Sunteți pe pagina 1din 27

ALEGEREA

DINTILOR
Principii

SI
MONTAREA
ARTIFICIALI
-

STABILIREA PRINCIPIILOR PENTRU ALEGEREA SI MONTAREA DINTILOR


ARTIFICIALI

Alegerea dintilor artificiali reprezinta o etapa prin care medicul restaureaza


functiileSDM si reda sau completeaza personalitatea individului in functie de sex, varsta,
sitemperament.
1. Alegerea dintilor din zona frontala
Alegerea dintilor din zona frontala urmareste dimensiunea dintilor, forma, culoarea
simaterialul din care sunt confectionati dintii artificiali. Ea poate fi realizata din
documentelefisei stomatologice in care s-au trecut datele individuale preextractionale sau,
daca ele lipsesc, in functie de parametrii clinici determinati de medic.
Dimensiunea dintilor frontali.
Inaltimea dintilor frontali superiori se incadreaza intre planul de ocluzie si
liniasurasului unde se plaseaza coletele frontalilor superiori. Gradul de vizibilitate a
dintilordepinde de:
- restaurarea fizionomica a conturului buzei superioare. O buza hipertona si scurta ofera
o
vizibilitate mai mare a dintilor din zona frontala, pe cand o buza lunga, hipotona, poate
acoperii dintii in totalitate.
- varsta. La persoanele tinere gradul de vizibilitate al dintilor frontali este de 2 -3 mm
din
portiunea incizala, in timp ce la persoanele in varsta gradul de vizibilitate scade la cel mult
1
mm sau dintii frontali sunt acoperiti de buza superioara.
- dimensiunea verticala de ocluzie corecta permite alegerea inaltimii dintilor anteriori si
a
gradului de supraocluzie frontala. in ocluzia adanca acoperita dintii frontali superiori vor fi
mai vizibili.

Latimea dintilor frontali superiori este determinata prin masurarea cu ajutorul


uneirigle flexibile a distantei dintre linia mediana si linia caninului, dimensiune in care
semonteaza cei trei dinti frontali superiori. Aceasta valoare poate fi determinata si matematic:
- latimea incisivului central corespunde la 1/16- 1/18 din distanta bizigomatica, 1/4
din
latimea nazala, 1/2 din latimea filtrului nazal.
- latimea incisivului lateral este egala cu 1/22 din latimea fetei.
- latimea caninului este egala cu 1/19 din latimea fetei.
- suma diametrelor mezio-distale ai celor sase dinti frontali reprezinta 1/5 din suma
distantelor
intertuberozitare si inter tuberculii piriformi, masurate pe creasta (metoda Justi).
- suma mezio-distala a incisivilor si caninilor superiori este egala cu o treime din diametrul
bizigomatic (metoda Sears).
- suma mezio-distala a incisivilor si caninilor superiori este egala cu 1/13 din circumferinta
craniana ce trece prin glabela si punctul occipital posterior.
- distanta ce separa fetele externe ale celor doua aripi ale nasului corespunde celei care
separa
varful cuspizilor celor doi canini superiori (metoda Lee). Astfel latimea incisivului centra l
superior devine 1/4 din aceasta distanta sau, latimea incisivului central este egala cu
latimea
incisivului lateral +l/2din latimea caninului.
Latimea dintilor frontali inferiori se raporteaza latimii celor superiori astfel incat
versantulmezial al caninului superior sa angreneze cu versantul distal al cuspidului caninului
inferior.
- suma mezio-distala a celor sase dinti frontali inferiori este egala cu 4/5 din suma
meziodistala a dintilor frontali superiori.
- latimea incisivului central inferior este 1/29 din distanta bizigomatica.
- latimea incisivului lateral inferior este 1/26 din distanta bizigomatica.
- latimea caninului inferior este 1/21 din distanta bizigomatica.
Raportul optim inaltime/latime a incisivului central superior este verificat
prin evaluari fizionomice si se modifica, daca este necesar, una dintre cele doua
dimensiuni in functie de cealalta. Daca dimensiunile dintilor au fost bine alese, se
confirma formula:
lungimea fetei

lungimea dintilor

latimea fetei

latimea dintilor

de statura dintii vor fi scurti si mai lati, in timp ce indivizii inalti vor avea dintii
lungi si
drteptunghiulari.
- Lejoyeux arata ca forma dintilor anteriori depinde de:
- arhitectura faciala osoasa a fetei si forma incisivului central. Astfel exista tip
patrat
cu fetele proximale paralele, tip triunghiular cu fetele proximale convergente incizal,
tip
ovoidal cu fetele divergente si curbe aproximai, si tipurile mixte.
- contururile partilor moi. in plan frontal formele fetei patrate, triunghiulare,
ovoidale
si mixte dau forma incisivului central superior. De asemenea unui nas lat de la baza pana
la
extremitatea sa ii va corespunde un dinte lat, unui nas ingust la nivelul bazei ii va
corespunde
un incisiv central cu un colet mai ingust. In plan sagital profilul convex impune o
fata

vestibulara a incisivului modelata convex, o frunte plata cu obrajii scobiti cu profilul


plat,
impune dintii cu fetele vestibulare plate.
- sexul. Pentru sexul feminin formele feminine sunt inscrise intr-o sfera, dintii
au
contururile rotunjite, ovoide, evocand blandetea. Formele masculine pot fi inscrise intr-un
cub,
dintii au forma robusta, ce confera forta, rigiditate si vigoare.
- personalitatea individuala. Refacerea si ameliorarea unei personalitati fizice
deteriorate se obtine prin refacerea surasului. Personalitatile se clasifica in personalitati
viguroase la care incisivii centrali sunt in timpul surasului aparenti si foarte
vizibili,
personalitatile delicate au incisivii centrali gracili, fragili si stersi, si intermediarii,
constituind
majoritatea, au in timpul surasului dintii sanatosi, de aspect placut. Incisivul central
reprezinta
partea concreta a personalitatii, iar forma incisivului lateral este cea a bstracta. Astfel, un
individ mai viguros, aspru si dur, va avea incisivul lateral asemanator cu a centralului si este
dominat de acesta din urma. Cu cat individul este mai emancipat, intelectualizat, forma
incisivului lateral este mai placuta.
Forma caninului este ascutita la tineri si la persoanele viguroase, agresive; este
patrata la subiectii batrani; rotunjita la persoanele calme, intelepte sau feminine. Abraziunea
varfului are aspect concav afectand marginea distala sau numai varful caninului.
Primul premolar se aseamana cu caninul, fiind in prelungirea naturala a acestuia, si
else va armoniza cu cei sase dinti frontali.
- varsta inaintata face ca dintele sa fie mai scurt, cu marginea incizala mai groasa.
- principiul dentogenezei incadreaza dintii in forme cat mai naturale, fara limite
clare
geometrice, fara linii sau suprafete perfecte, astfel arcadele dentare nu sunt standard,
ci
individualizate.
Culoarea dintilor din zona frontala
Alegerea culorii dintilor din zona frontala reprezinta un obiectiv deosebit de
importantcare domina sau completeaza armonia formelor si a dimensiunii dintilor frontali.
Armonia culorii este dominata de:
- culoarea de baza care este galbenul la un grad de stralucire si saturatie diferit, la care se
adauga nuante reduse de cenusiu, albastru sau roz.
- stralucirea sau luminozitatea data de proportia dintre negru si albul care intra in
compozitia
culorii.

- gradul de saturatie dat de cantitatea de culoare de baza, galbenul, care intra in


compozitia
culorii finale. Este mai accentuat la nivelul coletului.
- transluciditatea caracterizeaza aspectul natural al dintilor si este prezenta la
nivelul
marginilor libere si proximale. Transluciditatea la nivelul incizal sau la colet, face dintele
mai
tanar, iar suprimarea ei la nivelul marginii incizale face ca dintele sa fie mai saturat, mai
imbatranit.
Alegerea culorii dintilor se face in conditiile unui mediu exterior care va
respectaurmatoarele conditii (dupa Lejoyeux):
- se va folosi lumina zilei in orele de luminozitate maxima. Fac exceptie
persoanele
care lucreaza in medii publice de TV si reflectoarele teatrelor pentru care se va folosi o
sursa
de lumina asemanatoare. Este necesara confectionarea a altei proteze totale cu dintii alesi
la
lumina zilei pentru activitatea lor cotidiana.
- se aseaza pacientul la 2 m in fata unei ferestre care nu este orientata spre sud,
pentru
a obtine o lumina difuza.
- se acopera hainele prea colorate cu o panza de culoare neutra, cenusie, si ne vom
feri
de culorile dominante, contrastante din jur.
- se umezeste cheia de culori.
- sa nu privim culoarea dintilor mai mult de 5-10 secunde, dupa care privirea va
aluneca pe fata pacientului, incercand sa reconstituim mintal efectul estetic.
- alegerea culorii se face pentru toti dintii frontali, uneori montati pe sablonul
deocluzie superior.
Culoarea dentara se va armoniza cu:
- Varsta: la pacientii mai in varsta dintele este mai galben, mai putin stralucitor si
transparent,
cu mici insule pigmentate si marginea incizala fara transluciditate.
- Sexul: dintii la femei sunt mai deschisi.
- Personalitatea: subiectii vigurosi au culoarea mai saturata, inchisa si pigmentata.

- Culoarea parului: pentru bruneti se vor alege dintii galbeni, pentru blonzi dintii mai
deschisi
cu marginea incizala transparenta.
- Culoarea tenului: dinti cu dominanta galbena pentru blonzi, bruni, roscati, si dinti
cu
dominanta cenusie pentru maslinii.
- Culoarea ochilor: ochilor negri le corespund dintii galbeni, ochilor albastrii dintii mai
deschi
si conturati cu cenusiu.
- Pozitia dintilor pe arcada artificiala: sunt mai deschisi daca sunt vestibularizati si par
mai
intunecati daca sunt mai retrasi si oralizati.
- Cadrul oral in care urmeaza sa se armonizeze: carnatia buzelor, culoarea tegumentelor.
- Culoarea dintilor din zona frontala este astfel: incisivul central o data ales, incisivul
lateral
are o tenta mai deschisa, caninul cea mai inchisa, iar primul premolar are culoarea la fel cu
a
incisivului central. Culoarea dintilor omologi este identica.
- Doleantele pacientului: culoarea dintilor se alege impreuna cu pacientul, acceptandu -i
doleantele justificative. Se vor folosi si fotografii vechi ce orienteaza tipul de ocluzie, forma
si
culoarea dintilor frontali.
Alegerea materialului din care sunt confectionati
Dintii artificiali din zona frontala pot fi realizati din portelan sau acrilat, dinti
carecorespund cerintelor estetice si functionale.
2. Alegerea dintilor din zona laterala
La fel ca pentru alegerea dintilor din zona frontala, urmarim urmatoarele
elemente:marimea dintilor, forma, culoarea si materialul din care se vor
confectiona. Dimensiunea dintilor laterali
Marimea dintilor se alege dupa:
- lungimea mezio-distala a celor patru dintii laterali trebuie sa se incadreze in spatiul dintre
fata distala a caninului si limita anteriora a tuberozitatii maxilare sau tuberculul piriform. Pe
aceste elemente anatomice nu se monteaza dintii artificiali. Daca creasta mandibulara
este
foarte ascendenta distal, cu grad mare de atrofie alveolara, se renunta la montarea celui de al
doilea molar inferior.

- inaltimea dintilor sau dimensiunea ocluzo-gingivala este data de distanta dintre cele
doua
creste alveolare in RC din care se scade grosimea bazei protezelor de 2 -4 mm.
inaltimea
dintilor este egala cu jumatate din aceasta distanta. Ea difera in functie de gradul de atrofie:
daca este mare dintii vor fi inalti si invers.
- latimea vestibulo-orala este proportionala cu relieful crestei edentate inferioare: o cresta
lata
dintii mai lati, creasta ingusta dintii ingusti. Ca regula generala dintii artificiali:
- vor fi mai ingusti decat cei naturali pentru a reduce presiunile asupra suportului muco-osos
si
a marii spatiul functional pentru limba.
- fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca verticala ridicata de pe linia
oblica
interna.
- fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca o linia care uneste fata meziala
a
caninului cu fata linguala a tuberculului piriform (regula lui Pound).
Culoarea dintilor posteriori
Culoarea dintilor posteriori trebuie sa fie in armonie cu cei din zona frontala.
Primulpremolar prelungeste armonios grupul frontal si are culoarea incisivului central,
culoarea celui de al doilea premolar poate fi identica cu a primului sau mai saturata.
Molarii respecta culoarea garniturii folosite. Forma dintilor laterali
Forma dintilor din zona laterala va urmarii morfologia dintilor pe care ii inlocuieste,
dar fata ocluzala reprezinta elementul esential in restaurarea arcadelor dentare
artificiale.Refacerea functiei masticatorii, a deglutitiei, refacerea ghidajului dinamic
mandibular apartine cuspizilor din zona laterala care prin relieful modelajului ocluzal
contribuie la realizarea acestor deziderate. Astfel dintii artificiali se grupeaza in:
- dinti artificiali anatoformi care au pantele cuspidiene modelate cu unghiuri de 20-30
asemanatoare dintilor naturali. Acesti dinti sunt indicati, dupa Lejoyeux, in functie de:
- factorii morfofunctionali:
- creste edentate proeminente, acoperite de fibromucoasa sanatoasa si aderenta.
- condilii mandibulari alungiti si plasati intr-o cavitate glenoida profunda.
- predominenta in cursul masticatiei a miscarilor de deschidere si inchidere simple.
- factori individuali:
- tineri.

- purtator de proteza cu dintii anatoformi.


- personalitati dominante, agresive, care din instinct de conservare doreste dintii
modelati cuspidati.
- factori reflecsi endogeni dobanditi:
- inregistrarea RC s-a facut fara dificultate, iar grafic s-a obtinut un arc gotic bine
trasat, cu un varf precis.
- inclinare importanta a traiectoriei condiliene.
- analiza pe un articulator evidentiaza creste edentate paralele intre ele si paralele
cu
planul de ocluzie, de dimensiuni aproximativ egale si cu raport interalveolar normal.
Costa recomanda utilizarea dintilor anatoforni in functie de stereotipul dinamic
demasticatie. Alegerea stereotipului individual de masticatie se determina prin:
- criterii clinice obtinute din fisa pacientului, examinarea dintilor restanti sau a
suprafetelor
ocluzale a protezelor vechi.
- criterii paraclinice de determinare a inclinarii pantei tuberculului articular. Pentru tipul
frecator valoarea pantei tuberculului articular este de 0-25, pentru tocator 40, pentru
intermediari 25-40. Se mai poate determina tipul individual de masticatie prin metode grafice
de inregistrare a miscarilor mandibulare (kinezio-mandibulo-grafia).
-dinti artificiali functionali, neanatomici nu au pante cuspidiene, ci numai santuri sub
nivelulplanului ocluzal. Apar astfel platouri orizontale ce permit o libertate mare a
mandibulei intoate sensurile, se realizeaza in acest caz o stabilitate optima a protezelor totale
si o scadere a eficientei masticatorii. Materialul din care se confectioneaza dintii artificiali
Materialul din care se confectioneaza dintii artificiali poate fi din: acrilat,
portelan,orthosit si dintii din biostabil.
- dintii artificiali din acrilat: pastreaza caracteristicile garniturii din care sunt confectionati si
dintii frontali si prezinta urmatoarele caracteristici:
- pantele cuspidiene au valoarea medie.
- acrilatul poate reda functia estetica in conditii bune, este un material
care
transmite forte masticatorii reduse pentru baza protezei, dar ocluzal se uzeaza in timp fara
sa
crape, ofera posibilitatea adaptarilor ocluzale individuale prin frezaj si lustruire, nu
sufera modificari volumetrice in timp si nu crapa, retentia in baza protezei se face prin
retentie mecanica si legatura chimica, zgomotul in timpul masticatiei datorita contactului
dinte pe dinte este redus.
Indicatia folosirii dintilor din acrilat este:
- daca spatiul dintre cele doua creste edentate este redus.
- pentru campurile protetice moi.

- daca RC s-a determinat dificil si aproximativ, fiind necesara obtinerea ei prin echilibrare
ocluzala la aplicarea protezelor finite in cavitatea orala.
- la vechii purtatori de proteze totale cu dintii artificiali din acrilat.
- dintii artificiali din portelan: redau functia estetica fidel, dar sunt dinti greu de
individualizat
ocluzal, nu produc uzura suprafetelor ocluzale in timp, sunt fragili, pot crapa, transmit
toate
fortele ocluzale, retentia cu baza acrilica a protezei este mecanica, iar zgomotul din timpul
masticatiei poate apare ascutit.
Indicatia de folosire este pentru maxilar dinti artificiali din portelan, iar
pentrumandibula dinti din acrilat de forma si culoare corespunzatoare cu cei superiori.
- dintii artificiali orthosit au in componenta lor un material compozit (isosit), in polimer de
uretan dimetacrilat, cu greutate moleculara mare ce contine 27% din greutate acid salicilic.
Dintii au o pate centrala din rasina acrilica normala si o cochilie din compozit. Rasina
acrilica
permite legatura cu baza protezei acrilice, iar compozitul asigura re zistenta si
aspectul
fizionomie al dintilor artificiali.
- dintii artificiali biostabil au in componenta un acrilat modificat prin legaturi
macromoleculare si pe lanturile secundare, cea ce-i confera materialului o structura
tridimensionala foarte rigida.
Avantajele dintilor orthosit si biostabil sunt:
- ofera o mare stabilitate a dimensiunii verticale de ocluzie si a rapoartelor dento-dentare.
- eficacitate masticatorie mare.
- absenta zgomotului la contactul dento-dentar in timpul masticatiei sau a deglutitiei.
- ofera posibilitatea de adaptare ocluzala.
- transmit fortele ocluzale mai reduse comparativ cu dintii artificiali din portelan.
- asigura igiena protetica buna si o legatura optima cu baza acrilica a protezei.
3. Obiective in realizarea arcadelor artificiale
Edentatul total protezat cu proteze totale mobile va realiza miscarile mandibulare
intimpul masticatiei preponderent verticale, desi ca dentat pacientul folosea si
miscarileorizontale. Pastrarea stereotipului de masticatie dobandit pentru miscarile
preponderent delateralitate sunt realizate numai in cazuri speciale cand la protezele vechi
sau la dentitianaturala s-au observat abraziuni importante.
in montarea dintilor artificiali trebuie sa se tina seama de modificarea raporturilor
dintrecrestele edentate datorita fenomenelor de resorbtie si atrofie osoasa, de conditiile de

stabilitate a arcadelor artificiale care sunt favorabile edentatului total la miscarile verticale de
masticatie.

Suprafetele ocluzale plane dau


cele mai mici componente de
forte orizontale si permit contact
multiplu numai in RC, iar in
miscarile
de propulsie
si
lateralitate cu greu se poate obtine
contact compensator pe partea de
balans.
Cu
cat
dintii
sunt
mai cuspidati, cu atat se im
pune
necesitatea montarii modelelor in articulator semiadaptabil sau adaptabil si realizarea
unei curburi sagitale mai mari.
Obiective privind montarea dintilor artificiali frontali superiori:
- obiectivul principal il reprezinta refacerea functiei estetice si fonetice si secundar stabilitatea
protezei in timpul masticatiei si deglutitiei.
in plan orizontal:
- forma arcadei superioare se inscrie in triada lui Nelson (forma fetei, forma arcadei,
forma
dintilor anteriori).
- fetele vestibulare si marginile incizale se inscriu in conturul valului de ocluzie.
- curbura arcadei artificiale corespunde curburii crestei edentate.
- marginea incizala a dintilor frontali se afla in afara mijlocului crestei edentate.
- cei doi incisivi centrali se monteaza de o parte si alta a papilei bunoide si distanta dintre
aceasta si fata vestibulara a incisivilor centrali este de 6-7 mm.
- varfurile cuspizilor celor doi canini si centrul papilei bunoide se afla pe aceasi linie
dreapta
in plan frontal.
in plan frontal:
- marginea incizala trebuie sa respecte nivelul planului de orientare protetica stabilit clinic
in

functie de varsta si de tipul constitutional, alegandu-se dinti patrati, triunghiulari sau


dinti
ovoizi.
- pentru dintii patrati incisivii centrali superiori vor fi plasati vertical de o parte si de alta
a
liniei mediene, coletul usor palatinizat si marginea incizala va fi plasata pe planul protetic.
- pentru dintii triunghiulari axa lor verticala va fi inclinata in sens mezio-distal 5-10, incisivii
laterali vor fi la 1-1,5 mm fata de planul ocluzal protetic, iar varful caninului va atinge planul
protetic.
- pentru dintii ovoizi inclinarea axelor lor verticale va fi de 0-5 fata de linia mediana.
- linia coletelor va fi plasta sus pentru canin, mai joasa pentru incisivul lateral si intermediara
pentru incisivii centrali.
- pentru pacientii in varsta punctele de contact vor fi transformate in suprafete de contact.
- in atrofia accentuata a crestei edentate frontale curbura crestei nu mai orienteaza
montarea
dintilor si in acest caz marginea incizala este mai inafara crestei, coletul dintilor trebuie scos
inafara suprafetei de sprijin, iar criteriul fizionomie de montare a dintilor artificiali
frontali
este dat in acest caz de armonia dento-faciala. in zona frontala se va micsora la maxim gradul
de supraocluzie, in RC frontalii nu vor fi in contact si se va insista pentru o inchidere cat mai
corecta la nivelul zonei Ah'.
Obiective privind montarea dintilor artificiali frontali inferiori:
- montarea dintilor artificiali inferiori se face in functie de montarea dintilor frontali
superiori
si vor respecta de asemenea forma arcadei inferioare.
in plan orizontal:
- marginea lor incizala se gaseste sub nivelul buzei inferioare.

- marginea lor libera se va proiecta in interiorul ariei de sprijin dintre varful crestei edentate si
limita anterioara a versantului crestei
inferioare.

in plan frontal:
- frontalii inferiori vor fi plasati cu
coletul la nivelul crestei si cu
marginea

incizala

usor

vestibularizata, formand un unghi


deschis, cu versantul vastibular al protezei, pentru a se putea insinua aici orbicularul
buzei inferioare in timpul contractiei sale, contribuind la stabilitatea si mentinerea protezei.
- incisivii centrali si laterali vor fi paraleli intre ei si cu marginea incizala situata in acelasi
plan.
- varful caninilor va fi la nivelul buzei inferioare sau la 1-1,5 mm sub ea si usor inclinati.
- in caz de progenie constitutionala sau dobandita datorita atrofiei centrifuge, cand
mandibula
este mezializata, frontalii inferiori se lingualizeaza pana in pozitia cap la cap cu frontalii
superiori.
- in caz de retrogenie frontalii inferiori nu vor fi vestibularizati, ci se va realiza o
montare
normala cu inocluzie sagitala mare.
Obiective privind montarea ocluzala frontala in plan sagital:
- realizarea functiei estetice, fonetice, de stabilitate.
- inclinarea vestibulo-orala a fetelor vestibulare a incisivilor centrali superiori este de
5,
incisivii laterali 10 , iar pentru canini 0-5 . Numai
pozitia incisivilor laterali si a caninilor compenseaza
eventualele pierderi de substanta osoasa.
- normal se realizeaza o supraocluzie (overbite) minima de 1-2 mm. Ea poate fi mai mare
in caz de modificari fonetice grave la emiterea consoanelor V,F,S, dar se realizeaza
compensator,
pentru o mai buna stabilitate a protezelor, un grad de inocluzie sagitala.
- inocluzia sagitala se recomanda daca:
- determinarea cu greutate si imprecis a RC.
- montarea dintilor artificiali se face pe un
ocluzor.

Miscarile de propulsie si lateralitate se vor echilibra in


cavitateaorala.
- creasta edentata in regiunea frontala este acoperita de o fibromucoasa
cu rezilienta mare. Inocluzia sagitala realizata in acest caz elimina presiunile masticatorii
din
aceasta
zona.

dintii artificiali au modelajul ocluzal bine


reliefat. in caz de modelaj ocluzal redus care va suferii in
timp
abraziunea datorita masticatiei, face ca mandibula sa efectueze
miscari in toate sensurile, sa se pozitioneze patologic mai anterior fata de RC in deglutitie, sa
pastreze aceasta pozitie patologica cu repercursiuni asupra eficientei masticatorii,
fizionomiei si stabilitatii protezelor.
- gradul de inocluzie (overjet) este de 2-3 mm.
- ocluzia cap la cap se indica pentru refacerea fizionomica initiala sau in caz de progenie.
Ea
este contraindicata pentru protezele totale deoarece:
- determina presiuni permanente asupra zonei frontale unde dintii
artificiali
sunt montati inafara crestei edentate si in acest fel apare instabilitatea protezelor.
- determina presiuni suplimentare si permanente asupra intregului
camp
protetic ce va grabii ritmul de resorbtie si atrofie osoasa.

- ocluzia frontala inversa se realizeaza in cazurile unei progenii foarte accentuate. Daca
progenia permite, este recomandabila montarea dintilor artificiali in pozitia cap la cap.
Obtinerea artificiilor disfizionomice
Pentru redarea unei cat mai bune individualizari prin obtinerea functiei estetice,
pentruredarea surasului si aspectului sau cat mai natural, se recurge la montarea unor dinti
din zona frontala superioara care sa accentueze temperamentul, tipul constitutional,
personalitatea individuala, sexul si varsta edentatului total. Toate acestea vor fi realizate
urmarind: fotografiile, modelele vechi de studiu, vechile proteze, doleantele pacientului.
Astfel:
- deplasarea unui incisiv central superior spre vestibular si scoaterea lui usoara din arcul
dentar, accentuiaza expresia de forta, de activitate si de vigoare.
- daca intre cei doi incisivi centrali se realizeaza un unghi pe linia mediana,
intre muchiile
meziale spre vestibular, se subliniaza un temperament indraznet. Daca unghiul este
indreptat
catre palatinal, iar marginile distale sunt vestibularizate, se subliniaza un caracter
obtinant,
chiar indaratnic.
- coborarea celor doi incisivi centrali superiori fata de planul protetic, imprima o nota vesela
si
simpatica.
- realizarea unei incongruente dentare prin incalecarea incisivilor centrali de catre incisivii
laterali, sau rotirea lor mezio-vestibulara da caracterul de feminitate.
- incisivii laterali marcheaza partea cea mai sensibila si mai subtila a personalitatii. Ei trebuie
sa fie in concordanta cu incisivii centrali.
- caninii prin pozitia, culoarea sau forma lor accentuiaza caracterul de forta, delicatete, varsta,
viriditate sau de feminitate. Rotatia disto-vestibulara da caracter de forta si agresivitate.
- montarea dintilor asimetric fata de linia mediana.
- anomaliile dentare nu trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade.
- diastemele si tremele realizeaza un aspect disgratios.
- curbura incizala este mai accentuata la femei si aproape in linie dreapta la barbati.
- obtinerea de pete cromatice pe suprafata vestibulara a centralilor.
Obiective privind montarea dintilor artificiali laterali:

Obiectivele principale care stau la baza montarii dintilor laterali sunt legate
derefacerea functiei masticatorii si a deglutitiei si realizarea unei stabilitati statice si
dinamice a protezelor totale in timpul functiilor SDM.
- realizarea functiei masticatorii si a deglutitiei:
- se obtine printr-un modelaj ocluzal corespunzator, cu reliefuri cuspidiene, creste si
fosete
ocluzale.
- contact maxim intre arcadele dentare in RC si la o dimensiune verticala de ocluzie optima.
- contact multiplu in miscarile excentrice de masticatie ale mandibulei.
- realizarea stabilitatii statice:
- montarea dintilor laterali pe creasta.
- latimea vestibulo-orala a dintilor laterali sa nu fie niciodata mai mare decat latimea crestei.

- santul mezio-distal al dintilor inferiori sa coincida cu mijlocul suprafetelor de sprijin


mandibulare si cu mijlocul crestei.
.
- sa nu se monteze niciodata dintii pe tuberozitatea
maxilara sau pe tuberculul piriform.
- sa nu se monteze dinti pe creste edentate pe portiuni net
ascendente distal.
- inclinarea dintilor pe arcada se face astfel incat axul mare
al dintilor sa se gaseasca fie in axul liniei interalveolare, fie
paralel cu ea.

- suprafata ocluzala a dintilor inferiori trebuie sa fie


paralela cu varful crestei mandibulare, deci in concordanta
cu curba sagitala de compensatie a arcadelor dentare.
- pantele cuspidiene sa aiba o valoare medie de 20-30 si
cuspizi mai putin inalti.
- planul de ocluzie se va apropia de suprafata de sprijin cea mai
deficitara pentru a diminua efectul de basculare al protezelor (de
obicei mai aproape de creasta mandibulara) pentru ca fortele de
masticatie orizontale sa fie cat mai aproape de suprafata de sprijin.
- realizarea de contacte multiple in RC.
- realizarea stabilitatii dinamice:
- in miscarea de propulsie a mandibulei sa se permita realizarea de cel putin un
contact
interdentar frontal si doua contacte bilaterale la nivelul molarilor. Aceasta se poate
obtine
datorita raportului optim care trebuie realizat intre curba sagitala de compensatie, gradul de
supraocluzie frontala, curba sagitala a crestei mandibulare, inaltimea cuspizilor.
- in miscarea de lateralitate sa existe pe partea activa contacte interdentare intre cuspizii
de
acelasi fel (vestibulari superiori cu vestibulari inferiori si palatinali superiori cu orali
inferiori),
iar pe partea de balans sau inactiva, sa existe contact intre cuspizii palatinali superiori
cu
cuspizii vestibulari inferiori.
-plasarea arcadelor artificiale si a bazelor protezei in zona neutrala:
- montarea dintilor inferiori dupa regula lui Pound, cuspizii linguali ai dintilor inferiori sa
nu
depaseasca o linie care pornind de pe fata meziala a caninului inferior, atinge

marginea
linguala a tuberculului piriform.
- realizarea versantelor orale ale bazelor protezelor maxilare si mandibulare concave pentru
a
menaja spatiul functional al limbii.
- realizarea versantelor vestibulare ale bazelor protezelor usor convexe, asemanatoare
proceselor alveolare.
- realizarea unui unghi diedru intre fata vestibulara a incisivilor inferiori si fata vestibulara a
bazei protezei inferioare pentru a permite insertia orbicularului buzei inferioare.
- grosimea marginilor protezelor sa fie in concordanta cu latimea fundurilor de sac.
4. Obiective in realizarea gingiei artificiale
Gingia artificiala trebuie sa reproduca cat mai fidel gingia naturala pe care
oinlocuieste. De acea ea trebuie sa restabileasca:
- morfologic pierderile de substanta alveolara.
- sa refaca partial functiile pierdute de SDM prin edentatie: functia fonetica, estetica.
- sa participe la stabilitatea statica si dinamica a protezei in timpul functiilor.
refacerea morfologica a osului alveolar:
- fenomenele de resorbtie si atrofie osoasa modifica forma si volumul fiecarei arcade
alveolare. Aceasta determina o modificare de functie si volum a organelor
periferice
musculare, ligamentare si glandulare cu afectare patologica fata de situatia lor
initiala
fiziologica. Muschii limbii se hipertrofiaza, muschii chingii orbiculo-buccinatorii se
dezvolta
si participa la actul deglutitiei, in aceasta etapa datorita efectului diapneuzic, toate tesuturile
celulare si conjunctive subiacente mucoasei orale invadeaza spatiul ocupat anterior
de
arcadele dento-alveolare, glandele salivare se dilata si herniaza in cavitatea orala.
Restabilirea
artificiala a arcadelor dento-alveolare si a gingiei artificiale dirijeaza organele periferice
spre
pozitiile lor initiale, iar prin contentia lor se restabileste rolul morfologic si fiziologic al lor.
refacerea biologica a osului alveolar: gingia artificiala stimuleaza prin presiunea
transmisaosului alveolar osteogeneza si organizarea fiziologica a trabeculelor
osoase. refacerea functiei estetice:
- volumul gingiei artificiale trebuie sa redea conturul cel mai armonios al fetei
bolnavului
edentat, sa reduca ridurile si santurile periorale si perinasale, sa regleze pozitia si

tonicitatea
orbicularului sau a muschilor mimicii: canini, zigomatici, rizorius, buccinatori,
triunghiulari,
patratul barbiei.
- modelarea grosimii gingiei artificiale se realizeaza in functie de gradul de resorbtie osoasa
al
crestelor edentate. Astfel pentru maxilar resorbtia este centripeta cu exceptia suprafetelor de
insertie a blidelor laterale si a trenului median unde grosimea protezei se reduce la minim
pentru a nu deforma filtrul nasal, sau este mai groasa la nivelul boselor canine pentru a ridica
corespunzator comisurile cazute.
- in plan sagital gingia artificiala formeaza un unghi cu incisivii, unghi care trebuie
respectat
pentru a asigura buzei superioare forma, grosimea, lungimea si refacerea rosului buzelor.
- zona marginala a protezei este in relatie directa cu zona de reflexie a mucoasei pasiv
mobile
delimitata prin amprenta functionala si a carei grosime este realizata prin indigiurea de catre
tehnicean a amprentei functionale.
- zona intermediara sau mijlocie a versatului vestibular trebuie sa fie convexa fara excese,
de
grosime corespunzatoare, iar aici vor fi modelate reliefurile radiculare.
- zona inferioara a gingiei artificiale vine in contact cu dintii artificiali si este cea mai vizibila.
Relieful mucoasei artificiale si al papilelor interdentare este modificat o data cu varsta,
papilele de la forma de unghi ascutit la tineri, devin rotunjite, se reduc progresiv, devine mai
edematiata si mai neteda, dar ramane convexa fata de un unghi de 45. Ea trebuie sa
se
termine la punctul de contact interdentar pentru a evita depozitele de alimente sau de tartru.
- culoarea gingiei artificiale poate fi aleasa cu ajutorul unei chei speciale de culori pentru
a
reproduce variatiile de nuanta ale gingiei naturale. Se recomanda o culoarea mai inchisa la
sexul masculin decat la cel feminin, in armonie cu mucoasele inconjuratoare, este
mai
deschisa deasupra coletului dintilor imitand tensiunea tesuturilor de la nivelul radacinii, este
mai inchisa la nivelul santurilor interradiculare, la nivelul frenurilor si a liniei de reflexie
a
mucoasei. Pot fi realizate o serie de striatiuni rosii ce dau un aspect cat m ai natural gingiei
artificiale. Persoanele palide si plapande vor avea gingia artificiala colorata mai deschis
fata
de persoanele sanguine a carei gingie va avea culoarea de rosu mai aprins.
refacerea functiei fonetice:
- alaturi de dintii artificiali care au rolul cel mai important in realizarea functiei fonetice,
grosimea normala a bazei protezei si modelajul corespunzator contribuie la
imbunatatirea

functiei fonetice. Astfel grosimea mare retroincisiva superioara si modelarea accentuata a


rugilor palatine, realizeaza zone de interferenta fonetica pentru fonemele linguo-palatinele sau
linguo-dentale. O grosime mai mare a rebordului alveolar lingual realizeaza un scut pentru
limba iar fonema s' devine alterata. Daca grosimea este foarte redusa la acest nivel, coloana
de aer care trece este mai mare si transforma s'-ul in s'. Landa a demonstrat ca o grosime
mai mare in zonele laterale ale boltii palatine altereaza emiterea sunetelor se' si je'.
refacerea stabilitatii statice si dinamice a protezelor:
- se realizeaza printr-o grosime uniforma si corespunzatoare a bazelor protezelor care sa nusi
modifice centrul de rotatie si printr-o repartizare uniforma a presiunilor masticatorii pe
suprafata campului protetic.
5. Tehnici de montare a dintilor artificiali dupa conceptia ocluziei bilateral echilibrate
Tehnica de montare Gysi
Tehnica de montare dupa Gysi foloseste postulatul mecanogeometric al
autorului,elaborat initial pentru dentitia naturala, dar care se indica edentatului total
bimaxilar protezat sau edentatului unimaxilar protezat chiar daca pe hemiarcada opusa exista
dintii naturali sau o protezare conjuncta. Conceptia mecanogeometrica si montarea dintilor
se bazeaza pe:
- realizarea contactului maxim intre arcadele artificiale in intercuspidare maxima.
- realizarea in miscarea de propulsie si lateralitate a contactului tripodal. in miscarea de
propulsie ghidajul se realizeaza anterior prin mai multe puncte si rolul important
in
stabilitatea protezelor ii revine curbei sagitale de compensatie care permite pastrarea
contactelor in zona anterioara prin unul sau mai multe puncte si aparitia contactelor simetrice
in zonele laterale intre versantele meziale ale cuspizilor inferiori si versantele distale
ale
cuspizilor superiori (fatetele de propulsie). in miscarea de lateralitate ghidajul miscarii
se
realizeaza prin dinti din zona frontala si laterala incat pe partea activa miscarea este condusa
de pantele cuspizilor de ghidaj ai cuspizilor vestibulari ai dintilor maxilari si cuspizii
linguali
ai dintilor mandibulari, pana in pozitia cap la cap a cuspizilor de acelasi fel. Contactul tripodal
se realizeaza pe partea activa, in zona anterioara si pe partea inactiva intre cuspizii palatinali
maxilari si cuspizii vestibulari mandibulari. in miscarea de lateralitate pentru
realizareacontactului tripodal, rolul important ii revine curbei transversale de compensatie.
- utilizarea pentru montarea dintilor artificiali a unui articulator adaptabil sau semiadaptabil.
- dintele artificial trebuie sa fie o reproducere fidela a morfologiei dintelui natural pe care1
inlocuieste.

Pentru montarea dintilor, Gysi foloseste dintii anatoformi cu pantele


cuspidienecuprinse intre 20 s 40.

Montarea
normala
este
data
de
axele interalveolare in RC a crestelor edentate care
trebuie sa fie in dreptul incisivilor verticala, iar in
dreptul molarului prim, axele interalveolare paralele
sau convergente spre superior in unghi de 0-15 cu
axul vertical sau axele interalveolare fac cu planul
orizontal de orientare un unghi supero-intern de
80-90. Montarea dintilor laterali se face cu ajutorul
unei rigle speciale imaginata de autor raportata la
axeleinteralveolare ce masoara distanta dintre
crestele alveolare si inclinarea axei interalveolare
fata de verticala.
Fiecare dinte articuleaza doi antagonist
i
formand unitati de masticatie, cu exceptia incisivului central inferior si ultimul molar
superiorcare articuleaza cu un singur antagonist. in zona laterala se realizeaza
corespondentaintercuspidarii maxime cu RC. in sens transversal, vestibulo-oral, dintii
superiori depasescvestibular dintii inferiori cu o jumatate de cuspid.
Respectarea regulilor de montare a dintilor artificiali duce Ia realizarea curbei
sagitale de ocluzie Spee cu rol in miscarea de propulsie si a curbei transversale de ocluzie
Wilson, curol in miscarea de lateralitate. Pentru miscarea de propulsie se realizeaza un raport
optim intre gradul de supraocluzie frontala, curba sagitala de ocluzie si inaltimea cuspizilor.
Se incepe cu montarea dintilor artificiali superiori din zonal laterala in raport cu
valulocluzal inferior. in plan sagital suprafata ocluzala a dintilor laterali superiori trebuie sa
fieparalela cu profilul, varful, crestei edentate inferioare trasata pe modelul inferior
simaterializata, gravata si pe valul sablonului inferior. Toti cuspizii palatinali ai dintilor
laterali superiori vor fi in contact sau se vor proiecta pe aceasta linie a varfului crestei
inferioare, linie de orientare a crestei.
- primul premolar superior se monteaza tinand cont de valoarea lui estetica si cu
contact
bicuspidian cu planul protetic. Se recomanda o mica diastema intre canin si primul premolar.

Uneori din motive estetice sau in edentatii cu creste edentate reduse, mici, se poate suprima
primul premolar.
- al doulea premolar superior va fi cu contactul bicuspidian pe planul proteitc. in plan
sagital,
axele celor doi premolari trebuie sa fie perpendiculare pe suprafata ocluzala a bordurii
inferioare.
- primul molar superior va avea numai cuspidul mezio-palatin in contact cu linia de orientare
a
crestei. Fata ocluzala este inclinata inapoi si in sus, formand cu planul ocluzal un unghi de 6.
- al doilea molar superior se monteaza cu fata ocluzala in prelungirea primului molar
superior,
cuspizii nu au contact cu planul de ocluzie, dar cuspidul mezio-palatin trebuie sa se proiecteze
pe linia de orientare a crestei.
Montarea dintilor laterali inferiori:
- primul molar inferior reprezinta cheia montarii dintilor artificiali. Astfel cuspidul meziopalatin al primului molar superior trebuie sa se angreneze profund in foseta centrala
a
molarului inferior pentru a realiza o ocluzie corecta. Creasta transversala a cuspidului meziovestibular al primului molar superior se va pozitiona in acest caz in santul vestibular
anterior
al primului molar inferior. Cuspidul median vestibular al primului molar inferior
se
angreneaza cu foseta triunghiulara delimitata pe primul molar superior de cuspidul
meziovestibular si puntea de smalt care transverseaza dintele in diagonala. Depasirea transversala
intre primul molar superior care-1 circumscrie si primul molar inferior trebuie sa fie de cel
putin 1 mm.
Se monteaza ambii molari primi inferiori si in articulator se realizeaza miscarea
depropulsie si lateralitate. In propulsie trebuie sa existe un contact permanent intre
versantele meziale inferioare si versantele distale superioare. in miscarea de lateralitate pe
partea activa trebuie sa existe un contact simultan bicuspidian a cuspizilor de acelasi fel si
echilibrat de partea opusa printr-o alunecare intre versantul vestibular al cuspidului palatin
superior si versantul lingual al cuspidului vestibular inferior. Un contact bicuspidian trebuie
sa fie regula partii active.
in caz de prognatism inferior se monteaza primul molar inferior in pozitie mezializata,
iar in caz de retrognatism inferior in pozitie distalizata.
- al doilea premolar inferior are axa mare perpendiculara pe planul de ocluzie, iar cuspidul
sau
vestibular este situat exact intre cei doi premolari superiori. Fata meziala si distala
a
cuspidului vestibular se plaseaza in santul intercuspidian al antagonistilor si fateta sa distala se
articuleaza cu cuspidul palatin al celui de al doilea premolar superior.

- al doilea molar inferior va avea fata ocluzala in contact cu antagonistul sau, creasta sa
meziovestibulara articulandu-se cu unghiul format de intalnirea fatetelor de propulsie
distovestibulara si disto-palatina ale primului molar superior. Axa sa principala este inclinata de
jos
in sus si din posterior spre anterior in urma accentuarii curbei de compensatie sagitale.
Se verifica pe articulator miscarile de propulsie si lateralitate care trebuie sa
respecteregulile cunoscute.
- primul premolar inferior se monteaza dupa montarea dintilor frontali si laterali, in functie
de
vecini si antagonisti. Suprimarea lui este recomandata in cazurile de retrognatism mandibular.
Montarea dintilor frontali
Se vor respecta regulile generale de montare cu individualizarea lor daca este cazul
laproba machetelor in cavitatea orala.
- fetele vestibulare ale dintilor trebuie sa se inscrie in curba vestibulara a sablonului.
Din
considerente fizionomice, dintii frontali superior pot fi montati inafara crestei edentate.
- marginea incizala a frontalilor superiori sa corespunda planului de orientare protetica.
- incisivii inferiori au axele verticale paralele, marginile incizale cu 1 -2 mm sub nivelul
marginii buzei inferioare, au marginea incizala inclinata usor vestibular, dar fara sa iasa in
afara perimetrului de sprijin oferit de creasta edentata.
- realizarea unei supraocluzii frontale de 1-2 mm cu o usoara inocluzie sagitala.
Montarea inversa
Montarea inversa este indicata daca axele interalveolare au in RC o inclinare mai
marede 20-30 sau axa interalveolara face cu planul orizontal de orientare un unghi mai mic de
80. Ea poate fi ocluzie inversa unilaterala, bilaterala sau totala daca ocluzia se realizeaza
invers si la nivelul frontalilor. Pentru ca dintii artificiali sa fie montati pe mijlocul crestei
edentate, cuspizii vestibulari ai dintilor laterali inferiori se monteaza inafara cuspizilor
vestibulari superiori. Montarea ocluziei inverse se poate realiza in trei modalitati:
- dintii laterali superiori dreapta se monteaza pe partea stanga inferioara si invers. Se suprima
primul premolar superior care nu mai are loc pe arcada. Se inverseaza si curba transversala
de
ocluzie, iar pentru montarea in articulator, platoul incizal se regleaza la 12.
- dintii laterali superiori din dreapta se monteaza inferior in dreapta, cei superiori stanga
se
monteaza inferior stanga. Dintii inferiori se monteaza superior in aceeasi parte.
- dintii laterali inferiori se monteaza pe cadranul lor, dar in ocluzie inversa in care cuspizii
vestibulari inferiori vin inafara cuspizilor vestibulari superiori.
Ocluzia distalizata

Ocluzia distalizata este indicata la pacientii care au avut o anomalie dento-maxilara


de clasa a Ii-a Angle, prognatia maxilara, cu o subdesvoltare a mandibulei, diminuarea
etajului inferior al fetei, o supraocluzie mare si o inocluzie sagitala mare. Se monteaza dintii
artificiali in zona frontala dupa criteriile estetice realizand o supraocluzie mare cu o
inocluzie sagitala corespunzatoare. in zona laterala primul molar inferior se monteaza
distalizat sau se suprima premolarul doi inferior iar molarul prim inferior se monteaza
normal. Ocluzia mezializata
Ocluzia mezializata este indicata in anomaliile dento-maxilare de clasa a IlI-a
Angle,in progenie. In zona frontala dintii artificiali se monteaza in pozitie cap la cap, iar
molarul unu inferior in raport mezializat sau normal pentru care se creiaza un spatiu de
compensare intre primul premolar si canin.
Tehnica Pedro Saizar
Tehnica lui P. Saizar este simpla si rapida, fiind folosita frecvent in laboratoarele
detehnica dentara. Pentru montarea dintilor artificiali autorul foloseste o placuta de ocluzie
care-i poarta numele, confectionata din metal cu grosimea de 1 mm in forma de U' sau
semicerc care se monteaza pe bordura de ocluzie inferioara in prealabil ramolita uniform pe
care o circumscrie. in functie de suprafata ocluzala a sablonului superior care ramane fixa
si nedeformabila, se pozitioneaza placuta ocluzala inferior ce va prelua nivelul si
orientarea planului de ocluzie. Fixata placuta pe valul inferior va prelua de pe sablonul
superior curbura vestibulara, linia mediana, linia caninilor. Sablonul superior se indeparteaza
de pe model si in raport de placuta ocluzala se monteaza dintii superiori dupa regulile lui
Gysi. Dupa montarea dintilor arcadei superioare se indeparteaza sablonul inferior si se
monteaza dintii arcadei inferioare.
Tehnica de montare Hanau
Tehnica de montare Hanau foloseste dintii artificiali anatoformi care se monteaza tinand
cont de armonia existenta intre urmatorii cinci factori, quint'-ul lui Hanau:
- inclinarea pantei condiliene.
- marimea curbei de compensatie Spee.
- inclinarea planului protetic de orientare in raport cu orizontala articulatorului.

Realizarea acestui echilibru se traduce prin formula:


traiectoria condiliana x traiectorie incisiva
Echilibru = ---------------------------------------------------------------curba de compensatie x inclinare plan de ocluzie x inaltimea cuspidiana
traiectoria condiliana + traiectoria incisiva
inaltimea cuspidiana = --------------------------------------------------2
Aceasta armonie se realizeaza respectand zece legi definite de autor:
1. o crestere a inclinatiei traiectoriei condiliene se traduce printr-o accentuare a profunzimii
curbei de compensatie.
2. o marire a inclinatiei traiectoriei condiliene se traduce printr-o crestere a inclinatiei
planului
protetic.
3. o crestere a inclinatiei traiectoriei condiliene se traduce printr-o diminuare a
traiectoriei
incisive.
4. o crestere a traiectoriei condiliene se traduce printr-o crestere a inaltimii cuspidiene in
mod
progresiv, pe masura ce dintii sunt situati mai posterior.
5. o accentuare a adancimii curbei de compensatie se traduce printr-o reducere a
inclinatiei
planului de orientare protetic.
6. o accentuare a profunzimii curbei de compensatie se traduce printr-o crestere a
traiectoriei
incisive.
7. o crestere a inclinatiei planului de orientare protetic se traduce printr-o reducere a
inaltimii
cuspidiene in mod progresiv dinspre anterior spre posterior.
8. o crestere a inclinatiei planului de orientare protetic se traduce printr-o crestere a
inclinatiei
traiectoriei incisive.
9. o crestere a inclinatiei planului de orientare protetic se traduce printr-o reducere a
inaltimii
cuspizilor in mod egal.

10. o crestere a inclinatiei traiectoriei incisive se traduce printr-o crestere a inaltimii cuspizilor
in mod progresiv dinspre posterior spre anterior.
Tehnica de montare helicoidala a lui Ackerman
Teoria lui Ackerman conform careia exista vin principiu ocluzo-articular
fundamentalechilibrat si acesta este principiul helicoidal natural, caracterizat prin viduri de
articulatie',apartine dentitiei naturale care prin atritie si abraziune realizeaza forma helicoidala
a arcadelor dentare. Aceasta forma ii permite un echilibru ocluzal perfect, o glisare a
mandibulei cu contacte multiple in miscarile de lateralitate sau propulsie. Helicoidul se
realizeaza dupa un ax sagital care se caracterizeaza printr-o orientare vestibulara a marginilor
incizale ale incisivilor si caninilor inferiori si o orientare spre lingual a fetelor ocluzale ale
premolarilor si molarilor inferiori. Schimbarea pasului de torsiune helicoidal se realizeaza la
nivelul molarului de sase ani cand ariile ocluzale distale se orienteaza spre vestibular, iar
ariile meziale se orienteaza spre lingual.
Indicatiile acestui tip de montare se realizeaza cu dinti anatoformi si se face in caz de:
- asimetrie sau supraocluzie incisiva severa.
- in retrognatism inferior care nu permite balansarea generalizata in miscarile mandibulare.
- in cazurile in care modelul ocluzal precedent natural sau artificial a avut orientare
helicoidala
a suprafetelor ocluzale.
Tehnica de montare a lui Sears
Autorul porneste de la postulatul conform caruia dintii artificiali nu sunt
implantatiin maxilar ca la dintii naturali, natura nestabilind niciodata o arcada dentara pe o
suprafatamucoasa'. Dintii artificiali recomandati de Sears sunt elemente cu o functie
unica, fiindmontati ca un ansamblu de unitati functionale, numite unitati ocluzale. Ele
sunt unitatiocluzale incisive, unitati ocluzale triturante, unitati ocluzale echilibrante si unitati
subocluzale. Garniturile de dinti au suprafetele ocluzale plane care sa asigure stabilitatea
protezei iar pentru a realiza masticatia si functia de triturare exista modelate ocluzal creste si
fosete.
Indicatiile acestui tip de montare este pentru urmatoarele situatii clinice:
- pentru persoane in varsta pentru care miscarile de masticatie se reduc la simple
socuri
verticale fara miscare de lateralitate.
- edentatii cu creste alveolare foarte resorbite, acoperite de o fibromucoasa groasa, flasca,
incapabila sa primeasca forte masticatorii de componenta orizontala si se perigliteaza in
acest
caz stabilitatea protezei.
- cavitati glenoide plate, cu condilul mandibular aplatizat.

- pante condiliene mai mici de 10 .


- mari dificultati in realizarea si determinarea RC, pacient ce prezinta mai multe pozitii de
ocluzii intermediare.
- la inregistrarea grafica, arcul gotic este nedefinit, varful lui fara contur exact, cu
zone
imprecise.
- axele interalveolare foarte inclinate cu retrognatism inferior.
- pacient care a avut anterior aceasta montare la vechile proteze.
Garniturile de dinti sunt:
- unitatile ocluzale incisive ce servesc la taierea alimentelor si ajung in contact numai
in
propulsie. Ele vor fi montate primele in concordanta cu realizarea cerintelor estetice. Unitatile
ocluzale superioare se vor monta in afara crestelor iar cele inferioare vor fi plasate in aria de
sprijin. Montarea se verifica prin teste fonetice labio-dentare fe', ve'.
- unitati ocluzale triturante au numai rolul de a faramita alimentele si pentru aceasta
prezinta
suprafata ocluzala impartita intr-o jumatate orala perfect plana si o jumatate vestibulara cu
creste si fosete. Ele sunt determinate de forma, dimensiunea, natura si valoarea suportului
osos. Unitatile ocluzale inferioare sunt montate primele in functie de creasta cea mai
deficitara
cand platforma trituranta este mai redusa.
- unitatile ocluzale echilibrante au suprafetele a caror morfologie si functie sunt in armonie
cu
traiectoriile condiliene. Ele au rolul de a contrabalansa fortele orizontale dezechilibrante care
apar in miscarile de propulsie si lateralitate mandibulara. Se disting unitati ocluzale
echilibrante de propulsie si unitati ocluzale echilibrante de lateralitate.
- unitati subocluzale sunt suprafete ocluzale opuse constituite din jumatatea vestibulara
a
fetelor ocluzale ale dintilor laterali si intra in contact in RC. Au rolul unei simple completari
estetice pentru contururile vestibulare ale dintilor.
6. Tehnici de montare a dintilor artificiali dupa conceptia ocluziei unilateral echilibrate
Desi aceasta conceptie de realizare a arcadelor artificiale este foarte putin realizata
laedentatul total protezat, ea se bazeaza pe observatia clinica conform careia in
timpulmasticatiei intre arcadele dentare artificiale se interpune bolul alimentar care
impiedecacontactul tripodal, cea ce va duce la instabilitatea protezelor pe campul protetic.
Lipsa bolului alimentar poate realiza echilibrul static si dinamic conform teoriei bilateral
echilibrate a lui Gysi pentru protezele totale.

in ocluzia naturala stereotipul dinamic de masticatie este creat pentru ocluzia


unilateral echilibrata, contactele dentare ce apartin ocluziei bilateral echilibrate fiind deosebit
de nocive pentru ATM si tesuturile de sprijin din zonele inactive.
Schultz si Pound propun realizarea pentru edentatul total a arcadelor artificiale
peprincipiul ocluziei unilateral echilibrate. Ea este recomandata in urmatoarele situatii:
- daca reflexele ocluziei unilateral echilibrate sunt bine pastrate pentru ca edentatia totala sa
instalat brusc dupa extractii multiple.
- pentru campuri protetice edentate total foarte favorabile.
- daca pacientul reclama o neadaptare la ocluzia bilateral echilibrata.

S-ar putea să vă placă și