Factori implicati in stabilitatea protezelor totale:

Aspecte morfologice si functionale:

- inaltimea crestelor
- tuberozitatea si tuberculul piriform
- consistenta lor
- decalajul intre creste
- miscarile mandibulare (tendinta la propulsie lateralitate)/ raportul cu musculatura
- dispunerea bazei protezei cu dinti artificiali in zona de echilibru intre grupele
musculare ->zona neutrala
Constructia protezei:
- Montarea dintilor in raport cu creasta
- Musculatura/cuspidarea dintilor
- Relatiile ocluzale (IM, IM/RC)

Caracterizarea amprentei preliminare maxilare cu alginat corecte:

 Cuprinderea integrala a campului protetic (creste, tuberozitate, bolta)

 Centrarea
 Raport marginea lingurii cu periferia campului protetic
 Aspectul de suprafata al materialului
 Material desprins/ bine pozitionat
 Lipsuri/goluri/bule de aer

Testul de succiune nr.1

Inchiderea la tuberculul piriform:

- suplimentarea inchiderii pe fata interna a protezei pe tuberculul piriform si de a obtine cea
mai buna conformare a marginilor in zona vestibulara si linguala a tuberculului
- pe fata mucozala a lingurii in zona tuberculului piriform bilateral se va aplica un strat de
material termoplastic de grosime 1-2mm si se aplica lingura in cavitatea bucala. Pacientul va
face miscari de inchidere si deschidere a gurii, modelandu-se si zona care vine in contact cu
lig pterigomandibular
- se scoate lingura si se aplica acum material termoplastic in regiunea vestibulara, se reaplica
lingura in cavitatea bucala si se invita pacientul sa inchida gura in timp ce medicul se opune
acestei miscari prin presiune pe butonii de presiune. Materialul trebuie sa fie complet
modelat si in continuitate cu lingura.
- urmeaza zona linguala a tuberculului. Medicul incalzeste materialul si il aplica in ambele parti
si aplica lingura in cav bucala rugand pacientul sa faca miscari de protractie a limbii si
deglutitie. Se scoate lingura si se observa:
 material bine modelat
 continuu
 neted
Dupa realizarea inchiderii la tuberculul piriform aceasta se va verifica cu testul 1 de succiune: se trage
in sens oro-vestibular si lingura trebuie sa se desprinda cu greu, cu zgomot ,,clac”
Variante:
1. cel mai bine - tubercul cu rezilienta medie
2. tubercul dur: - fie succiune mai buna
- fie succiune mai slaba si se renunta la inchidere
3. tuberculul gelatinos - nu se face inchidere pentru ca amprentele compresive sunt
contraindicate pe campuri moi
stabilirea planului de ocluzie in regiunea frontala:
- stabilirea marginilor incizale a viitorilor dinti frontali
- impactul asupra protezarii
- estetic vizibilitate
- fonetic prevenirea tulburarilor fonetice, pronuntarea literei F, V
- caracteristici somatice: lungimea buzei, clasa scheletala, tip psiho-somatic,
perceptia/solicitari ale pacientului
- se verifica in dinamica buzele, fonatie, suras

spatiul retrozigomatic:

limite:
- anterior apofiza zigomatico alveolara
- posterior sant pterigomaxilar

caracteristici
- este dat de insertia superioara a mm buccinator
- fund de sac mai adanc si mai lat (punga lui Eisenring)
- spatiul se largeste cand mandibula face miscari de lateralitate pe aceeasi parte si odata cu
atrofia crestei, iar la deschiderea gurii e prezenta la acest nivel apofiza coronoida

examinarea – evidentierea spatiului ca adancime si latime – prin deschiderea moderata a gurii si

balansarea mandibulei stanga dreapta pe partea examinata (adancime) si opusa (latime)

evolutia elementelor anatomice din periferia campului protetic maxilar in edentatia totala:

fren labial – apropierea de mijlocul crestei, prin resorbtia acesteia

bridele canine – apropierea de mijlocul crestei, prin resorptia acesteia
plica ligamentului pterigomandibular prezenta in santul pterigomaxilar, se apropie de polul inferior al
tuberozitatii prin resorbtie accentuata
aspectul mucoasei pasiv mobile se reduce treptat ca intindere, putand ajunge din banda in linie de
trecere intre mucosa mobila si cea fixa
aspectul mucoasei mobile poate fi hiperplazica, muscata, cicatriceala
insertiile musculare se apropie de mijlocul crestei prin resorbtia acesteia

aratati care este si cum se explica gradul de dificultate al protezarii totale in raport cu
realatiile intermaxilare

 clasa I ca relatie scheletala poate apartine – clasa I, II, III, IV ca dificultate a protezarii
 clasa a II a scheletala – clasa III, IV ca dificultate
 clasa a III scheletala – clasa III, IV ca dificultate
relatiile intermaxilare sunt in functie de raportul scheletal initial si evolutia enetatiei totale (resorbtia
crestelor in sens diferit)

care sunt elementele campului protetic maxilar care pot necesita despovarare in
amprentare?

- Rafeul median
- Papila incisiva
- Torusul palatin
- Gaura incisiva
 - Cresta frontala balanta
- Elemente fibroase – creasta, tuberozitati

In ce consta pregatirea pacientului edentat total in vederea determinarii DVO

Indepartarea factorilor care pot influenta tonusul muscular: proteze vechi, stresul, oboseala, volumul
si stabilitatea sabloanelor
- Indepartarea protezelor vechi cu 24-48h inaintea determinarii
- Climat de liniste, de colaborare
- Momentul potrivit al zilei
- Pozitie confortabila, pozitia capului nesprijinit
- Sablonul maxilar sa fie pe campul protetic
- Pozitia de repaus indusa prin mai multe metode