Sunteți pe pagina 1din 18

Clasificarea apăratelor

ortodontice.Princiiple de
acțiune ale aparatelor
ortodontice.
Student: Farhat Muhammad
Grupa:S1403
Actualitatea temei

 În ultimele decenii sunt propuse noi tehnologii de aparate ortodontice. Experiența în


tratamentul cu aparate ortodontice moderne, cu diferite tehnici și sisteme acumulate în
ultimul decenii, poate fi aplicată în practică. Se prezintă indicațiile , contraindicațiile la
alegerea diferitor metode de tratament cu aparate ortodontice, luînd în cosiderare
perioada de formare a ocluziei, starea generală a copilului, adolescenților, rezistența
smalțui la carie, gradul de afectare a dereglarilor dento-alveolare.
Clasificarea aparatelor ortodontice

După modul de acţiune


a) Aparate pasive -– menţinerea poziţiei dinţilor şi a relaţiilor ocluzale –
menţinătoare de spaţiu şi plăci de contenţie.
b) Aparate active -– generatoare de forţe artificiale sau naturale.
2. După modul de agregare
a) Aparate fixe -– menţinute prin cimentare (colaj), manipulate doar de medic.
b) Aparatele mobilizabile -– menţinute prin croşete, gutiere, manipulate şi de
către pacient.
c) Aparatele mobile -– menţinute prin forţa contracţiei musculare
 3. După zona de aplicare
a) Aparate intraorale -– monomaxilare, bimaxilare, cu acţiune
reciprocă.
b) Aparate extraorale
c) Aparate intra – extraorale
Pot exista combinaţii între diversele tipuri de aparate ortodontice
(elemente funcţionale asociate aparatelor mobilizabile...)
APARATELE MOBILIZABILE

Au intrat în terapia anomaliilor dento-maxilare în a II-a jumatate a secolului trecut în


Europa, dezvotarea terapiei prin plăaci bazîndu-se pe contribuția lui A.M Schwarz și G.
Korkhaus care au studiat metodic terapia ortodontică prin plăci și care au propus /
verificat numeroase variante de aparate .
Principul de acţiune:-transmit forțe la nivelul oaselor maxilare(acoperă o mare parte din
bazele maxilare ) și asupra dinților. Prezentînd pe suprafță rigidă, plăcile permit inserarea a
numeroase și variate elemente de acțiune ce le permite să execute :
expansiunea bilaterală sau unilaterală a arcadelor dentare,
alungirea lor, scurtare,
deplasări mezio-distale ale dinților,
înlăturarea diastemei precum și deplăsări de rotație a dintelui în jurul axei sale.
Aparatele mobilizabile

Componente: baza aparatului, elementele de ancoraj (croşete,


gutiere), elementele active (arcuri, şuruburi).
Sunt dispozitive ortodontice care se ancorează la nivelul
arcadelor dentare cu ajutorul unor elemente de sprijin şi
ancoraj (croşete, gutiere).
Ele pot fi oricând îndepărtate şi repuse în cavitatea orală de
medic sau pacient.
Declan area for elor se realizează prin deformarea ș ț
componentei elastice (arcul) & prin ac iunea unor elemente ț
mecanice ( urubul) ș
Reprezentante: plăcile palatinale şi linguale.
Aparatele mobile funcționale

Sunt dispozitive care au capacitatea de a modifica activitatea


musculară, transformând-o în forţă ortodontică, cu efect terapeutic
asupra aparatului dento-maxilar.
Activitatea musculară poate fi inhibată, amplificată, redirecţionată.
Nu se ancorează la nivelul arcadelor dentare, sunt menţinute prin
acţiunea musculaturii periorale.
Generează forţe de intensitate mai redusă, continui, date de contracţia
musculară.
Reprezentante: activatorul, Bionatorul, ap. Frankel, twin-block.
Aparatul funcțional twin-block
Aparatul frankel
Bionatar
Activator
Aparatele fixe

 Sunt cunoscute înca de la sfîrșitul sec.XIX. Pentru prima dată a fost propus de Angle în a.
1888 (arcul-E) cu diametrul de 1,14 mm .
Aparatele fixe

Sunt construcţii biomecanice ale căror elemente de agregare se cimentează sau se


colează pe dinţi cu lian i ț
speciali
Nu pot fi îndepărtate de pacienţi din cavitatea orală.
Se activează doar de catre medic
Generează forţe continui.
Mişcările dentare obţinute cu aparatele fixe sunt de mare fineţe.
În momentul îndepărtării se distrug
Reprezentante: aparatele fixe propriu-zise, bara Gosgharian, bara linguală, quad-helixul,
disjunctorul, etc
Execută deplasarea corporală a incisivilor, caninilor si altor dinţi si altor dinţi
Alungirea sau scurtarea dento-alveolară în sens vertical
Este posibilă deplasarea rădacinii din ilor în direc ie vestibulo orală, mezio-distală
Aparatele fixe
Concluzii

Aparatele ortodontice sunt utilizate pentru tratamentul malocluziilor, menținerea


rezutatului post-tratament și profilaxia complicațiilor
Este ecesar de știut că în utilizarea aparatelor fixe este foarte important de
dozat forța de acțiune a arcului, tracțtiunilor elastice , diferitor resorturi, pentru a
evita resorbția rădăcinilor și actiunea nefavorabilă a țesuturilor parodontale.
Bibliografie
1. Grivu ov., Sinescu C., Monica florescu, Dragomirescu D., ab- dalla N., lenmlardt f. — ortodonţie şi
ortopedie dento-facială, ed. Mirton, Timişoara, 2001.
2. Grivu o., ortodonţie, Miron, Timişoara, 1998, 286 p.
3. bratu e., Schiller e., Practica pedodontică, Helicon, Timişoara. 1998.
4. buşmachiu I., Tratamentul anomaliilor clasa II/1 angle: (recomandare metodică).,Chişinău 2011.
5. fratu v. aurel, ortodonţie: Diagnostic-Clinică-Tratament, Vasiliana, Iaşi, 2002, 551 p.
6. Trifan V., Godoroja P., ortodonţie compediu,Centrul editorial- Poligrafic Medicina, Chişinău, 2009,
141p.
7. Проффит У., Современная ортодонтия, первод с английского под редакцией члена-
кореспондента РАМН,
8. Urzal V., braga a.C., ferreira a.P., „oral habits as risk factors for anterior open bite in the
deciduous and mixed dentition- cross-sectional study“, european Journal of Pediatric Dentistry vol.
14/4- 2013, p 299-302.
9. Cuc e.a., Maghiar T.T, evaluarea particularitîţilor epidemiolo- gice ale anomaliilor dento-maxilare
în perioada dentaţiei mixte, oradea, 2014.
10. Dorobăţ V., Stanciu D., ortodonţie şi ortopedie dento-facială, ed.Medicală. 2011, 491 p.
11. http://rjs.com.ro/articles/2015.4/Stoma_Nr-4_2015_art-7.pdf.