TEHNOLOGIA PROTEZEI

PARȚIALE ACRILICE

Șef de lucrări Dr. Alexandru Ștefârță

 Proteza parțială acrilică
• Restaurează arcadele dentare ce prezintă
edentații întinse, folosind sprijin dento-
parodontal și muco osos
• Sunt recomandate pentru edentații
subtotale, terminale, edentații întinse,
edentații de hemiarcadă

Caracteristicile protezelor parțiale:

• Restaurează multe forme de edentație
• Sunt simplu de realizat, timp scurt, cost
redus
• Se pot repara
• Transmit preziunile predominant muco-
osos(nefiziologic)
• Pot duce la tulburari dento-parodontale ale
dinților restanți
 Câmpul protetic
• Țesuturile ce vin în contact cu proteza parțială
Este format din :
• Dinți restanți și parodonțiul – suport dento-
parodontal
• Crestele alveolare – suport muco-osos
 Câmpul protetic
Suportul dento-parodontal

• Este alcătuit din totalitatea dinților restanți

și tesuturile parodontale

Stabilitatea protezei parțiale depinde de:

• Repartizarea topografică a dinților
• Numărul dinților restanți
• Poziția de implantare a dinților restanți
• Morfologia coronară
• Impantarea dinților restanți
 Câmpul protetic
Suportul dento-parodontal

Repartizarea topografică
• Pot fi situați în diferite regiuni ale arcadei,
separați de breșe edentate
• Dinții situați în planuri diferite oferă
condiții optime pentru protezare

Numărul dinților restanți

• Un număr redus de dinți repartizați în
diferite zone ale arcadei este de preferat
• Dinții restanți alăturați au rezistență mai
mare și pot fi solidarizați
 Câmpul protetic
Suportul dento-parodontal

Poziția de implantare a dinților stâlpi

• Axele dinților superiori sunt convergente către apex iar

cei inferiori sunt divergenți către apex

Migrările orizontale
• se produc prin înclinarea și bascularea coroanei către
spațiul edentat
• translație – coroana și rădăcina se deplasează în același
sens

Migrările verticale
• Egresiune – dintele se deplasează împreună cu procesul
alveolar
• Extruzia – dintele se deplasează către spațiul edentat fără
procesul alveolar
 Câmpul protetic
Suportul dento-parodontal

Morfologia coroanelor

• Subecuatorial se plasează elementele elastice ale crosetelor

• Supraecuatorial se plasează elementele rigide ale croșetelor
• Ecuatorul de implantare- ax ecuatorial comun pentru toți
dinții stâlpi
• Molarii superiori sunt retentivi vestibular, cei inferiori lingual
• Premolarii pot prezenta retentivități pe fața vestibulară sau
orală
• Retentivitatea este mai mare pentru coroanele înalte
• Dacă dinții nu prezintă zone retentive se vor acoperi cu
microproteze

Implantarea dinților
• Depinde de morfologia radiculară, țesuturile parodontale,
intensitatea forțelor ce acționeaza pe el
 Câmpul protetic
Suportul muco-osos

Mucoasa câmpului protetic

• Acoperă crestele alveolare și bolta palatină

• Nu este adaptată pentru a prelua presiunile masticatorii
• Se poate comprima și reveni la starea inițială– reziliență
• Zonele cu mucoasă groasă și strat submucos bine reprezentat pot suporta presiuni
mai mari
• Zona de mucoasă pasiv mobilă reprezintă limita pentru marginile protezei
 Câmpul protetic
Suportul muco-osos

Creasta alveolară – rezultă din procesul alveolar după pierdera dinților

Forma și dimensiunea crestelor depinde de:
• Cauzele pierderii dinților
• Troficitatea țesuturilor
• Vârsta pacientului
• Vârsta edentației

Tuberozitatea maxilară și tuberculul piriform

• Zone biostatice
• Pot avea formă și volum variabil
• Participă la stabilizarea și sprijinul protezelor

Bolta palatină
• Suprafața mare crește stabilitatea
• Poate avea o varietate de forme
• Resorbția osului este mai lentă
 Proteza parțială acrilică
Elemente componente

Arcadele dentare
• acrilat
• ceramică

• Șeile – acoperă crestele alveolare, pe ele sunt fixați dinții

• Față mucozală
• Față orală
• Versant oral
• Versant vestibular
 Proteza parțială acrilică
Elemente componente

Elementele de legătură între șei

• Placa palatinală- se întinde de la zona supracingulară a
d. Fr. până la Zona Ah
- Decupată distal ovalar
- Decupată central– pl. palatinală fenestrată
- Decupată în zona parodonțiului- pl decoletată

• Placa linguală- acoperă versantul lingual, până la 1-2

mm de parodonțiul marginal
 Proteza parțială acrilică
Elemente de menținere, sprijin și stabilizare

Croșetele de sârmă

• Se confecționează din sârmă de wipla, 0,7- 0,8 mm

Croșetele au trei segmente:

• Segmentul dentar- aplicat pe fața vestibulară a dintelui într-o zonă rentivă,
subecuatorial
• Segmentul elastic
• Segmentul de fixare în șaua sau baza protezei, are formă de linie frântă

Reguli pentru confecționare croșetelor:

• Sârma sa fie îndoită o singură dată într-un singur sens pentru a nu afecta
rezistența la rupere
• Sârma sa nu fie încalzită
• Sârma să fie modelată cu clești fără zimti
 Proteza parțială acrilică
Caracteristicile croșetelor:

• Vârful va fi aplicat pe zona retentivă a dintelui

• Nu vine în contact cu parodonțiul
• Să fie cât mai puțin vizibil
• Segmentul elastic adaptat situației clinice
• Segmentul de fixare să aiba formă și lungime
corespunzătoare
• Să asigure menținerea protezelor
 Proteza parțială acrilică
Elemente de menținere, sprijin și stabilizare

Croșetul cervico-alveolar deschis dental

• Recomandat pe dinții stâlpi cu retentivități mari și o implantare parodontală mai

puțin rezistentă
• Segmentul elastic- formă de buclă, lungime mare ce-i oferă grad mare de
elasticitate
• Segmentul dentar – sub ecuatorul protetic
• Extremitatea liberă – orientată spre dinții restanți
• Se opune tendințelor de desprindere prin pozitia subecuatorială și destabilizării
prin porțiunea ce inconjoară jumătatea mezială a dintelui
 Proteza parțială acrilică
Elemente de menținere, sprijin și stabilizare

Croșetul cervico-alveolar deschis edental

• Are extremitatea liberă orientată spre edentație

• Se recomandă pentru protezele terminale deoarece se opune tendinței
de basculare prin desprindere distală
• Se opune mișcarii de distalizare

Croșetele cervico –alveolare sunt mai puțin vizibile , ele fiind poziționate
subecuatorial în jumătatea cervicală a coroanelor
 Proteza parțială acrilică
Elemente de menținere, sprijin și stabilizare

Croșetul cervico ocluzal deschis dental

• Este recomandat pentru dinți cu o convexitate vestibulară redusă

• Încercuiește dintele pe fața vestibulară cu segmentul dentar
• Segmentul dentar are 2 zone:
1.una subecuatorială așezată în partea retentivă, traiectul este paralel cu
festonul gingival și extremitatea liberă orientată spre dinții vecini.
2.una supraecuatorială – traiect oblic spre marginea vestibulo-proximală
a dintelui unde se intoarce, ajunge pe fata proximală sub creasta marginală.
 Proteza parțială acrilică
Elemente de menținere, sprijin și stabilizare

Croșetul cervico-ocluzal deschis edental

• Traiectul este același ca și la croșetul deschis dental dar extremitatea

liberă este orientată spre spatiul edentat.
• Indicat în edentațiile terminale dacă intre dintele stâlp și dintele vecin
exista spațiu interdentar.
• Extremitatea liberă a segmentului dentar se opune tendinței de
desprindere a protezei, basculării prin desprindere.
• Porțiunea supraecuatorială se opune înfundării și mișcărilor de
lateralitate.
 Proteza parțială acrilică
Elemente de menținere, sprijin și stabilizare

Croșetul Stahl (ocluzo-interdentar)

• Indicat în edentațiile uniterminale și unilaterale pt ancorarea protezelor

mobilizabile.
• Extremitatea liberă a segmentului dentar – formă de ansă așezată pe fața
vestibulară sub punctul de contact a 2 dinți vecini, ajunge ocluzal,
traversează arcada dentară prin nișa masticatorie, iar pe fața orală
patrunde în baza protezei.
• Ansa de sub punctul de contact se opune mișcarilor de desprindere, iar
partea ocluzală celor de înfundare
 Proteza parțială acrilică
Elemente de menținere, sprijin și stabilizare

Croșetul inelar Jackson

• Segmentul dentar incercuieste coroana dintelui pe toate fețele

• Traiectul pe fața vestibulară a coroanei este situat orizontal,
subecuatorial, se îndreaptă spre marginile proximale, traversează arcada
prin nișele masticatorii și ajunge pe fața orală în baza protezei.
• Indicat în edentațiile unilaterale si uniterminale
• ADAMS pt a mări elasticitatea croșetului, a realizat 2 bucle la întâlnirea
porțiunii vestibulare, orizontale cu porțiunile proximo-verticale ale
croșetului.
 Proteza parțială acrilică
Elemente de menținere, sprijin și stabilizare

Croșetul muco-alveolar

• Nu prezinta contact cu dintele

• Așezat pe mucoasa versantului vestibular al procesului
alveolar în edentațiile termino-terminale maxilare.
• Realizat din ansă dublă de sârmă de wipla cu grosimea de 0,7
mm.
 Proteza parțială acrilică
Amprenta în edentația parțială

Portamprentele:
• Standard
• Individuale – amprenta este mai precisă la
nivelul marginilor și în restul suprafeței datorită
grosimii uniforme a materialului

Caracteristicile portamprentelor:
• Să fie rigide, nedeformabile
• Marginile să aibă o grosime ce permite retenția materialului de amprentă
• Să acopere în totalitate suprafața câmpului protetic
• Să retenționeze materialul de amprentă
• Să prezinte mâner
 Proteza parțială acrilică
Amprenta în edentația parțială

Materiale de amprentare

Materiale elastice:
• Hidrociloizi (alginate)
• Elastomeri de sinteză

Materialele semirigide:
• Materiale termoplastice și bucoplastice
• Pasta de ozid de zinc eugenol

Condițiile ce trebuie să le îndeplinească o amprentă corectă:

• Materialul să fie bine retenționat în portamprentă
• Grosime egală a materialului
• Amprenta cuprinde tot câmpul protetic
• Dinții restanți, crestele alveolare, tuberozitățile, tuberculii piriformi, bolta sa fie redate
cu fidelitate
• Zonele marginale să nu fie subțiri și nesusținute de lingură
 Proteza parțială acrilică
Modelul preliminar

• Este realizat din ghips turnat în amprenta câmpului protetic

• Este folosit la confecționarea lingurii individuale
• Examinarea câmpului protetic și alegerea elementelor de
stabilizare
 Proteza parțială acrilică
Lingura individuală

• Este suportul rigid, nedeformabil cu ajutorul căruia se

obține amprenta funcțională
• Este compusă din bază și mâner
• Lingura inferioară are 2 butoni în zona premolarilor
înalți de 8-10 mm, lungi de 10-15 mm și lați de 4-5
mm

Caracteristicele lingurii individuale :

• Să fie rigidă si rezistentă
• Să acopere în totalitate câmpul protetic
• Marginile să aiba o grosime suficientă ptr retenția
materialului de amprentă
• Pe linia mediană să prezinte mâner
 Proteza parțială acrilică
Șablonul de ocluzie

Baza șablonului – confecționată din placă de bază, rășini acrilice sau foto
Bordurile de ocluzie – confecționate din ceară cu o lătime de 10 mm și o
înalțime cu 2 mm mai mare decât a dinților restanți

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească șabloanele de ocluzie:

• Baza adaptată la suprafața modelului, să nu basculeze

• Sa acopere suprafața câmpului protetic fără a ajunge la periferia mobilă
• Să poată fi îndepărtate cu ușurință de pe model
• Baza sa aiba 1,5- 2mm grosime
• Marginile să fie netede
• Să prezinte menținere pe câmpul protetic
 Determinarea și înregistrarea relațiilor
intermaxilare
Metode de determinare pentru ocluziile stabile:

• Poziționarea directă a modelelor- stopuri ocluzale

multiple, stabile
• Poziționarea modelelor cu ajutorul materialelor de
amprentă (termoplastice sau oxid de zinc eugenol)
 Determinarea și înregistrarea relațiilor
intermaxilare
Metoda de determinare pentru ocluziile instabile:

• Contactele interdentare nu asigură stabilitatea ocluziei

• Se folosesc unul sau 2 șabloane de ocluzie
• Modelele sunt poziționate în articulator sau ocluzor cu
ajutorul șabloanelor
 Indicații privind proteza parțială

Indicații asupra dinților

• Culoarea – corelată cu cea a dinților restanți

• Forma și volumul
- stabilite în concordanță cu caracteristicile dinților restanți
- Relieful suprafețelor ocluzale ales în funcție de tipul masticator

• Poziția dinților
- în edentațiile reduse poziția e determinată de dinții restanți
- în edentațiile întinse frontale maxilare pe șabloane sunt înscrise linia
mediană, curbura șablonului determină curbura vestibulară
 Indicații privind proteza parțială

Forma și dimensiunea bazei protezei:

Baza protezei

• Formează cu șeile și dinții artificiali un corp rigid, nedeformabil ce poate prelua

presiunile masticatorii
• Poate prezenta elemente de stabilizare ce transmit presiunile ocluzale dinților
restanți
• Baza protezei cu spijin mucozal este întinsă la maxim

Limitele protezei
• Sunt trasate pe model
• Pot fi răscroite distal sau fenestrate
• Pentru atrofii mari ale crestei se îngroașă versantul vestibular
• Grosimea este de minim 1,5 mm
 Indicații privind proteza parțială

Elementele de stabilizare:

• Croșete realizate din sârmă de 0,6-0,8 mm

• Se opun mișcărilor de desprindere , deplasărilor orizontale și
basculării
• nu produc leziuni țesuturilor parodontale
• Pe dinți retentivi dar cu slabă implantare se folosesc croșete
cu efect retentiv redus, grosime 0,6 mm sau segment elastic
mai lung
• Nu trebuie să fie vizibile în timpul fonației
Sunt indicate în funcție de :
• Tipul de edentație
• Vizibilitatea dinților stâlpi
• Poziția dintelui, forma rădăcinii, troficitatea parodonțiului
• Forma dintelui - convexitate
 Macheta protezei parțiale acrilice

Pregătirea modelului

Delimitarea câmpului protetic

• Se realizează pe modelul definitiv

• Urmărește mucoasa neutră
• Sunt incluse tuberozitățile si cele 2/3 anterioare ale tubercului piriform
• În edentațiile întinse limita este la linia Ah
• În edentațiile reduse placa poate fi răscroită, fenestrată sau decoletată
 Macheta protezei parțiale acrilice

Pregătirea modelului

Folierea modelului:
• Trebuiesc ocolite zona parodonțiului marginal,
torusul, papila incisivă, exostozele
• Folierea se face cu folie de plumb 0,1 – 1mm

Deretentivizarea modelului

• Datorită migrărilor, înclinarilor dentare

protezele nu pot fi aplicate pe câmpul protetic
 Macheta protezei parțiale acrilice

Alegerea dinților artificiali

• Materialul, culoarea și forma sunt transmise de către medic

• Sunt montați în concordanță cu linia mediană, linia surâsului, linia
caninilor, nivelul si direcția planului de ocluzie
• Dinții de porțelan: adaptare dificilă, nu se pot șlefui , solidarizare
fizică, cost ridicat
• Dinții din acrilat: se prelucrează ușor, solidarizare chimică, pot fi
adaptați după montarea în proteză
 Macheta protezei parțiale acrilice

Confecționarea croșetelor

Principii biomecanice:
• Forța de agățare să asigure menținerea și stabilizarea și să permită desprinderea
• Forța de agățare să nu fie mai mare decât rezistența parodontală
• Croșetul să nu producă leziuni smalțului
• Să își păstreze calitățile mecanice
• Să nu se rupă în urma solicitărilor
• Croșetul să nu fie vizibil

Elasticitatea croșetului depinde de

• Aliajul folosit
• Diametrul secțiunii transversale
• Lungimea segmentului elastic
• Poziția segmentului dentar se determină la paralelograf
• Poziția segmentului dentar aplicat în apropierea coletului determină o forță mai mare
• Brațul croșetului nu este aplicat în zona cea mai retentivă deoarece forțele ce rezultă la îndepărtarea
protezei de pe câmpul protetic sunt mai mari
 Macheta protezei parțiale acrilice

Montarea dinților artificiali

• Urmează confecționarea și montarea croșetelor, pentru a se putea adapta dinții

montați în proteză
• Se aplică o placă de ceară care acoperă tot câmpul stabilit până la fețele orale ale
dinților restanți
• Se adaptează și se montează dinții pentru a avea raport corect cu antagoniștii si
cu creasta alveolară
• În zona frontală se folosesc dinții restanți ca repere
• Dinții frontali se pot monta în afara crestei pentru a restaura fizionomia
• Se vor respecta direcția și nivelul planului de ocluzie, linia mediană, curbura
frontală
 Macheta protezei parțiale acrilice

Proba machetei pe model:

• Existența contactelor dento dentare cu

antagoniștii
• DVO a fost transferată corect pe ocluzor
• Dinții artificiali să respecte curbura arcadei
• Dinții artificiali realizeaza unități masticatorii
cu antagoniștii
• Dinții laterali montați pe mijlocul crestei
• Forma , dimensiunea dinților artificiali
corelată cu cei restanți
• Închiderea breșelor edentate
 Macheta protezei parțiale acrilice

Proba machetei pe câmpul protetic:

• Rapoartele de ocluzie în relație centrică,

propulsie, lateralitate
• În poziție de relație centrică avem un
număr maxim de contacte dento-dentare
• Restaurarea aspectului fizionomic (breșe
frontale, fronto-laterale)
• Culoare , dimensiunea dinților artificiali
• Montarea să respecte linia surâsului, să
refacă curbura vestibulară
• Se verifică stabilitatea machetei
 Macheta protezei parțiale acrilice

Macheta definitivă

Obiectivul fizionomic

Versantul vestibular
• va avea grosimea necesară să compenseze atrofia crestei edentate
• În edentația frontală de hemiarcadă urmărim sa ajungem la o simetrie între cele
2 hemiarcade
• În edentația frontală intercalată ( sau la pacienții cu progenie) dinții artificiali se
pot așeza cu coletul pe creasta alveolară fără să se mai realizeze versant
vestibular

Gingia artificială:
• Nivelul marginii gingivale va fi la nivelul festonului gingival al dinților naturali
• Papilele interdentare corelate cu vârsta pacientului
• Modelajul feței externe va reda convexitățile și depresiunile din dreptul
rădăcinilor
• La protezele inferioare versantul vestibular este vizibil foarte rar
 Macheta protezei parțiale acrilice

Macheta definitivă

Obiectivul igienic

• Modelarea plană, fără spații interdentare, fără papile și margini

proeminente

Obiectivul fonetic

• Macheta modelată cu o grosime cât mai mică

• Se vor modela rugi palatine și papila interincisivă
• Placa palatinală va avea 2 mm grosime
• Dacă este răscroită se va îngroșa sau arma
 Macheta protezei parțiale acrilice

Macheta definitivă

Obiectivul stabilității

• Limitele machetei nu depășesc mucoasa fixă

• Versantul șeii va fi ușor convex pentru a contribui la
menținerea pe câmpul protetic datorată tonicității
musculaturii periprotetice
• Versantul lingual se modeleaza concav pentru a
asigura spațiu pentru limbă
 Tiparul
Ambalarea directă ( cu val )

• Dinții și croșetele rămân în aceeași parte a chiuvetei

Indicată in 2 situații:
-in edentatiile frontale, cand dintii artificiali sunt montati cu coletul in
contact direct cu creasta alveolara
-in edentatiile mixte, cu spatii intercalate reduse, cu brese multiple.

Dezavantaje:
• Dinții se pot desprinde
• Izolarea tiparului este dificilă
• Fularea acrilatului se face cu dificultate
• Valul de ghips se poate fractura
 Tiparul
Ambalarea indirectă ( fără val )

• Este ușor de realizat tehnic

• Dinții artificiali își păstrează poziția în tipar
• Izolarea se poate face cu ușurință
• Introducerea acrilatului cu ușurință și verificarea
acestuia ulterioară

Dezavantaj : dacă nu este închisă bine chiuveta se poate

înălța ocluzia
 Tiparul
Tehnica de lucru:

• dinții restanți de pe model sunt secționați dinspre cervical spre ocluzal

• modelul și macheta sunt introduse in apă câteva minute
• pasta de ghips este turnată într-o jumatate a chiuvetei
• modelul cu macheta sunt introduse în pasta de ghips până la marginea
vestibulară a machetei, macheta este lăsată neacoperită
• suprafața ghipsului este netezită pt a nu fi retentivă în nicio zonă
• Se montează cealaltă jumatate a chiuvetei și se toarnă ghipsul după
izolarea prealabilă
 Proteza parțială acrilică
Îndepărtarea cerii din tipar

• Se obține tiparul în care se introduce acrilatul

• Chiuveta este introdusă pentru 5 minute în apă la 100° C

Izolarea tiparului
• Se face pentru a ușura dezambalarea și preveni fracturarea protezei

Introducerea pastei de acrilat

• Se introduce sub forma de rulou deasupra dinților artificiali, deasupra palatului sub formă de placă
• Se strange progresiv la presa tiparul
• Dupa presare se desface tiparul pentru a verifica umplerea corectă
• Se strange la presă si apoi într-un ring

Polimerizarea

• 30 min la 60° C , timp de 30’ se ridică la 100° C unde se menține pentru 30’
 Proteza parțială acrilică
Dezambalarea

• Deschiderea chiuvetei se face încet prin tracțiune egală pentru a nu

produce deformarea sau smulgerea croșetelor, fisurarea sau fracturarea
bazei, fracturarea sau desprinderea dinților

Curățarea protezei

• Se face sub jet de apă

Prelucrarea și lustruirea

• Netezirea- îndepărtarea surplusului de acrilat cu ajutorul frezelor

• Lustruirea – suprefața externă trebuie să prezinte luciu

Inserția protezei în cavitatea bucală

Vă mulțumesc!