Modelul reprezinta copia fidela a unui relief, unui segment din ADM, inregistrat cu maxima fidelitate de

catre o amprenta. Mai bine de un secol modelele au fost si sunt inca obtinute prin diferite procedee
tehnice de realizare (turnarea amprentei, indesare, galvanizare, pulverizarea aliajelor sau prin ardere).
Aceste modele pot fi incadrate in asa zisa grupa a modelelor traditionale fizice sau analoge. In ultimele
decenii a aparut o noua gama de modele, denumite modele virtuale. Acestea sunt obtinute prin
procedee de modelare numerica, de obicei pe baza unei amprente optice. Au fost denumite virtuale,
deoarece ele pot fi vizualizate doar pe monitoarele calculatoarelor. Practic, ele rezulta in urma preluarii
tridimensionale a campului protetic prin diferite metode, datele fiind stocate, prelucrate si redate de
catre un calculator.

Scopul modelelor documentare este:

· stabilirea diagnosticului de ocluzie functionala de convenienta, habituala (denumita si de

obisnuinta) sau patologica si a planului de tratament preprotetic, proprotetic si protetic;

· detinerea unei valori cu caracter didactic;

· folosirea ca documente medico-legale;

· valorificarea stiintifica; utilizarea unor mijloace eficiente de educatie sanitara a pacientilor.

Orice model este compus din doua parti care formeaza un tot unitar: modelul propriu zis si soclul.
In stomatologie se confectioneaza mai multe genuri de modele, care se clasifica in functie de mai multe
criterii astfel:

In mare clasificarea este a lui Bratu si col. deci trebuie citat

I./ Dupa materialele din care sunt confectionate:

Gipsuri:
Ø dure – clasa III DIN 13911;

Ø extradure – clasa IV DIN 13911 (Extrahart, Stone);

Ø cimenturi.

Metale:
Ø depuse pe cale galvanica;

Ø aliaje usor fuzibile;

Ø aliaje si pulverizare;

Ø amalgame.

Polimeri:
Ø rasini acrilice;

Ø poliuretanice;

Ø epoxidice cu adaos de umpluturi anorganice;

Ø epimimetice.

Materiale compozite.
Siliconi.
II./ Dupa tehnologie de realizare:

§ turnare – din gipsuri, mase plastice, aliaje usor fuzibile;

§ indesare – cimenturi /FOZ, silicat/, amalgame;

§ galvanizare, pulverizare – din metale – aliaje;

§ prin ardere de mase ceramice.

III./ Dupa caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare a bonturilor:

§ cu bonturi fixe - confectionate din gipsuri dure, cimenturi, amalgame - nu se mai folosesc de mult,
polimeri,

§ cu bonturi mobilizabile.

Ø modele sectionate cu pinuri Dowel, Pindex, Zeiser, Kiefer.

Ø modele sectionate fara pinuri, prin sisteme Crack-Wafer, Di-Lock, System-Tray, Model-Split, Zack,
Accu-Trac Precision die System, High-Tech etc.

Ø modele realizate prin depunere de metale pe cale galvanica;

Ø modele realizate prin depunere de aliaje pulverizate, sistemul metalomat;

Ø modele de lucru cu bonturi mobilizabile si cape de transfer;

Atentie textul nu se potriveste in totalitate la bonturile mobilizabile

IV. Dupa destinatia modelului:

§ document;

§ de studiu si diagnostic;

§ de lucru (pentru proteze unidentare sau RPF);

§ duplicat.

§ sectionat si corijat din tehnologia PPMS

V. In functie de destinatie, se disting urmatoarele tipuri de modele:

primul model efectuat nu este cel de studiu ci acela documentar initial, care se ia la prima consultatie si
demonstreaza starea de fapt a pacientului la prezentarea la medic. Dupa asanarea cavitatii bucale se
realizeaza modelul de studiu
model de studiu si diagnostic, schimba 1,2
model documentar initial,
model preliminar,
model ale arcadelor antagoniste,
model de lucru,
model functional (in protezarea partiala mobilizabila si in cea totala)
model duplicat,
model monobloc, cu bonturi fixe,
model cu bonturi mobile,
model didactic sau model fantom,
model pentru ortodontie,
model sectionat si corijat utilizat in tehnologia protezelor partiale mobilizabile scheletate PPMS
model auxiliar,
model virtual (numeric)
model documentar final (cu lucrarile protetice inserate in cavitatea bucala)

Fiecare dintre acestea avand motivatia lui si de multe ori o tehnologie aparte.

Modelele permit sa se vada mai bine, decat cu ocazia explorarii intraorale, particularitatile
individuale ale structurilor anatomice, ca si simetria arcadelor si ocluzia dentara.

Aceste modele documentare constituie un important document al starii oro-dentare initiale,

unde sunt inregistrate toate elementele initiale. In medicina legala aceste modele primesc o importanta
deosebita. In cazurile unor catastrofe majore - cutremur, incendiu, catastrofe aeriene, explozii etc. -
identificarea victimelor cu un avansat grad de destructie corporala, se face dupa statusul odontal.
Radiografiile si modelele documentare deseori sunt de mare folos. De aceea, modelele, dupa ce au fost
etichetate, vor fi pastrate in modeloteca.

In medicina dentara modelul reprezinta etapa urmatoare amprentarii campului protetic, el

trebuie firesc sa compenseze coeficientul de contractie al amprentei printr-o dilatare corespunzatoare.
Logic, fiecarui tip de material de amprentare ii corespunde un anumit material din care se
confectioneaza modelul.

Instrumente, dispozitive si aparate necesare confectionarii modelelor din gips. Instrumentarul

minim se refera la un bol de cauciuc, o spatula de amestecat si un cutit de ghips. Pentru evitarea
formarii bulelor de aer in masa modelului se folosesc aparate ajutatoare: masa vibratoare, vacuum
malaxorul sau vibro?malaxorul. Aparatele de soclat servesc fasonarii soclurilor prin intermediul actiunii
de degrosare a unei pietre sau benzi abrazive.

Conditii ce se impun modelelor (dupa Bratu si atentie sunt mai multe)pot fi:

- conditii esentiale cum ar fi:

- exactitatea dimensionala;

- capacitatea de reproducere fidela a detaliilor;

- duritatea suprafetei si rezistenta la abrazie.

- conditii utile sunt:

- manipulare usoara;
 - confectionare rapida;

- compatibilitate mecanica, fizica si chimica cu materialele de amprenta.

Pregatirea modelelor

Modelul este compus intotdeauna din modelul propriu zis si soclu. Modelul propriu zis este
pozitivul campului protetic, iar soclul este structura de rezistenta a modelului. Acesta din urma are
variate aspecte legate si de zonele de intrebuintare ale modelului. Soclul modelului se poate realiza cu
ajutorul unor conformatoare si la modelul documentar si/sau de studiu estede forma pentagonala la
maxilar si trapezoidala la mandibula (fig)

Inainte de a se efectua examinarea modelelor de studiu, este indicat sa se traseze planul median
pe ambele piese. Astfel, pe modelul maxilar, la inceput se deceleaza si se noteaza cu creion chimic
urmatoarele elemente anatomice:

papila interincisiva;
centrul celei de a doua pereche de rugi palatine; de ce? prima pereche de rugi palatine peste luata in
considerare la analiza modelului pentru montarea de dinti artificiali - zona fronatala
rafeul median;
spina nazala posterioara asta nu se poate desena
unde este desenul unui torus?
unde este desenul tuberozitatilor cand vorbim de edentatii terminale?
unde sunt unele repere de apreciere a fibromucoasei si a zonelor ce pot fi gravate.
Pe modelul mandibular se iau ca repere centrul apofizelor genii (apofizele geni nu se vad pe model -
ci doar insertia frenului limbii, a frenului buzei inferioare) si directia frenului limbii (care intotdeauna isi
are insertia constanta), trasand o linie mediana prelungita pe fata vestibulara a soclului. Reperul de
simetrie a hemiarcadelor este dat de o linie imaginara trasata in plan sagital, ce imparte arcada in doua
hemiarcade si care poate avea ca reper frenul limbii si pe cel al buzei inferioare

Figura 1. Pregatirea modelelor in vederea examinarii. Atentie la marimea figurilor, care trebuie sa fie
egala si proportionat dispusa in pagina si la figura se scrie cu marime mai mica a corpului de litera - ex:
10 in loc de 12

!!!!!!!!!!!!! la Tab nu este egal la toate inceputurile de fraze. se scrie in general cu justify pentru
acoperirea paginiii la ambele capete Mai jos am corectat

Etichetarea modelelor
 Atat in practica curenta dar in deosebi in pedodontie si ortodontie etichetarea pedanta a modelelor
este importanta. Atat pe modelul superior cat si pe cel inferior, pe suprafata posterioara, se vor aplica
etichete care trebuie sa contina:

· numarul de ordine al pacientului si anul primei consolatii? poate consultatii;

· numele si prenumele pacientului;

· data amprentarii;

· numarul de ordine al modelelor si varsta biologica a pacientului. Acesta se aplica si pe fetele

anterioare ale modelelor.

1. TEHNICA STUDIERII UNUI MODEL

Modelele se vor aprecia calitativ dupa urmatoarele caracteristici:

o suprafata care sa redea fidel contururile, fara incluziuni de aer;

o grosime suficienta a soclului pentru a evita fracturarea in timpul manoperelor de laborator;

o redarea exacta a marginilor functionale;

o o margine de siguranta la nivelul soclului care sa depaseasca cu 3mm marginea functionala;