Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ocluzia normală
- relaţia de clasa I molară în ocluzie centrică
Ocluzia fiziologică
- se abate într-un mod sau mai multe de la ideal, dar totuşi
este bine adaptată la mediul respectiv particular, este
estetică şi nu prezintă manifestări patologice
Dinamica ocluziei
Ocluzia funcţională
- interdigitaţia dintre dinţii superiori şi cei inferiori care
oferă eficienţa cea mai mare în timpul mişcărilor
mandibulare, în momentul exercitării funcţiilor sistemului
stomatognat
Ocluzia echilibrată
- este ocluzia în care sunt contacte echilibrate la nivelul
întregii arcade în timpul tuturor mişcărilor mandibulare
Etapele dezvoltării ocluziei
1. Perioada predentară
La naştere
- copilul nu prezintă dinţi, ci doar arcadele alveolare
edentate (excepţie dinţii natali şi neonatali)
La naştere
- la închiderea cavităţii orale există contact doar în zona
posterioară
- mandibula est în poziţie uşor retrudată faţă de maxilar
Perioada predentară (0 – 6 luni)
La naştere
- arcada superioară este rotunjită anterior
La naştere
- diferenţa în plan sagital dintre
maxilarul superior şi cel inferior este
în medie de 4-6 mm
La naştere
- maxilarul superior are dimensiuni reduse, crescând însă
rapid în decursul primelor 9 luni de viaţă
- aspectul facial este plat datorită dimensiunii verticale
reduse
- dimensiunea transversală este mult mai apropiată de cea
a adultului
- dimensiune verticală a feţei nou-născutului este sub
jumătate din înălţimea totală a feţei
Perioada predentară (0 – 6 luni)
La naştere
- nou-născutul prezintă creste alveolare dispuse în „capac
de cutie”, creasta maxilară circumscriind-o pe cea
mandibulară
- deep-bite
- over-bite – 1/1
Perioada predentară (0 – 6 luni)
La naştere
- crestele alveolare sunt acoperite de un periost fibros şi
dens
- sunt delimitate de bolta palatină printr-un şanţ – şanţul
palatin şi de regiunea labială şi jugală prin şanţul labio-
jugal
- distanţa dintre bolta palatină şi crestele alveolare este
redusă
- absenţa dinţilor face ca mandibula să beneficieze de un
grad mare de libertate a mişcărilor şi să se apropie de
maxilar
Perioada predentară (0 – 6 luni)
Cel mai important factor funcțional în această perioadă, care
influențează dezvoltarea aparatului dento-maxilar și în același
timp și relațiile maxilare – actul suptului:
(cavitatea glenoidă)
mandibulare
Perioada predentară (0 – 6 luni)
- atriţia incisivilor
- patologic - overjet
Perioada dentaţiei temporare
În plan transversal: la nivel molar
- patologic:
- crossbite
- ocluzie lingualizată
Perioada dentaţiei temporare
În plan transversal: la nivel canin
- patologic:
- crossbite
- ocluzie lingualizată
Perioada dentaţiei temporare
În plan transversal: la nivel incisiv
la nivel canin
- normal: contact
- patologic: - open-bite
- over-bite
la nivel incisiv
- overbite 1/1 → 2/3
Perioada dentaţiei temporare
mandibulei
Perioada dentaţiei temporare
b. 3 – 6 ani
- perioada inter-tranziţională
Early shift
- forţa eruptivă a M1p este suficientă să împingă înainte
molarii temporari la nivelul arcadei şi să închidă spaţiile
primate, stabilind astfel relaţia molară de clasa I
Perioada dentiţiei mixte
Prima perioadă a dentiţiei mixte
Late shift
- la mulţi copii lipsesc spaţiile primate → când erupe
M1p, acesta nu poate să se deplaseze înainte pentru a
stabili o relaţie molară de clasa I
- în aceste cazuri, când se exfoliază molarii temporari,
M1p gliseaza spre anterior utilizând leeway-space
Perioada dentiţiei mixte
În plan sagital
În plan vertical
- molar – normal – contact M1p sup cu M1p inf
- patologic - openbite
- ocluzie prăbuşită
- canin – normal – contact
- patologic - openbite
- overbite
- incisiv – normal – overbite 1/2
- patologic – overbite 1/1, 2/3
Perioada dentaţiei permanente
ocluziei
- curba Spee
- poziţia axială
Perioada dentaţiei permanente
- curba Spee –
- înclinarea unora dintre dinţii posteriori trebuie să fie
spre vestibular faţă de axul lung vertical, dacă suprafeţele
lor ocluzale sunt conform cu această curbă
- rădăcinile molarilor maxilari sunt înclinate mezial iar cele
ale molarilor mandibulari distal
Perioada dentaţiei permanente
dinţilor posteriori
mandibulei
Perioada dentaţiei permanente
- curba Wilson –
- coroanele dinţilor posteriori mandibulari trebuie să fie
înclinate spre lingual, în timp ce cele ale celor maxilari
spre vestibular
- această curbă devine mai adâncă posterior, astfel încât
înclinarea molarilor este mai mare decât a premolarilor
- din cauza acestei curbe, asociate cu înclinarea dentară,
cuspizii vestibulari ai molarilor mandibulari şi cei linguali
ai molarilor maxilari par de obicei să fie mai lungi
Perioada dentaţiei permanente
- sfera lui Monson – curbura ocluzală de compensaţie –
adecvată a dinţilor
Wilson