Amprenta în edentaţia parţială

în cadrul tratamentului cu
proteze mobile
Amprentarea în edentaţia parţială

 Materiale de amprenta
 Linguri utilizate
 Tipuri de amprente
 Tehnici de amprentare
Materiale de amprenta

 Materiale rigide (gipsul)

 Materiale semirigide
 Materiale elastice
Materialele de amprenta semirigide

 Materiale termoplastice (Kerr Stents)

Individualizarea lingurilor standard
Completarea lingurilor individuale
Realizarea valului de ocluzie
În amprentarea compresivă a tuberculului
piriform
Completarea şeilor protezelor în vederea
amprentării şi a refacerii acestora
Materiale de amprentă semirigide

 Materiale bucoplastice (ceruri)

Amprentarea compresivă la mandibulă în

edentaţii de clasa I şi II
Amprenta în vederea rebazării sau refacerii
şeilor protezelor
Materiale de amprenta semirigide

 Pastele de eugenat de zinc

Amprentarea funcţională compresivă în

edentaţiile de clasa I şi II
Înregistrarea RIM
Amprenta în vederea rebazării sau refacerii
şeilor protezelor
Materialele de amprentă elastice

 Hidrocoloizii reversibili şi ireversibili

 Elastomerii de sinteză
Siliconi
Polisulfide
Polieterii
Hidrocoloizii

 Reversibili
Pe baza de agar-agar
Necesită linguri speciale
Modelul trebuie turnat imediat
Fidelitate bună
Utilizare frecventă în laboratoarele de
tehnică dentară (modelul duplicat)
Timpii obţinerii modelului duplicat sunt:

modelul de lucru este introdus în

conformator după ce a fost
deretentivizat, gravat şi izolat;

se aplică capacul
conformatorului;
se toarnă materialul duplicator până se umple conformatorul;
se îndepărtează modelul de lucru din conformator obţinându-se astfel
un tipar;
se prepară masa de ambalat care se introduce prin vibrare pentru a
elimina bulele de aer;
modelul este degajat din amprentă prin secţionarea acesteia, apoi
soclul este prelucrat şi se obţine astfel un model duplicat;
Hidrocoloizi

 Ireversibili – alginate
Uşor de preparat, folosit şi manipulat în
tehnica amprentării
Utilizează linguri standard, clasice, prevăzute
cu sisteme de retenţii
Modelul trebuie turnat imediat-max.15-20 min
Amprenta ptr model documentar, amprentă
preliminară, dinţi antagonişti
Amprenta cu alginate
Elastomeri de sinteză

 Siliconii – polisiloxani (condensare) şi

polivinilsiloxani (adiţie)
 Siliconii de condensare
Consistenţe diferite – chitos, mediu, fluid, foarte fluid
Au stabilitate dimensională în timp
Se pot turna mai multe modele
Elastomeri de sinteza

 Siliconii de adiţie
Mai stabile volumetric
Mai fidele
Mai uşor de preparat
Elasticitate mai mare
Mai scumpe
Nu permit modificarea timpului de priză
Elastomeri de sinteza

 Polisulfide - thiocauciucuri
Elasticitate bună
Amprentele se pot corecta
Modelele trebuie turnate în câteva ore
Timp de priză lung
Nu au stabilitate dimensională bună
Miros neplăcut
Caz clinic
Caz clinic
Elastomeri de sinteza

 Polieterii
Timp de priză scurt
Cele mai stabile dimensional
Devin rigide după priză
Stabiltate dimensională foarte bună
Nu sunt indicate pentru câmpurile protetice
foarte retentive
Se utilizează numai în linguri individuale
Utilizarea elastomerilor de sinteză în
edentatia parţială

 Elastomerii de consistenţă chitoasă:

Linguri standard
Amprente de spalare
Amprenta pt scheletul metalic
Amprenta preliminară
Model pentru lingura individuală
Utilizarea elastomerilor de sinteza in
edentatia partiala

 Elastomeri de consistenţă medie:

Amprenta funcţională
Necesită linguri individuale
Amprente pentru rebazare în tehnica
indirectă
Utilizarea elastomerilor de sinteză în
edentatia parţială

 Elastomerii de consistenţă fluidă:

Tehnica de spălare timpul II
Amprenta în dublu amestec într-un singur
timp
Amprenta funcţională
Amprenta în vederea rebazării sau căptuşirii
Amprenta câmpului Amprenta arcadei
protetic antagoniste
Linguri utilizate în amprentarea
edentaţiei parţiale

 Linguri standard
 Linguri individualizate
 Linguri individuale
Linguri standard

 Să fie rigide
 Să fie prevăzute cu retenţii
 Să cuprindă tot câmpul protetic
 Să fie cât mai aproape de mărimea şi forma
maxilarelor
 Să existe între lingură şi câmpul protetic un
spaţiu de 3-5 mm
 Linguri metalice (oţel, aluminiu), de plastic,
speciale (cu sistem de răcire)
Linguri standard

 Amprente documentare
 Amprente preliminare
 Amprenta dinţilor antagonişti
 Amprente funcţionale:
Proteze parţiale acrilice maxilare în funcţie
de câmpul protetic
Realizarea scheletului metalic (wash-technic)
Linguri standard individualizate

 Sunt linguri standard retuşate pentru o mai

bună adaptare pe câmpul protetic:
Prelungită cu Stents marginal sau distal
Pentru o boltă palatină adâncă
Scurtate prin prelucrare cu pietre, discuri
Configurarea de retenţii suplimentare
Linguri individuale

 Materiale acrilice
 Se pot adapta mult mai bine pe câmpul protetic
 Grosimea materialului de amprentă este
corespunzătoare şi uniformă
 Volum mai mic, utilizare mai facilă
 Se pot face cu uşurinţă mişcări funcţionale
 Se pot corecta
 Au sistem de retenţie corespunzător
Tipuri de amprente

 Amprenta documentara
 Amprenta preliminară
 Amprenta funcţională sau definitivă
 Amprenta finală
Amprenta funcţională în edentaţiile de
clasa I şi II

 Reproducerea anatomică perfectă a dinţilor restanţi

şi a ţesuturilor înconjurătoare
 Reproducerea crestelor edentate şi a mucoasei
acoperitoare
Marginile amprentei să fie extinse la maxim, în limite
fiziologice
Modelare funcţională privind forma şi grosimea
amprentei
Să redea forma mucoasei crestelor alveolare
Tipuri de amprente functionale în
edentaţiile de clasa I şi II

 Amprenta funcţională necompresivă

Lingura individuală de acrilat
Elastomer de sinteza – mediu
 Amprenta funcţională compresivă
Să învingă rezilienţa mucoasei
Forţa se realizează digital de medic sau de forţa
masticatorie a pacientului
Tehnica modelului corijat
Amprenta funcţională (Sebbach) pentru realizarea
protezei “echilibrate” - Rigolet
Tehnica modelului corijat
 Amprenta cu gură deschisă
 Se realizează scheletul metalic
 Se realizează două şei de acrilat ataşate de scheletul metalic
 Se amprentează cu ceară bucolplastică
 Nu se fac presiuni pe şei
 Se exercită presiune doar pe pinteni sau conectori
 Se modelează funcţional periferia câmpului protetic
 Se aplică scheletul metalic cu amprenta pe modelul iniţial, în
prealabil secţionat în porţiunea terminală
 Se toarnă un nou model – model corijat – pe care se vor realiza
şeile definitive
Amprenta funcţională compresivă utilizată de Clinica
de Protetică Dentară - Bucureşti

 Amprenta preliminară
 Confecţionarea lingurii din acrilat şi adaptarea ei
 Amprenta funcţională cu un elastomer de consistenţă medie
 Realizarea scheletului metalic
 Realizarea de portamprente acrilice la nivelul şeilor metalice
 Aplicarea unui val de ocluzie din Stents
 Adaptarea zonei distale cu materiale termoplastice
 Ramolirea valului de ocluzie şi determinarea RIM
 Aplicarea de materiale bucoplatice la nivelul şeilor
 Amprentare cu gura închisă
 Tehica modelului corijat
Amprenta funcţională în edentaţiile de
clasa III şi IV

 Reproducerea anatomica perfectă a dinţilor

restanţi şi a ţesuturilor înconjurătoare
 Reproducerea crestelor edentate şi a
mucoasei acoperitoare
 Amprentă cu lingura individuală corect
adaptată şi un elastomer de consistenţă
medie
 Amprenta de spălare (wash technic)
Cazul I
Cazul I
Cazul II
Cazul III
Cazul III
Cazul IV
Cazul IV
Cazul V
Cazul V
Cazul V
Alte cazuri