Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DINTILOR
Principii
SI
MONTAREA
ARTIFICIALI
-
lungimea dintilor
latimea fetei
latimea dintilor
de statura dintii vor fi scurti si mai lati, in timp ce indivizii inalti vor avea dintii
lungi si
drteptunghiulari.
- Lejoyeux arata ca forma dintilor anteriori depinde de:
- arhitectura faciala osoasa a fetei si forma incisivului central. Astfel exista tip
patrat
cu fetele proximale paralele, tip triunghiular cu fetele proximale convergente incizal,
tip
ovoidal cu fetele divergente si curbe aproximai, si tipurile mixte.
- contururile partilor moi. in plan frontal formele fetei patrate, triunghiulare,
ovoidale
si mixte dau forma incisivului central superior. De asemenea unui nas lat de la baza pana
la
extremitatea sa ii va corespunde un dinte lat, unui nas ingust la nivelul bazei ii va
corespunde
un incisiv central cu un colet mai ingust. In plan sagital profilul convex impune o
fata
- Culoarea parului: pentru bruneti se vor alege dintii galbeni, pentru blonzi dintii mai
deschisi
cu marginea incizala transparenta.
- Culoarea tenului: dinti cu dominanta galbena pentru blonzi, bruni, roscati, si dinti
cu
dominanta cenusie pentru maslinii.
- Culoarea ochilor: ochilor negri le corespund dintii galbeni, ochilor albastrii dintii mai
deschi
si conturati cu cenusiu.
- Pozitia dintilor pe arcada artificiala: sunt mai deschisi daca sunt vestibularizati si par
mai
intunecati daca sunt mai retrasi si oralizati.
- Cadrul oral in care urmeaza sa se armonizeze: carnatia buzelor, culoarea tegumentelor.
- Culoarea dintilor din zona frontala este astfel: incisivul central o data ales, incisivul
lateral
are o tenta mai deschisa, caninul cea mai inchisa, iar primul premolar are culoarea la fel cu
a
incisivului central. Culoarea dintilor omologi este identica.
- Doleantele pacientului: culoarea dintilor se alege impreuna cu pacientul, acceptandu -i
doleantele justificative. Se vor folosi si fotografii vechi ce orienteaza tipul de ocluzie, forma
si
culoarea dintilor frontali.
Alegerea materialului din care sunt confectionati
Dintii artificiali din zona frontala pot fi realizati din portelan sau acrilat, dinti
carecorespund cerintelor estetice si functionale.
2. Alegerea dintilor din zona laterala
La fel ca pentru alegerea dintilor din zona frontala, urmarim urmatoarele
elemente:marimea dintilor, forma, culoarea si materialul din care se vor
confectiona. Dimensiunea dintilor laterali
Marimea dintilor se alege dupa:
- lungimea mezio-distala a celor patru dintii laterali trebuie sa se incadreze in spatiul dintre
fata distala a caninului si limita anteriora a tuberozitatii maxilare sau tuberculul piriform. Pe
aceste elemente anatomice nu se monteaza dintii artificiali. Daca creasta mandibulara
este
foarte ascendenta distal, cu grad mare de atrofie alveolara, se renunta la montarea celui de al
doilea molar inferior.
- inaltimea dintilor sau dimensiunea ocluzo-gingivala este data de distanta dintre cele
doua
creste alveolare in RC din care se scade grosimea bazei protezelor de 2 -4 mm.
inaltimea
dintilor este egala cu jumatate din aceasta distanta. Ea difera in functie de gradul de atrofie:
daca este mare dintii vor fi inalti si invers.
- latimea vestibulo-orala este proportionala cu relieful crestei edentate inferioare: o cresta
lata
dintii mai lati, creasta ingusta dintii ingusti. Ca regula generala dintii artificiali:
- vor fi mai ingusti decat cei naturali pentru a reduce presiunile asupra suportului muco-osos
si
a marii spatiul functional pentru limba.
- fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca verticala ridicata de pe linia
oblica
interna.
- fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca o linia care uneste fata meziala
a
caninului cu fata linguala a tuberculului piriform (regula lui Pound).
Culoarea dintilor posteriori
Culoarea dintilor posteriori trebuie sa fie in armonie cu cei din zona frontala.
Primulpremolar prelungeste armonios grupul frontal si are culoarea incisivului central,
culoarea celui de al doilea premolar poate fi identica cu a primului sau mai saturata.
Molarii respecta culoarea garniturii folosite. Forma dintilor laterali
Forma dintilor din zona laterala va urmarii morfologia dintilor pe care ii inlocuieste,
dar fata ocluzala reprezinta elementul esential in restaurarea arcadelor dentare
artificiale.Refacerea functiei masticatorii, a deglutitiei, refacerea ghidajului dinamic
mandibular apartine cuspizilor din zona laterala care prin relieful modelajului ocluzal
contribuie la realizarea acestor deziderate. Astfel dintii artificiali se grupeaza in:
- dinti artificiali anatoformi care au pantele cuspidiene modelate cu unghiuri de 20-30
asemanatoare dintilor naturali. Acesti dinti sunt indicati, dupa Lejoyeux, in functie de:
- factorii morfofunctionali:
- creste edentate proeminente, acoperite de fibromucoasa sanatoasa si aderenta.
- condilii mandibulari alungiti si plasati intr-o cavitate glenoida profunda.
- predominenta in cursul masticatiei a miscarilor de deschidere si inchidere simple.
- factori individuali:
- tineri.
- daca RC s-a determinat dificil si aproximativ, fiind necesara obtinerea ei prin echilibrare
ocluzala la aplicarea protezelor finite in cavitatea orala.
- la vechii purtatori de proteze totale cu dintii artificiali din acrilat.
- dintii artificiali din portelan: redau functia estetica fidel, dar sunt dinti greu de
individualizat
ocluzal, nu produc uzura suprafetelor ocluzale in timp, sunt fragili, pot crapa, transmit
toate
fortele ocluzale, retentia cu baza acrilica a protezei este mecanica, iar zgomotul din timpul
masticatiei poate apare ascutit.
Indicatia de folosire este pentru maxilar dinti artificiali din portelan, iar
pentrumandibula dinti din acrilat de forma si culoare corespunzatoare cu cei superiori.
- dintii artificiali orthosit au in componenta lor un material compozit (isosit), in polimer de
uretan dimetacrilat, cu greutate moleculara mare ce contine 27% din greutate acid salicilic.
Dintii au o pate centrala din rasina acrilica normala si o cochilie din compozit. Rasina
acrilica
permite legatura cu baza protezei acrilice, iar compozitul asigura re zistenta si
aspectul
fizionomie al dintilor artificiali.
- dintii artificiali biostabil au in componenta un acrilat modificat prin legaturi
macromoleculare si pe lanturile secundare, cea ce-i confera materialului o structura
tridimensionala foarte rigida.
Avantajele dintilor orthosit si biostabil sunt:
- ofera o mare stabilitate a dimensiunii verticale de ocluzie si a rapoartelor dento-dentare.
- eficacitate masticatorie mare.
- absenta zgomotului la contactul dento-dentar in timpul masticatiei sau a deglutitiei.
- ofera posibilitatea de adaptare ocluzala.
- transmit fortele ocluzale mai reduse comparativ cu dintii artificiali din portelan.
- asigura igiena protetica buna si o legatura optima cu baza acrilica a protezei.
3. Obiective in realizarea arcadelor artificiale
Edentatul total protezat cu proteze totale mobile va realiza miscarile mandibulare
intimpul masticatiei preponderent verticale, desi ca dentat pacientul folosea si
miscarileorizontale. Pastrarea stereotipului de masticatie dobandit pentru miscarile
preponderent delateralitate sunt realizate numai in cazuri speciale cand la protezele vechi
sau la dentitianaturala s-au observat abraziuni importante.
in montarea dintilor artificiali trebuie sa se tina seama de modificarea raporturilor
dintrecrestele edentate datorita fenomenelor de resorbtie si atrofie osoasa, de conditiile de
stabilitate a arcadelor artificiale care sunt favorabile edentatului total la miscarile verticale de
masticatie.
- marginea lor libera se va proiecta in interiorul ariei de sprijin dintre varful crestei edentate si
limita anterioara a versantului crestei
inferioare.
in plan frontal:
- frontalii inferiori vor fi plasati cu
coletul la nivelul crestei si cu
marginea
incizala
usor
- ocluzia frontala inversa se realizeaza in cazurile unei progenii foarte accentuate. Daca
progenia permite, este recomandabila montarea dintilor artificiali in pozitia cap la cap.
Obtinerea artificiilor disfizionomice
Pentru redarea unei cat mai bune individualizari prin obtinerea functiei estetice,
pentruredarea surasului si aspectului sau cat mai natural, se recurge la montarea unor dinti
din zona frontala superioara care sa accentueze temperamentul, tipul constitutional,
personalitatea individuala, sexul si varsta edentatului total. Toate acestea vor fi realizate
urmarind: fotografiile, modelele vechi de studiu, vechile proteze, doleantele pacientului.
Astfel:
- deplasarea unui incisiv central superior spre vestibular si scoaterea lui usoara din arcul
dentar, accentuiaza expresia de forta, de activitate si de vigoare.
- daca intre cei doi incisivi centrali se realizeaza un unghi pe linia mediana,
intre muchiile
meziale spre vestibular, se subliniaza un temperament indraznet. Daca unghiul este
indreptat
catre palatinal, iar marginile distale sunt vestibularizate, se subliniaza un caracter
obtinant,
chiar indaratnic.
- coborarea celor doi incisivi centrali superiori fata de planul protetic, imprima o nota vesela
si
simpatica.
- realizarea unei incongruente dentare prin incalecarea incisivilor centrali de catre incisivii
laterali, sau rotirea lor mezio-vestibulara da caracterul de feminitate.
- incisivii laterali marcheaza partea cea mai sensibila si mai subtila a personalitatii. Ei trebuie
sa fie in concordanta cu incisivii centrali.
- caninii prin pozitia, culoarea sau forma lor accentuiaza caracterul de forta, delicatete, varsta,
viriditate sau de feminitate. Rotatia disto-vestibulara da caracter de forta si agresivitate.
- montarea dintilor asimetric fata de linia mediana.
- anomaliile dentare nu trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade.
- diastemele si tremele realizeaza un aspect disgratios.
- curbura incizala este mai accentuata la femei si aproape in linie dreapta la barbati.
- obtinerea de pete cromatice pe suprafata vestibulara a centralilor.
Obiective privind montarea dintilor artificiali laterali:
Obiectivele principale care stau la baza montarii dintilor laterali sunt legate
derefacerea functiei masticatorii si a deglutitiei si realizarea unei stabilitati statice si
dinamice a protezelor totale in timpul functiilor SDM.
- realizarea functiei masticatorii si a deglutitiei:
- se obtine printr-un modelaj ocluzal corespunzator, cu reliefuri cuspidiene, creste si
fosete
ocluzale.
- contact maxim intre arcadele dentare in RC si la o dimensiune verticala de ocluzie optima.
- contact multiplu in miscarile excentrice de masticatie ale mandibulei.
- realizarea stabilitatii statice:
- montarea dintilor laterali pe creasta.
- latimea vestibulo-orala a dintilor laterali sa nu fie niciodata mai mare decat latimea crestei.
marginea
linguala a tuberculului piriform.
- realizarea versantelor orale ale bazelor protezelor maxilare si mandibulare concave pentru
a
menaja spatiul functional al limbii.
- realizarea versantelor vestibulare ale bazelor protezelor usor convexe, asemanatoare
proceselor alveolare.
- realizarea unui unghi diedru intre fata vestibulara a incisivilor inferiori si fata vestibulara a
bazei protezei inferioare pentru a permite insertia orbicularului buzei inferioare.
- grosimea marginilor protezelor sa fie in concordanta cu latimea fundurilor de sac.
4. Obiective in realizarea gingiei artificiale
Gingia artificiala trebuie sa reproduca cat mai fidel gingia naturala pe care
oinlocuieste. De acea ea trebuie sa restabileasca:
- morfologic pierderile de substanta alveolara.
- sa refaca partial functiile pierdute de SDM prin edentatie: functia fonetica, estetica.
- sa participe la stabilitatea statica si dinamica a protezei in timpul functiilor.
refacerea morfologica a osului alveolar:
- fenomenele de resorbtie si atrofie osoasa modifica forma si volumul fiecarei arcade
alveolare. Aceasta determina o modificare de functie si volum a organelor
periferice
musculare, ligamentare si glandulare cu afectare patologica fata de situatia lor
initiala
fiziologica. Muschii limbii se hipertrofiaza, muschii chingii orbiculo-buccinatorii se
dezvolta
si participa la actul deglutitiei, in aceasta etapa datorita efectului diapneuzic, toate tesuturile
celulare si conjunctive subiacente mucoasei orale invadeaza spatiul ocupat anterior
de
arcadele dento-alveolare, glandele salivare se dilata si herniaza in cavitatea orala.
Restabilirea
artificiala a arcadelor dento-alveolare si a gingiei artificiale dirijeaza organele periferice
spre
pozitiile lor initiale, iar prin contentia lor se restabileste rolul morfologic si fiziologic al lor.
refacerea biologica a osului alveolar: gingia artificiala stimuleaza prin presiunea
transmisaosului alveolar osteogeneza si organizarea fiziologica a trabeculelor
osoase. refacerea functiei estetice:
- volumul gingiei artificiale trebuie sa redea conturul cel mai armonios al fetei
bolnavului
edentat, sa reduca ridurile si santurile periorale si perinasale, sa regleze pozitia si
tonicitatea
orbicularului sau a muschilor mimicii: canini, zigomatici, rizorius, buccinatori,
triunghiulari,
patratul barbiei.
- modelarea grosimii gingiei artificiale se realizeaza in functie de gradul de resorbtie osoasa
al
crestelor edentate. Astfel pentru maxilar resorbtia este centripeta cu exceptia suprafetelor de
insertie a blidelor laterale si a trenului median unde grosimea protezei se reduce la minim
pentru a nu deforma filtrul nasal, sau este mai groasa la nivelul boselor canine pentru a ridica
corespunzator comisurile cazute.
- in plan sagital gingia artificiala formeaza un unghi cu incisivii, unghi care trebuie
respectat
pentru a asigura buzei superioare forma, grosimea, lungimea si refacerea rosului buzelor.
- zona marginala a protezei este in relatie directa cu zona de reflexie a mucoasei pasiv
mobile
delimitata prin amprenta functionala si a carei grosime este realizata prin indigiurea de catre
tehnicean a amprentei functionale.
- zona intermediara sau mijlocie a versatului vestibular trebuie sa fie convexa fara excese,
de
grosime corespunzatoare, iar aici vor fi modelate reliefurile radiculare.
- zona inferioara a gingiei artificiale vine in contact cu dintii artificiali si este cea mai vizibila.
Relieful mucoasei artificiale si al papilelor interdentare este modificat o data cu varsta,
papilele de la forma de unghi ascutit la tineri, devin rotunjite, se reduc progresiv, devine mai
edematiata si mai neteda, dar ramane convexa fata de un unghi de 45. Ea trebuie sa
se
termine la punctul de contact interdentar pentru a evita depozitele de alimente sau de tartru.
- culoarea gingiei artificiale poate fi aleasa cu ajutorul unei chei speciale de culori pentru
a
reproduce variatiile de nuanta ale gingiei naturale. Se recomanda o culoarea mai inchisa la
sexul masculin decat la cel feminin, in armonie cu mucoasele inconjuratoare, este
mai
deschisa deasupra coletului dintilor imitand tensiunea tesuturilor de la nivelul radacinii, este
mai inchisa la nivelul santurilor interradiculare, la nivelul frenurilor si a liniei de reflexie
a
mucoasei. Pot fi realizate o serie de striatiuni rosii ce dau un aspect cat m ai natural gingiei
artificiale. Persoanele palide si plapande vor avea gingia artificiala colorata mai deschis
fata
de persoanele sanguine a carei gingie va avea culoarea de rosu mai aprins.
refacerea functiei fonetice:
- alaturi de dintii artificiali care au rolul cel mai important in realizarea functiei fonetice,
grosimea normala a bazei protezei si modelajul corespunzator contribuie la
imbunatatirea
Montarea
normala
este
data
de
axele interalveolare in RC a crestelor edentate care
trebuie sa fie in dreptul incisivilor verticala, iar in
dreptul molarului prim, axele interalveolare paralele
sau convergente spre superior in unghi de 0-15 cu
axul vertical sau axele interalveolare fac cu planul
orizontal de orientare un unghi supero-intern de
80-90. Montarea dintilor laterali se face cu ajutorul
unei rigle speciale imaginata de autor raportata la
axeleinteralveolare ce masoara distanta dintre
crestele alveolare si inclinarea axei interalveolare
fata de verticala.
Fiecare dinte articuleaza doi antagonist
i
formand unitati de masticatie, cu exceptia incisivului central inferior si ultimul molar
superiorcare articuleaza cu un singur antagonist. in zona laterala se realizeaza
corespondentaintercuspidarii maxime cu RC. in sens transversal, vestibulo-oral, dintii
superiori depasescvestibular dintii inferiori cu o jumatate de cuspid.
Respectarea regulilor de montare a dintilor artificiali duce Ia realizarea curbei
sagitale de ocluzie Spee cu rol in miscarea de propulsie si a curbei transversale de ocluzie
Wilson, curol in miscarea de lateralitate. Pentru miscarea de propulsie se realizeaza un raport
optim intre gradul de supraocluzie frontala, curba sagitala de ocluzie si inaltimea cuspizilor.
Se incepe cu montarea dintilor artificiali superiori din zonal laterala in raport cu
valulocluzal inferior. in plan sagital suprafata ocluzala a dintilor laterali superiori trebuie sa
fieparalela cu profilul, varful, crestei edentate inferioare trasata pe modelul inferior
simaterializata, gravata si pe valul sablonului inferior. Toti cuspizii palatinali ai dintilor
laterali superiori vor fi in contact sau se vor proiecta pe aceasta linie a varfului crestei
inferioare, linie de orientare a crestei.
- primul premolar superior se monteaza tinand cont de valoarea lui estetica si cu
contact
bicuspidian cu planul protetic. Se recomanda o mica diastema intre canin si primul premolar.
Uneori din motive estetice sau in edentatii cu creste edentate reduse, mici, se poate suprima
primul premolar.
- al doulea premolar superior va fi cu contactul bicuspidian pe planul proteitc. in plan
sagital,
axele celor doi premolari trebuie sa fie perpendiculare pe suprafata ocluzala a bordurii
inferioare.
- primul molar superior va avea numai cuspidul mezio-palatin in contact cu linia de orientare
a
crestei. Fata ocluzala este inclinata inapoi si in sus, formand cu planul ocluzal un unghi de 6.
- al doilea molar superior se monteaza cu fata ocluzala in prelungirea primului molar
superior,
cuspizii nu au contact cu planul de ocluzie, dar cuspidul mezio-palatin trebuie sa se proiecteze
pe linia de orientare a crestei.
Montarea dintilor laterali inferiori:
- primul molar inferior reprezinta cheia montarii dintilor artificiali. Astfel cuspidul meziopalatin al primului molar superior trebuie sa se angreneze profund in foseta centrala
a
molarului inferior pentru a realiza o ocluzie corecta. Creasta transversala a cuspidului meziovestibular al primului molar superior se va pozitiona in acest caz in santul vestibular
anterior
al primului molar inferior. Cuspidul median vestibular al primului molar inferior
se
angreneaza cu foseta triunghiulara delimitata pe primul molar superior de cuspidul
meziovestibular si puntea de smalt care transverseaza dintele in diagonala. Depasirea transversala
intre primul molar superior care-1 circumscrie si primul molar inferior trebuie sa fie de cel
putin 1 mm.
Se monteaza ambii molari primi inferiori si in articulator se realizeaza miscarea
depropulsie si lateralitate. In propulsie trebuie sa existe un contact permanent intre
versantele meziale inferioare si versantele distale superioare. in miscarea de lateralitate pe
partea activa trebuie sa existe un contact simultan bicuspidian a cuspizilor de acelasi fel si
echilibrat de partea opusa printr-o alunecare intre versantul vestibular al cuspidului palatin
superior si versantul lingual al cuspidului vestibular inferior. Un contact bicuspidian trebuie
sa fie regula partii active.
in caz de prognatism inferior se monteaza primul molar inferior in pozitie mezializata,
iar in caz de retrognatism inferior in pozitie distalizata.
- al doilea premolar inferior are axa mare perpendiculara pe planul de ocluzie, iar cuspidul
sau
vestibular este situat exact intre cei doi premolari superiori. Fata meziala si distala
a
cuspidului vestibular se plaseaza in santul intercuspidian al antagonistilor si fateta sa distala se
articuleaza cu cuspidul palatin al celui de al doilea premolar superior.
- al doilea molar inferior va avea fata ocluzala in contact cu antagonistul sau, creasta sa
meziovestibulara articulandu-se cu unghiul format de intalnirea fatetelor de propulsie
distovestibulara si disto-palatina ale primului molar superior. Axa sa principala este inclinata de
jos
in sus si din posterior spre anterior in urma accentuarii curbei de compensatie sagitale.
Se verifica pe articulator miscarile de propulsie si lateralitate care trebuie sa
respecteregulile cunoscute.
- primul premolar inferior se monteaza dupa montarea dintilor frontali si laterali, in functie
de
vecini si antagonisti. Suprimarea lui este recomandata in cazurile de retrognatism mandibular.
Montarea dintilor frontali
Se vor respecta regulile generale de montare cu individualizarea lor daca este cazul
laproba machetelor in cavitatea orala.
- fetele vestibulare ale dintilor trebuie sa se inscrie in curba vestibulara a sablonului.
Din
considerente fizionomice, dintii frontali superior pot fi montati inafara crestei edentate.
- marginea incizala a frontalilor superiori sa corespunda planului de orientare protetica.
- incisivii inferiori au axele verticale paralele, marginile incizale cu 1 -2 mm sub nivelul
marginii buzei inferioare, au marginea incizala inclinata usor vestibular, dar fara sa iasa in
afara perimetrului de sprijin oferit de creasta edentata.
- realizarea unei supraocluzii frontale de 1-2 mm cu o usoara inocluzie sagitala.
Montarea inversa
Montarea inversa este indicata daca axele interalveolare au in RC o inclinare mai
marede 20-30 sau axa interalveolara face cu planul orizontal de orientare un unghi mai mic de
80. Ea poate fi ocluzie inversa unilaterala, bilaterala sau totala daca ocluzia se realizeaza
invers si la nivelul frontalilor. Pentru ca dintii artificiali sa fie montati pe mijlocul crestei
edentate, cuspizii vestibulari ai dintilor laterali inferiori se monteaza inafara cuspizilor
vestibulari superiori. Montarea ocluziei inverse se poate realiza in trei modalitati:
- dintii laterali superiori dreapta se monteaza pe partea stanga inferioara si invers. Se suprima
primul premolar superior care nu mai are loc pe arcada. Se inverseaza si curba transversala
de
ocluzie, iar pentru montarea in articulator, platoul incizal se regleaza la 12.
- dintii laterali superiori din dreapta se monteaza inferior in dreapta, cei superiori stanga
se
monteaza inferior stanga. Dintii inferiori se monteaza superior in aceeasi parte.
- dintii laterali inferiori se monteaza pe cadranul lor, dar in ocluzie inversa in care cuspizii
vestibulari inferiori vin inafara cuspizilor vestibulari superiori.
Ocluzia distalizata
10. o crestere a inclinatiei traiectoriei incisive se traduce printr-o crestere a inaltimii cuspizilor
in mod progresiv dinspre posterior spre anterior.
Tehnica de montare helicoidala a lui Ackerman
Teoria lui Ackerman conform careia exista vin principiu ocluzo-articular
fundamentalechilibrat si acesta este principiul helicoidal natural, caracterizat prin viduri de
articulatie',apartine dentitiei naturale care prin atritie si abraziune realizeaza forma helicoidala
a arcadelor dentare. Aceasta forma ii permite un echilibru ocluzal perfect, o glisare a
mandibulei cu contacte multiple in miscarile de lateralitate sau propulsie. Helicoidul se
realizeaza dupa un ax sagital care se caracterizeaza printr-o orientare vestibulara a marginilor
incizale ale incisivilor si caninilor inferiori si o orientare spre lingual a fetelor ocluzale ale
premolarilor si molarilor inferiori. Schimbarea pasului de torsiune helicoidal se realizeaza la
nivelul molarului de sase ani cand ariile ocluzale distale se orienteaza spre vestibular, iar
ariile meziale se orienteaza spre lingual.
Indicatiile acestui tip de montare se realizeaza cu dinti anatoformi si se face in caz de:
- asimetrie sau supraocluzie incisiva severa.
- in retrognatism inferior care nu permite balansarea generalizata in miscarile mandibulare.
- in cazurile in care modelul ocluzal precedent natural sau artificial a avut orientare
helicoidala
a suprafetelor ocluzale.
Tehnica de montare a lui Sears
Autorul porneste de la postulatul conform caruia dintii artificiali nu sunt
implantatiin maxilar ca la dintii naturali, natura nestabilind niciodata o arcada dentara pe o
suprafatamucoasa'. Dintii artificiali recomandati de Sears sunt elemente cu o functie
unica, fiindmontati ca un ansamblu de unitati functionale, numite unitati ocluzale. Ele
sunt unitatiocluzale incisive, unitati ocluzale triturante, unitati ocluzale echilibrante si unitati
subocluzale. Garniturile de dinti au suprafetele ocluzale plane care sa asigure stabilitatea
protezei iar pentru a realiza masticatia si functia de triturare exista modelate ocluzal creste si
fosete.
Indicatiile acestui tip de montare este pentru urmatoarele situatii clinice:
- pentru persoane in varsta pentru care miscarile de masticatie se reduc la simple
socuri
verticale fara miscare de lateralitate.
- edentatii cu creste alveolare foarte resorbite, acoperite de o fibromucoasa groasa, flasca,
incapabila sa primeasca forte masticatorii de componenta orizontala si se perigliteaza in
acest
caz stabilitatea protezei.
- cavitati glenoide plate, cu condilul mandibular aplatizat.