Sunteți pe pagina 1din 47

1.

PROTEZAREA DE URGENTA

1.1.

OBIECTIVE AVANTAJE

1.2.

CONDITIILE PECARE TREBUIE SA LE NDEPLINEASCA O PROTEZA CONJUNCTA PROVIZORIE

1.3.

DEZAVANTAJELE PROTEZARII PROVIZORII

1.4.

COMENTARIU CU PRIVIRE LA PRINCIPIILE GENERALE DE REALIZARE ALE PROTEZELOR PROVIZORII

1.5.

CLASIFICAREA PROTEZELOR CU CARACTER PROVIZORIU UTILIZATE N RESTAURAREA PROTETICA


CONJUNCTA

1.6.

CLASIFICAREA TEHNICILOR DE PROTEZARE PROVIZORIE

1.7.

PRINCIPII DE LUCRU PENTRU PROTEZAREA DE URGENTA

11

1.8.

MATERIALE PENTRU REALIZAREA COROANELOR SI PUNTILOR PROVIZORII

12

1.9.

MATERIALE SI INSTRUMENTAR NECESARE PENTRU PROTEZAREA DE URGENTA

14

1.10. TEHNICI DE REALIZARE A MICROPROTEZELOR PROVIZORII

15

1.11. TEHNICI DE REALIZARE A PUNTILOR PROVIZORII

22

1.12. CIMENTAREA, NDEPARTAREA, RECIMENTAREA, REPARATIILE MICROPROTEZELOR SI PUNTILOR


PROVIZORII

29

1.

PROTEZAREA DE URGENTA

Delimitarea, fie ea si didactica, a metodelor de protezare de urgenta , n contextul mai general al


tehnicilor de protezare provizorie reprezinta un demers dificil ntruct prin nsesi obiectivele lor, lucrarile
protetice provizorii reprezinta o urgenta terapeutica. Astfel, daca o urgenta stomatologica strictu sensu (de
ex. fractura coronara a unui dinte frontal) impune protezare provizorie de urgenta, acelasi caracter de urgenta
apare si n cazul acoperirii provizorii a unor dinti vitali slefuiti; urgenta pleaca, n acest ultim caz, nu din
patologia proprie pacientului ci din specificul manoperei clinice. Pornind de la aceasta observatie, vom
prezenta n continuare principalele tehnici de protezare provizorie, cu trei exceptii, n cazul carora ne vom
limita la numai cteva succinte consideratii:
puntile de asteptare (de ex. mentinatoarele de spatiu fixe, sistemele protetice de imobilizare
parodontala, puntile postchirurgicale, etc.)
puntile de testare (pentru o noua dimensiune verticala de ocluzie, pentru schimbarea tipuri de
contacte ocluzale, modificari fizionomice n zona frontala, etc.).
protezele partiale / totale mobilizabile provizorii
Aceste lucrari protetice, desi se ncadreaza tot n categoria celor provizorii mprumuta majoritatea
caracteristicilor (tempo clinic, tehnic, materiale, adaptare, etc) de la solutiile protetice definitive.
Termenii provizoriu, temporar, de pasaj, de urgenta asociat acestor lucrari protetice au adesea o
conotatie de laxitate calitativa. n cazul n care compromisul devine un principiu de lucru, se poate ajunge la
rezultate contrare celor scontate (menajarea vitalitatii organului pulpar, a parodontiului marginal, a raporturilor
ocluzale, etc.)
O lucrare provizorie incorect realizata (mai ales prin tehnici directe, de copiere) poate determina
inflamatii ireversibile sau chiar necroze ale organului pulpar.
Lipsa adaptarii (ndeosebi cervicale) duce la aparitia inflamatiei parodontiului marginal, si
consecutiv, dificultati la amprentare, cimentare, recesiune gingivala dupa cimentarea lucrarilor
finale.
Echilibrarea ocluzala si adaptarea necorespunzatoare a lucrarilor provizorii poate determina
migrari la nivelul dintilor vecini nepreparati si/sau la dintii antagonisti, cu dificultati serioase de
adaptare a restaurarilor finale.
Lucrarile provizorii care se fractureaza ori se descimenteaza n repetate rnduri presupun
reinterventia terapeutica, neplacuta, ineficienta si consumatoare de timp.
Aparitia erorilor nu este legata numai de perceptia mai acuta a efemerului, cnd este vorba despre lucrari
provizorii. Un tratat clasic de protetica dentara conjuncta (1) prezinta chiar o triada de avertismente
referitoare la puntile provizorii:
Timpul clinic necesar pentru realizarea si adaptarea unei punti provizorii este n general mai
mare dect cel estimat initial.
Intervalul de timp pentru care se cimenteaza lucrarile provizorii (pna la aplicarea lucrarilor finale)
este adesea mai mare dect cel preconizat.
Nu exista materiale pentru restaurari provizorii care sa fie n acelasi timp biocompatibile, usor de
manipulat si ieftine.
1.1.

OBIECTIVE AVANTAJE

Obiectivele protezarii provizorii si de urgenta se constituie n avantajele acestei interventii protetice (2)
(3):
Protejarea integritatii cmpului protetic (statu quo biologic si morfologic),
Protectia vitalitatii organului pulpar la dintii stlpi
vitali Mentinerea sanatatii parodontale
Protectia mecanica a preparatiilor mpotriva
fracturii Protectia crestelor edentate
mpiedicarea migrarii dintilor preparati, dintilor vecini si celor antagonisti
Restaurarea functiilor A.D.M. (statu quo functional):
Fizionomia si fonatia n totalitate
Masticatia, adeseori numai
partial
Deteminarea (testarea) si/sau mentinerea unor elemente morfologice necesare refacerii functionalitatii ocluzale,
fizionomiei, fonatiei:
Sprijinirea unor etape ulterioare ale tratamentului protetic:
Verificarea slefuirii suficiente
Verificarea paralelismului preparatiilor:
Amprentarea:
nregistrarea relatiilor intermaxilare de ocluzie
Posibilitatea amnarii protezarii finale
Protezarea provizorie exercita un efect benefic asupra psihicului pacientului,

1.1.1.

Protejarea integritatii cmpului protetic (statu quo biologic si morfologic)

Includem aici:
protectia vitalitatii organului pulpar la dintii stlpi vitali . n acest sens, protectia se asigura din punct
de vedere fizic (mpotriva agresiunii pulpare pe care o exercita variatiile de temperatura), chimic
(asigurndu- se izolarea fata de variatiile de pH si de mediu local), biologic (mpiedicnd migrarea
microorganismelor prin canaliculele dentinare si infectarea succesiva a acestora) si histologic (prin
cimentarea lucrarilor protetice provizorii cu materiale histofile de ex. cimenturi cu Ca(OH)2, derivati de
timol, corticosteroizi, etc.. Izolarea organului pulpar fata de mediul bucal este direct dependenta de
calitatea nchiderii marginale pe care microprotezele provizorii o asigura prin:

adaptarea cervicala corespunzatoare

solubilitatea salivara redusa a cimentului temporar

rigiditatea lucrarii provizorii


mentinerea sanatatii parodontale (4) prin:

refacerea convexitatilor naturale, vestibulare si orale ale fetelor laterale ale dintilor stlpi

refacerea suprafetelor de contact interdentar la nivelul dintilor stlpi si prevenirea aparitiei


fenomenului de impact alimentar (tasarea interdentara a alimentelor fibroase)
mpiedicarea migrarii marginii gingivale libere peste limita cervicala a preparatiilor (praguri, suprafata
de sectiune radiculara la coroana de substitutie); pe de alta parte nsa, marginile lungi ale
coroanelor provizorii (care albesc gingia la insertia lucrarii) determina ischemie locala urmata
de inflamatie si/sau necroza. Adaptarea cervicala corecta a coroanelor provizorii, mai ales n
cazul preparatiilor subgingivale, este deci determinanta pentru mentinerea sanatatii parodontale
la nivelul cmpului protetic protezat conjunct.

finisare si lustruire corespunzatoare, care sa asigure posibilitatea de ndepartare a placii dentare

microbiene
FIGURA 1
protectia mecanica a preparatiilor mpotriva fracturii (FIGURA 1) impune protezarea provizorie
ndeosebi n cazul n care preparatiile lasa pereti subtiri, nesustinuti (preparatii pentru incrustatii, coroane
partiale, coroane de nvelis cu mijloace suplimentare de retentie, etc.). Realizarea unor astfel de coroane
provizorii este adesea neglijata, iar atunci cnd ele se aplica totusi, apar probleme de mentinere si
rezistenta.
protectia crestelor edentate, n cazul realizarii de punti provizorii (de ex. pentru favorizarea vindecarii unei
plagi postextractionale)
mpiedicarea migrarii dintilor preparati, dintilor vecini si celor antagonisti

1.1.2.

fizionomia (contur, culoare, transluciditate, textura superficiala, n masura n care timpul si tehnologia o
permit) si fonatia n totalitate
masticatia, adeseori numai partial

1.1.3.

Restaurarea functionala a sistemului stomatognat (statu quo functional):

Deteminarea (testarea) si/sau mentinerea unor elemente morfologice necesare refacerii


functionalitatii ocluzale, fizionomiei, fonatiei:

pentru functionalitatea ocluzala - stopurile ocluzale si ceea ce decurge din acestea (D.V.O. si
stabilitatea ocluzala)

pentru fizionomie:

conturul vestibular (dimensiunea, forma, pozitia, curbura incizala, curbura transversala vestibulara)

culoarea si transluciditatea dintilor din punte

(re)mpartirea spatiului protetic, linia mediana


pentru fonatie

conturul oral (naltime, nclinare, cingulum)

grosimea vestibulo orala a marginilor incizale (ndeosebi la frontalii superiori)


pozitionarea vestibulo orala n zona neutrala , de echilibru ntre musculatura limbii de o parte, a
obrajilor si buzelor de cealalta parte
Transferul datelor obtinute de la proteza provizorie la cea finala necesita adesea realizarea unor chei din
ghips sau silicon cu vscozitate mare (chitos)(5).

1.1.4.

Sprijinirea unor etape ulterioare ale tratamentului protetic:

Verificarea slefuirii suficiente se poate face cu ajutorul puntilor provizorii realizate pe model auxiliar cu
dintii stlpi nepreparati. n acest caz se realizeaza o slefuire sumara (minimala) pe model. Daca puntea
(microprotezele) astfel executate nu se insera pe preparatiile intraorale, nseamna ca acestea au fost
insuficiente. Daca puntea provizorie se realizeaza printr-o tehnica de copiere, preparatia insuficienta se
evidentiaza prin subtierea sau chiar perforarea elementelor de agregare n zonele critice. Perforarea este
evidenta la examenul clinic direct, n timp ce grosimea redusa a coroanelor provizorii poate fi evidentiata
prin cresterea transparentei (pentru materialele care prezinta transluciditate) si/sau masurata cu ajutorul
unui compas special (de ex. compasul Iwanson).
Verificarea paralelismului preparatiilor:
prin protezarea provizorie extemporanee cu materiale autopolimerizabile (imposibilitatea ndepartarii puntii
provizorii evidentiaza lipsa de paralelism a preparatiilor)
cnd protezarea provizorie se realizeaza indirect, nafara cavitatii bucale, insetia puntii provizorii nu este
posibila din cauza lipsei de paralelisml
se poate verifica din aproape n aproape paralelismul preparatiilor de pe dintii stlpi (cnd sun mai mult de
doi dinti stlpi) prin realizarea treptata a puntii provizorii: nti pe doi dinti stlpi, apoi pe al treilea, etc..
Amprentarea:
Evictiunea gingivala impusa de necesitatea de a amprenta preparatiile, mai ales cnd aceste sunt plasate
subgingival, pe o ntindere de 0.1-2 mm apical fata de limita lor cervicala, se realizeaza mai usor la
dintii stlpi acoperiti provizoriu. Martignoni foloseste coroanele provizorii drept suport pentru aplicarea
unei spume siliconice expandabile cu rol de evictiune gingivala(6).
Exista tehnici care utilizeaza puntea provizorie drept suport (portamprenta) pentru amprentarea finala a
cmpului protetic (de ex. tehnica Millbridge - Milltray a lui Miller cit. de (7))
nregistrarea relatiilor intermaxilare de ocluzie este adesea simplificata de existenta restaurarilor
provizorii ndeosebi n cazul dintilor stlpi numerosi si/sau breselor edentate ntinse, la care preparatia
duce la pierderea stopurilor ocluzale de pe sectoare ntinse ale arcadelor.
Pot exista si aplicatii inedite ale restaurarii provizorii, cum ar fi aceea prin care microproteza provizorie are
menirea, n cazul unor distructii coronare severe, de a simplifica izolarea cmpului protetic (cu diga) n
vederea tratamentului endodontic n conditii de asepsie(8).

1.1.5.

Posibilitatea amnarii protezarii finale

ca urmare a unor evenimente neprevazute (reprogramarea pacientului, repetarea unor etape clinice sau
tehnice)
n asteptarea rezultatelor trzii ale unor manopere terapeutice:

Interventii chirurgicale preprotetice (de ex. repozitionarea coletului clinic prin gingivoalveoloplastie)

interventii chirurgicale pentru tratamentul suferintelor parodontale

tratamente endodontice complicate

evolutia hiperemiei pulpare.

1.1.6.

Protezarea provizorie exercita un efect benefic asupra psihicului pacientului

ceea ce poate mbunatati substantial colaborarea acestuia n vederea realizarii etapelor terapeutice
ulterioare(9).
1.2.

CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE NDEPLINEASCA O PROTEZA CONJUNCTA PROVIZORIE

Rezistenta mecanica
Alegerea materialului
Reducerea ambrazurilor (separatiei) dintre elementele puntii provizorii

Adaptare corespunzatoare
Stabilitate pe preparatii
Descimentare voluntara
usoara Estetica satisfacatoare

1.2.1.

Rezistenta mecanica

Solicitarile ocluzale potentiale ale unei proteze provizorii sunt identice cu cele ale protezei definitive, n timp
ce rezistenta la fractura a materialului cel mai frecvent folosit pentru protezarea provizorie (rasina
polimetilmetacrilat - PMMA) reprezinta 1/20 din cea a aliajelor metalice folosite pentru lucrarile protetice
metaloceramice(10). Coroanele provizorii de nvelis total, n masura n care preparatiie sunt corecte
(suficiente) nu pun probleme deosebite de rezistenta mecanica. Coroanele partiale si puntile provizorii
prezinta nsa risc sporit de fractura. Puntile provi zorii se fractureaza mai ales la nivelul conectorilor dintre
elementele de agregare si corpul de punte, ceea ce determina:
necesitatea de a ngrosa aceste zone (reducnd ambrazurile interdentare, ndeosebi la nivelul fetelor orale
ale elementelor puntii)
vacuum - malaxarea pastei de rasina provizorie si / sau polimerizarea sa sub presiune, acolo unde acest
lucru este posibil(11)
utilizarea unor materiale de protezare provizorie cu proprietati mecanice bune (de ex. rasini compozite
posterioare pentru obturatii definitive, cu care se captusesc numai fetele ocluzale ale lucrarii
provizorii(12)). Un studiu asupra rezistentei la fractura ale ctorva tipuri comerciale de rasini provizorii
indica urmatoarea ordine (descrescatoare)(13):

SNAP (polietilmetacrilat)

CAULK TEMPORARY BRIDGE RESIN si G-C UNIFAST TEMPORARY RESIN


(polimetilmetacrilat)

PROTEMP (rasina compozita bis GMA)

SCUTAN (rasina epiminica)

1.2.2.

Adaptarea corecta, axiala si transversala, a elementelor de agregare

Trebuiesc evitate(TABELUL 1):


CERVICAL
AXIAL

Marginile lungi sau scurte

TRANSVERSAL

Coroanele
strmte

largi

sau

LA NIVELUL FETELOR
LATERALE
Convexitatile
prea
accentuate
sau,
dimpotriva, absente
Modificarea pozitiei si a
ntinderii suprafetelor de
contact interdentar

OCLUZAL
Coroanele nalte sau
cele care nu stabilesc
contact e cu antagonistii
Pozitionarea incorecta a
stopurilor ocluzale

TABELUL 1

1.2.3.

Stabilitatea pe preparatii

Mobilizarea accidentala a unei proteze provizorii conjucte duce la compromiterea, n buna masura a
avantajelor pe care aceasta le aduce. Neajunsurile pe care descimentarea accidentala le produce sunt
numeroase:
discomfort pentru pacient, mergnd de la o simpla senzatie neplacuta pna la accidente de tipul nghitirii
sau aspirarii lucrarii
infiltrare bacteriana cu aparitia complicatiilor pulpare la dintii stlpi vitali
iritatie parodontala traumatica si prin acumularea resturilor alimentare
Cimenturile temporare au proprietati fizice slabe si contribuie ntr-o foarte mica masura la stabilizarea
lucrarilor provizorii pe preparatii.
Stabilitatea lucrarilor provizorii conjuncte se asigura prin:
corectitudinea preparatiilor
buna adaptare interna dintre microproteze si dinti. Este preferabil sa se evite, din acest motiv, utilizarea
coroanelor provizorii prefabricate cimentate direct (necaptusite cu rasina provizorie), chiar daca se
reuseste o adaptare marginala corespunzatoare.
rigiditatea lucrarii provizorii, care, n cazul puntilor lungi (cu brese edentate mai mari de doi dinti) trebuie
ameliorata prin armare(14) cu elemente metalice: srma, plasa ortodontica(15), infrastructura uzuala,
proprie puntilor mixte sau cu fibre poliamidice (de ex. KEVLAR)(16).

1.2.4.

Posibilitatea de descimentare si recimentare

Temporizarea amprentei pentru lucrarea protetica finala, interventiile endodontice sau parodontale la nivelul
dintilor stlpi ulterioare aplicarii protezei provizorii, determina necesitatea de a o descimenta voluntar.
Aceasta trebuie sa se poata realiza cu relativa usurinta, fara deteriorarea lucrarii provizorii.

1.2.5.

Estetica satisfacatoare pentru pacient si stabilitate coloristica pentru intervalul de timp caruia i
este destinata lucrarea provizorie

Majoritatea rasinilor utilizate pentru protezarea provizorie asigura o stabilitate coloristica de circa 5
saptamni(17).
1.3.

DEZAVANTAJELE PROTEZARII PROVIZORII

1.3.1.

Timp de lucru sporit

n general cheltuiala de timp destinata protezarii provizorii este justificata de efectele sale favorabile (vide
supra). Exista nsa situatii n care realizarea nejudicioasa a acestor restaurari complica tratamentul:
descimentarile frecvente pot impune sedinte de lucru suplimentare
interventiile ulterioare asupra preparatiilor determina necesitatea de modificare corespunzatoare a
protezei provizorii. Aceasta operatie este, n unele situatii, extrem de dificila (de ex. transformarea unei
coroane provizorii cu agregare intraradiculara ntr-o coroana de acoperire simpla, dupa cimentarea la
nivelul preparatiei a unei reconstituiri corono-radiculare turnate).
Din acest punct de vedere este util ca planul de tratament sa fie astfel conceput nct proteza
provizorie sa se realizeze pornind de la preparatia finala (n exemplul anterior este mai judicioasa
realizarea unei reconstituiri corono radiculare printr-o tehnica directa, astfel nct coroana provizorie
sa fie, de la nceput, o microproteza de nvelis). n imaginile de mai jos (FIGURA 2 - FIGURA 7) 24,
vital, viitor dinte stlp de punte (24, X, X, 26) prezinta distructie coronara severa. Atitudinea comuna
o reprezinta, n acest caz depulparea urmata de agregare intraradiculara. S-a optat nsa pentru
mentinerea vitalitatii pulpare la 24; reconstituirea coronara a fost realizata dintr-un material
compomer armat cu patru stifturi parapulpare (). Puntea provizorie a putut fi realizata n forma finala
din prima sedinta.

FIGURA 2

FIGURA 3

FIGURA 4

FIGURA 5

FIGURA 6

FIGURA 7

fractura protezelor provizorii impune urgent reparatia lor


lipsa de modelare, adaptare si/sau finisare corecta (mai ales cervicala) poate determina aparitia
inflamatiei gingivale care solicita att tratament adecvat ct si, adesea, amnarea etapei de amprentare
finala

1.3.2.

Costuri suplimentare

1.3.3.

Probleme de acceptare a lucrarii finale

Nivelul ridicat de calitate functionala al unor restaurari provizorii determina, n unele situatii, acceptarea mai
dificila, de catre pacient, a solutiei protetice finale. De exemplu, coroanele prefabricate din policarbonat
prezinta proprietati optice excelente, apropiate de cele ale ceramicii dentare. O structura protetica finala
(metalo) acrilica poate pune probleme din categoria celor mentionate ntruct acrilatul nu poate fi lustruit att
de bine. Pot aparea deasemenea diferente nefavorabile protezei finale n ceea ce priveste transluciditatea,
suprafata de metal accesibila vederii, greutatea, etc.. Este recomandabil, n acest context, ca tipul si nivelul
de integrare functionala al protezei provizorii sa fie corelat cu proprietatie omologe ale restaurarii finale.
1.4.

COMENTARIU CU PRIVIRE LA PRINCIPIILE GENERALE DE REALIZARE ALE PROTEZELOR


PROVIZORII

Din enumerarea anterioara a dezideratelor functionale pe care trebuie sa le atinga proteza provizorie se
poate lesne observa ca acestea coincid n buna masura cu obiectivele proprii protezarii finale. Cu toate
acestea este irational sa urmarim si sa asteptam de la o lucrare protetica provizorie acelasi nivel de integrare
functionala pe care l pretinde solutia terapeutica finala. Diversitatea tehicilor de realizare a protezelor
provizorii este foarte mare, iar optiunea n favoarea unei metode sau a alteia trebuie sa fie legata de
satisfacerea unui obiectiv terapeutic prioritar pe care medicul stomatolog are datoria sa-l constientizeze cu
claritate atunci cnd elaboreaza planul de tratament. Protezarea de urgenta (de ex. n cazul unei edentatii
frontale) orienteaza asupra unor tehnici directe, n timp ce realizarea unei punti provizorii care sa testeze
functionalitatea ocluzala ori integrarea unor proprietati estetice (rempartirea spatiului protetic, personalizarea
cromatica) nu poate fi obtinuta printr-o simpla tehnica de copiere ci recomanda mai curnd metode
indirecte, apropiate de cele folosite pentru obtinerea restaruarii finale. Similar, temporizarea, amnarea pe
perioade mai ndelungate a restaurarii finale orienteaza catre alegerea unor materiale de restaurare
provizorie cu proprietati mecanice bune. Este posibil, prin extrapolare, ca n aceeasi situatie clinica sa se
realizeze succesiv mai multe proteze cu caracter provizoriu care satisfac astfel deziderate diferite (de ex.
initial o protezare de urgenta, apoi una de testare a unor elemente morfologice ori functionale). n aceasta
perspectiva, a obiectivului prioritar (comanda functionala), pe care protezarea provizorie trebuie sa-l
satisfaca, se gaseste si clasificarea de mai jos.
1.5.

CLASIFICAREA PROTEZELOR CU CARACTER PROVIZORIU UTILIZATE N RESTAURAREA PROTETICA


CONJUNCTA

1.5.1.

MICROPROTEZE PROVIZORII

n cazul restaurarilor unidentare izolate, problemele tehnice si functionale sunt relativ reduse, iar metodele
utilizate sunt preponderent directe sau indirect - directe. Restaurarile multiple pot impune uneori si utilizarea
unor metode indirecte. n cazul tratamentului prin punte dentara apar si situatii n care nu se realizeaza punti

provizorii, ci numai microproteze provizorii care au rolul de mentinere a statusului biologic, morfologic si
functional la nivelul dintilor stlpi.

COROANE DE ACOPERIRE PROVIZORII


COROANE PROVIZORII CU AGREGARE INTRARADICULARA
FATETE VESTIBULARE PROVIZORII
COROANE PARTIALE PROVIZORII
INCRUSTATII PROVIZORII

1.5.2.

PUNTI CU CARACTER PROVIZORIU

PUNTI DE URGENTA
PUNTI DE PROTECTIE
(MENTINERE) PUNTI DE TESTARE
PUNTI DE ASTEPTARE (TEMPORIZARE) (PASAJ)
Mentinatoare de spatiu fixe (cimentate)
Sisteme protetice de imobilizare
parodontala Punti provizorii postchirurgicale
Punti provizorii postortodontice
Punti de compromis socio economic
1.5.2.1.

PUNTI DE URGENTA

n aceasta categorie intra lucrarile protetice legate de patologia specifica pacientului, care impune interventie
de urgenta n vederea protezarii: de exemplu deteriorarea sau distrugerea posttraumatica a unor restaurari
frontale preeexistente, fracturile coronare sau extractiile dentare din sectorul anterior, etc.
1.5.2.2.

PUNTI DE PROTECTIE (MENTINERE)

Sunt cuprinse aici toate lucrarile protetice realizate n situatii n care interventia terapeutica si nu patologia
specifica pacientului este aceea care impune urgenta n protezare. De exemplu, preparatia unor dinti stlpli
vitali, ndepartarea n vederea nlocuirii a unei punti frontale vechi, etc.
1.5.2.3.

PUNTI DE TESTARE

Aceste restaurari, desi nu sunt legate direct nici de afectiuni si nici de interventii terapeutice care sa impuna
protezarea de urgenta, permit testarea unor elemente functionale (fizionomice, fonatorii, ocluzale) n vederea
aplicarii ulterioare a informatiilor si rezultatelor obtinute la nivelul restarurarilor finale.
n cele mai multe cazuri, puntile de testare se realizeaza dupa principii apropiate de cele ale restaurarilor
finale, caracterul lor de urgenta este discutabil, motiv pentru care detalierea metodelor si tehnicilor lor de
realizare nu face obiectul acestui capitol.
1.5.2.4.

PUNTI DE ASTEPTARE (TEMPORIZARE) (PASAJ)

n cazul tuturor restaurarilor cuprinse n aceasta categorie, elementul caracteristic l reprezinta imposibilitatea
protezarii finale ntr-un interval scurt, previzibil de timp. Si n acest caz restaurarile sunt similare din punct
de vedere al metodelor utilizate puntilor finale.
Sunt cuprinse aici:
1.5.2.4.1.

Mentinatoare de spatiu fixe (cimentate) (FIGURA 8)

FIGURA 8
1.5.2.4.2.
1.5.2.4.3.

Sisteme protetice de imobilizare parodontala


Punti provizorii postchirurgicale

Recomandarea pentru restaurari provizorii cu durata mai mare de mentinere apare dupa interventii ce modifica
pe termen mediu sau lung structura cmpului protetic sau a elementelor conexe:

interventii maxilo faciale disfunctionalizante pentru ADM. Protezarea provizorie are n aceste cazuri un
important rol functional si psihologic(18).

interventii de plastie prin aditie sau substractie la nivelul osului proceselor alveolare

interventii chirurgicale proparodontale (n general, operatii cu lambou)(19).

interventii de ridicare a planseului sinusului maxilar sau de modificare a traseului n. alveolar inferior n
vederea insertiei implantelor endoosoase
dupa aplicarea implantelor endoosoase se realizeaza adesea, prin tehnica indirecta( 20), punti provizorii
acrilice cu infrastructura metalica (armate) ce pot fi mentinute n functie pentru intervale ndelugate de
timp(21)(22).
Puntile provizorii post implantare permit:

evaluarea succesului interventiei chirurgicale (eventual ndepartarea implantelor neintegrate)


naintea aplicarii protezei finale

ncarcarea functionala progresiva a implantelor(23).

transferul unor date functionale dovedite acceptabile (estetice(24), ocluzale) catre restaurarea
finala(25)(26)(27).

1.5.2.4.4.

Punti provizorii postortodontice

Desi rolul protezelor conjuncte n tratamentul ortodontic este n general unul de contentie, sunt
descrise n literatura si cazuri n care protezele provizorii servesc ele nsele la sustinerea unor elemente
active ale aparatelor ortodontice, participnd prin aceasta n mod direct la terapia ortodontica(28).
1.5.2.4.5.

1.5.3.

Punti de compromis socio-economic

PROTEZE PARTIALE MOBILIZABILE (PPM) PROVIZORII

Detalierea tehnicilor de realizare a protezelor partiale mobilizabile, fie ele si provizorii, necesita un spatiu
prea amplu pentru a putea fi realizata n aceste pagini, motiv pentru care ne vom margini n a arata ca
multitudinea situatiilor clinice n care acest tip de restaurari provizorii si dovedeste utilitatea, determina o
mare varietate de metode (n special indirecte sau indirect - directe)(29)
PPM de
urgenta PPM
de testare
PPM de asteptare (temporizare) (pasaj)
PPM cu gutiera ocluzala
Mentinatoare de spatiu mobilizabile
PPM postchirurgicale
1.5.3.1.

PPM de urgenta

Extractiile dentare multiple, pierderea sau deteriorarea grava a unor PPM preexistente, etc. determina, ca si
n cazul puntilor de urgenta, caracterul protezarii
1.5.3.2.
1.5.3.3.
1.5.3.4.

PPM de testare (fizionomica, fonatorie, ocluzala, etc.)


PPM de asteptare (temporizare) (pasaj)
PPM cu gutiera ocluzala

Pot aparea situatii de exceptie care necesita att protezare provizorie ct si aplicarea unei gutiere ocluzale
de repozitionare. Se poate realiza n aceste cazuri o PPM cu gutiera ocluzala(30).
1.5.3.5.
1.5.3.6.

Mentinatoare de spatiu mobilizabile


PPM postchirurgicale

De exemplu, se aplica astfel de restaurari protetice dupa interventii de nchidere a desplicaturilor labio
palatine(31)
1.6.

1.5.3.7.
PPM de compromis socio-economic
CLASIFICAREA TEHNICILOR DE PROTEZARE PROVIZORIE

Multitudinea metodelor si tehnicilor care au drept obiectiv realizarea de lucrari protetice cu caracter provizoriu
face extrem de dificila o sistematizare riguroasa, deoarece obiectivele prioritare pe care protezele de acest
tip trebuie sa le atinga sunt, desi pornite de la un summum comun tuturor restaurarilor stomatologice, diferite,
si tot heterogene sunt si caile (clinice si tehnice) prin care aceste deziderate sunt atinse.
Variantele de executie a protezelor provizorii cuprind tehnici directe (exclusiv clinice, intraorale), indirecte (la
care lucrarea provizorie se realizeaza complet pe model) si indirect directe (la care o parte din etapele de
executie foloseste modelul si o alta parte cmpul protetic).

1.6.1.

TEHNICI DIRECTE (CLINICE, INTRAORALE).

Aceste tehnici au drept principal avantaj existenta unei singure sedinte clinice pentru aplicarea protezei
provizorii(32), dar manevrele intraorale se realizeaza n conditii mai dificile dect cele pe model, ceea ce
supune metodele unor factori de eroare mai numerosi. Este deasemenea dificil ca prin metode directe sa se

urmareasca detalii morfo-functionale subtile. La toate tehnicile directe materialul de restaurare polimerizeaza
intraoral. Riscurile care apar astfel sunt legate de:

Dificultatea sau chiar imposibilitatea ndepartarii lucrarii provizorii de pe cmpul protetic prin persistenta
unor zone retentive la nivelul preparatiilor sau prin patrunderea materialului polimerizat n alte spatii retentive
(de ex. spatiile interdentare dintre dintii nepreparati). Prepararea corecta a dintilor stlpi si izolarea
corespunzatoare a cmpului protetic sunt necesare pentru a contracara acest neajuns. Izolarea cmpului
protetic se poate realiza cu ulei de vaselina sau cu produse specifice (vezi indexul de produse
comerciale).
Toxicitatea si caracterul potential alergen al moleculelor de monomer al majoritatii rasinilor de protezare
provizorie. Pot aparea: necroza pulpara, leziuni ale partilor moi, sensibilizare sau reactii alergice. Dupa
unii autori(36), aproximativ 20% dintre pacinentii expusi la contactul cu monomer liber, devin sensibili.
Manifestarile locale ale sensibilizarii la monomer constau n aparitia de ulceratii dureroase sau chiar
gingivo
- stomatite ulcerative. Izolarea cmpului protetic si verificarea prealabila anamnestica si clinica (de ex.
prin patch test) pot preveni accidente de acest tip.
Suprancalzirea pulpara pe care o determina reactia exoterma de priza a multora dintre rasinile provizorii.
Reactia exoterma este dependenta de tipul si direct proportionala cu volumul de material utilizat (riscul
de suprancalzire pulpara este mai mare n cazul puntilor dect al coroanelor provizorii realizate direct).
mpotriva acestui neajuns se recomanda:

utilizarea unor materiale de restaurare cu o reactie de priza moderat exoterma. Rasinile de tip
polimetilmetacrilat (PMMA) au reactia de priza cea mai exoterma(33).

folosirea unui conformator extern care preia o parte din caldura generata de priza materialului
(de ex. siliconii - chitosi(40))

mobilizarea protezei provizorii naintea polimerizarii complete si/sau racirea cmpului protetic si a
0

materialului n timpul prizei produc o crestere de temperatura intrapulpara de numai 2 - 3 C, fata


0
de cresterea de circa 7 C determinata de mentinerea in-situ a puntii provizorii pe parcursul
prizei(34). Aceasta operatie poate determina nsa deformari si o adaptare marginala precara. Un
studiu in vitro(35) asupra variatiei hiatusului marginal dento protetic la puntile provizorii n functie de
modalitatea de polimerizare a rasinii, indica urmatoarele valori, sugestive pentru nivelul adaptarii
marginale pe care l putem astepta prin diferite variante ale tehnicii directe :

pentru modelul de control (polimerizare in situ) 0.228 mm

pentru polimerizare in situ cu racire 0.196 mm

pentru polimerizarea puntii ndepartata de pe model 0.403 mm

pentru ndepartarea si repozitionarea repetata de pe si pe model 0.601 mm

pentru puntile provizorii captusite 0.074 mm

pentru puntile provizorii realizate dupa tehnica indirecta 0.161 mm

1.6.2.

TEHNICI INDIRECTE (DE LABORATOR)

Tehnicile de acest tip apartin de obicei laboratorului dentar, dar se pot realiza si n cabinet, n conditiile unei
dotari adecvate. Tehnologia este apropiata (uneori coincidenta) cu aceea de realizare a restaurarilor finale.
Lucrarile provizorii de acest tip pot fi mai bine integrate functional, dar sunt mai costisitoare si necesita uneori
o sedinta clinica suplimentara. Intraoral se verifica numai adaptarea restaurarilor si se realizeaza cimentarea
provizorie.
Modelul de lucru se realizeaza din ghips ori din siliconi de aditie (polivinilsiloxani de vscozitate medie)(36)
(37). Pentru a scurta timpul de asteptare, mai ales atunci cnd se lucreaza n cabinet, se utilizeaza ghips cu
priza rapida sau se foloseste pentru amestec apa saturata cu CaSO 4 (n care s-a turnat n prealabil o cantitate
de pulbere de ghips*). Polivinilsiloxanii se toarna n amprente realizate cu materiale diferite din punct de
vedere al compozitiei chimice (alginate sau siliconi de condensare) de care acestia nu adera. Se obtine astfel
un model rezilient si reutilizabil.
Avantajele tehnicilor indirecte:
lipseste contactul direct dintre monomerul liber cu preparatiile sau cu gingia.
evita suprancalzirea provocata de reactia exoterma a materialului.
adaptarea marginala este mai buna ntruct ghipsul modelului mpiedica contractia de priza a rasinii
(pentru modelele din ghips)
exista posibilitatea de reutilizare a modelului (mai ales pentru modelele din polivinilsiloxani)
scurteaza timpul de lucru clinic

1.6.3.

TEHNICI INDIRECT - DIRECTE

La acestea o parte din etape se realizeaza pe model, o alta parte - intraoral. Etapele de lucru pe model sunt
executate, de regula, de catre medic, n cabinet. Se realizeaza o punte din rasina realizata pe un model
preparat minimal (model auxiliar); aceasta punte se captuseste cu un material compatibil direct intraoral.
* o lingurita de pulbere la 30 ml de apa

Caracteristicile acestor metode se situeaza la parametrii intermediari n raport cu celelalte doua tehnici
prezentate mai sus:
timpul clinic de lucru este mai redus dect la tehnicile directe
reactia exoterma intraorala este moderata ntruct implica numai rasina de captusire
contactul cmpului protetic cu monomer liber este mai redus
necesita retusuri mai laborioase dect lucrarile realizate printr-o metoda indirecta
1.7.

PRINCIPII DE LUCRU PENTRU PROTEZAREA DE URGENTA

n cele ce urmeaza vom expune mai detaliat tehnicile la care participarea medicului este mai importanta
(directe si indirect-directe) si care au un mare grad de specificitate pentru protezarea provizorie de urgenta.
Metodele indirecte (de laborator) sunt evaluate amanuntit n cadrul prezentarii tehnicilor de realizare a
protezelor finale. Restaurarile de acest tip (punti metalice, metalo-acrilice, punti cimentate adeziv, etc.) au,
dupa cum aratam si la nceputul acestei prezentari, toate caracteristicile unor constructii protetice definitive si
numai factori extrinseci tehnologiei le determina utilizarea pentru perioade limitate de timp.
Numeroase tehnici directe sau indirect - directe, dar si o parte din tehnicile indirecte de protezare provizorie
au drept metodologie comuna insertia materialului de protezare provizorie n stare plastica (rasini acrilice,
epiminice, materiale compozite, sa), ntre doua suprafete (conformatoare): un conformator extern, care
reproduce suprafetele laterale, exterioare, ale viitoarei restaurari si un conformator intern, care reproduce
cmpul protetic (preparatiile si crestele edentate);conformatorul intern poate fi reprezentat de chiar cmpul
protetic.

1.7.1.

CONFORMATORUL EXTERN

poate fi realizat:
pornind de la amprenta dintilor stlpi nepreparati (si, eventual, a dintilor ce vor fi extrasi si nlocuiti prin
corpul de punte, atunci cnd acest lucru este posibil)
pornind de la amprenta unei machete din ceara sau rasina(38) a viitoarei restaurari plasata intraoral (mai
rar) sau pe modelul de studiu (model modificat)(39)
pornind de la elemente prefabricate, adaptate la nivelul cmpului protetic (cape ori coroane din
policarbonat, acetat de celuloza, aluminiu, aliaje Sn-Ag, aliaje inoxidabile, dinti acrilici, fatete prefabricate,
etc.)
n toate cazurile se utilizeaza o amprenta a suprafetelor exterioare (extradosului) ale viitoarei restaurari
provizorii. Aceste amprente se pot realiza, dependent de tehnica de protezare provizorie - din ghips, alginate
sau elastomeri de sinteza (mai ales siliconi). Cu aceeasi utilizare se pot folosi conformatoare din folie
termoplastica (acetat de celuloza, polipropilena sau chiar ceara), realizate pe model prin adaptare manuala a
foliei plastifiate la cald sau cu ajutorul unui aparat vacuum formator. Enumeram n continuare principalele
caracteristici (avantaje si dezavantaje ale acestor sisteme de realizare ale conformatoarelor externe:
1.7.1.1.

Conformatoarele din ghips

se utilizeaza ndeosebi atunci cnd se lucreaza pe modele realizate deasemenea din ghips. Ele permit o
repozitionare precisa, dar din cauza rigiditatii materialului trebuiesc realizate din mai multe segmente (chei)
ceea ce presupune consum mare de timp.
1.7.1.2.

Amprentele cu alginat

sunt cele mai ieftine si rapid realizabile conformatoare externe, dar sunt usor deformabile si se deterioreaza
rapid din cauza sensibilitatii acestor materiale la variatiile de umiditate.
1.7.1.3.

Amprentele cu siliconi:

au stabilitate mai mare volumetrica si n timp (permit turnarea a doua modele, repetarea operatiilor)
pot fi realizate fara portamprenta (siliconi chitosi), caz n care, flexibilitatea marginilor permite
ndepartarea mai usoara a rasinii polimerizate din amprenta
preiau o buna parte din caldura generata de reactia de priza a acrilatelor autopolimerizabile, ceea ce
reprezinta un avantaj pentru tehnicile directe(40)
cnd amprentarea se face cu siliconi transparenti, este posibila asocierea cu rasini provizorii
fotopolimerizabile(41).
n cazul n care amprentele cu siliconi chitosi pentru realizarea protezelor provizorii sunt folosite n continuare
pentru o tehnica de spalare cu siliconi de consistenta fluida n vederea amprentarii finale, ele trebuiesc bine
curatate si spalate de resturile de rasina care ar puntea ramne n interior, ntruct aceste resturi pot
compromite o adeziune buna ntre cele doua materiale de amprenta(42).
1.7.1.4.

Conformatoarele din folie termoplastica si transparenta

asigura o tehnica de lucru simpla si precisa. Se utilizeaza polipropilena sau acetatul de celuloza sub forma de
folii de aproximativ 125 / 125mm cu grosimea de 0.5mm. Polipropilena este mai buna dect acetatul de
celuloza ntruct are elasticitate mai mare si confera suprafetelor un luciu mai bun. Flexibilitatea

conformatoarelor de acest tip permite polimerizarea rasinii provizorii sub presiune ocluzala, ceea ce reduce
semnificativ timpul de adaptare ocluzala a lucrarilor rezultate. Transparenta conformatorului permite att

controlul grosimii rasinii ct si fotopolimerizarea (cnd se utilizeaza rasini de acest tip). Dezavantajele acestor
conformatoare sunt legate de necesitatea investitiei pe care o reprezinta aparatul de vacuum-formare precum
si riscul mai mare de suprancalzire a dintilor stlpi vitali prin reactia exoterma de priza a acrilatelor (pentru
tehnicile directe).
1.7.1.5.

Coroanele prefabricate

din policarbonat, acetat de celuloza sau metalice pot fi si ele asimilate unui conformator extern ntruct, n
marea majoritate a cazurilor, ele trebuiesc captusite intraoral sau pe model cu rasina provizorie

1.7.2.

CONFORMATORUL INTERN

poate fi reprezentat:
de chiar cmpul protetic, pentru tehnicile cu etape clinice intermediare (directe sau indirect directe)
de modelul preparatiilor intraorale (tehnici indirecte)
un model pe care s-au realizat, la nivelul dintilor stlpi, preparatii minimale (pentru tehnicile indirect
directe). Se poate observa cu usurinta ca la metodele indirect directe exista doua
conformatoare interne.
1.8.

MATERIALE PENTRU REALIZAREA COROANELOR SI PUNTILOR PROVIZORII

1.8.1.

CALITATILE UNUI MATERIAL IDEAL PENTRU REALIZAREA COROANELOR SI PUNTILOR


PROVIZORII

MANEVRABILITATE:
timp de lucru adecvat
usurinta de modelare
timp de priza scurt
BIOCOMPATIBILITATE
lipsa de
toxicitate
nealergen
lipsa reactiei exoterme de priza
STABILITATE DIMENSIONALA N TIMPUL PRIZEI
USURINTA DE PRELUCRARE SI FINISARE
REZISTENTA BUNA LA FRACTURA SI
ABRAZIUNE PROPRIETATI ESTETICE BUNE:
culoare controlabila si stabila n timp
transluciditate apropiata de cea a tesuturilor dure dentare
ACCEPTABIL PENTRU PACIENT:
neiritan
t inodor
USOR DE ADAUGAT SI/SAU REPARAT

1.8.2.

CARACTERISTICILE MATERIALELOR FOLOSITE PENTRU PROTEZAREA DE URGENTA

Este lesne de nteles ca nu exista nca un produs comercial care sa satisfaca toate dezideratele enumerate
anterior. Problema majora pe care materialele existente nu au rezolvat-o nca n totalitate o reprezinta
modificarile dimensionale (contractia) n timpul prizei, mai mare pentru tehnicile directe. Deasemenea
majoritatea materialelor au reactie de priza exoterma si nu sunt n totalitate biocompatibile.
Din punct de vedere al structurii chimice, rasinile de protezare provizorie existente n momentul de fata se
divid n trei categorii:
POLIMETILMETACRILAT (PMMA)
POLI ALCHIL (R) METACRILAT (PRMA)
RASINI COMPOZITE CU MICROUMPLUTURA (bis GMA)
Dintre rasinile acrilice fotopolimerizabile pentru protezare provizorie, cele de tip uretan dimetacrilat, PRMA
(SNAP), au rezistenta mecanica la fractura mai buna dect metil / etil metacrilatele (GC unifast LC(43),
TRIAD VLC MATERIAL(44)).
n fiecare dintre cele trei categorii prezentate anterior exista variante fotopolimerizabile. n TABELUL 2 sunt
prezentate proprietatile ctorva produse comerciale. Criteriul de alegere a unui produs este dependent de
obiectivele prioritare pe care proteza provizorie trebuie sa le ndeplineasca; de exemplu, pentru tehnicile
directe este necesara alegerea unui material cu o contractie de priza mai redusa si mai putin exoterm, n timp
ce realizarea unei punti provizorii ntinse, prin metoda indirecta, recomanda alegerea unui material cu

rezistenta mecanica buna deoarece contractia si reactia exoterma de priza devin nesemnificative (lucrnduse pe model).
CARACTERISTICI
MATERIAL
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
Jet (PMMA)
2
3
1
1
3
1
2
1
1
2
1
3
1
Duralay (PMMA)
1
3
1
2
1
1
1
3
1
Trim (PRMA)
2
1
2
3
3
2
3
1
1
3
1
2
1
Snap (PRMA)
1
2
2
2
2
3
1
1
1
2
1
Protemp (bis GMA)
2
1
1
2
2
1
3
3
2
2
1
1
1
2
Unifast LC (foto PRMA)
3
3
2
1
3
1
2
3
2
Triad
(foto
URETAN 2
3
1
1
1
1
3
1
3
3
3
1
3
DIMETACRILAT
TABELUL 2 Caracteristici comparative ale ctorva tipuri comerciale de rasini provizorii (dupa(36))
1 = favorabil 2 = mai putin favorabil 3 = cel mai putin favorabil
A = adaptare marginala (pentru tehnica indirecta)
B = cresterea de temperatura n timpul prizei
C = toxicitate/proprietati alergogene
D = rezistenta la fractura
E = rezistenta zonelor reparate (% fata de rezistenta la fractura initiala)
F = stabilitate coloristica n lumina UV
G = usurinta de prelucrare
H = timp de lucru
I = timp de priza
J = fluiditate la umplerea unui conformator
K = contaminat de eugenolul liber
L = necesita echipamente speciale
M = miros
N = cost/unitate de volum

1.8.3.

COMPOZITIA MATERIALELOR UTILIZATE PENTRU PROTEZAREA DE URGENTA

Rasinile utilizate pentru protezarea provizorie sunt alcatuite din monomer(i), initiator, umplutura si
pigmenti,.
1.8.3.1.

Monomerul

Structura monomerului este aceea care confera caracteristicile determinante ale materialului. n general, cu
ct molecula de monomer este mai mare, cu att caldura de reactie la polimerizare va fi mai redusa, dar
totodata proprietatile mecanice (rezistenta) mai slabe.
Substantele utilizate cel mai adesea ca monomeri sunt metil metacrilatul, etil metacrilatul, izobutil
metacrilatul bis GMA* si uretan dimetacrilatul. Izolate sau asociate, aceste substante pot fi convertite n
polimeri printr-un mecanism de polimerizare cu radicali liberi, nsa polimerizarea nu este niciodata completa,
ceea ce duce, ntr-o masura variabila, la persistenta moleculelor de monomer liber. Polimerizarea prin radicali
liberi implica modificari chimice, mecanice, dimensionale si termice n material.
Moleculele libere de monomer sunt potential periculoase din punct de vedere biologic , motiv pentru care
conversia lor ct mai completa n polimeri inerti reprezinta un deziderat important. Deasemenea,
polimerizarea incompleta (initiata necorespunzator sau terminata prematur) duce la nrautatirea proprietatilor
mecanice ale materialului.
Deoarece monomerul liber prezinta ntotdeauna o densitate mai mica dect cea a polimerului, toate
materialele de acest tip sufera un fenomen de contractie la polimerizare. Reactia de polimerizare este n
general exoterma iar cresterea de temperatura survine nainte ca materialul sa-si piarda complet fluiditatea.
Acest fapt determina contractie suplimentara (prin racire).
Reactia exoterma de polimerizare poate produce (mai ales pentru tehnicile directe) modificari patologice
pulpare si ale tesuturilor de vecinatate.
1.8.3.2.

Initiatorul

Polimerizarea debuteaza prin formarea de radicali liberi (proces numit activare) si combinarea acestora cu
molecule de monomer. Formarea radicalilor liberi rezulta prin descompunerea unei substante chimice numita
initiator. Metoda de descompunere a initiatorului este dependenta de structura sa chimica. Substantele
utilizate n acest scop sunt peroxidul de benzoil si camforochinona.
Peroxidul de benzoil

* bis Glicidil diMetAcrilat

Peroxidul de benzoil se descompune n radicali liberi la peste 50 C ntr-un proces numit activare termica . La
0
temperaturi apropiate de 100 C nsa, unele molecule de monomer se evapora si pot produce pori n materialul
care polimerizeaza. Din aceasta cauza trebuie evitata suprancalzirea materialului la activarea termica a
initiatorului. Deasemenea, activarea termica mareste contractia finala a materialului polimerizat.
O alta metoda de activare a peroxidului de benzoil n radicali liberi este catalizarea cu ajutorul unei amine
tertiare (activator), iar procesul poarta n acest caz numele de activare chimica . n mod obisnuit,
materialele cu activare chimica se prezinta n doua recipiente, dintre care unul contine monomerul si
activatorul, iar celalalt materialul de umplutura si initiatorul. Activarea chimica necesita asigurarea unui
contact intim ntre moleculele de activator si cele de initiator, care se obtine printr-un amestec riguros al celor
doua componente. Oricum nsa, activarea chimica este mai putin eficienta dect cea termica, ceea ce
determina persistenta unui volum mai mare de molecule de monomer liber. n consecinta, proprietatile
mecanice ale materialelor activate chimic vor fi mai slabe dect n cazul activarii termice. Deasemenea,
peroxidul de benzoil ramas nereactionat, produce n timp modificari cromatice. Pentru combaterea acestor
0
neajunsuri este recomandabila fierberea n apa, la 100 C, a lucrarilor provizorii din materiale activate chimic
dupa polimerizarea initiala; n acest fel se elimina monomerul rezidual si se asigura descompunerea totala a
initiatorului.
Camforochinona
Camforochinona se descompune n radicali liberi n prezenta unei amine alifatice (activare chimica)
Activarea camforochinonei se poate face si n prezenta luminii albastre acest ultim caz, procesul poarta
numele de foto - activare. Materialele de acest tip prezinta doua avantaje:
porozitate redusa datorita faptului ca materialul se prezinta sub forma unei singure componente, sub forma
de pasta si nu mai necesita amestec suplimentar
timp de lucru potential nelimitat.
Limita metodei este determinata de capacitatea luminii albastre folosite pentru activare de a asigura
polimerizarea unui strat gros de material. Cu ct nuanta cromatica a materialului este mai nchisa, cu att
grosimea stratului pe care lumina l poate polimeriza este mai redusa. Deasemenea, pentru a asigura o
contractie la polimerizare uniforma este recomandabila aplicarea spotului luminos dinspre toate suprafetele,
catre centrul restaurarii provizorii.
Procesul de polimerizare include prin propagare din ce n ce mai multe molecule de monomer. Este
important ca n aceasta faza materialul sa nu fie deformat, ntruct aceasta duce la aparitia defectelor
structurale.
Terminarea procesului de polimerizare survine nu numai prin epuizarea moleculelor de monomer liber, ci si
prin aparitia legaturilor ntre lanturile de polimer sau prin inactivarea radicalilor liberi provocata de contactul cu
unele substante (eugenolul, hidrochinona sau oxigenul). ncheierea precipitata a reactiei de polimerizare
trebuie evitata n scopul reducerii, pe ct posibil, a canatitatii de monomer rezidual (liber).
1.8.3.3.

Materialele de umplutura

Materialele de umplutura scad reactia exotermica de polimerizare si cresc rezistenta mecanica a rasinii
polimerizate. O cantitate prea mare nsa reduce maniabilitatea si capacitatea de omogenizare
corespunzatoare*, cu riscul aparitiei succesive a porilor n materialul polimerizat.
1.8.3.4.

Pigmentii

Pigmentii din compozitia materialului au menirea de a-i conferi acestuia proprietati coloristice apropiate de
cele ale dintilor naturali, motiv pentru care materialele se pot prezenta n mai multe variante cromatice.
1.9.

MATERIALE SI INSTRUMENTAR NECESARE PENTRU PROTEZAREA DE URGENTA

Prezentam, mai jos, necesarul de materiale si instrumentar, comun tuturor tehnicilor. Atunci cnd vom detalia
fiecare tehnica, vom reveni asupra acestor liste, cu adaugirile de rigoare.

1.9.1.

PENTRU UZ CLINIC (n ordinea de utilizare)

Manusi pentru examinare (din latex, silicon, etc..)


Masca de protectie
Ochelari de protectie
Trusa pentru examenul stomatologic (oglinda dentara, pensa, sonda)
Sonda parodontala
Aspirator de saliva
Mijloace de izolare absorbante (rulouri de vata, comprese de tifon)
Snur pentru evictiune gingivala
Solutie astringenta pentru evictiune gingivala (clorura de aluminiu, sulfat feric, etc..)

* problema aceasta se pune numai n cazul materialelor alcatuite din doua componente; materialele
fotopolimerizabile cu o singura componenta, precum si sistemele de dozare automata asigura proportia
materialului de umplutura recomandata de fabricant

Spatula bucala din material plastic


Bulete (de vata sau burete)
Vaselina solida
Rasina pentru protezarea provizorie
Pipeta
Trei godeuri din sticla, ceramice sau din polipropilena
Spatula pentru ciment
Pensa (Backhouse) pentru fixarea cmpurilor
Creion cu mina moale
Piesa dreapta
Discuri de carborund pentru piesa dreapta
Discuri flexibile (pe suport de hrtie sau din material plastic) cu granulatie fina, pentru piesa
dreapta si diametrul de aproximativ 2 cm
Freze extradure pentru acrilat, la piesa dreapta
Turbina dentara
Freze sferice de turbina
Freze pentru finisat, cu lame multiple, elicoidale, pentru turbina
Aspirator chirurgical
Hrtie de articulatie si pensa (suport) pentru aceasta
Pensula moale (din par de camila) (no. 0)
Vas cu apa calda

1.9.2.

PENTRU LABORATOR

Masca si ochelari de protectie


Creion cu mina moale
Pensule moi (din par de camila) (nr. 4 si 6)
Solutie de izolare ntre ghips si rasina de protezare provizorie
Rasina pentru protezarea provizorie
Pipeta
Doua godeuri din sticla, ceramica sau din polipropilena
Spatula pentru ciment
Seringa de polipropilena
Inele (benzi circulare) de cauciuc
Vas pentru polimerizarea sub presiune a acrilatelor
Soclator
Piesa dreapta
Discuri de carborund pentru piesa dreapta
Discuri flexibile (pe suport de hrtie sau din material plastic) cu granulatie fina, pentru piesa
dreapta si diametrul de 1.5 2 cm
Freze extradure pentru acrilat, la piesa dreapta
Perii, pufuri, filturi si paste sau pulberi pentru finisarea si lustruirea rasinii.
Baie de curatire cu ultrasunete

1.10.

TEHNICI DE REALIZARE A MICROPROTEZELOR PROVIZORII

1.10.1. COROANE PREFORMATE


DIMENSIUNI

ARIA DE UTILIZARE

RASINI
ACETAT
DE
CELULOZA
POLICARBONAT
METAL
ALUMINIU (CAPE)
ALUMINIU
(ANATOFORME)

INCISIVI

CANINI

PREMOLARI

MOLARI

X
X
X

5
6

X
X

20
6

STANIU

ARGINT
(ANATOFORME)
CROM NICHEL
(ANATOFORME)

X*

X*

TABELUL 3 Tipuri de coroane prefabricate, dupa (36)


1.10.1.1.

Coroane din policarbonat

Coroanele prefabricate din policarbonat au un aspect estetic deosebit de bun, apropiat de cel al ceramicii de
buna calitate. Se prezinta de obicei sub forma de seturi de dinti frontali si premolari , ntr-o singura nuanta
coloristica. Posibilitatile de personalizare coloristica a acestor coroane provizorii sunt reduse si se realizeaza
numai pe seama rasinii cu care trebuiesc captusite.
MATERIALE SI INSTRUMENTAR (SUPLIMENTAR)

COROANE DIN POLICARBONAT


COMPAS (cu doua vrfuri)

Se masoara, cu ajutorul compasului, spatiul protetic mezio distal si se alege o coroana cu aceeasi
dimensiune sau putin mai lata.
Se masoara spatiul vertical (naltimea cervico incizala (ocluzala)) si se marcheaza cu creionul aceasta
distanta pe mijlocul fetei vestibulare a coroanei.
Se scurteaza marginile coroanei cu o freza extradura pentru acrilat, respectnd, n masura posibilului,
conturul si curbura liniei de colet. Se controleaza intraoral si se fac, alternativ, retusurile marginale
necesare. Se verifica alinierea marginilor incizale si a fetei vestibulare n raport cu dintii vecini si
lungimea corecta a marginilor coroanei, pna n apropierea marginilor cervicale ale preparatiei.
Majoritatea coroanelor din policarbonat comercializate n momentul de fata prezinta o conicitate
interioara marcata (mai mare dect cea proprie dintilor slefuiti), ceea ce face necesar retusul la acest
nivel (intradosul coroanei). Adaptarea ocluzala nu se face n mod obisnuit dect dupa captusirea
coroanei prefabricate, ntruct perforarea coroanei complica operatiile ulterioare.
Se izoleaza prin badijonare cu vaselina solida preparatia, dintii vecini si gingia adiacenta.
Se prepara pasta de acrilat autopolimerizabil si se aplica n interiorul coroanei n stadiul n care se poate
trage n fire (pasta si pierde luciul).
Pasta de acrilat care reflueaza se ndeparteaza imediat. Patrunderea si mentinerea pna la
polimerizare a excesului de acrilat n spatii retentive poate crea probleme foarte mari la ndepartarea
lucrarii provizorii de pe preparatie (fractura coroanei provizorii, lezarea partilor moi, leziuni traumatice ale
preparatiei sau dintilor vecini ajungndu-se chiar pna la extractia lor accidentala). Este, prin urmare,
foarte important ca procesul de polimerizare intraorala sa fie continuu urmarit de medic.
Cnd materialul de captusire atinge faza elastica (dupa circa 2 minute intraoral), coroana se prinde ntre
index si police, se mobilizeaza usor n sens vestibulo oral si se ndeparteaza de pe preparatie. Daca
ndepartarea nu se poate face n acest fel, se foloseste o pensa cu dinti (Beckhouse sau Coher), cu care
se agata simultan marginile vestibulara si orala. Prima metoda de dezinsertie este preferabila, ntruct
dintii pensei pot deforma marginal microproteza.
0
Coroana se introduce n apa calda (circa 37 C) pentru 5 minute.
Se marcheaza cu creionul marginea cervicala a microprotei.
Se reduce si se finiseaza, n limitele conturului trasat, cu ajutorul frezelor pentru acrilat, discurilor de
carborund si flexibile, marginea cervicala a microprotezei.
Exista situatii n care, din cauza existentei unor sectoare la care adaptarea cervicala este
necorespunzatoare, este necesara repetarea operatiei de captusire. Este important ca n acest caz,
pentru a evita naltarea coroanei, ceea ce ar impune readaptarea la nivelul ntregii periferii cervicale a
microprotezei, sa se realizeze o perforatie ocluzala (palatinala) suficient de mare (cca. 2 mm diametru)
pentru a minimiza refularea cervicala a excesului de material. n acelasi mod se procedeaza n cazul
tuturor lucrarilor provizorii conjuncte, cu exceptia incrustatiilor, a coroanelor partiale si a
fatetelor, unde riscul de naltare a microprotezelor este mai redus si perforatiile suplimentare
nu sunt necesare.
Se realizeaza, cu acelasi instrumentar abraziv si folosind hrtie de articulatie, adaptarea ocluzala, statica
si
dinamica a microprotezei
Se face finisarea, lustruirea si cimentarea provizorie a microprotezei.

TEHNICA DE LUCRU

1.10.1.2.

Coroane (CAPE) din acetat de celuloza

Capele din acetat de celuloza sunt transparente, cu o grosime de 0.2 - 0.3mm. Rasinile provizorii nu adera de
acetatul de celuloza, ceea ce face ndepartarea capei relativ simpla si confera un luciu foarte bun restaurarii
* pentru dinti de lapte
SUPER SILVER CROWN (Williams)

provizorii. Dupa polimerizarea rasinii provizorii capa trebuie ndepartata obligatoriu ntruct pe de o parte,
infiltrarea salivei n spatiul dintre ea si coroana propriuzisa produce rapid modificarea de culoare a
microprotezei si pe de alta parte acetatul de celuloza se poate rupe sau perfora cu usurinta, iar fragmentele
anfractuoase duc la traumatizarea partilor moi. ndepartarea matricei (capei) de celuloid poate avea drept
efect pierderea suprafetelor de contact cu dintii vecini si prin aceasta poate impune adaugarea ulterioara de
noi cantitati de rasina provizorie pentru a combate acest neajuns.
Tehnica de lucru este similara coroanelor din policarbonat.
Diferentele sunt minore:
Scurtarea marginilor capei de celuloid se face prin decupare cu foarfeca
Deoarece cantitatea de pasta introdusa n capa de celuloid este mai mare dect n cazul coroanelor din
policarbonat, riscul de nglobare a bulelor de aer este mai mare; din aceasta cauza se realizeaza, cu o
freza sferica de 1 2 mm diametru, cteva perforatii pe fata orala a capei, n imediata apropiere a marginii
incizale (fetei ocluzale).
Capele de celuloid prezinta o oarecare elasticitate, ceea ce permite, n unele cazuri, polimerizarea sub
presiune ocluzala. Metoda scurteaza timpul de adaptare ocluzala, dar impune prudenta ntruct coroana
poate bascula pe preparatie iar excesul de material poate ajunge la nivelul dintilor antagonisti.
Avantajul capelor de celuloid n raport cu cele din policarbonat se refera la posibilitatea de utilizare pentru
captusire a materialelor fotopolimerizabile, precum si la posibilitatea de personalizare coloristica.
1.10.1.3. Coroane din aliaje cu ductilitate mare

Materialele utilizate pentru aceste coroane prefabricate sunt aliaje de aluminiu sau staniu - argint.
Utilizarea acestui tip de coroane provizorii este limitata, din ratiuni de fizionomie, la molari.
Exista variante cu modelaj anatoform sau simple cape cilindrice; desi mai costisitoare, primele sunt de
preferat, ntruct existenta convexitatilor laterale reduce substantial timpul clinic de adaptare. n ceea ce
priveste adaptarea ocluzala, practica uzuala a impus metoda prin care se cere pacientului sa ocluda n
pozitia de intercuspidare maxima peste coroana de aluminiu.
Deformabilitatea mare a materialului duce la adaptarea ocluzala de la sine a microprotezei. Pentru
preparatiile fara prag, aceasta metoda este acceptabila, nsa bonturile pregatite cu prag risca sa sufere
fisuri / fracturi tocmai la nivelul periferiei preparatiei, unde marginile coroanei provizorii exercita presiuni; este
recomandabila n acest caz largirea prealabila a marginilor capei de aluminiu astfel nct sa existe
certitudinea ca acestea au depasit limita externa a pragurilor.
MATERIALE SI INSTRUMENTAR (SUPLIMENTAR)

SET DE COROANE PREFABRICATE (Al sau Ag Sn)


Compas cu doua vrfuri
Foarfeca pentru tabla
Cleste pentru convexitati
Pietre abrazive de corindon, cu granulatie mare

Se masoara, cu ajutorul compasului, spatiul protetic mezio distal si se alege o coroana cu dimensiune
ct mai apropiata.
Se masoara spatiul vertical (naltimea cervico ocluzala) si se marcheaza cu creionul aceasta distanta
pe mijlocul fetei vestibulare a coroanei.
Se scurteaza marginile coroanei cu foarfeca pentru tabla, respectnd, linia de colet. Marginile
anfractuase rezultate dupa taiere se netezesc cu o piatra de corindon, fara sa se realizeze nsa propriuzis un bizou care ar putea sectiona insertia epiteliala. Se controleaza intraoral si se fac, alternativ,
retusurile marginale necesare. n cazul preparatiilor cu prag, marginea coroanei trebuie sa depaseasca
transversal si sa se extinda cu 0.5 1 mm apical de limita cervicala a preparatiei.
Se cere pacientului sa strnga treptat dintii pna n pozitia de intercuspidare maxima, ceea ce duce la
deformarea progresiva a coroanei si adaptarea ei n ocluzie.
Se izoleaza prin badijonare cu vaselina solida preparatia, dintii vecini si gingia adiacenta.
Se prepara pasta de acrilat si se aplica n interiorul coroanei.
Excesul de acrilat care reflueaza se ndeparteaza imediat.
Cnd materialul de captusire atinge faza elastica, coroana se ndeparteaza de pe preparatie cu o pensa
cu dinti (Beckhouse) cu care se agata simultan fetele vestibulara si orala. Pensa va face doua mici
perforatii n capa de metal, fara nsa ca acest fapt sa produca vreun neajuns. Perforatiile simplifica
dealtfel descimentarea ulterioara.
0
Coroana se introduce n apa calda (circa 37 C) pentru 5 minute.
Se marcheaza cu creionul marginea cervicala a microprotei.

TEHNICA DE LUCRU

Se reduce si se finiseaza, n limitele conturului trasat, cu ajutorul frezelor extradre , discurilor de


carborund si flexibile, marginea cervicala a microprotezei. Este permis ca n unele zone capa metalica sa
fie ndepartata de la marginea microprotezei, ramnnd numai acrilatul.
Dupa controlul si eventualele retusuri ocluzale, se face finisarea, lustruirea si cimentarea provizorie a
microprotezei.
1.10.1.4. Coroanele din aliaje crom - nichel

Aceste coroane au duritate mare si se utilizeaza cu precadere pentru acoperirea pentru perioade ndelungate
de timp a dintilor deciduali cu distructii coronare severe. Capele se adapteaza axial si transversal si se
cimenteaza cu un material de cimentare de durata, fara sa se mai captuseasca. Este evident ca, n absenta
unui material de captusire, adaptarea transversala a unei astfel de microproteze este relativa. Compromisul
este acceptabil deoarece este vorba despre dinti deciduali cu o durata previzibila de mentinere pe arcada. n
acelasi timp nsa capele de acest tip au o oarecare elasticitate, astfel nct se strng pe dinte, amendnd
adaptarea transversala.

1.10.2. COROANEPROVIZORIIREALIZATEARTIZANAL
1.10.2.1.

Coroana de nvelis total

n mod obisnuit coroanele provizorii de nvelis total se realizeaza fie prin tehnica directa (de copiere), atunci
cnd portiunea coronara a dintelui interesat este integra sau poate fi refacuta usor prin aditie (cu ceara, de
exemplu), fie utiliznd microproteze prefabricate.. Tehnica directa va fi detaliata cnd ne vom referi la puntile
provi zorii.
Tehnicile mai laborioase, indirecte sau care utilizeaza modelul auxiliar nu se justifica dect n
situatii speciale, cum sunt si cele de mai jos:
Coroane multiple

n aceasta situatie adaptarea unor microproteze prefabricate ar fi deosebit de laborioasa, motiv pentru care
trebuie sa se recurga la o tehnica de lucru cu componenta indirecta. n exemplul de mai jos, trebuiesc
nlocuite sapte coroane de nvelis (14 13, respectiv 11 21 22 23 ) (FIGURA 9).
S-a realizat o amprenta cu alginat a arcadei, nainte de ablatia microprotezelor, dupa care a fost turnat un
model preliminar. Folosind acest model s-au obtinut doua conformatoare din folie termoplastica de
polipropilena, prin vacuum formare(FIGURA 12).
S-au ndepartat microprotezele vechi (FIGURA 10, FIGURA 11)
Dupa tehnica prezentata anterior, s-au captusit cele doua conformatoare cu pasta de acrilat
autopolimerizabil, obtinndu-se astfel coroanele provizorii (FIGURA 13 - FIGURA 15).

FIGURA 9

FIGURA 10

FIGURA 11

FIGURA 12

FIGURA 13

FIGURA 14

FIGURA 15
Amprenta preliminara ar fi putut fi utilizata ea nsasi ca un conformator extern pentru a fi umpluta, n dreptul
dintilor interesati cu pasta de acrilat. n acest caz nsa, adaptarea celor sapte microproteze ar fi fost mult mai
laborioasa.
Coroana provizorie pe dinti stlpi de proteza partiala mobilizabila

n cazul n care dintii la care se realizeaza microproteze provizorii sunt n contact cu elemente de mentinere,
sprijin si stabilizare ale unei proteze partiale mobilizabile preexistente (brat opozant, conectori secundari,
pinteni ocluzali, crosete), suprafetele laterale si/sau ocluzala ale coroanelor provizorii trebuie sa prezinte o
morfologie care sa permita exercitarea functiilor de care aminteam (praguri orale, lacasuri pentru pinteni,
convexitati vestibulare pentru crosete). Realizarea acestor detalii de morfologie este dificila si presupune n
general utilizarea de tehnici direct - indirecte (45):
Se modeleaza (intraoral sau , mai bine, folosind un model auxiliar pe care se realizeaza o preparatie
minimala), doua cape din acrilat autopolimerizabil* cu grosime redusa (circa 0.4 mm).
Se adauga acrilat autopolimerizabil n stare plastica la nivelul suprafetelor exterioare ale capelor si se
stanteaza direct, intraoral, zonele adiacente ale protezei partiale, dupa vaselinare prealabila. n rasina se vor
imprima astfel lacasurile pentru pinteni, pragul pentru contracroset, etc..
Se izoleaza apoi preparatiile cu ulei de vaselina si se captusesc cele doua cape si la nivelul intradosului,
pentru a realiza o buna adaptare interna si marginala.
Dupa prelucrare si finisare, una dintre cele doua coroane obtinute se utilizeaza pentru acoperirea provizorie a
preparatiei iar cea de-a doua va fi folosita de tehnicianul dentar ca macheta pentru realizarea microprotezei
finale. Etapa de finisare trebuie sa se realizeze cu prudenta pentru a nu compromite suprafetele de contact
dintre microproteza si proteza partiala mobilizabila suprajacenta. Deoarece coroana provizorie va fi solicitata
suplimentar, cimentarea ei trebuie sa utilizeze un material cu proprietati mecanice bune cum ar fi cimenturile

de tip eugenat de zinc armate (cu rasini sau Al


3 2O ).
Coroane provizorii cu agregare intraradiculara
MATERIALE SI INSTRUMENTAR (SUPLIMENTAR)

Srma (vipla de 0.8 1 mm diametru, agrafa metalica de birou) sau un sistem prefabricat de armare
(pivoturi radiculare).

*de exemplu, produsul DURALAY (Reliance Dental Mfg. Co.) are avantajul, n raport cu alte acrilate
autopolimerizabile, ca poate fi modelat prin aditie cu pensula de mici cantitati de pasta
I.R.M. (Caulk) este un ciment ZOE armat cu 20% polimetilmetacrilat (PMMA)
ciment de tip EBA

Cleste crampon
Pietre de corindon
Conuri de hrtie sau mese de vata pentru toaleta preparatiilor radiculare

Se adapteaza, dupa tehnica prezentata anterior, o capa de celuloid, coroana de policarbonat (FIGURA
20), etc. Conformatorul extern poate fi realizat si prin copiere (amprentare) sau cu o matrice vacuum
formata.
Se adapteaza un fragment de srma de vipla (2.5 3 cm) pe toata lungimea preparatiei radiculare. Daca
srma are diametru prea mare, capatul ei poate fi conicizat cu un disc de carborund montat n piesa
dreapta (FIGURA 16 - FIGURA 19).
Se marcheaza cu creionul lungimea portiunii intraradiculare si se realizeaza, la mica distanta coronar de
0
marcaj, cu clestele crampon, o ansa de aproape 180 . Portiunea de srma neutilizata se sectioneaza cu
clestele crampon sau cu discul de carborund.
Se controleaza, cu srma de armare pe loc (aplicata intraradicular), daca bucla de retentie nu mpiedica
insertia completa a conformatorului coronar.
Se izoleaza prin badijonare cu vaselina solida preparatia radiculara (folosind mese de vata sau conuri de
hrtie), dintii vecini si gingia adiacenta.
Se prepara pasta de acrilat si se aplica n interiorul conformatorului (capa, coroana de policarbonat,
amprenta sau matrice vacuum formata. Cu un ac Lentullo gros, la viteza redusa, se introduce pasta de
acrilat si n preparatia radiculara, dupa care se introduce srma de armare.
Pasta de acrilat care reflueaza se ndeparteaza imediat. Cnd materialul de captusire atinge faza
elastica (2 2 minute intraoral), coroana se ndeparteaza de pe preparatie.
0
Coroana se introduce n apa calda (circa 37 C) pentru 5 minute.
Se marcheaza cu creionul marginea cervicala a microprotei dupa care se reduce si se finiseaza, n
limitele conturului trasat, cu ajutorul frezelor pentru acrilat, discurilor de carborund si flexibile, marginea
cervicala a microprotezei.
Se realizeaza, cu acelasi instrumentar abraziv si folosind hrtie de articulatie, adaptarea ocluzala, statica
si dinamica a microprotezei
Se face finisarea, lustruirea si cimentarea provizorie a microprotezei(FIGURA 21FIGURA 22).

ETAPE DE LUCRU

FIGURA 16

FIGURA 17

FIGURA 18

FIGURA 20
coroana partiala provizorie

FIGURA 21

FIGURA 22

FIGURA 19

Realizarea coroanelor partiale prin tehica directa este destul de dificila ntruct ndepartarea excesului de
material sau dezinsertia microprotezei de pe preparatie se nsotesc mult mai frecvent dect la coroanele de
nvelis total, de fractura sau deformarea marginilor. Tehnica indirecta este cea mai convenabila n acest caz.
Modelul se poate obtine n cabinet, folosind ghips cu priza rapida. Dupa izolarea ghipsului de model,
microproteza se realizeaza din acrilat autopolimerizabil, prin aditie cu pensula, de mici cantitati de pasta.
Intraoral se face adaptarea ocluzala si eventual captusirea microprotezei, daca exista probleme de adaptare
marginala. Este recomandabil ca zonele microprotezei provizorii care acopera margini subtiri ale preparatiei
(de obicei la nivelul marginii incizale) sa fie ngrosate, astfel nct sa asigure protectia la fractura a acestor
sectoare (zona galbena din FIGURA 23).

FIGURA 23

1.10.3. Incrustatia provizorie


n mod obisnuit, preparatiile pentru incrustatii se obtureaza provizoriu cu gutaperca. Numai n cazul n care
insertia microprotezelor definitive trebuie amnata pentru o perioada mai ndelungata este justificata
protezarea provizorie. Pentru microproteze solidarizate este recomandabila o tehnica inidrecta,
asemanatoare celei descrise pentru coroana partiala.
n cazul microprotezelor izolate este preferabila tehnica directa.
MATERIALE SI INSTRUMENTAR (SUPLIMENTAR)

Matrice si portmatrice circulara (Tofflemire)


Pene
Fuloare pentru amalgam
Excavator bucal
ETAPE DE LUCRU

Prezentam, n cele de mai jos, tehnica de lucru pentru preparatii cu componenta verticala (clasa a II-a, a III-a
sau mai complexe).
Se aplica matricea, portmatricea si penele interproximale, ca pentru orice obturatie de amalgam.
Adaptarea
cervicala perfecta a matricei la periferia preparatiei este esentiala. Este posibila si adaptarea ocluzala a
matricei. Pentru aceasta trebuiesc ndeplinite urmatoarele conditii:
Portmatricea trebuie sa aiba dimensiuni reduse (miniatur)
Portmatricea se aplica pe fata vestibulara
Matricea se ngusteaza pna la nivelul suprafetelor de contact ale dintelui pe care se aplica
Se verifica, n final, daca ansamblul matrice portmatrice nu interfera n IM
Se izoleaza, cu vaselina solida, preparatia, matricea si eventual dintii vecini, antagonisti si partile moi
care risca
Pentru a putea fi usor manipulata ulterior, incrustatia va fi prevazuta cu un sistem de dezinsertie. Se
foloseste pentru aceasta un fragment de 2 3 cm de ata dentara ale carui capete se introduc n
cavitatea (cavitatile) verticale. Bucla rezultata va depasi fata ocluzala a dintelui preparat.
Se pregateste pasta de acrilat (preferabil de tip PRMA), se modeleaza cu degetele sub forma de con, se
aplica si se condenseaza n cavitate cu ajutorul unui fuloar mare pentru amalgam. Daca matricea a fost
adaptata ocluzal se cere pacientului sa ocluda n IM, dupa care, cu ajutorul unui excavator activ se
ndeparteaza excesul ocluzal de material.
Procesul de polimerizare se monitorizeaza continuu, cu ajutorul unei sonde parodontale. nainte ca
materialul sa devina complet rigid, microproteza se ndeparteaza prin tractiune cu pensa asupra ansei
realizate de firul interdentar.
0
Microproteza se introduce n apa calda (circa 37 C) pentru 5 minute.
Se marcheaza cu creionul marginile cervicale.
Incrustatia se adapteaza n limitele conturului trasat,.
Se face controlul ocluzal si retusuirile necesare. n aceasta etapa este recomandabila prudenta, pentru
ca slefuirile ocluzale sa nu intereseze si smaltul dintelui. Se face apoi finisarea, lustruirea si cimentarea
provizorie a microprotezei. Capetele ansei de ata dentara se sectioneaza cu lama unui bisturiu.

1.10.4. Fatete vestibulare provizorii


n cazul realizarii de fatete vestibulare din ceramica pot aparea situatii n care este necesara protezarea
provizorie(46)(47). Aceste situatii sunt legate de:
deziderate estetice majore
preparatii subgingivale la care poate aparea riscul de proliferare a gingiei peste praguri
includerea n preparatii a stopurilor ocluzale (de exemplu, realizarea de fatete vestibulare la dintii frontali
mandibulari)(48)(49).
Protezarea provizorie se asigura n aceste cazuri prin fatete din rasini compozite realizate extemporaneu si
2
cimentate adeziv (cu materiale compozite pentru cimentare) n trei puncte, cu suprafata de circa 1 mm . Se
mai pot utiliza n acelasi scop si rasini acrilice auto(50) - sau foto - polimerizabile(51).
Realizarea propiu-zisa a fatetelor se face, n cazul unor microproteze izolate, prin modelare libera (cu spatula,
fara conformator). Conformatorul, ca si utilizarea tehnicilor indirecte sunt recomandabile ndeosebi n cazul
unor restaurari multiple.
1.11.

TEHNICI DE REALIZARE A PUNTILOR PROVIZORII

Cu exceptia puntilor provizorii de urgenta, la care tehnicile directe sunt optiunea de electie, n cazul puntilor
tranzitorii (de protectie, mentinere sau testare) ori al puntilor de asteptare (temporizare) se opteaza mai
curnd pentru metode indirect - directe ori indirecte ntruct realizarea directa, intraorala a corpului de punte
pune probleme tehnice delicate.

1.11.1. TEHNICI DIRECTE


1.11.1.1.

Folosirea puntii vechi

n cazul n care se impune schimbarea unei punti, pentru protezare provizorie sau temporara se poate folosi
puntea veche(52), care va fi nlocuita. n practica se pot ntlni diferite situatii, mai frecvente fiind urmatoarele
doua:
Puntea veche este ndepartata prin sectionarea elementelor de agregare (coroane
metalice sau coroane mixte)

dupa ablatia puntii se reface forma initiala a elementelor de agregare (forma care a fost deteriorata cu
ocazia ndepartarii puntii), afrontndu-se marginile rezultate n urma sectionarii
se corecteaza eventualele deficiente constatate la prepararea dintilor stlpi (retentivitati, etc.) sau care
au aparut ulterior aplicarii puntii (carii)
se prepara rasina autopolimerizabila cu care sunt ncarcate elementele de agregare si se aplica puntea
pe dintii stlpi, surplusul de rasina care reflueaza n zonele retentive fiind ndepartat nainte de
polimerizarea rasinii
dupa polimerizarea rasinii cu care au fost captusite elementele de agregare se ndeparteaza puntea din
cavitatea bucala si se fac prelucrarile necesare (ndepartarea plusurilor refluate, fara a elimina rasina
care acopera liniile de sectionare).
este important ca dupa captusirea puntii sa se marcheze cu creionul, la nivelul acrilatului, pozitia marginii
cervicale a preparatiilor. n sectoarele n care elementele de agregare au fost largi, marginile de metal ale
microprotezelor se ajusteaza pentru a obtine o adaptare cervicala corecta pe toata circumferinta
preparatiilor.
dupa controlul ocluzal n cavitatea bucala, puntea se lustruieste, dupa care se cimenteaza provizoriu.
Puntea veche este ndepartata din cauza (sau prin) sectionarea portiunii coronare a dintilor
stlpi,

Situatiile de acest tip sunt ntlinte frecvent la puntile din regiunea frontala maxilara
se realizeaza un control minutios al calitatii tesuturilor radiculare restante si al prezentei si starii obturatiei
de canal
daca controlul a dat rezultate satisfacatoare se prepara canalul radicular al fiecarui dinte stlp cu
coroana clinica sectionata conform regulilor pentru pivotul radicular
se pregateste din otel (srma de wipla de 0.8 - 2mm diametru, mner de freza de turbina, etc.) un pivot
ct mai apropiat de forma si dimensiunile preparatiei radiculare; pivotul va fi prevazut cu retentii mecanice
att n portiunea care patrunde n canal (santuri realizate cu discul de carborundum), ct si n portiunea
coronara - care depaseste suprafata radiculara - (fie santuri realizate pe mnerul frezei, fie o bucla
realizata la srma de wipla
stifturile fiind aplicate n canalele radiculare se aplica puntea veche pentru a se verifica daca nu este
mpiedicata repozitionarea corecta a puntii vechi

se prepara pasta de rasina autopolimerizabila care este introdusa n canalele radiculare preparate se
aplica stifturile n canale, se ncarca elementele de agregare ale puntii vechi cu acelasi material si se
reaplica puntea veche

dupa polimerizarea rasinii va rezulta o punte provizorie care nu este altceva dect puntea veche la care
elementelor de agregare li s-au confectionat extemporaneu pivoturi de rasina armata
de obicei nu este necesar sa se realizeze retentii pentru rasina n interiorul elementelor de agregare;
atunci cnd apare aceasta necesitate, retentiile se pot obtine prin crearea de cavitati la nivelul peretilor
dinspre corpul de punte, folosindu-se o freza sferica cu diametrul de 2mm.
Si n acest caz se mentine imperativul de a controla si, acolo unde este cazul, a mbunatati adaptarea
marginala a elementelor de agregare
1.11.1.2.

Tehnica prin copiere (Scutan)

Aceasta tehnica se foloseste n situatiile clinice cnd exista o punte care trebuie nlocuita sau n cazul n care
se hotaraste extractia dintilor si protezarea prin punte (deci naintea instalarii bresei edentate). Materialul
original, SCUTAN este o rasina epiminica dar exista studii care demonstreaza totusi absenta unei bune
adaptari marginale(53). Prin aceeasi tehnica se pot folosi si alte materiale, care asigura o mai buna adaptare
dento protetica.
Cnd exista o punte veche care trebuie nlocuita

Se procedeaza n felul urmator:


se fac, acolo unde este cazul, o serie de corecturi cu ceara (n FIGURA 9 este prezentat cazul unui
pacient la care se vor reface ):
completari ale elementelor de agregare daca acestea au devenit scurte
ngrosarea zonelor prea subtiri (la elementele de agregare si corpul de punte)
completarea treimii gingivale a corpului de punte astfel nct aceasta sa capete un raport n sa cu
mucoasa crestei edentate.
se realizeaza o amprenta cu material elastic (alginat de buna calitate sau silicon), amprenta care trebuie
sa cuprinda si cel putin cte un dinte vecin puntii.
se face ablatia puntii vechi
se corecteaza preparatiile de la nivelul dintilor stlpi, astfel nct sa devina preparatii finale pentru
viitoarea punte.
se ncarca amprenta cu pasta de material autopolimerizabil (acrilat, Scutan, etc.) si se aplica pe cmpul
protetic izolat n prealabil (de obicei ulei de vaselina), acordnd o atentie deosebita repozitionarii exacte
a amprentei (pentru ncepatori se recomanda practicarea unor semne de orientare pe amprenta si pe
dintii care nu sunt dinti stlpi)
se asteapta polimerizarea materialului (se poate folosi un martor tinut n palma nchisa, la o temperatura
aproximativ egala cu aceea din cavitatea bucala)
se ndeparteaza amprenta din cavitatea bucala, apoi puntea provizorie rezultata (n unele cazuri puntea
provizorie se ndeparteaza odata cu amprenta)
puntea provizorie astfel rezultata se prelucreaza: se ndeparteaza, cu pietre si freze, plusurile rezultate
se aplica puntea provizorie pe dintii stlpi si se fac adaptarile necesare: cervical, ocluzal si mucozal
se face lustruirea puntii provizorii
puntea provizorie se cimenteaza cu un ciment provizoriu (de ex. tip Fletcher) sau temporar n functie de
durata pentru care s-a intentionat protezarea tranzitorie.
Cnd edentatia nu s-a instalat nca

Se procedeaza n felul urmator:


se realizeaza o amprenta cu material elastic care va nregistra dintii care urmeaza sa fie extrasi, dintii
care vori fi folositi ca stlpi de punte si cte un dinte vecin acestora.
se face prepararea dintilor care vor fi stlpi pentru viitoarea punte
se realizeaza extractia dintilor hotarti, cu sutura plagii postextractionale
se protejeaza plaga suturata cu o folie de celofan iar preparatiile de la nivelul dintilor stlpi si dintii vecini
acestora se izoleaza cu ulei de vaselina
se ncarca amprenta cu materialul autopolimerizabil si se aplica pe cmpul protetic.
n continuare se procedeaza ca n tehnica descrisa mai sus.
Pentru a micsora riscul de a traumatiza suplimentar plaga postextractionala tehnica poate fi modificata prin
realizarea puntii pe un model auxiliar(54).
O varianta modificata a tehnicii de copiere, pentru situ ati ile n care bresa
edentata
exista(55),

se porneste de la o nregistrare interocluzala, n pozitia de intercuspidare maxima, realizata cu acrilat.


se deretentivizeaza cu ceara zona situata ntre nregistrarea interocluzala si mucoasa crestei edentate
se realizeaza o amprenta cu alginat sau silicon chitos peste nregistrarea acrilica. Prelungirile acrilice
corespunzatoare dintilor stlpi au rolul de a fixa n amprenta partea din nregistrare situata n dreptul

bresei edentate (care va face parte din viitoarea punte provizorie). Dupa priza siliconului si ndepartarea
amprentei de pe cmp, se scoate din aceasta ceara cu care s-a facut deretentivizarea.

se prepara dintii stlpi si se izoleaza cmpul protetic


se ncarca amprenta, n care se gaseste nregistrarea interocluzala cu o noua cantitate de rasina acrilica
si se reaplica peste preparatii. Noua masa de acrilat va realiza elementele de agregare si portiunea
mucozala a corpului de punte provizorie.
Etapele urmatoare sunt comune tuturor tehnicilor de copiere (ndepartare de pe cmp, prelucrare,
adaptare, etc.)
1.11.1.3.

Folosirea fatetelor prefabricate

nainte de prepararea dintilor stlpi se aplica o bandeleta de ceara cu grosimea de 1.5-2mm si de o


naltime care sa nu depaseasca 2/3 gingivale ale lungimii cervico-ocluzale a viitorului corp de punte;
bandeleta de ceara se fixeaza de fata orala a dintilor care limiteaza bresa edentata
se aleg fatete prefabricate corespunzatoare ca forma si culoare, care se adapateaza n spatiul edentat,
fixndu-se de bandeleta de ceara
se realizeaza o amprenta din material elastic siliconat, amprenta care va retine bandeleta de ceara cu
fatetele prefabricate si va nregistra morfologia coronara a dintilor stlpi si a cte unui dinte vecin
dupa prepararea dintilor stlpi se scoate din amprenta bandeleta de ceara - fatetele ramnnd n
amprenta - si se introduce pasta de rasina autopolimerizabila att pe fata orala a a fatetelor prefabricate, n
locul bandeletei de ceara, ct si n amprenta dintilor stlpi
amprenta astfel ncarcata (rasina plus fatete) se aplica pe cmpul protetic, ixolat n prealabil cu ulei de
vaselina
dupa polimerizarea rasinii se ndeparteaza amprenta, pe cmpul protetic ramnnd puntea provizorie, al
carui corp de punte are fata vestibulara si 1/3 incizala realizate din fatetele prefabricate
se ndeparteaza surplusurile de rasina care au refluat, ca si plusul rezultat din cauza grosimii bandeletei
de ceara care a fost fixata pe fata orala a dintilorcare marginesc bresa edentata, se procedeaza la
adaptarea ocluzala, dupa care se ndeparteaza puntea provizorie din cavitatea bucala, se prelucreaza
final si se lustruieste
puntea provizorie astfel obtinuta se cimenteaza provizoriu
1.11.1.4.

Folosirea coroanelor din policarbonat (S.D. Miller, 1983)

Aceasta tehnica se utilizeaza dupa prepararea dintilor stlpi si este recomandata n edentatiile frontale:
se aleg coroane prefabricate din policarbonat, care se adapteaza pe dintii stlpi preparati pentru
elementele de agregare finale
coroanele se captusesc cu rasina autopolimerizabila, dupa care se ndeparteaza surplusurile si se
perfecteaza adaptarea cervicala
n bresa edentata se aplica o bandeleta de ceara orizontala care va avea un raport n sa cu mucoasa
crestei edentate; bandeleta de ceara se fixeaza la fata orala a coroanelor provizorii de pe dintii stlpi
pe aceasta bandeleta se aplica coroane din policarbonat, alese si adaptate n functie de forma, culoare si
dimensiunile verticale si mezio-distale, respectndu-se linia mediana, linia sursului, curbura incizala
coroanele din policarbonat sunt prevazute cu orificii proximale
pentru solidarizarea coroanelor ntre ele si de cele de pe dintii stlpi se foloseste rasina autopolimerizabila
se ndeparteaza piesa astfel obtinuta, se elimina ceara, se aplica o folie de celofan pe mucoasa crestei
edentate
coroanele din policarbonat care vor realiza corpul puntii provizorii se vor umple cu pasta de rasina
autopolimerizabila, puntea astfel pregatita reaplicndu-se pe cmpul protetic
dupa polimerizarea rasinii se ndeparteaza puntea provizorie, se prelucreaza, se readapteaza n
cavitatea bucala, dupa care se lustruieste si se cimenteaza provizoriu
1.11.1.5.

Folosirea rasinilor compozite (Lavecchia, Bellot, De Bellis, Naylor, 1980)

Reprezinta una dintre tehnicile de protezare provizorie de urgenta utilizata n edentatiile unidentare.
se alege un dinte acrilic (folositi la protezele mobilizabile) respectndu-se morfologia, forma si culoarea
dintilor vecini
dintele ales se adapteaza n spatiul edentat, fara a avea contact cu dintele antagonist (scos din
ocluzie); se va menaja un spatiu de aproximativ 0.5mm fata de fetele proximale dinspre edentatie ale
dintilor care marginesc bresa edentata
dintii care marginesc bresa edentata sunt curatati minutios, inclusiv prin periaj cu pulbere de piatra
ponce, dupa care se realizeaza cavitati de clasa a III-a, cu retentie pe fata palatinala, infracingular;
adncimea cavitatilor de clasa a III-a trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea gasdui o srma
ortodontica de 0.25-0.30 mm si rasina compozita cu obturatia de baza respectiva.
pe fata palatinala a dintelui acrilic se realizeaza un sant cu directie mezio-distala care uneste cele doua
cavitati de clasa a III-a; santul se realizeaza cu o freza con invers astfel ca el este retentiv

se bizoteaza marginile cavitatilor de clasa a III-a, dupa care acestea se pregatesc pentru obturatii cu
rasini compozite (protectie cu preparate pe baza de Ca(OH)2, obturatie de baza, demineralizare a zonelor
marginale cu acid fosforic 35%, etc.)
se ia un fir ortodontic (srma de wipla de 0.8 mm) care se dimensioneaza astfel nct sa traverseze
bresa edentata, capetele ajungnd n cavitatile de clasa a III-a de pe dintii stlpi, fara sa vina n contact
cu peretii parapulpari ai acestora
se adapteaza o matrice perforata prin care sa treaca firul ortodontic
la capatul opul, firul ortodontic este fixat n cavitatea de clasa a III-a cu ceara de lipit
cealalta cavitate se obtureaza cu rasina compozita, care nglobeaza si capatul firului ortodontic
dupa polimerizarea rasinii compozite se ndeparteaza ceara din cealalta cavitate de clasa a III-a, fixnduse capatul firului de la acest nivel tot cu rasina compozita
obturatiile sunt finisate conform regulilor cunoscute (discuri, benzi abrazive, etc.)
se pozitioneaza dintele acrilic astfel nct firul ortodontic va fi continut de santul realizat cu freza con
invers pe fata lui palatinala si se fixeaza cu rasina compozita
dupa finisarile de rigoare protezarea provizorie de urgenta este terminata
Pentru a evita unele esecuri des ntlnite si pentru a ergonomiza aceasta tehnica noi am adus cteva
modificari:
Constatnd frecventele mobilizari ale intermediarului acrilic n jurul firului de srma, am nlocuit acest fir
simplu printr-o ansa dubla, care patrunde att n cavitatea de clasa a III-a ct si n cavitatea de pe fata
palatinala. Pentru fixarea intermedarului acrilic la aceasta ansa am realizat pe fata orala a
intermediaruloui un sant mai larg n sens cervico-incizal (precizam ca ncercarile de a realiza doua santuri
au dus la dificultati n pozitionarea corpului de punte provizoriu.
Tinnd seama de faptul ca rasina compozita poate contribui mai eficient la solidarizarea intermediarului de
dintii stlpi, am pregatit fetele proximale ale dintilor stlpi pe o suprafata mai mare n vederea aderarii la
acestia a rasinii compozite (atac acid).
Pentru economie de timp au reusit ca fixarea buclelor de la capetele ansei pe dintii stlpi sa o facem ntrun
singur timp, utiliznd rasina compozita fotopolimerizabila.
Odata cu fixarea intermediarului acrilic la ansa de srma am aplicat rasina composita fotopolimerizabila
si pe fetele proximale ale dintilor stlpi si intermediarului. Prin aplicarea unor pene de lemn am luat
masuri pentru evitarea patrunderii rasinii peste parodontiul marginal proximal dinspre edentatie.
1.11.1.6.

Retentia mbunatatita cu stifturi parapulpare (Portera, 1981).

Tehnica este folosita tot pentru protezari tranzitorii de urgenta n cazul edentatiilor unidentare, utilizndu-se
pentru corpul de punte tot un dinte acrilic prefabricat.
pe fata proximala dinspre edentatie a dintilor care marginesc bresa edentata se realizeaza cavitati de
clasa
a III-a, n care sunt aplicate stifturi parapulpare
pe fetele proximale si orala ale intermediarului acrilic se realizeaza lacasuri n care vor patrunde
extremitatile libere ale stifturilor parapulpare (se impune extinderea lacasurilor si pe fata orala pentru a se
putea aplica intermediarul n directie vestibulo-orala)
dupa pregatirea specifica a cavitatilor de clasa a III-a, se obtureaza aceste cavitati cu rasina compozita,
material care va face si solidarizarea intermediarului acrilic la extremitatile libere ale acestor stifturi
parapulpare
si n cadrul aceste tehnici este necesara protejarea papilei proximale cu ajutorul penelor de lemn
dupa polimerizarea rasineii se procedeaza fla prelucrarea, finisarea si lustruirea suprafetelor de rasina
compozita
1.11.1.7.

Tehnica lui Friedman (Boston, 1980).

Procedeul propus de Friedman este mult mai simplu, dar rezultatul obtinut este mult mai fragil, chiar daca
autorul da asigurari de rezistenta.
fetele proximale ale dintilor care marginesc bresa unidentara sunt pregatite prin curatire mecanica si sunt
preparate pentru retentionarea rasinii compozite (demineralizare acida)
pe fetele proximale si orala ale intermediarului acrilic se realizeaza cavitati de clasa a III-a cu retentie n
coada de rndunica pe fata orala
rasina compozita este aplicata n cavitatile retentive de la nivelul intermediarului acrilic si pe fatele
proximale ale dintilor stlpi (aceeasi precautie pentru protejarea papilei cu ajutorul penelor de lemn)
dupa polimerizarea rasinii compozite se efectueaza retusurile si finisarile necesare (se utilizeaza freze
diamantate, conuri de hrtie lubrifiate n siliconi)
1.11.1.8.

Protezarea cu rasini compozite armate (Nathanson, Moin, Boston, 1980)

n acest procedeu nu se mai foloseste acilat sub forma dintilor prefabricati, ci numai rasini compozite, mult
mai eficiente cel putin din punct de vedere estetic.
pe modelul de studiu se adapteaza n spatiul edentat o capa de celuloid (transparenta)

fetele meziala si distala ale capei de celuloid sunt rascroite n forma de V, vrful V-ului aflndu-se la
unirea celor 2/3 cervicale cu 1/3 incizala
la nivelul marginii libere (incizale) a capei de celuloid se practica doua orificii, care vor permite eliminarea
surplusului de rasina compozita si se va evita formarea bulelor de aer
armatura este reprezentata de o plasa metalica (folosita n ortodontie), care se modeleaza si adapteaza
astfel:
extremitatile meziala si distala ale plasei se adapteaza pe fetele palatinale si jumatatea orala a fetelor
proximale ale dintilor care marginesc bresa edentata
n acest fel plasa de srma este plasata vertical si traverseaza bresa edentata la jumatatea distantei
vestibulo-orale
armatura (plasa de srma) este fixata cu ceara pe model de dintii care marginesc bresa edentata
se izoleaza modelul
capa de celuloid se ncarca cu rasina compozita (aleasa cu ajutorul cheii de culori) si se aplica peste
plasa de srma, care va fi nglobata n masa de rasina compozita
dupa polimerizarea rasinii compozite se scoate de pe model ntreaga consturctie (practic este vorba
despre un intermediar din rasina compozita din care proximal pornesc doua aripioare metalice)
se ndeparteaza capa de celuloid, se face prelucrarea intermediarului (eliminarea surplusurilor,
finisarea fetei mucozale, asigurarea spatiului pentru papila, etc.)
se procedeaza la pregatirea n cavitatea bucala a dintilor stlpi n vedera realizarii colajului: curatirea
mecanica, demineralizarea fetelor proximale si orale ale dintilor stlpi
fixarea constructiei pe dintii stlpi se face cu ajutorul rasinii compozite, n acelasi timp realizndu-se si
desfiintarea spatiului proximal ramas n urma ndepartarii capei de celuloid; aceeasi masura de
prevedere pentru protejarea papilei, prin aplicarea penelor de lemn
dupa polimerizarea rasinii compozite se fac prelucrarile si finisarile obisnuite
Puntile provizorii colate armate cu plasa ortodontica nu presupun prepararea dintilor stlpi si si dovedesc
utilitatea mai ales n situatia n care la nivelul bresei protezate se aplica implante endoosoase. Protezarea
finala se va face n acest caz prin microproteze agregate pe aceste implante, iar slefuirea dintilor vecini n
vederea protezarii provizorii s-ar dovedi un dezavantaj(56). n FIGURA 24 25 este prezentata o punte de
urgenta realizata cu ajutorul unei rasini diacrilice compozite armate cu plasa ortodontica, pentru protezarea
unei brese edentate de 31. Dintele extras a fost adaptat si folosit drept corp de punte. Se pot observa
ambrazurile interdentare libere, accesibile autocuratirii.

FIGURA 24

FIGURA 25
1.11.1.9.

Tehnica Miller modificata

nainte de prepararea dintilor stlpi se aplica n bresa edentata o bandeleta de ceara care traverseaza
mezio-distal spatiul edentat si este n contact n sa cu mucoasa crestei edentate; bandeleta de ceara se
fixeaza pe fata orala a dintilor care limiteaza bresa edentata
pe bandeleta de ceara se aplica dinti (dinte) prefabricati din acrilat, de forma si culoarea
corespunzatoare; se adapteaza acesti intermediari astfel nct sa se nscrie n fizionomia pacientului;
lungime cervico- incizala, pozitionare vestibulo-orala, linia mediana, curbura incizala, etc.
se realizeaza o amprenta cu material elastic siliconat, care va ngloba corpul de punte, dintii care
marginesc bresa si cte un dinte vecin acestora
se prepara dintii stlpi pentru elementele de agregare finale
se izoleaza mucoasa crestei edentate si preparatiile de pe dintii stlpi
din amprenta se ndeparteaza bandeleta de ceara, dintii acrilici ramnnd n amprenta

se prepara pasta de acrilat autopolimerizabil la culoarea corespunzatoare care este introdusa n


amprenta dintilor stlpi (obtinuta nainte de preparare) si pe fata mucozala a dintilor acrilici, n spatiul
ramas dupa ndepartarea bandeletei de ceara

amprenta astfel ncarcata este aplicata pe cmpul protetic, amprenta vecinilor dintilor stlpi folosind ca
ghidaj pentru repozitionarea corecta; pentru o mai eficienta protejare a mucoasei crestei edentate este
indicat sa se aplice o folie de celofan peste mucoasa crestei edentate
dupa polimerizarea acrilatului se ndeparteaza amprenta din cavitatea bucala, puntea provizorie rezultata
ramnnd de regula pe cmpul protetic (din cauza patrunderii acrilatului refluat n spatiile retentive din
vecinatate
dupa ndepartarea acestor surplusuri se scoate puntea din cavitatea bucala si se prelucreaza
(ndepartarea surplusurilor, individualizarea elementelor puntii provizorii, etc.)l; n cazul cnd puntea
provizorie are corpul de punte compus din mai multi intermediari, legatura dintre ei este asigurata de
acrilatul de pe fata mucozala (care a nlocuit bandeleta de ceara)
puntea provizorie se reaplica n cavitatea bucala si se face adaptarea ocluzala functionala
se scoate din nou puntea, se lustruieste, dupa care se cimenteaza provizoriu
Pentru o mai buna rezistenta mecanica a puntilor provizorii obtinute din acrilat autopolimerizabil recomandam
ca n pasta de acrilat sa fie introdusa si o cantitate de pulbere de ciment silicat, n proportie de 40-50%
1.11.1.10. Puntea provizorie cu intermediar dinte natural (Imber, S., Weiss, E.,
H., Eli, I. 1982)

Judes,

nainte de extractia dintelui se realizeaza o cheie vestibulara din ghips


se face extractia dintelui si sutura plagii postextractionale
se sectioneaza dintele extras n zona cervicala, suprafata de sectiune fiind finisata pentru obtinerea
raportului cu creasta dorit
se ndeparteaza pulpa coronara, camera pulpara fiind obturata cu rasina compozita autopolimerizabila
introdusa cu seringa
fetele proximalw ale dintlui extras si ale dintilor care marginesc bresa edentata sunt curatite mecanic si
demineralizate prin atac acid
se aplica pasta de rasina compozita autopolimerizabila pe fetele proximale ale intermediarului si ale
dintilor care marginesc bresa edentata, repozitionarea corecta fiind usurata de cheia vestibulara obtinuta
nainte de extractie
dupa polimerizarea rasinii compozite se face finisarea (ndepartarea excesului, netezire, lustruire) si
adaptarea ocluzala.

1.11.2. PUNTEA PROVIZORIE PRIN TEHNICA INDIRECT - DIRECTA


Etape:

Conformatorul intern se obtine prin duplicarea modelului de studiu * si realizarea, pe acest model duplicat din
ghips, a unor preparatii minimale la nivelul dintilor stlpi (preparatiile se realizeaza supragingival chiar daca
limita cervicala reala se plaseaza subginigval !).
Conformatorul extern se realizeaza n mod obisnuit pe un alt model, la nivelul caruia s-a modelat din ceara
conturul viitoarelor restaurari (model diagnostic). Conformatorul cel mai usor de utilizat este unul din folie
transparenta vacuum formata, nsa pot exista si alte variante (vezi 1.6). Se verifica adaptarea conformatorului
extern pe modelul cu preparatiile.
Se izoleaza modelul cu o solutie separatoare ghips - rasina, aplicata cu pensula n strat subtire si uniform.
Uscarea solutiei separatoare se poate grabi cu jet de aer la presiune redusa, pentru a nu ndeparta n
totalitate stratul izolator. Facultativ, se marcheaza cu un creion moale, dupa uscarea completa a solutiei
separatoare, limita cervicala a preparatiilor.
Se prepara rasina provizorie si se aplica n conformatorul extern (cel mai bine cu ajutorul unei seringi de
polipropilena cu diametrul orificiului de 2 - 3 mm) evitnd nglobarea bulelor de aer n material prin
aplicarea metodica a materialului, de la un capat catre celalalt al conformatorului si prin pastrarea
permanenta a contactului dintre vrful seringii si rasina din conformator. Trebuie evitat excesul de
material (conformatorul nu se umple dect pna la nivelul marginii gingivale a dintilor stlpi.
Se insera conformatorul extern pe modelul cu preparatiile, mentinndu-se n pozitie cu ajutorul unor inele
0
de cauciuc. , dupa care ntreg ansamblul se introduce n apa calda la circa 40 C pentru 5 minute. Este
utila
pentru aceasta etapa o baie de polimerizare sub presiune, caz n care se aplica 0.15 MPa (20 psi).
Se ndeparteaza conformatorul extern, apoi modelul din ghips (conformatorul intern). Daca ghipsul este
aderent la acrilat, se utilizeaza discuri de carborund pentru a fragmenta modelul. n cazul n care n
interiorul elementelor de agregare ramn bonturile din ghips este indicata mentinerea lor n timpul
prelucrarii marginale a lucrarii provizorii, deoarece marcajul care s-a facut cu creionul pe model usureaza
identificarea limitei cervicale a elementelor de agregare. Prelucrarea marginala se face cu ajutorul unei

freze conice, extradure, pentru acrilat, actionate dinspre exterior, tangent la suprafetele laterale ale
microprotezelor de
* duplicarea se realizeaza n mod obisnuit n alginat

agregare. Ghipsul din interiorul coroanelor de acrilat se ndeparteaza apoi cu freze cilindrice ori sferice,
actionate din centru catre peretii coronari.
Se ndeparteaza excesul de acrilat care se prezinta adesea sub forma unor lame subtiri. n acest scop se
utilizeaza tot o freza conica extradura pentru acrilat si discuri abrazive pe suport flexibil.
Se contureaza, folosind acelasi instrumentar, conectorii dintre elemenele de agregare si corpul de punte.
Ambrazurile interdentare se mentin mai late n sens vestibulo oral, pentru a nu diminua rezistenta
restaurarii. La nivel gingival, ambrazurile trebuie sa asigure spatiul pentru papilele interdentare.
Se finiseaza si se lustruieste puntea provizorie, insistndu-se si la nivelul suprafetei mucozale a corpului
de punte.
Se curata si se dezinfecteaza restaurarea conform procedurilor uzuale.
Se realizeaza preparatiile intraorale ale dintilor stlpi
Se verifica intraoral adaptarea puntii provizorii: insertia completa; n cazul n care puntea provizorie nu se
insera complet este foarte probabil ca preparatiile intraorale sa fie insuficiente, caz n care se revine
asupra lor.
se realizeaza o captusire directa, intraorala a elementelor de agregare. Rasinile de tip PRMA sau bis
GMA au potential histotoxic mai redus dect PMMA, motiv pentru care trebuiesc preferate n cazul
tehnicilor cu componenta directa. naintea captusirii se izoleaza cmpul protetic cu vaselina si se practica
orificii pentru refluarea excesului de material pe fetele ocluzale sau orale ale elementelor de agregare.
Excesul de rasina ce apare la nivelul acestor orificii poate fi ndepartat nainte de priza materialului. Cnd
acrilatul de captusire ajunge n stadiul vscos se mobilizeaza puntea la nivelul elementelor de agregare
prin basculare vestibulo orala. Se poate utiliza n acest scop o pensa (Backhouse) pentru fixarea
cmpurilor operatorii. Puntea poate fi introdusa apoi, pentru grabirea polimerizarii, n apa calda la circa
0
40 C pentru 3-5 minute.
n cazul absentei ariilor de contact cu dintii vecini se pot adauga, prin pensulare, mici cantitati de acrilat
n stare plastica, la nivelul zonelor deficitare
se ndeparteaza excesul de rasina rezultat n urma captusirii
retusurile ocluzale se fac, dupa marcarea cu hrtie de articulatie, cu ajutorul unei freze extradure pentru
finisare, la turbina, sub jet abundent de racire
Se relustruieste
Se curata si se dezinfecteaza nca odata, dupa care se cimenteaza provizoriu.

1.11.3. TEHNICI INDIRECTE DE REALIZARE A PUNTILOR PROVIZORII


Prezentam n rndurile de mai jos numai etapele de realizare ale unei punti provizorii din rasina (acrilica sau
compozita), cea mai frecventa alternativa indirecta.

Materiale si instrumentar (suplimentar fata de cele prezentate anterior (1.9))

Cheie de culori proprie rasinii utilizate


Hidrocoloid ireversibil (alginat) pentru amprenta
Bol de cauciuc
Spatula pentru prepararea ghipsului si a alginatului
Portamprenta
Ghips cu priza rapida
Masa vibratorie
Conformator extern. Acesta se realizeaza n mod obisnuit (dupa cum aratam si mai sus) pe un alt model,
la nivelul caruia s-a modelat din ceara conturul viitoarelor restaurari (model diagnostic).
Etape clinice

Dupa stabilirea culorii viitoarei punti provizorii si prepararea dintilor stlpi se pregateste o portamprenta
(lingura universala eventual individualizata). n general este suficienta amprentarea unui sector de
arcada, avnd nsa grija ca amprenta sa cuprinda cel putin cte un dinte nepreparat de fiecare parte a
cmpului protetic. Existenta pe model a acestor dinti permite repozitionarea precisa a conformatorului
extern la nivelul cmpului protetic.
Se realizeaza evictiunea gingivala acolo unde este necesar (pentru preparatii subginigvale)
Se realizeaza amprenta cu alginat. Este posibil ca n timp ce asistenta toarna n aceasta amprenta
ghipsul de model, medicul sa realizeze amprentarea pentru lucrarea protetica finala.
Daca se utilizeaza un ghips cu priza rapida demularea se poate realiza dupa circa 8 minute. Se socleaza
modelul si se verifica adaptarea corecta (completa si pasiva) a conformatorului extern la nivelul cmpului
protetic si al dintilor nepreparati.
Se izoleaza modelul cu o solutie separatoare ghips - rasina
Se prepara rasina provizorie (e.g. PMMA) si se aplica n conformatorul extern

Se insera modelul din ghips n conformatorul extern ncarcat anterior cu acrilat si se mentine n pozitie cu
0
ajutorul unor inele de cauciuc, dupa care ntreg ansamblul se introduce n apa calda la circa 40 C pentru
5

minute. Este utila pentru aceasta etapa o baie de polimerizare sub presiune, caz n care se aplica 0.15
MPa (20 psi).
Se ndeparteaza conformatorul extern, apoi modelul din ghips (conformatorul intern).
Se ndeparteaza excesul de acrilat cu o freza conica extradura pentru acrilat si discuri abrazive pe suport
flexibil.
Se contureaza, folosind acelasi instrumentar, conectorii dintre elemenele de agregare si corpul de punte.
Se finiseaza si se lustruieste puntea provizorie.
Se curata si se dezinfecteaza restaurarea conform procedurilor uzuale.
Se verifica intraoral adaptarea puntii provizorii:
insertia completa
adaptarea cervicala; daca se constata o adaptare necorespunzatoare se poate realiza o captusire
directa, intraorala a elementelor de agregare.
ariile de contact cu dintii vecini
conturul suprafetelor laterale
adaptarea ocluzala
Se relustruieste
Se curata si se dezinfecteaza nca odata, dupa care se cimenteaza provizoriu.
Prezentarea altor tehnici de realizare a lucrarilor protetice cu ajutorul laboratorului nu-si gaseste locul ntr-o
evaluare a metodelor de protezare provizorie, ntruct ea constituie n sine un important capitol al proteticii
dentare. Ne vom multumi sa enumeram cteva tipuri de astfel de restaurari: puntea acrilica - STOPA, puntea
adeziva LA ROCHETTE, puntea colata MARYLAND-LIVADITIS (FIGURA 26 28), s.a

FIGURA 26
1.12.

FIGURA 27

FIGURA 28

CIMENTAREA, NDEPARTAREA, RECIMENTAREA, REPARATIILE MICROPROTEZELOR SI


PUNTILOR PROVIZORII

Introduse n practica stomatologica nca din 1890, materialele pe baza de oxid de zinc - eugenol (ZOE)
reprezinta cele mai vechi tipuri de cimenturi provizorii. Proprietatile fizice de mai slaba calitate n raport cu
cimenturile fosfat de zinc, precum si efectul sedativ pe care eugenolul l are asupra plagii dentinare au
recomandat acest material pentru cimentarea lucrarilor provizorii. Cu toate acestea, din cauza potentialei
toxicitati pulpare a eugenolului, asociata cu riscul de contaminare a preparatiilor si de esec n cazul folosirii
cimenturilor finale pe baza de rasini diacrilice compozite, majoritatea cimenturilor provizorii moderne nu
au n compozitie eugenol.
Cimenturile provizorii prezinta o solubilitate mare n mediul oral, ceea ce determina uneori aparitia infiltrarii
bacteriene marginale la nivelul coroanelor provizorii si complicatii pulpare la dintii vitali. Ca mijloc de
precautie, este recomandabila sigilarea canaliculelor dentinare cu rasini utilizate ca adezivi (bonding),
anterior cimentarii provizorii.
Cei mai eficace adezivi dentinari sunt cei care au la baza structura 4 META (4-MethacryloxyEthyl Trimellitate
Anhydride), iar prepararea dentinei n acest scop se realizeaza n mod obisnuit prin tratare 15 secunde cu o
solutie ce contine acid citric 10% si clorura ferica 3%(57) .
Un alt studiuAcelasi studiu (58) arata ca efectele cele mai bune sunt obtinute cu ajutorul produselor PRISMA
UNIVERSAL BOND 2 si SUPERBOND pulbere si lichid. Rezultate proaste n obliterarea canaliculelor
dentinare au fost obtinute cu produsele GLUMA si SUPERBOND lichid, iar scoruri intermediare au realizat
produsele PHOTOBOND, AMALGAMBOND si SCOTCHBOND 2. Desi exista dezavantajul ca rasinile
bonding sa se acumuleze n strat gros la nivelul pragurilor (200 - 300 de microni), metoda este eficienta n
prevenirea complicatiilor pulpare pe dintii vitali acoperiti provizoriu(59).
nglobarea unei cantitati reduse de gel fluorurat* n cimentul provizoriu are capacitatea de desensibilizare a
bonturilor dentare vitale iar pentru unele cimenturi provizorii, mbunatateste si adeziunea materialului(60).
* DURAPHAT

TEMP BOND (Kerr)

Desi au existat studii care au sustinut ipoteza conform careia cimenturile provizorii cu eugenol ar inhiba priza
siliconilor de aditie, cercetari mai recente infirma aceasta supozitie(61).
Descimentarea lucrarilor fixate cu materiale provizorii se poate realiza n siguranta prin folosirea clemelor de
diga, aplicate la marginea microprotezelor. n prealabil, microprotezele respective se acopera cu o lama de
cauciuc pentru diga. Mobilizarea se realizeaza prin tractiunea cervico - incizala (ocluzala) a clemelor cu
ajutorul

1 Malone WFP, Koth DL, Tylmans Theory and Practice of Fixed Prosthodontics, 8-th. Ed., Ishiyaku EuroAmerica Inc., 1989, 255-70
2 Bral M, Periodontal considerations for provisional restorations. Dent Clin North Am, 1989 Jul, 33:3, 457-77
3 Hornbrook DS, Provipont & Provilink. Maximizing aesthetics and function when fabricating provisional restorations. Signature, 1995
Summer,10-6
4 Ferencz JL, Maintaining and enhancing gingival architecture in fixed prosthodontics. J Prosthet Dent, 1991 May, 65:5, 650-7
5 Sze AJ, Duplication of anterior provis ional fixed partial dentures for the final restoration. J Prosthet Dent, 1992 Aug, 68:2, 220-3
6 Martignoni M, Schnenberger A, Precision Fixed Prosthodontics: Clinical and Laboratory Aspects, Quintessence Pub., ANUL,
PAGINA?
7 Allan DN, Foreman PC, Crown & Bridge Prosthodontics An Illustrated Handbook, Bristol, Wright, p.133,
1986 8 Rice RT; Jackson CR, Tooth buildup prior to endodontic treatment. Quintessence Int, 1992 May,
23:5, 341-4 9 Parker HM, Psychological implications of provisional prostheses. Dent Clin North Am, 1989
Jul, 33:3, 343-53
10 Koumjian JH; Nimmo A, Evaluation of fracture resistance of resins used for provisional restorations. J Prosthet Dent, 1990 Dec,
64:6, 654-7
11 Chee WW; Donovan TE; Daftary F; Siu TM, The effect of vacuum-mixed autopolymerizing acrylic resins on porosity and
transverse strength. J Prosthet Dent, 1988 Oct, 60:4, 517-9
12 Fehling AW; Neitzke C, A direct provisional restoration for decreased occlusal wear and improved marginal integrity: a hybrid
technique. J Prosthodont, 1994 Dec, 3:4, 256-60
13 Osman YI; Owen CP, Flexural strength of provisional restorative materials. J Prosthet Dent, 1993 Jul, 70:1, 94-6
14 Hazelton LR; Nicholls JI; Brudvik JS; Daly CH, Influence of reinforcement design on the loss of marginal seal of provisional fixed
partial dentures. Int J Prosthodont, 1995 Nov-Dec, 8:6, 572-9
15 Hazelton LR; Brudvik JS, A new procedure to reinforce fixed provisional restorations. J Prosthet Dent, 1995 Jul, 74:1, 110-3
16 Powell DB; Nicholls JI; Yuodelis RA; Strygler H, A comparison of wire- and Kevlar-reinforced provisional restorations. Int J
Prosthodont, 1994 Jan-Feb, 7:1, 81-9
17 Koumjian JH; Firtell DN; Nimmo A, Color stability of provisional materials in vivo. J Prosthet Dent, 1991 Jun, 65:6, 740-2
18 Finger IM; Guerra LR, Provisional restorations in maxillofacial prosthetics. Dent Clin North Am, 1989 Jul, 33:3, 435-55
19 Hurzeler MB; Strub JR, Combined therapy for teeth with furcation involvement used as abutments for fixed restorations. Int J
Prosthodont, 1990 Sep-Oct, 3:5, 470-6
20 Hochwald DA, Surgical template impression during stage I surgery for fabrication of a provisional restoration to be placed at stage
II surgery. J Prosthet Dent, 1991 Dec, 66:6, 796-8
21 Federick DR, Provisional/transitional implant-retained fixed restorations. J Calif Dent Assoc, 1995 Mar, 23:3, 19-22, 24, 26
22 Zinner ID; Panno FV; Pines MS; Small SA, First-stage fixed provisional restorations for implant prosthodontics. J Prosthodont, 1993
Dec, 2:4, 228-32
23 Zinner ID; Small SA; Panno FV; Pines MS, Provisional and definitive prostheses following sinus lift and augmentation procedures.,
Implant Dent, 1994 Spring, 3:1, 24-8
24 Callan DP; Strong SM, Immediate aesthetic provisionalization for the dental implant patient. Pract Periodontics Aesthet Dent, 1991
Oct, 3:7, 17-21
25 Neale D; Chee WW, Development of implant soft tissue emergence profile: a technique. J Prosthet Dent, 1994 Apr, 71:4, 364-8
26 Breeding LC; Dixon DL, Transfer of gingival contours to a master cast. J Prosthet Dent, 1996 Mar, 75:3, 341-3
27 Moscovitch MS; Saba S, The use of a provisional restoration in implant dentistry: a clinical report. Int J Oral Maxillofac Implants,
1996 May-Jun, 11:3, 395-9
28 Williamson RT; Beeman CS, Orthodontic correction of maxillary flaring using provisional restorations. Pract Periodontics Aesthet
Dent, 1995 Jan-Feb, 7:1, 75-82; quiz 84
29 Yalisove IL, Selected case studies to illustrate versatility of provisional removable prostheses. Dent Clin North Am, 1989 Jul, 33:3,
511-29
30 Lim HD, Making an alternative occlusal splint. J Prosthet Dent, 1992 Apr, 67:4, 572-3
31 DaBreo EL; Ghalichebaf M, Provisional restoration for a patient with cleft lip and palate: a clinical report. J Prosthet Dent, 1990
Feb, 63:2, 119-21
32 Deines DN, Direct provisional restoration technique. J Prosthet Dent, 1988 Apr, 59:4, 395-7
33 Moulding MB; Teplitsky PE, Intrapulpal temperature during direct fabrication of provisional restorations. Int J Prosthodont, 1990 MayJun, 3:3, 299-304
34 Moulding MB; Loney RW, The effect of cooling techniques on intrapulpal temperature during direct fabrication of provisional
restorations. Int J Prosthodont, 1991 Jul-Aug, 4:4, 332-6
35 Moulding MB; Loney RW; Ritsco RG, Marginal accuracy of provisional restorations fabricated by different techniques. Int J
Prosthodont, 1994 Sep-Oct, 7:5, 468-72
36 Rosenstiel SF, Land MF, Fujimoto J, Contemporary Fixed Prosthodontics, ed 2, Mosby, 1995
37 Moulding MB; Loney RW; Ritsco RG, Marginal accuracy of indirect provisional restorations fabricated on poly(vinyl siloxane)
models. Int J Prosthodont, 1994 Nov-Dec, 7:6, 554-8
38 Breeding LC; Dixon DL, Use of light-polymerizing restorative materials in diagnostic cast modification procedures. J Prosthet
Dent, 1994 Sep, 72:3, 331-3

39 Bowley JF; Stockstill JW; Attanasio R, A preliminary diagnostic and treatment protocol. Dent Clin North Am, 1992 Jul, 36:3, 551-68

40 Tjan AH; Grant BE; Godfrey MF 3d, Temperature rise in the pulp chamber during fabrication of provisional crowns, J Prosthet
Dent, 1989 Dec, 62:6, 622-6
41 Liebenberg WH, Reducing marginal flash in the fabrication of direct provisional restorations: a new technique using light- cured
resin and transparent silicone. J Can Dent Assoc, 1995 Aug, 61:8, 708-13
42 Tjan AH, Effect of contaminants on the adhesion of light-bodied silicones to putty silicones in putty-wash impression technique. J
Prosthet Dent, 1988 May, 59:5, 562-7
43 Gegauff AG; Wilkerson JJ, Fracture toughness testing of visible light- and chemical-initiated provisional restoration resins. Int J
Prosthodont, 1995 Jan-Feb, 8:1, 62-8
44 Passon C; Goldfogel M, Direct technique for the fabrication of a visible light-curing resin provisional restoration. Quintessence Int,
1990 Sep, 21:9, 699-703
45 Elledge DA, Schorr BL; A provisional and new crown to fit into a clasp of an existing removable partial denture; J Prosthet Dent,
1990 May, 63:5, 541-4
46 Burke FJ, Provisional restoration of veneer preparations. Dent Update, 1993 Dec, 20:10, 433-4
47 Liebenberg WH, Multiple porcelain veneers: a temporization innovation--the peripheral seal technique. J Can Dent Assoc, 1996
Jan, 62:1, 70-8
48 Nixon RL, Mandibular ceramic veneers: an examination of diverse cases integrating form, function, and aesthetics. Pract
Periodontics Aesthet Dent, 1995 Jan-Feb, 7:1, 17-26; quiz 28
49 Nixon RL, Mandibular ceramic veneers: an examination of complex cases. Pract Periodontics Aesthet Dent, 1995 May, 7:4, 17-28;
quiz 30
50 Elledge DA; Hart JK; Schorr BL, A provisional restoration technique for laminate veneer preparations. J Prosthet Dent, 1989 Aug,
62:2, 139-42
51 Rada RE; Jankowski BJ, Porcelain laminate veneer provisionalization using visible light-curing acrylic resin. Quintessence Int, 1991
Apr, 22:4, 291-3
52 Williamson RT, Using the existing prosthesis as a provisional restoration. J Am Dent Assoc, 1995 Jan, 126:1, 107-10
53 Tjan AH; Tjan AH; Grant BE, Marginal accuracy of temporary composite crowns. J Prosthet Dent, 1987 Oct, 58:4, 417-21
54 Jordan RD; Aquilino SA; Leary JM, Immediate fixed partial dentures. J Prosthet Dent, 1988 Nov, 60:5, 529-31
55 Federick DR, The provisional fixed partial denture. J Prosthet Dent, 1975 Nov, 34:5, 520-6
56 Breeding LC; Dixon DL, A bonded provisional fixed prosthesis to be worn after implant surgery. J Prosthet Dent, 1995 Jul, 74:1,
114-6
57 Suzuki S; Cox CF; White KC, Pulpal response after complete crown preparation, dentinal sealing, and provisional restoration.
Quintessence Int, 1994 Jul, 25:7, 477-85
58 Pashley EL; Comer RW; Simpson MD; Horner JA; Pashely DH; Caughman WF, Dentin permeability: sealing the dentin in crown
preparations. Oper Dent, 1992 Jan-Feb, 17:1, 13-20
59 Pashley EL; Comer RW; Simpson MD; Horner JA; Pashely DH; Caughman WF, Dentin permeability: sealing the dentin in crown
preparations. Oper Dent, 1992 Jan-Feb, 17:1, 13-20
60 Lewinstein I; Daniel Z; Azaz B; Gedalia I, Effect of fluoride varnish on the retentive strength of provisional crowns luted with
various temporary cements. J Prosthet Dent, 1992 Nov, 68:5, 733-6
61 Jones RH; Cook GS; Moon MG, Effect of provisional luting agents on polyvinyl siloxane impression material. J Prosthet Dent, 1996
Apr, 75:4, 360-3