Sensibilitati
 Aspectul mucoasei (culoare, grosime, aderenta, rezilienta, modificari morfologice,
sensibilitate)

37. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila, hiperplazie
papilara, se indica utilizarea materialului de conditionare ? argumentati
In Hiperplazie deoarece mucoasa are un aspect modificat

38. Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva,
spatiul retro-zigomati, rugi palatine? Explicati.
- torusul, spatiul retro-zigomatic si frenul labial deoarece influenteaza stabilitatea si mentinerea
protezei. Au rol in delimitarea marginilor protezei

39. Marginea V a protezei – grosime.

Trebuie sa corespunda grosimii fundului de sac

9.Femeie blonda, 55 ani, alegere IC

- Forma dintiilor are linii mai blande, mai rotunjite, fiind inscrisa intr o sfera.
- Dintii sunt mai deschisi la culoare in cazul femeilor.
- Cu cat pacientul este mai in varsta, cu atat dintele este mai galben, mai putin luminos, mai
saturat, mai putin transparent. Acest fapt se datoreaza in primul rand uzurii.
- Culoarea dintilor omologi este identica, cea a celor vecini difera.
- Cadrul in care dintii urmeaza sa se armonizeze: ochii, culoarea parului.

12. Importanta musculaturii in stabilire RC

43
- Prin anumite exercitii se folosesc pterigoidienii externi prin propulsia exagerata a mandibulei
timp de 45-60 secunde care este urmata de intoarcerea mandibulei in RC.

Verificarea pozitionarii mandibulei in RC se mai poate face:

-contractia simetrica a m temporal apare la sfarsitul miscarii de ridicare a mandibulei iar acest lucru
se percepe palpand bilateral zona temporala

19.Componenta fizionomica si psihica

Infirmitatea creata de tulburarile mastic, fizionomice si fonetice poate afecta si starea SNC. Astfel,
apar dereglari in comportamentul normal al pacientului si dificultati in realizarea tratamentului
adecvat al edentatiei.

Edentatia totala produsa rapid declanseaza o grava tulburare fizionomica prin modif partilor moi ale
fetei, adancirea santurilor peribucale, disparitia rosului buzelor, determinand aparitia imaginii de
imbatranire. Efectul socant poate fi prevenit prin protezarea imediata.

In cazul instalarii lente, transformarea intr o edentatie subtotala nu provoaca tulburari fizionomice
notabile, doar daca ultimii dinti au fost frontalii.

22.Obiectivele amprentei preliminare

- copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin

- reproducerea cat mai precisa a pozitiei functionale a formatiunilor mobile de la periferia CP
- realizarea unei linguri individuale care necesita cat mai putine manopere de adaptare

23.Preparare alginat

- respectarea instructiunilor fabricantului

- trei masuri de pulbere pt maxilar
- doua masuri de pulbere pt mandibula
- in bolul de cauciuc se pune mai intai apa, apoi pulberea
- apa poate fi mai rece pt o priza indelungata
- amestecare prin frecare de peretii bolului pana cand se obtine o consistenta smantanoasa
- se aduna alginatul pe spatula si se aplica in lingura prin razuire de marginile acesteia
- se incepe cu amprentarea mandibulei, deoarece pt maxilar este mai dificil pt pacient

25. Cauzele modificarilor de mucoasa:

- resorbtie osoasa in ritm accentuat

- proteze incorecte: marg taioase, lungi sau relatii ocluzale traumatice
- igienizarea incorecta a protezelor si CB
- interventii chirurgicale

26. Atitudinea in amprentare cand exista modificari ale mucoasei

Aspectul diferit al mucoasei determina alegerea tehnicii si a materialelor de amprentare, astfel :

- Mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta, capabila sa suporte presiuni masticatorii :

orice material
- Mucoasa palida, subtirem rezilienta mica- amprentare compresiva : materiale
termoplastice/elastomeri de sinteza de consistenta medie
- Mucoasa cu bride longitudinale va fi amprentata cu materiale care pot intinde aceste bride
spre periferie campului protetic- termoplastice

44
 - Mucoasa balanta- se indeparteaza chirurgical, cand nu e posibil, se amprenteaza cu materiale
bucoplastice.

Mucoasa care acopera crestele si bolta este suousa unor modificari legate de continuarea procesului
de atrofie osoasa. La inceputul acestui proces, crestele sunt acoperite de mucoasa de grosime si
consistenta uniforma, insa evolutia poate fi :

1.Mucoasa nu urmeaza atrofia osoasa : deasupra crestei alveolare ramane un strat de mucoasa
mobilizabil(creasta de cocos). Atitudinea terapeutica indicata este indepartarea chirurgicala,
cand acest lucru nu este posibil, folosim tehnici speciale de amprentare. Tubercului piriform
poate fi acoperit de o mucoasa ce se poate mobiliza in toate sensurile- foarte greu de amprentat.
2.Mucoasa fixa se ingroasa, in aceste zone are rezilienta mare.
3.Mucoasa devine foarte subtire- sensibila si suporta greu presiunile
4.Rugile palatine devin sterse.
5.La mandibula, daca exista atrofie accentuata, mucoasa se reduce la o simpla linie.
6.In urma resorbtiei, fundurile de sac se apropie de mychia crestelor.

40. Amprentarea zonelor reziliente

Amprentare cu materiale fluide

41. Creasta zigomato-alveolara

Reprezinta limita anterioara a pungii lui Eisenring.
Este limita posterioara a zonei vestibulare laterale maxillae

42. Montarea in ocluzie lingualizata / mezializata.

Ocluzia mezializata: utilizata la pacientii care au avut in periaoda de dentat o anomalie de clasa
III Angle, prognatie mandibulara. La acesti pacienti se incearca montarea cap la cap in regiunea
frontala, daca este posibil. Se realizeaza o ocluzie inversa frontala daca pacientul o doreste sau
daca raportul dintre cele doua creste edentate in regiunea frontala o impune.

In regiunea laterala M, inferior se monteaza in angrenaj mezializat sau in angrenaj normal cu un

spatiu de compensare intre primul PM si C.

43. Alegerea latimii frontalilor; forma incisivilor centrali.

Alegerea formei porneste de la IC care trebuie sa se armonizeze ca forma generala cu forma
rasturnata a fetei, dupa forma arcadei, tinand cont apoi de forma fetei vestibulare, de aspectul
unghiurilor si dupa textura. Dintii se pot imparti astfel ca forme generale in dinti patrati, ovalari,
triunghiulari, cu diferite caracteristici. IL si C prin forma lor pot influenta aspectul viitoarelor
árcade. Raportul liniilor orizonalte si verticale ale contururilor faciale pot defini forma viitorilor
dinti.

A) In functie de marimea fetei:

- -latimea medie a Ic= 1/16 din distanta bizigomatica sau 1/22 din latimea fetei
- -latimea C= 1/19 din latimea fetei
- -latimea celor 6 dinti frontali sup =1/3 din dist bizigomatica
- Indicele Lee Lee- latimea frontalilor sup in functie de latimea nasului: dist dintre fetele ext ale
celor 2 aripi ale nasului= cu distanta care separa vf cuspizilor celor 2 canini sup
- -latimea Ic sup = 1/4 din aceasta dist

Latimea dd frontali sup:

- prea mici ca latime MD: aspect nenatural al prot totale

45
- numerosi autori si studii au ajuns la aceasta concluzie
-

44. Pacient 70 ani,robust – stabilirea forma incisivilor centrali.

Inaltimea dd frontali sup:

-Varsta: mai scurti prin uzura odata cu varsta: tineri vizibilitate 2-3 mm cand buza e relaxata, varstnici
1 mm sau acoperiti de buza sup

-buza scurta : vizibilitate mare, buza lunga vizibilitate mica si la un pacient tanar

-supraocluzie- ocl adanca acoperita: dinti mai vizibili

-relatii intermaxilare: disproportie intre marimea arcadelor maxil si mandib: influenteaza lungimea,
latimea si pozitia dd pe arcada; progenie- dd mandib mai lungi, retrognata- dd mand mai mici

-distanta dintre cele 2 creste alv reziduale: mare - dd lungi vizibilitate mai mica a bazei protezei (mai
estetica)

Forma dd frontali

- Wiliams - corelatia dintre forma Ic sup si conturul rasturnat al fetei(fata ovoida, patrata, ascutita)

-corelatia cu varsta, sex, personalitate- Frush si Fisher(triada SPA)

Triada SPA Frush si Fisher

- varsta: contradictie intre dorintele pacientului si principiile protetice : varsta inaintata- uzura
dentara

-sex: femei( mai gracili, mici,culoare deschisa, artificii de montare) iar barbati( dd mai mari, C
proeminenti)

-personalitatea: 3 tipuri: 1. Vigurosi ( Ic f aparenti, robusti, primitiv) 2. Delicati( Ic gracili, subtiri). 3.

Intermediari ( Ic agreabili, moderat robusti)

Natura- cel mai placut aspect, formele care se armonizeaza cu ansamblul)

-Norma frontala: aspect general al dd sa se incadreze in aspect general al fetei

-Norma laterala: dd privit dinspre MD se adapteaza profilului fetei

-Indicatoare pt profilul facial

3.Alegerea culorii

Culoarea dd frontali

- -cel mai important factor: orientarea culorii mai importanta decar orientarea formelor
- -se stabileste impreuna cu pacientul
- -influentat de factori generali (varsta sex), factori locali (culoare parului, ochilor, tegumentului)
- -se alege cu cheia de culori specifica fabricii ai carei dd sunt utilizati

Caracteristicile culorii:

- -nuanta(hue): lungimea de unda a radiatiei monocromatice (7 nuante- ROGVAIV)

- -saturatia/puritatea culorii (chroma): raport cantitativ dintre culoarea spectrala si culoarea alba

46
- -stralucirea(value): data de energia radiata/reflectata de corpul luminos si sensibilitatea ochiului
pt dif L de unda de spectrului luminos

Particularitati

- -varsta: mai in varsta: dd mai galben, mai putin luminos, mai saturat, mai putin transparent
- -modificarea lungimii dd: la tineri se reduce din colet; la varstnici se reduce din marginea incizala
- -la femei mai deschisi decat la barbati
- -personalitatea: la delicati (mai deschisi); la vigurosi(mai inchisi)
- -dd omologi: culoare identica, dd vecini: culoare diferita
- -anomalii dentomaxil: retrognatie mandib -> dd mai deschisi, par mai in fata; prognatism->dd mai
inchisi, par mai in spate

45. Enumerati materialele de determinare a RIM si la care sablon lucram.

1. Materiale:
 Ceara roz/ stents/ material foto
2. Se verifica:
 Dimensiuni
 Pozitie
 Simetrie in zona frontal
 Conformare
 Basculare pe model

Sabloanele de ocluzie
1. Controlul sabloanelor pe model
 Bazele- adaptare/ raport cu fundul de sac
 Bordurile- dimensiuni/ pozitie/ conformare/ basculare

Sablonul maxilar
1. Dimensiuni:
 Inaltime in zona frontala= 10 mm
 Inaltime in zona laterala= 6 mm
 Latime in zona frontal= 5 mm
 Latime in zona laterala= 8 mm
2. Pozitie
 Frontal- pe pozitia dintilor- 6-8 mm de la mijlocul papilei
 Lateral- pe mijlocul crestei; liber 1-1.5 cm spre tuberozitate
3. Conformare
 Forma paralelipipedica, neted, simetrica
4. Bascularea
5. Insertie/ dezinsertie
6. Grosime, netezime

Sablonul mandibular
1. Dimensiuni
 Inaltime in zona frontal= 8 mm
 Inaltime in zona laterala= 6 mm
 In functie de pozitia tuberculilor piriformi
 Sa nu depaseasca unirea a 2/3 inferioare cu 1/3 superioara
2. Controlul sabloanelor prin ridicarea de pe model
 Bazele- grosime, netezime, suprafata interna
 Borduri de ocluzie- montarea pe creasta

47
 - limitarea fata de fundurile de sac

1. Caracteristici ale zonei posterioare maxilare distal care impune manevre special in
amprentarea si cum se verifica rezultatul?

Poziţiile vălului palatin

Orizontală – prelungeşte în acelaşi plan palatul dur, zona AH ce cuprinde foveele palatine şi o
mucoasă rezilientă favorabilă închiderii marginale
Oblică – vălul palatin cade ca o perdea dincolo de marginea posterioară a lamelor orizontale palatine.
Limita posterioară e o linie, foveele rămân posterior de ea, închiderea marginală se face cu greutate
Medie – (între orizontală şi oblică), cu avantaje faţă de precedenta

2. Enumeraţi cateva mişcări care determina protractia moderata a limbii.

- Umezirea cu varful limbii a rosului buzei inferiore in cazul unei limbi anterioare
- Plimbarea limbii numai in spatele manerului in cazul unei limbi posterioare

3. Ce inseamna fenomenul de sinereza?

- amprentele cu alginate ca orice geluri de altfel pierd apa prin avaporare la suprafata lor sau
prin exsudarea unui fluid fenomen numit sinereza.
- In urma sinerezei lichidul pierdut poate avea pH alcalin sau acid.
- Prin pierderea apei amprentele se contracta, astfel dupa 30 de min acestea devin inexacte.
Pastrand amprenta in apa ea se va umfla gelul absorbind apa si amprenta va fi de asemenea
inexacta
- Daca modelul nu poate fi turnat imediat amprenta trebuie tinuta in atmosfera cu umiditate
relativa 100% (servetel umed)

4. In ce raport trebuie sa se gaseseasca lingura individuala mandibulara si planseul in zona

linguala centrala si de ce?
In zona linguala centrala lingura individuala trebuie sa se afle in contact permanent cu mucoasa
planseului atat in repaus cat si in timpul miscarilor moderate ale limbii pentru a asigura o buna
mentinere aprotezei mandibulare (deci o buna inchidere marginala la acest nivel). Zona linguala
centrala este comparata ca importanta cu zona AH de la maxilarul superior, de aceea in aceasta zona
realizarea unei inchideri marginale coecte are rol esential in mentinerea si stabilitatea protezei
mandibulare
Pt a asigura acest lucru in momentul amprentarii se va face o modelare functionala numai prin
plimbarea limbii pe manerul lingurii individuale sau cel mult umezirea cu limba a rosului buzei
inferioare

5. Z. Linguala laterală – caracteristici anatomice, examinare, implicatii practice în

amprentare?
Limite:
- Posterior linia care trece prin fata distala a molarului II inferior
- Limita anterioara ajunge in dreptul spatiului dintre canin si primul premolar
In aceasta zona se insera m milohioidian pe o creasta proeminenta care face ca intinderea marginii
linguale a protezei sa se opreasca la linia oblica interna.
Creasta milohioidiana are un traseu descendent dinspre distal spre mezial permitand ca versantul
lingual al protezei sa fie mai lung spre mezial formand “aripioare paralinguale”. Uneori spatiul dintre
versantul intern al crestei alveolare si lb este f stramt dar destul de frecvent se intalneste o
adancitura rotunjita in dreptul PM ce realizeaza o fosa linguala in care se poate intinde marginea
protezei (se poate utiliza atunci cand fundul de sac lingual se adanceste la miscarea limbii). Acest

48
spatiu dintre creasta si lb se continua cu o prelungire orizontala sublinguala in care se poate insinua si
proteza printr-o “aripioara sublinguala”.
In zona linguala laterala lingura individuala se poate intinde pana la linia oblica interna care se
deceleaza prin palpare, insa aceasta poate fi depasita daca linia oblica este rotunjita nedureroasa si
muschiul milohioidian nu este hipertonic suficient cat sa mobilizeze lingura la miscarea limbii de la un
buton al lingurii la altul. Cand glanda submandibulara herniaza peste creasta se urmareste ca aceasta
sa nu intre sub lingura

6. Zona V labială mandibulară: aspecte clinice şi implicaţii practice.

Dominata de actiunea muchiului triunghiular, patrat al buzei inferioare si muschiului barbiei, care
modifica esential mobilitatea fundului de sac si tonicitatea orbicularului buzelor
Actiunea acestor muschi e defavorabila amprentarii si mentinerii si stabilitatii protezei mai ales cand
exista si atrofia marcata a crestei edentate.
Inchiderea marginala se face numai intre fata externa a proteei si mucoasa labiala.
In aceasta zona se mai gaseste si frenul buzei inferioare care poate fi indepartat chirurgical

7. Cum şi pt ce se trasează pe amprenta preliminară maxilară limitele CP la nivelul limitei

distale?
Scop: vizualizarea corecta a limitelor cp pe modelul preliminar in vederea obtinerii unei lg individuale
cat mai usor de adaptat
Trasarea se realizeaza cu un creion chimic astfel:
- Se insemneaza pozitia foveelor palatine si se traseaza inapoia lor o linie curba cu
convexitatea posterior
- Tot cu linii curbe cu convexitatea posterior se traseaza santurile retrotuberozitare
- Aceste 3 linii se unesc cu 2 linii cu convexitate anterioara si se contureaza limita posterioara

8. Arătaţi prin ce se caracterizează o amprentă preliminară cu alginat corectă şi cum se

trasează pe ea limita CP?
- Cuprinderea integrala a cp
- Centrarea
- Raport marginea lingurii cu periferia cp
- Aspectul de suprafata al materialului
- Material desprins/bine pozitionat
- Lipsuri/goluri/bule de aer

Descrieţi cum se procedează practic în amprentarea edentatului total maxilar cu bolta adâncă
Cum rezolva probleme de estetica amprenta funcţionala?
Aspectele crestei edentate frontale şi implicaţii practice.
Evoluţia (vecinataţilor?) anatomice din periferia CP maxilar în edentaţia totală

49