Sunteți pe pagina 1din 6

Etapa 4.

Amprentarea pentru protezele fixe unitare


Avand in vedere ca majoritatea lucrarilor fixe sunt realizate din materiale care necesita prelucrarea la temperaturi ridicate (turnarea aliajelor, sinterizarea maselor ceramice, polimerizarea RDC), aceste etape nu pot fi realizate direct in cavitatea orala a pacientilor. De aceea, de cele mai multe ori, in protetica fixa avem nevoie de o replica (un duplicat) fidel a campului protetic, care sa fie confectionat dintr-un material suficient de rigid astfel incat pe el sa poate fi realizate toate etapele tehnice de fa ricare a !"#. Acest duplicat se numeste model si este o tinut pe aza unei amprente. Amprenta este o etapa clinica, care cuprinde ansam lul de tehnici si metode prin care se o tine o imagine fidela a campului protetic. Aceasta este de fapt o imagine negativa a nivelul amprentei, care va deveni pozitiva in momentul realizarii modelului. $edicul stomatolog are la dispozitie la ora actuala o mare varietate de materiale de amprenta si de tehnici de amprentare. "ara a dori sa tratam in detaliu acest su iect, care apartine eminamente unei carti de materiale dentare, autorii si-au propus sa prezinte sintetic, tehnicile de amprentare cu materialele de amprenta corespunzatoare cele mai larg folosite la ora actuala in protetica fixa, deoarece consideram ca amprenta este o etapa cheie in reusita unei !"#, deci este insepara ila de su iectul proteticii fixe. Dintre multiplele clasificari existente, consideram ca cea mai importanta si cu perspective de viitor, impartirea tehnicilor de amprenta in doua mari clase% A. Amprenta convenional, care este pana la ora actuala cea mai frecvent folosita in practica stomatologica in intreaga lume. Acesta se caracterizeaza prin faptul ca% necesita un suport rigid in care este aplicat materialul de amprenta, aceastea fiind apoi aplicate la nivelul campului protetic printr-o anumita tehnica de amprentare aleasa de medic in functie de particularitatile campului protetic al cazului clinic& '. Amprenta digitala sau opto-electronica care a fost pana acum mai rar folosita, dar care tinde sa (detroneze)* sa inlocuiasca in totalitate in urmatorii ani amprenta conventionala datorita multiplelor ei avantaje. Amprenta digitala foloseste un scanner intra-oral de inalta rezolutie, care inregistreaza cu ajutorul unei camere digitale performante imaginea campului protetic fara a mai fi nevoie de un material de amprenta, o etapa de amprentare si de realizarea unui modelul conventional. +e vom prezenta pe rand cu materialele specifice, cu avantajele si dezavantajele fiecarei tehnici in parte. A. Amprentarea conventionala in proteza fixa este o etapa clinica, definita ca% inregistrarea cu maximum de fidelitate a tuturor detaliilor c,mpului protetic realizata cu ajutorul unor materiale de amprenta aplicate intr-un suport rigid denumit port-amprenta folosind o anumita tehnica de amprentare. Amprenta este de fapt imaginea -in negativ) a campului protetic si care serve.te in la oratorul de tehnica dentara la o tinerea modelului de lucru, imaginea -in pozitiv) a detaliilor campului protetic, pe care vor fi parcurse in continuare toate fazele tehnice din o tinerea unei !"#.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o amprenta corecta sunt: - sa reproduca perfect detaliile dintelui preparat, atat suprafata slefuita cat mai ales marginea preparatiei - sa includa si o portiune din suprafata nepreparata a dintelui, su iacenta marginii preparatiei, pentru a permite medicului si tehnicianului sa identifice perfect plasarea si forma preparatiei marginale. - parodontiul marginal tre uie sa fie redat in amprenta. Alaturi de conturul portiunii nepreparate a dintelui, acesta va determina profilul de emergenta al viitoarei proteze. - dintii vecini si dintii antagonisit tre uie sa fie si ei reprodusi intr-o amprenta pentru a putea modela !"# astfel incat sa se integreze armonios in rapoartele ocluziei functionale - tre uie sa fie fara defecte (lipsuri, ule de aer, incluziuni, rupturi) mai ales la nivelul zonelor critice% preparatia marginala a dintelui slefuit, fetele ocluzale ale antagonistilor, fetele proximale ale vecinilor. /n lipsa acestor detalii vom avea o amprenta deficitara care se va transforma intrun model lipsit de detalii si * sau de acuratete, in final rezultand o lucrare protetica care nu va fi perfect adaptata marginal sau incorect conturata (supra- sau su -conturata), fara refacerea corecta a ocluziei statice si dinamice. STUDIU INDI IDUA! "ATE#IA!E A"$#ENTA E!ASTI%E& - A+0/1A23 (hidrocoloizii ireversi ili) - 4/+/C51// D3 C51D314AR3 4/ AD/2/3 - !5+/323R// 'i(liografie& 6. R543142/3+ 4."., +A1D $., "#7/$525 7.8 Contemporar9 "ixed !rosthodontics. :rd 3dition, $os 9 /nc., 4t. +ouis, ;<<6. ;. 5='R/31 >.7. 8 Dental $aterials and their selection. ?th ed. @uintessence !u , Chicago. :. 1/C5+A C., '5RA3A D., 43C3+3A1# R. - $ateriale dentare utilizate in protetica dentara. 3d Casa Cartii de stiinta, Cluj-1apoca, ;<<;. Alte clasificari ale amprentelor in protetica fixa: B Dupa metoda de realizare% Te)nica directa * realizarea unei amprente-macheta a protezei direct Cn cavitatea oralD de catre medic& Te)nica indirecta * cu ajutorul unor materiale de amprentD Cn portamprenta se inregistreaza o amprenta in cavitatea orala, pe aza carei se va turna in la orator un model, apoi pe model se va realiza machetaE B Dupa extindere % segmentara F cuprinde o zonD redusD a arcadei& glo ala sau arcadicD F care redD Cn totalitate imaginea unei arcade.

B DupD scop% amprentD de azD F amprenta arcadei de lucru pe care se executD lucrarea proteticD& amprenta arcadei antagoniste& amprenta ocluziei& B Dupa modalitatea reproducerii ocluziei % amprenta cu gura inchisa F amprentD Cntr-un timp amprenta cu gura deschisa F amprentD Cn : timpi B Dupa materialul de amprentD utilizat% simpla F cu un singur material compusa, du la F cu douD sau chiar mai multe materiale. '. Amprenta digitala A"$#ENTA "E%ANI%+ SAU "E%AN,-E!E%T#,NI%+ . a fost folosita la inceputurile acestei tehnologii scana cu ajutorul unor dispozitive speciale - profilometre suprafaGa machetei protezei& /nformaGiile sunt transmise fie unui dispozitiv de frezare * fie unui calculator care analizeazD .i reproduce c,mpul protetic. A"$#ENTA ,$T,-E!E%T#,NI%+ 4e utilizeazD proprietDGile ondulatorii .i fotonice ale luminii prin care se scaneaza suprafata dintelui slefuit sau a unui model& Datele se transmit unor dispozitivelor de frezare Cn tehnicile CAD * CA$ (computer Aided Design * Computer Aided $ashining) H3A/ C#R4#+ 4/423$3 CAD-CA$ Atentie// IN %A'INET orice etapa de amprenta e0te urmata de 1 etape intermediare e0entiale& Etapa de verificare a amprentei 4e urmareste ca amprenta% - sa nu prezinte lipsuri in zonele de importanta vitala pentru succesul lucrarii protetice (exemplu% pentru o coroana metalo-ceramica, un minus la nivelul oltii palatine nu reprezinta o pro lema, in schim in amprenta pentru o proteza totala maxilara aceasta zona este principala zona de amprentat) !entru !"# si !!" cea mai importanta zonza de amprentat este zona preparatiilor dentoparodontale si mai ales zona marginalaE 5rice lipsa, incluziune de aer, deformare, rupere la acest nivel necesita refacerea amprenteiE - a fost corectat centarata pe campul protetic - materialul de amprenta nu s-a desprins de port-amprenta standard sau individuala - este fidela, reda cu exactitate toate detaliile campului protetic - materialul a fost amestecat omogen - grosimea materialului de amprenta este cat mai uniforma la nivelul marginilor portamprentei.

Igienizarea 2 Dezinfectia amprentei /gienizarea F de cDtre medic prin spDlarea amprentei su jet de apa pentru a indeparta urmele de saliva*sange Dezinfectia F diferit Cn funcGie de materialul utilizat la amprentare. - metode chimice% glutaraldehidD ;I la amprentele luate cu siliconi. !entru polieteri, deoarece nu pot fi imersati intr-o solutie apoasa (sufera fenomenul de im i itie cu apa si modificarea proprietatilor amprentei) amprenta este spra9ata cu dioxid de clor.

Etapa 3. "odelul in proteza fixa


",DE!U!& DE4& * copia pozitivD a c,mpului protetic, poate fi realizat din diverse materiale de catre tehnician in la orator, se o tine pe aza amprentei. !e model se vor realiza unele dintre etapele tehnice ulterioare pana la o tinerea protezei unitare (de exemplu% macheta viitoarei microproteze, adaptarea protezei, realizarea componentei fizionomice...) %ondiiile pe care ar tre(ui 0 le 5ndeplinea0c un model ideal& sa fie dur, nedeforma il rezistenGD la a razie fidelitate plasticitate iniGialD urmatD de transformarea materialului dupD prizD Cntr-un corp dur sa permitD manopere de corecGie sa nu interacGioneze cu materialul de model sau de machetD sa ai D o unD sta ilitate volumetricD Cn timp. %la0ificarea mdelelor ~ dupa extinderea lor (ca si la amprente): modele arcadice (intotdeauna o tinute dupa o ampr arcadica) modele segmentare (o tinute dupa ampr segmentare) ~ dupa materialul din care sunt confectionate gip0uri o dure F clasa /// sau o extradure F clasa /H, H cimenturi ma0e pla0tice F rasini acrilice, epoxidice, epiminice, poliuretanice, materiale compozite metale * depuse pe cale galvanica * aliaje usor fuzi ile * aliaje topite si pulverizate * amalgame

~ dupa caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare a bonturilor: 6. $odel cu onturi fixe% nu pot fi detasate, fixate in soclu F folosit in general pentru arcada antagonista ;. $odel cu onturi mo iliza ile% au onturile deta.a ile F folosit pentru arcada de lucru 6. "odel cu (onturi fixe 4egmentar sau arcadic "olosit D5AREE pentru arcada antagonista 1. "odelul cu (onturi mo(ile 4egmentar sau arcadic sunt cele mai larg utilizate ca modele de lucru pentru arcada cu dintele * dinGii .lefuiGi Avantaj% - permit accesul pe feGele proximale, necesar at,t Cn faza de machetD c,t .i Cn etapele ulterioare - 'onturile mo ile pot fi realizate din materiale diferite, care pot sau nu sD coincidD cu materialul din care este realizat restul modelului. Te)nologia de o(tinere a modelelor I. "odel cu (onturi fixe Herificarea amprentei in la orator !repararea pastei de ghips (vezi materiale dentare) #mplerea amprentei prin vi rare !riza ghipsului% :<-J< min Demularea amprentei Herificarea modelului. II. "odel cu (onturi mo(ile pot fi prevDzute sau nu cu pinuri DoKel $ai multe procedee de realizare Cele mai folosite ; procedee% procedeul !index si modelul cu pini DoKel $INII & sunt tije metalice cilindrice * cilindroconice, pot fi simple sau du le (pini cu teaca), avand au ; extremitati, cu o extremitate (capul retentiv) se fixeazD Cn mijlocul ontului mo il, celalat capat (tija metalic neretentiva) intra in soclul modelului de unde poate fi mo ilizata usor. 6. $rocedeul $INDE7 #mplerea amprentei pana la marginea ei superioara

!riza ghipsului Demularea 4oclarea a.i. aza sa fie perfect plana Aparatul !index 8 frezarea unui locas pt pin +ipirea pinilor in lacasurile speciale create Crearea retentiilor cu freza montata la micromotor L aspirare continua /zolarea azei 2urnarea soclului $o ilizarea pinilor

1. "odelul cu (onturi mo(ile cu pini Do8el 2rasarea unor repere cu marMer-ul pe marginile amprentei in dreptul dintilor preparati #mplerea amprentei cu ghips Centrarea manuala a pinilor in amprenta dupa repere, cat mai paraleli intre ei /zolarea pinilor cu ceara 2urnarea soclului Sectionarea (onturilor mo(ile Cu lama de fierastrau su tire Cu un disc diamantat montat la micromotorul de tehnica dentara Aparate speciale% model cut 9. Si0temul "a0ter :'redent; /nlocuieste pinii metalici cu pini de plastic prefa ricati fixati pe o placuta de unica utilizare !lacuta% pe o fata are pinii, pe cealalta un sistem de retentie pt soclu (nervura) "odelul 0egmentar cu ocluzie c)eie di0tala De domeniul istoric 4e toarna intai partea cu preparatia, se conformeaza o prelungire distala din ghips cu o cheie in 2 sau N 4e asteapta priza ghipsului 4e izoleaza prelungirea distala 4e toarna a doua jumatate a amprentei (antagonistii) se asteapta priza ghipsului. // "odele realizate prin depunere de metale pe cale galvanica * 0unt cele mai preci0e Caracteristici % fidelitate exceptionala duritate mare sta ilitate volumetrica a senta fenomenelor de im atranire.