Protectia preparatiei dentare (bontul dentar)

Preparaia bontului dentar se obine prin lefuirea cu instrumentele abrazive

corespunztoare. Prin lefuire se ndeprteaz parial straturi de smal i de dentin.
Evidenierea dentinei impune protecia bontului fiindc:
- apar dureri spontane sau provocate de agenii fizici i chimici prezeni n cavitatea
bucal datorit terminaiilor nervoase de la nivelul canaliculelor dentinare;
- este posibil s se produc o comunicare ntre mediul bucal i camera pulpar prin
intermediul canaliculelor dentinare cu efecte negative asupra troficitii organului pulpar (pulpite
sau necroze).
Protecia are scopul s izoleze bontul dentar de mediul bucal.
Metodele de protecie sunt a dintilor vitali preparati:
- chimice, de acoperire cu lacuri i impregnare;
- mecanice, de acoperire cu coroane provizorii.
Impregnarea are la baz, reacia chimic produs ntre dou substane n urma cruia apare
un precipitat. Pe suprafeele bontului se aplic succesiv dou substane, din combinaia crora
rezult precipitatul, care obstrueaz canaliculele dentinare.
Impregnarea pentru bonturile dentare din zonele laterale - prin contactul dintre soluia de
nitrat de argint i hidrochinon. Tehnica se desfoar astfel:
bontul este izolat cu ajutorul rulourilor de vat, i uscat cu jetul de aer;
n pensa dentar este prins o bulet de vat care se mbib n nitrat de argint, pentru
badijonarea bontului pe toate feele;
n alt pens se prinde o bulet de vat mbibat n hidrochinon, pentru efectuarea
badijonajului. Precipitatul care rezult are culoarea neagr i obstrueaz orificiile canalelor
dentinare.
Este contraindicat la dinii care prezint camere pulpare voluminoase (dinii tinerilor).
Impregnarea pentru bonturile din zona frontal. Precipitatul se obine de culoare alb, prin
contactul dintre soluia de clorur de zinc i ferocianura de potasiu. Tehnic se realizeaz
asemntor cu impregnarea neagr. Bulet de vat prins n pens, este mbibat n soluia de
clorur de zinc, se badijoneaz bontul izolat i uscat. Dup 1-2 secunde o alt bulet de vat,
prins n alt pens, este mbibat n ferocianura de potasiu, pentru ca prin badijonare s rezulte
precipitatul care obstruceaz orificiile canaliculelor dentinar.
Linerii sunt substane desensibilizante cu rol terapeutic pentru organul pulpar, sunt utilizate
pentru protecia bonturilor dentare vital.
Lacurile din punct de vedere chimic sunt amestecuri de rini naturale i artificiale dizolvate n
solveni volatili organici. Aceste substane, special imaginate i comercializate sunt depuse prin
pensulare pe feele bontului dentar izolat i uscat. Dup cteva secunde lichidul se evapor,
feele bontului sunt acoperite de o pelicul izolatoare fa de mediul bucal. Pelicula nu este
fixat rezistent la structurile bontului, dup cteva zile se desprinde. Alimentele dure, prin
masticaie particip la desprinderea peliculei.
Depunerea linerului se poate repeta dup cteva zile, cnd sunt semnalate dureri la nivelul
bontului.
Protecia mecanic acoperirea este cea mai eficient protecie, a bontului dentar. Prin
acoperire provizorie sunt obinute urmtoarele avantaje:
restaurarea aspectului estetic al dinilor cu dimensiuni i forme modificate dup lefuiri
(avantaj valabil pentru dinii frontali);
migrarea vertical sau orizontal a bontului i a dinilor vecini, este mpiedicat.
Restaurarea morfologiei coroanei i refacerea contactelor cu ceilali dini;

 papila gingival nu este traumatizat n procesul de masticaie. Coroana provizorie are

puncte de contact proximale;
placa bacterian, nu se formeaz pe bontul dentar i pe dinii vecini, fiindc masticaia i
igiena bucal sunt normale;
sensibilitatea dureroas este diminuat sau redus total fiindc n interiorul coroanelor n
perioada de cimentare provizorie se pot utiliza substane medicamentoase sau cimenturi
calmante, la care se adaug absena contactului direct al bontului dentar cu mediul bucal n
care pot s apar variaii de temperatur sau soluii chimice hipertone.
3. Tehnica
de
copiere
Scutan. este
caracterizat
de
succesiunea
urmtoarelor intervenii:
nainte de prepararea bontului, se efectueaz amprentarea cu materiale
elastice cu vscozitate crescut din grupa elastomerilor de sintez;
prepararea dintelui, obinerea bontului dentar;
bontul este amprentat, s se confecioneze coroana indicat;
acrilatul autopolimerizabil, preparat sub form de past, se aeaz n interiorul primei
amprente, fr s ncorporeze bule de aer (ceea ce reprezint un accident frecvent) - coroana
apare cu orificii (pori);
amprenta primar cu acrilat este reaezat pe cmpul protetic. ntre bont i interiorul
amprentei coroanei care s-a lefuit, acrilatul este modelat, se obine o coroan. Pereii coroanei
prezint grosimea egal cu esuturile ndeprtate prin lefuire. Prin aceast metod se constat
ce cantitate de substan coronar a fost lefuit;
ndeprtarea amprentei se realizeaz dup polimerizarea pastei de acrilat;
coroana este ndeprtat de pe bont pentru prelucrare, dup care urmeaz cimentarea
provizorie;
Deficienele metodei sunt reprezentate de:
aciunea nociv a monomerului asupra organului pulpar la dinii vitali;
reacia de polimerizare este exoterm, cldura eliberat (40-50 grade), produce durere la
dinii vitali;
aezarea amprentei cu masa acrilic se obine uor n aceeai poziie dac s-a creat un
punct de reper.
Tehnica de copiere Scutan. Este caracterizata de succesiunea urmatoarelor
interventii:
inainte de prepararea bontului, se efectueaza amprentarea cu materiale elastice;
Prepararea dintelui, obtinerea bontului dentar; Bontul este amprentat, sa se
confectioneze coroana indicata; Acrilatul se aseaza in interiorul primei amprente;
Amprenta primara cu acrilat este reasezata pe cmpul protetic. Intre bont si
interiorul amprentei coroanei care s-a slefuit, acrilatul este modelat, se obtine o
coroana.; Indepartarea amprentei se realizeaza dupa polimerizarea pastei de acrilat;
Coroana este indepartata de pe bont pentru prelucrare, dupa care urmeaza
cimentarea provizorie;
Acrilatele utilizate la confectionarea coroanelor provizorii: Noracril, Carbodent,
Duracril

58.
Particularitatile amprentarii cimpului protetic la confectionarea
coroanelor metaloceramice. Metodele retractiei gingivale. Fazele clinicotehnice la confectionarea coroanelor m/c.

Pentru coroana metaloceramica se face o amprenta anatomica in doua straturi

(pentru evindentiere a pragului gingival) care se obtine fie in doi timpi (mai intai se
obtine amprenta cu masa mai chitoasa, ulterior dupa intarire se aplica stratul doi,
mai fluid), fie intr-un timp (masa fluida se aplica pe bontul preparat, iar masa mai
chitoasa pe lingura amprentara, dupa care se obtine amprenta).
Metode de retractie
1)
Metoda mecanica, consta in dechiderea santului gingival cu ajutorul diferitor
mijloace mecanice;
2)
Metoda chimica, presupune utilizarea solutiilor de retractile care pot fi
impartite in doua grupe: care contina adrenalina si fara adrenalina.
3)
Metoda chirurgicala, consta in sectionarea suprafetei interne a marginii
gingivale libere cu bisturiul de coagulare electochirurgical
Fazele clinico-tehnice: Clinic: examenul clinic, diagnostic, planul de tratament,
prepararea dintilor, amprentare, determinarea relatiilor intermaxilare;
Laborator: confectionarea modelelor combinate cu bonturi mobilizabile, fixarea lor
in simulator; modelarea machete componentei metalice, turnarea componentei
metalice,prelucrarea si adaptarea pe model;
Clinic: proba componentei metalice si determinarea culorii ceramicei;
Laborator: prelucrarea componentei metalice; depunerea straturilor de ceramica;
adaptarea pe model;
Clinic: proba in cavitatea bucala;
Laborator: glazurarea;
Clinic: proba finala si fixarea
59. Coroana mixta metaloacrilica cu componenta metalica turnata.
Indicatii. Contraindicatii. Particularitatile prepararii dintilor.

Acest tip de coroana este compusa dintr-o structura metalica confectionata prin
tunare si din acrilat
Indicatii: Ca element protetic unidentar coroanele de invelis mixte sunt indicate
pentru acoperirea dintilor frontali si a premolarilor cu leziuni intinse; Ca elemente de
agregare in puntile dentare, la imobilizarea dintilor mobile, in scopul corectarii
morfologiei prezentata de anomalii de volum, forma, culoare.
Contraindicatii: la copii si adulti pana la 18-20 ani; Distructii avansate ale coroanei
dintelui. ; Dinti cu tesuturi dure fragile si cind inaltimea si grosimea coroanei
naturale nu ne permite crearea unui bont favorabil pentru fixare.
Dintele- stalp se prepara in dependent de modul in care va fi aplicat materialul
fizionomic pe suprafetele coroanei. Cu aplicarea materialul fizionomic se inlatura din
testuturile dentare dure 1,5-2 mm, cu realizarea pragului cervical. In cazul

suprafetelor dentare pe care nu se va aplica material fizionomic, se va inlatura din

tesuturile dentare un strat de 0,5-0,6 mm.