Elaborare metodica nr.

4
Tema:Materiale de amprentare si modele.Descrieri.Clasificari.Materialele
utilizate.Tehnici de realizare a amprentelor si modelelor.

1.DefinitieAmprenta.Caracteristica.
Amprenta este o copie negativ a cmpului protetic obinut cu biomaterial variat
(gips, mase termoplastice, alginate etc.)

2.Clasificarea amprentelor dupa scopul urmarit,tehnica

realizarii.
Din punct de vedere al scopului urmarit,amprentele pot fi:documentare,auxiliare,si
de baza.

-Amprenta documentar se efectueaz la bolnavi cu edentaie parial

complicat,folosind lingura universal i poate fi bimaxilar.

-Amprenta auxiliara-pentru realizarea modelului diagnostic(studio) sau a modelului

auxiliar.

-Amprenta de baza-sunt obtinute dupa efectuarea interventiilor de pregatire speciala

a dintilor sau a partilor moi ale cimpului protetic .

Se mai clasifica:anatomice si functionale.

-Anatomice-realizate cu ajutorul lingurilor standarte sau individuale fara a tine cont de

starea functionala a tesuturilor moi ale cimpului protetic,la confectionarea modelelor
documentare.

-Functionale-se utilizeaza doar lingura individualasi prin folosirea unor teste

specialecare pemitinregistrarea starii functionale a fibromucoasei cimpului
protetic.(pentur protezele totale)

Amprenta se mai clasific dup diferite criterii :

- biomaterialele folosite : rigide, semirigide, elastice;

-cmpul protetic la persoane : dentate,edentate parial sau total ;

-localizarea edentaiei : hemiarcad,arcad total bimaxilar ;

1
-timpul de recoltare : 1,2,3 timpi;

-afectarea dentar

Amprenta pentru proteza imediat (fix i mobil) se efectueaz preextracional i

postextracional.

-portamprenta,lingura universal pentru amprenta preliminar anatomic i lingura

individual pentru amprenta funcional definitiv.

3.Lingurile amprentare.Caracteristica.Clasificarea.

Lingura de amprentare reprezinta un support rigid,rezistent,nedeformabil pe care se

depune materialul de amprentare si se preseaza pe cimpul protetic.Ele sunt diverse
dupa dimensiuni si forme,caracteristice pentru mandibula si maxilla.

Lingura pentru maxilla este alcatuita din baza,care acopera palatal dur,versantul
vestibular al apofizei alveolare si arcada dentara.In partea anterioara la central bazei
este solidarizat minerul lingurii,care permite manevrarea in timpul introducerii si
indepartarii amprentei de pe cimpul protetic.Totodata minerul fiind situate pe linia
mediana a fetei,reprezinta un element de reper pentru asezara simetrica lingurii.

Lingura pentru mandibula se deosebesc de cele maxilare prin forma bazei,fiind

prezent un loc liber pentru limba,si a bordurii lingual care acopera versantul intern al
apofisei alveolare.

Exista doua tipuri de liguri:linguri standard si linguri individuale.

-Lingurile standard(linguri universal),variaza ca dimensiuni,din metale si

nemetale.Pot fi inzestrate cu elemente retentive pentru materialele de amprentare,de
exemplusunt prezente niste perforatii sua nervure.Ligurile standart pot di fabricare
atitpentru fiecare maxilar aparte,cit si pentru ambele maxilare intregre.

2
-Lingurile amprentare individuale sunt confectionate in conditii clinice din material
termoplastice sau in conditie de laborator din acrilatele auto si
termopolomerizabile,sau pot fi utilizate lingurile confectionate industrial sin
acrilae,fiind adaptate prin slefuire la dimensiunile cimpului protetic individual.

4.Consecutivitatea si tehnica obtinerii amprentelor.

Dupa tehnica realizarii deosebim:1)turnarea modelelor cu realizarea ocluzorului
simplu de ghips;2)turnarea modelelor in stimulatoare prefabricate.

Conform tehnicii de turnare a modelelor cu realizarea ocluzorului simplu din

ghips pasta din ghips de depunde prin vibrare pe una din amprente.In continuare pe
masa sau pe placuta de sticla se formeaza valul de ghips cu o inaltime de 3-4 cm si cu o
lungime de 4-5 cm ami mare decit lungimea amprentei.Ulterior amprenta turnata se
aseaza pe valul de ghips sa formeze o prelungire de 3-4-cm,fiind necesara pentur
real;izarea sistemului de realizare a ocluzorului din ghips.Dupa prize definitive se
fasoneaza soclul modelului,conferindui forma respective,iar pe suprafata prelungirii
indreptate spre amprenta neturnatase incrusteaza doua santuri in forma de cruse sa de
TModelul fastontat se izoleaza in apa timp de 15 minute.Ulterior se toarna a doua
parte a modelului ocluzor prin depunerea pastei de ghips in imprimarile amprentei si
in santurile prelungirii,cu formarea valului de ghips de dimensini
corespunzatoare.Dupa prize ghipsului partea a doua a modelului se fasoneaza,dindu-I o
forma similara cu prima parteurmat de eliberarea modelului de materialul amprentar.

Tehnica modelelor in stimulatoare prefabricate poate fi realizata prin doua

metode:1)prevede turnarea la inceput a ambelor parti ale modelului,fara eliberarea lor
de materialul amprentar,si apoi fixarea in stimulatoare;2)a doua metoda prevede
umplerea cu pasta din ghips a partii amprenteice reda imprimarileanatomice ale
arcadeidentare inferiare,urmata de formarea vasului de ghips in care se inglobeaza
ramura interioara a simulatoruluisi se aseazapartea turnata a amprentei.Dupa prize
ghipsului si fasonarea soclului,se repeta aceasta operatie.

5.Clasificarea materialelor amprentare dupa

Oksman,Gherner si Napadov,Postolachi si Birsa.
Gherner si Napadov clasifica dupa 3 clase:a)elastice;b)termoplastice;c)dure.La rindul
sau aceste clase sunt divizate in doua grupe:material reversibile si ireversibile.

3
I.Postolachi,Gh.Birsa le clasifica conform starii lor fizice la finala prizei.Dupa acest
criteriu toate materialele amprentare sunt clasificate in doau grupari:elastice si dure.

6.Ce reprezinta amprenta optica?

Amprenta optica se foloseste la obtinerea amprentei dentare prin metoda CAM/CAD

7.Prezentarea succinda a materialelor aprentare dure reversibile si

ireversibile.Proprietati si Utilizare.
Materiale de amprentare dure reversibile sunt reprezentate de substante
termoplastice,care dupa intarirea amprentei devin dure,iar dupa realizarea modelului
pot fidin nouutilizate.Denumirile:Stens-02,Acrodent-02,Stomaplast-2.Aceste material
contin urmatoarele substante chimice:rasini natural si
sintetice(copal,schelact,Kauri);acizi grasi stearic palmitictalc,coloranti si
aromatizanti.Materialele termopastice,nu permit inregistarea a elementelor cimplui
protetic,iar la indepartarea amprentei se deformeaza si deci nu pot fi utilizate pentru
amprentare defenitiva.Dar unele pot fi folosite la pacientii cu edentatie totala
(ex:dentafol,termomasa).Ele sunt utilizate mai mult la realizarea amprentelor primare
in cadrul amprentelor duble,amprentarilor preliminare in scopul confectionarii
lingurilor individuale.

Materiale dure ireversibile:In aceasta grupa cuprinde ghipsul si pastele de oxid de

zinc si eufenol.Ghipsul ca material amprentar are un prt redus,reda o precizie
satisfacatoare a reliefului cimpului protetic.Eleste fabricat din calcarmcare se macina si
se trateaza termic.Pastele de oxid de zinc si eugenol contin colofoniu,diferite
balsamuri,substante aromatizate si colorate.Ele sunt folosite in special pentru
amprentare la pacientii cu edentatie totale.

Prezentai esena grupului materialelor amprentare elastice ireversibile i

reversibil.Caracteristiaca lor.

Variate ca compoziie posed proprieti comune :

- Elasticitatea fazei finale;

- Faz intermediar relativ scurt;
- Fidelitatea scade cu creterea vscozitii i variaz n limite largi;

4
Amprentarea se efectueaz n faza plastic deformabil,iar etapa intermediar
este parial reversibil(de la plastic la material elastic final) i se cifreaz la 20%
din timpul de priz.

Clasificarea materialelor elastice include :

-Hidrocoloizi reversibili i ireversibili (alginate);
-Elastomeri de sintez:siliconi,tiocauciucuri,polieteri.

I. Hidrocoloizii sunt substane coloidale avide de ap,reversibili (trec de faza

de gel n soluie i invers); Hidrocoloizii au fost descoperii n 1930 de ctre
NEGOCAL iutilizai pentru amprentarea pacienilor cu edentaie
total.Hidrocoloizii prezint consisten chitoas medie i fluid. n comer
se gsesc sub diferite denumiri :
HIDROCOLOID,VIDERIT,DUBLAGA,SURGIDENT (tuburi,cutii li siringi);

HIDROCOLOIZII REVERSIBILI
Chimic hidrocoloizii reversibili sunt compui din agar-agara(geloz extras
din alge marine), plizaharid hidrofil care se lichefiaz trecnd din stare de
gel n soluie la 70 grade C i invers la 30-50 grade C.
Prepararea se efectueaz din 2 metode :
1.amestec predozat;
2.saturare progresiv extemporanee dependent de suprafaa de
amprentat .
Caracteristici tehnologice :
-fidelitate bun( 10 microni ,superioara alginatului);
-stabilitate volumetric(coeficient de contracie 0,5-0,7 %);
Indicaia hidrocoloizilor reversibili :
1.amprentarea pentru ncrustaii,coroane,puni;
2.amprentare proteze pariale;
3.amprent duplicat a modelului de lucru pentru coroane turnate ,puni din
elemente lipite i protez scheletat.

Dezavantaje :
1.evidenierea anurilor gingivale;
2.stabilitatea anurilor gingivale;
3.stabilitatea dimensional.
4.dezinfecia amprentei cu substanne antiseptice;
5.se toarn modelul din material dur.

5
 Recomandri practice :
1.gelificare la 37 grade C evit arsurile;
2.aplicarea pe cmp se face lent fr presiune;
3.rcire progresiv;
4.ndeprtarea amprentei de pe cmp fr presiune ;
5.conservarea protezei n mediu umed;
6.turnarea imediat a modelelor de gips;

II. HIDROCOLOIZI IREVERSIBILI

Cunoscui din 1940 i utilizai iniial de WILDING, hidrocoloizii ireversibili
sunt compui din alginat de potasiu , sodiu i magneziu ( pulberea conine
alginatul,iar lichidul ap distilat), pulberea este hidrofil i amestecat cu
ap, produce un gel plastic.Prepararea are 2 faze plastice : parial
deformabil (60 de secunde) i gel elastic (apa rece face amprent
nesigur).n comer se gsesc sub denumirea
ELASTIC,SEPTODONT,ORTOPRINT,PALAG,ALGINAT,ALGODENT
(predozabile).Stabilitatea volumetric este asigurat de sulfatul de
calciu,iar masa de umplutur asigur dispersia pulberii n ap.

Caracteristici tehnologice:
1.plasticitate optim(durata convenabil);
2.solubilitate(ap i alcaline);
3.flexibilitate 10-20% la p=100 g/cm patrat;
4.timpul de gelificare de 3 minute la 30 grade C;
5.stabilitate volumetric mic (deshidrateaz);
6.hidrofilie alginat;
7.amprenta se conserv n mediu umed (pierderea apei din gel este
dsinerez);
8.amestecul de alginat i gips devine neregulat (deshidratarea gipsului).

Indicaiile hidrocoloizilor ireversibili sunt :

1.amprenta edentaiei totale sau pariale;
2.amprenta pentru antagoniti.
Prepararea este simpl,plasticitatea foarte bun(durat optim de
plasticitate deformabil) posed elasticitate bun i pre de cost rezonabil.
Respectarea raportului lichid pulbere i a timpului de spatulare ca i
retentivitatea amprentei constituiesc aspecte care nu trebuiesc

6
 uitate.Splarea i neutralizarea amprentei se recomand deasemeni ca i
scoaterea amprentei din cavitatea bucal printr-o singur micare.

9.Cerinele medico-biologice ctre materialele

amprentare.

Indiferent de proviniena materialelor amprentare, de compoziia chimic

i de calitile lor fizice exist cteva criterii medico-tehnice generale care
determin posibilitatea utilizrii materialului amprentar:
- Materialul utilizat trebuie s redea fidel contururile prilor dure i moi ale
cmpului protetic;
- S nu-i modifice volumul n procesul de priz i nici ulterior,pn la realizarea
modelului;
- S nu se deformeze la etapele de demulare(ndeprtare) de pe cmpul protetic,
transportare i turnare a odelului;
- S fie dur, casabil sau elastic, s posede rezisten la presiuni i s revin la
poziia iniial dup ncetarea presiunii;
- Timpul de priz s fie redus n condiiile umiditii i temperaturii din cavitatea
bucal;
- Uor s se preseze pe cmpul protetic i s se desprind uor de pe el;
- S nu acioneze nociv asupra esuturilor cmpului protetic, ca rezultat al
proceselor chimice i termice ce se declaneaz n cadrul prizei;
- S nu manifeste proprieti toxice ce ar aciona asupra esuturilor cavitii
bucale;
- S nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului i uor s se desprind
de ele;
Fiecare material de amprentare dispune de proprieti caracteristice pozitive i
negative, permind astfel utilizarea materialului respectiv n diferite situaii
clinice.Din aceste considerente specialistul trebuie s cunoasc indicii
proprietilor caracteristice ale materialelor utilizate pentru amprentarea
cmpului protetic i turnarea unui model corespunztor.

10.Modelul.Definiie.Caracteristica.
Modelul confecionat dup amprent reprezint imaginea invers a amprentei,
adic copia pozitiv a cmpului protetic.Modelul este un dispozitiv utilizat pe
ntreaga perioad de confecionare a protezelor dentare i a aparatelor
ortodontice, de aceea materialele pentru confecionarea modelelor trebuie s
posede urmtoarele nsuiri: s se amestece uor formnd o mas omogen fr
7
pori;s se introduc uor i s umple bine imprimrile amprentei;s redea deplin
particularitile imprimate n amprent;s nu adere de materialul amprentar;s
fie rezistente la aciunea diferitelor intervenii;s nu-i modifice dimensiunile n
timpul prizei;s-i pstreze timp ndelungat forma i dimensiunile; s se supun
uor prelucrrii i s fie uor de manipulat cu ele.Materialele pentru confecionat
modelele pot fi grupate n : materiale nemetalice (ghipsul, cementuri
dentare,acrilate) i materiale nemetalice (amalgamele de cupru sau argint).

11.Materialele utilizate la realizarea modelelor,proprieti.Utilizarea.

Materialele pentru confecionat modelele pot fi grupate n : materiale nemetalice
i materiale metalice.
Materialele nemetalice. Aceast grup cuprinde ghipsul,cementuri dentare
obinuite i diverse acrilate utilizate n terapia dentar ca materiale de obturaie.
Ghipsul.
Este un material universal utilizat n practica dentar att la obinerea
amprentelor, ct i la realizarea modelelor.Dup cum s-a menionat, ghipsul este
obinut din calcar mcinat i supus prelucrrii termice.n dependen de procesul
de prelucrare termic se obine ghips medicinal obinuit,ghips dur i ghips dur
special.Ultimile 2 varieti de ghips sunt utilizate doar n tehnica dentar la
confecionarea modelului din motivul c posed duritate mult mai mare dect a
ghipsului obinuit.
Pentru prepararea corect a pastelor de ghips se recomand urmtorul raport:
30-25 cm cubide ap la 100 gr praf (0,30-0,25:1).La prepararea pastei se respect
urmtoarele etape: de diluare,hidratare,coloidificare i de cristalizare.Pe
parcursul primelor etape de preparare pasta de ghips obine un luciu specific i
anume n aa form se recomand a fi turnat n amprent (form).Luciul
caracteristic pentru primele etape de preparare se pierde n faza de
cristalizare.La aceast etap pasta suport i anumite modificri de temperatur,
care ating aproximativ 30-35 grade C ca rezultat al reaciei chimice
exotermice.Timpul de priz al ghipsului este de 15-25 min. ns o amestecare mai
rapid i mai ndelungat duce la micorarea acestui timp.Totodat durata
timpului de priz poate fi redus la 3-5 minute prin adugarea apei calde sau a
soluiei 3% de sare de buctrie la prepararea pastei i invers putem mari durata
procesului de priz (30-60 min) dac adugm glicerin,acid boric,borax,lapte
etc., care inhib acest proces.Cu ct mai rapid decurge procesul de priz, cu att
proprietile ghipsului se nrutesc, i cu ct mai ncet decurge procesul de
priz,cu att proprietile ghipsului se mbuntesc. n prezent ghipsurile dure
sunt comercializate sub denumirea de

8
Moldano,Moldarock,Alphator(Germania),Calestone(Britania),Ceramur,Plater(Ceh
oslovacia), Superghips(Rusia) etc.,ambalate n diferite recipiente ermetic nchise,
pentru a evita ptrunderea umezelii.

Cementuri dentare.
Fiind utilizate preponderent la realizarea obturaiilor dentare pot fi utilizate i la
confecionarea modelelor n vederea realizrii unor microproteze care solicit
exactitate la confecionarea lor.Cementurile sunt utilizate n protetica dentar
datorit faptului c posed o duritate suficient, au coeficieni mari de dilatare i
contracie i sunt rezistente la uzur.Componentele cementului, praful i
lichidul,sunt ambalate aparte n flacoane de sticl.Prepararea cementului este
realizat pe plcue de sticl prin adugarea succesiv a prafului la pictura de
lichid,amestecul fiind malaxat cu spatula.Durata procesului de priz a
cementurilor depinde de cantitatea de praf adugat la fracia lichid.Cu ct mai
mare va fi cantitatea de praf adugat,cu att mai rapid va decurge procesul de
priz i invers, dac cantitatea de praf este mai mic,durata procesului de priz
va fi mai mare.
Acrilate.
n ultimul timp au fost propuse diverse acrialte autopolimerizabile ce pot fi
utilizate i la confecionarea modelului.Mai frecvent folosite sunt acrilatele tip:
Acriloxid, Carbodent, Inpredur,Alphadie, etc. Acrilatele permit confecionarea
modelelor fiddele,cu contururi precise,dure,rezistente la uzur.Acrilatele ca i
cementurile sunt ambalate n flacoane de sticl aparte pentru praf (polimerul) i
pentru lichid (monomerul).Pentru obinerea pastei de acrilat polimerul este
amestecat cu monomerul ntr-un recipient din sticl sau ceramic n proporia
recomandat de productor i amestecul este introdus direct n amprent.Durata
plimerizrii este de 10-15 min.Acrilatele autopolimerizabile n prezent sunt pe
larg utilizate la confecionarea modelelor datorit proprietilor fizico-chimice
care permit introducerea direct a acrilatului n amprent prin scurgere fapt ce
permite evitarea formrii porilor i ptrunderea amestecului n toate detaliile
amprentei.

MATERIALE METALICE
Confecionarea modelelor din aliajele unor metale este o metod frecvent
utilizat, datorit proprietilor metalelor ce permit realizarea lucrrilor
protetice care sunt rezistente la uzur i impulsuri mecanice.Ca materiale
metalice pentru acest scop sunt utilizate mai frecvent amalgamele de cupru sau
argint din care se confecioneaz modele care redau cu mare fidelitate forma

9
 natural a dinilor.Prepararea amalgamului se face prin malaxarea
componentelor materialului n proporii indicate n prospectull anexat la
ambalaj.n general pentru un amestec se recomand utilizarea a 5 pri de aliaj i
a 4 pri de mercur pentru amalgame ce conin un procent mai mic de argint i
5:8 pentru cele ce conin un procent mai mare de argint.Malaxarea se realizeaz
n dispozitive mecanice speciale sau ntr-un mojar de sticl cu ajutorul unui pistil
de sticl,timp de 2-3 min. , realiznd aprox. 100 de lovituri cu pistilul.Amalgamul
astfel malaxat se ndeas puin cte puin pe prile marginale ale amprentei i se
ntrete cteva ore.Ca materiale metalice pentru confecionarea modelelor pot fi
utilizate i aliajele uor fuzibile.Ca materiale metalice pentru confecionarea
modelelor pot fi utilizate i aliajele uor fuzibile.Modelele confecionate pot fi i
mixte-din 2 sau mai multe materiale.Procedeele de realizare a modelului mixt
const n realizarea unui segment lucrtor pe care se va executa proteza dentar
din materiale dure ce redau cu fidelitate imprimrile cmpului protetic i
realizarea prilor nelucrtoare ale modelului din ghips medicinal obinuit sau
dur.

12.Clasificarea modelelor dup scopul urmrit,tehnica realizrii.

Modelele se pot clasifica m functie de mai multe criterii:

A) Dupa materialele din care sunt confectionate (168):

gipsuri:

a dure-clasa 111 DIN 13911

a extradure - clasa IV DIN 13911 (Extrahart, Stone)

a cimenturi.

metale:

depuse pe cale galvanica;

aliaje usor fuzibile;

aliaje topite si pulverizate;

aamalgame.

polimeri:
10
 rasini acrilice;

poliuretanice;

aepoxidice cu adaos de umpluturi anorganice;

epiminice;

materiale compozite;

siliconi.

B) Dupa tehnologia de realizare:

turnate - din gipsuri, mase plastice, aliaje usor fuzibile;

indesate - cimenturi (FOZ, silicat), amalgame;

galvanizate, pulverizate - din metale/aliaje;

prin ardere de mase ceramice.

C) Dupa caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare a bontului

(bonturilor):

cu bonturi fixe;

cu bonturi mobilizabile.

D) Dupa destinatia modelului:

document;

de studiu si diagnostic;

de lucru (pentru proteze unidentare, RPF etc);

duplicat.

Tehnica realizrii :

1. DE LA AMPRENTA LA MODEL

Dupa ce amprenta a obtinut calificativul clinicianului buna pentru tumare',

aceasta va ajunge in laborator. Drumul amprentei din cabinet catre laborator poate fi
11
scurt sau lung, continuu sau intrempt (se cunosc situatii in care laboratoarele sunt
situate la mii de kilometri de

cabinete). Intervalul de timp si temperatura scurse de la amprentare pana in momentul

confectionarii modelului influenteaza decisiv calitatea viitoarei piese protetice (9).

1.1. VERIFICAREA AMPRENTEI

Inainte de tumarea, indesarea, galvanizarea sau pulverizarea materialelor din

care se confectioneaza modelele, atat medicul, cat si tehnicianul verifica calitatea
amprentei si mai ales prezenta unor defecte vizibile ale amprentei (9):

prezenta unor spatii intre cele doua mase de elastomeri sau hidrocoloizi de
consistente diferite;

prezenta unor incluziuni de aer;

lipsa de aderenta a materialelor de amprenta la linguri, cu antrenarea unor deplasari

ale materialelor;

prezenta unor resturi de sange, saliva, dentina sau tartru. .

1.2. MOMENTUL CONFECTIONARII MODELULUI

Materialul de amprenta utilizat determina momentul potrivit pentm realizarea

modelului:

in cazul materialelor de amprenta de tipul hidrocoloizilor ireversibili este

necesar ca modelul sa fie turnat imediat dupa spalarea amprentei. 0 baie de
neutralizare sau de sulfat de potasiu este utila doar atunci cand producatorul
materialului de amprenta indica aceasta (situatie din ce m ce mai rara). Redam compozi
343b17d tia unei solutii de neutralizare: ZnS04 2%, alaun 4%, K2S04 2% -2 minute. Din
pacate nu toate gipsurile Stone sunt influentate pozitiv de aceste bai. Amprenta nu se
mai spala dupa tratarea ei m solutiile de mai sus. In aceste cazuri ea se va tuma cu un
gips superdur (VELMIX, FUJI-ROCK). Odata turnata o astfel de amprenta, va -fi depusa
intr-o atmosfera saturata cu apa care imbunatateste proprietatile mecanice ale
materialelor de model. Demularea se face la o ora de la tumare, dar duritatea finala nu
se atinge decat la 24h de la finalizarea turnarii modelului (11).

amprentele din elastomeri de sinteza, dupa indepartarea de pe campul protetic,

trebuie sa stea aproximativ 30 minute inainte ca modelele sa fie turnate, deoarece
12
aceste materiale prezinta o contractie elastica intarziata, care se incheie abia dupa circa
20-30 minute. inainte de a fi tumate, amprentele din elastomeri de sinteza, care se
transporta in laborator de la distante mari, in diferite conditii de temperatura, trebuie
bine racite, apoi depozitate 30 minute la temperatura camerei, pentru a-si compensa
contractia termic dependenta. Doar amprentele din elastomeri de sinteza se pot pastra
uscate si depozita la temperatura camerei (11).

- materialele de amprenta pe baza de siliconi cu reactie de condensare pot astepta

pana la 48-72 ore pentru turnarea modelului.

- materialele de amprenta pe baza de siliconi cu reactie de aditie si gumele

polieterice pot fi pastrate timp mai indelungat fara a se deteriora (7, respectiv 14 zile).
La amprentele realizate cu Impregnum este necesara indepartarea oricaror urme de
apa, daca acestea se pastreaza pe amprenta.

- inainte de tumarea modelului este necesar ca orice amprenta luata cu materiale

elastice sa fie uscata.

ETAPE DE LUCRU

Igienizarea si degresarea amprentei;

Marcarea pe amprenta a frenului labial, respectiv a spatiului retromolar sau

tubercului piriform (. 16.34. c);

Vacuum-malaxarea pastei de gips (80-l50 g m functie de amprenta) sau a unor

materiale compozite (tip rasina epoxi) si tumarea lor in amprenta si in placa de baza
(.l6.34.d);

Centrarea amprentei fata de placa de baza in functie de marcajele facute pe amprenta

(.l6.34.e);

Dupa priza materialului se demuleaza amprenta, se desprinde modelul din placa de

baza si se numeroteaza fiecare segment (.l6.34.f);

Cu un disc diamantat se sectioneaza modelul pomind dinspre baza soclului (.l6.35.a);

Segmentele se transfera pe placa de lucru cu dimensiuni inteme modificate (pentru a

compensa expansiunea finala a gipsului) (.l6.35.b). Rolul placii de lucm este obtinerea
unui model de inalta precizie. Se fixeaza inelele de imobilizare ;

Se monteaza modelele in articulator;

Daca se urmareste duplicarea modelelor se utilizeaza placa (suportul) pentru

duplicare.
13
. 16.35. Etape de lucru cu HIGH-TECH (continuare): sectionarea segmentelor cu un disc
diamantat (a); pozitionarea segmentelor in placa de lucru (b); placa de baza poate fi
utilizata la confectionarea SPLlT-CAST-ului necesar montarii model

MODEL INTEGRAL DE LUCRU PENTRU PROTEZE FIXE

Metoda traditionala de elaborare a modelelor de lucru pentru proteze fixe

conserva o erie de informatii de ordin protetic: volumul dintilor preparati, raportul cu
dintii vecini, recizarea limitelor preparatiei si facilitatile de acces la aceste limite m
timpul etapelor de lefuire si finisare a lucrarilor. Aceste informatii sunt obtinute
datorita:

fractionarii modelului (Pindex, Zeiser, Accu-Trac, Di-Lock) care permite

individualizarea fiecarui suport dentar al lucrarii, realizand un model unitar (MU).
Acesta este mobilizabil, putand fi repus foarte precis la locul sau pe modelul de lucru;

slefuirea fiecarui MU care consta in eliminarea prin frezare pentm reproducerea

tesutului gingival injurul limitelor cervicale.

Fractionarea si slefuirea stau la originea pierderilor de informatii parodontale foarte

importante, cum ar fi:

distructia gingiei interdentare;

14
 distructia raporturilor existente intre linia terminala a preparatiei si gingia marginala;

pierderi ale formei crestelor edentate (in particular pentm puntile imtare);

subconturari sau supraconturari cervicale, aproximari ale profilului de emergenta;

dificultati de dimensionare ale ambrazurilor proximale ale dintilor stalpi. La acestea

se adauga si consecintele nefaste din punct de vedere estetic:

dificultati de situare a limitei cervicale a capei in functie de incidenta luminii in raport

cu parodontiul marginal;

modificari ale aprecierii umbrelor din cauza fractionarii si slefuirii;

greseli de apreciere a profilului de emergenta;

; . modelaj eronat a formelor din cauza perceptiei vizuale perturbate de liniile

verticale ale fractionarii.

Pe modelele de lucru ale RPF, simularea gingivala a fost m mod curios ignorata,
inaintea sosirii pe piata a unor noi materiale de amprenta.

j Amprenta se ia cu materiale de tipul siliconilor cu reactie de aditie (de exemplu

Gimask-Coltene, Gingifast-Zhermack) sau polieteri (de exemplu, Vestogum-ESPE).
Avantajele acestor materiale sunt numeroase si permit rezolvarea unor parti din
problemele datorate pierderii de informatii parodontale evocate mai sus.
Inconvenientul lor major rezida in faptul ca gingia marginala, datorita deformabilitatii
sale este, m general, supradimensionata.

Modelul de lucru integral propus raspunde urmatoarelor cerinte:

conservarea m totalitate a informatiilor parodontale si de ordin estetic;

permite realizarea de machete si de lucrari protetice pe MU mobilizabile conform

tehnicilor clasice;

face apel la materiale si tehnici obisnuite pentru laboratorul de tehnica dentara. Acest
model se prezinta in trei etaje: primul prezinta informatii de ordin parodontal, al
doilea este constituit din elemente strict protetice. Situatia din cavitatea bucala, astfel
reprodusa, ofera toate garantiile unei reusite depline. Un al treilea etaj este constituit
dintr-un soclu dublu, care permite eventualele controale de ordin ocluzal si
odontologic, demontarea si remontarea foarte usoara a modelului de lucru in
articulator. Acest model a fost imaginat si creat de Michel Moinard.

Materiale necesare:

15
 vacuum malaxor;

vibrator-masuta vibratoare;

soclator;

generator de vapori;

sistem Pindex;

lupa bioculara; .

gips tixotropic (Fuji Rock-GC, Hydrastone-Flamarc);

ceara Disclosing Wax-Kerr;

cianoacrilat-Renfert;

- tije de repozitionare PX 112, 114, 115 cu teaca alba;

- freze de slefuit diamantate-sferice;

- freze Komet H 79 E040;

- spray izolant pentm gips. Precautii

Pentru realizarea acestei tehnici care presupune doua turnari ale amprentei, se
exploateaza doar amprentele cu siliconi de aditie (Vinilpolisiloxani) si cu polieteri
(Impregum-ESPE). Sunt excluse, astfel, amprentele in alginat si hidrocoloizi
reversibili.

Prima turnare a amprentei se face astfel incat sa se obtina un mic soclu de gips.
Dupa ce gipsul a facut priza (in jur de 30 de minute), modelul este demulat si slefuit la
soclator, ceea ce permite reglarea inaltimii soclului la aproximativ 8-l0 mm plecand de
la nivelul dintilor. Modelului astfel obtinut i se aplica apoi pinurile conform procedeului
Pindex la nivelul fiecarui stalp protetic, precum si dintilor adiacenti stalpilor.

Modelul se sectioneaza pentru individualizarea fiecarui dinte stalp si pentru

fiecare dinte idiacent. Tijele de repozitionare sunt lipite pentru fiecare stalp si pentru
dintii adiacenti. Aceste MU sunt preparate axial pentru realizarea unor radacini false de
forma conica.

Pentru MU al dintilor stalpi se realizeaza cu freza sferica diamantata (diametrul

de 3-4 'nm) o strangulare la nivelul limitelor preparatiilor sau mai apical, daca
amprenta permite itingerea santului gingival. Aceasta operatie se aseamana cu un
slefuit clasic, dar se limiteaza la 3 strangulare regulata. MU ale dintilor adiacenti sunt
16
reduse m mod precis pana la limita ;ervicala a coroanelor clinice evidentiate in
amprenta. Toate MU sunt repozitionate in amprenta ientru a verifica adaptarea lor
perfecta. in aceasta etapa se mai pot face diverse retusuri. >trangularea MU este
umpluta in exces cu ceara Disclosing Wax-KERR. Se realizeaza astfel o nnplere a contra-
spatiului creat de strangulare, dar se realizeaza si o amortizare la nivelul ietaliilor
foarte fine ale gingiei marginale.

Tijele de repozitionare a fiecarui MU sunt prevazute cu o teaca alba a carei

retentie este )lasata m partea falsei radacini. Pe fiecare MU se aplica o picatura de
cianoacrilat, pe toata luprafata bontului, inainte de a fi repozitionata foarte fix in
amprenta. Cianoacrilatul mobilizeaza perfect MU-ul m amprenta si intareste suprafata
bontului.

A doua turnare a amprentei cu MU in pozitie este realizata in conditii obisnuite. Se

oama o grosime suficienta de gips, lasand sa proemine doar tocul tijelor de
repozitionare. Dupa eactia de priza a gipsului (30 de minute) modelul este demulat.
Acesta este apoi spalat cu ^apori, in particular la nivelul limitelor preparatiilor dentare,
pentru eliminarea cerii Disclosing Vax. Se pune astfel m evidenta santul gingival m mod
clar, m jurul bonturilor si sub gingia nargmala. Trebuie controlat cu lupa binoculara
daca santul gingival este perfect liber si daca aanevrarea nu a dus la fracturarea gingiei
marginale sau interdentare reprodusa in gips. MU ale lintilor preparati si ale dintilor
adiacenti sunt indepartate de pe model, acesta fiind slefuit la oclator pentru a permite
atasarea unui soclu cu baza dubla. Acest model este apoi trecut istemului Pindex pentru
a i se instala trei tije de repozitionare PX 112 cu teaca: doua in regiunea istala si una in
regiunea anterioara, avand amplasari care nu modifica orificiile diferitelor tije
reexistente m MU. MU sunt inlocuite pe model inaintea realizarii soclului primei baze
rmonizate (Split Fix), Ansamblul este foarte precis si nu permite nici o mobilitate in nici
un lan.

Modelul integral se prezinta ca un sistem cu trei nivele:

- MU ale bonturilor si dintii adiacenti sunt mobilizati de pe modelul reprezentand

nsamblul gingivo-dentar, fara nici o linie de fierastrau vizibila, fara ca slefuitul sa
perturbe iproducerea parodontiului marginal.

acest model dento-parodontal este angrenat global pe un soclu care constituie una
dintre cele doua baze armonizate.

soclul este repozitionabil precis pe a doua baza armonizata. Avantajele metodei

in laborator restaurarea morfologiei dentare cu machete din ceara este mult

facilitata si ameliorata gratie mai multor cauze:

17
 modelul integral reproduce in totalitate arcada fara distructiile legate de fractionare si
slefuire; aprecierea vizuala a volumelor protetice care sunt mult mai aproape de
realitatea clinica

prezenta gingiei marginale m gips este un ghid pretios pentru elaborarea profilului de
emergenta al machetelor sau lucrarilor care m acest fel nu pot fi supraconturate;

mentinerea gingiei interdentare si absenta supraconturarii cervicale permite reglarea

precisa a morfologiei ambrazurilor si deci a tuturor zonelor axiale.

in situatia unei amprente m silicon, acesta nu permite decat cel mult controlul lucrarii;

rezilienta si supradimensionarea siliconului sunt factori de imprecizie m zona

marginala. In fine, trebuie semnalat ca este posibila realizarea tuturor elementelor unei
proteze pe acelasi model delucru.

Concluzii

Respectarea volumelor parodontale reproduse in gips sunt date pretioase, dar

constituie

constrangeri necrutatoare care necesita o maiestrie in derularea etapelor clinice care

permite obtinerea modelului integral.

Prepararile dintilor stalpi sunt facute cu mare minutiozitate la nivelul parodontiului

marginal si al gingiei interdentare.

Examenul parodontal protetic nu poate fi omis sau aproximat.

Accesul la limitele preparatiilor intrasulculare trebuie sa permita o amprenta de calitate

care sa prezinte o buna vizibilitate a acestora.

Recurgerea la proteze provizorii se impune constant.

Exigentele urmatoare, care sunt foarte frecvent subestimate, permit garantarea unei
adaptari cvasiperfecte a lucrarilor in cavitatea bucala:

respectarea parodontiului marginal si precizia de adaptare cervicala sunt evidente;

gingia interdentara este respectata, nu comprimata;

contactele interdentare sunt foarte bine reproduse;

imperativul estetic (volum, umbre, incidenta luminii) sunt mai bine luate in
considerare si favorizeaza elaborarea protezelor metalo-ceramice adaptate mai bine

18
pentru fiecare caz m parte. Reamintim ca acest protocol nu este aplicabil pentru
amprentele luate m hidrocoloizi.

10. SFATURI CU PRIVIRE LA MODELELE TRADITIONALE

Tehnologia modelelor s-a perfectionat, materialele diversificandu-se mult in ultimele

doua decenii

Tehnologia si materialele noi necesita dotari speciale costisitoare, dar care pertnit
realizarea unor proteze mult mai exacte;

Indiferent de tehnologia si materialele folosite, intre campul protetic si model

vor exista anumite diferente. Cauzele sunt reprezentate de modificarile volumetrice
ale materialelor (de amprenta si model), care apar in cursul prizei, depozitarii si a
diferentelor de temperatura la care se manipuleaza. Acestea nu pot fi eliminate ci doar
diminuate, prin realizarea unor sinergisme intre cele doua tipuri de materiale si intre
acestea si tehnicile de lucru.

La ora actuala, modelele care ofera posibilitatea mobilizarii bonturilor au

castigat mult teren, existand tehnologii perfectionate care pretind utilizarea asociata a
unor materiale deosebit de dure (gipsuri extradure sau materiale compozite).

La modelele cu bonturi mobilizabile, expansiunea de priza a soclului poate

determina modificari de pozitie prin bascularea bonturilor. Aceste efecte nedorite se
pot reduce prin micsorarea expansiunii soclului si a stabilizarii modelului propriu-zis
astfel:

confectionarea atat a modelului propriu-zis, cat si a soclului din acclasi

material (pentru ca diferenta de expansiune sa dispara sau sa fie minima);

modelul astfel realizat nu se utilizeaza minimum 24 de ore;

este de dorit utilizarea cu predilectie a pinurilor duble cu teaca;

Chiar si la sistemele modeme (ACCU-TRAC sau HIGH-TECH) la care soclul se toama m

placi dure de pozitionare, pot apare in model tensiuni inteme datorita expansiunii
materialului din care acesta se confectioneaza. Este posibila si aici aparitia unor
malpozitii ale bonturilor mobile.

in tehnologiile modeme este de preferat ca:

atat gipsurile, cat si alte materiale sa fie malaxate in vacuum si turnate sub vibrare;
19
 cand nu se procedeaza astfel si materialele se malaxeaza manual in boluri, apar
fenomene de sedimentare cu alterarea straturilor superioare, prin acumulare de
apa la aceste nivele;

pentru a diminua deteriorarea straturilor superficiale (ocluzale) ale bonturilor,

amprenta nu se va separa de model decat dupa priza finala a materialului din care se
confectioneaza modelul.

Cu cat modelul realizat dintr-un gips dur se depoziteaza mai mult la temperatura
camerei, cu atat ii sporesc proprietatile de rezistenta (valori maxime m acest sens
se obtin dupa sapte zile la o temperatura de 23C si umiditate ambianta de 50%).

Inainte de tumarea modelului, orice amprenta luata cu un material elastic trebuie

uscata.

14.Tehnica realizrii modelelor cu bonturi fixe i mobilizabileale dinilor.Utilizarea lor

n practic.

MODELE MONOBLOC (CU BONTURI FIXE)

Modelele cu bonturi fixe, care se obtin prin depunerea in amprenta a gipsurilor dure
sau extradure, se practica tot mai rar m tehnologia protezelor fixe, fiind indicate in
special pentru confectionarea arcadelor antagoniste. Se numesc monobloc'deoarece
bonturile si restul campului protetic fac corp comun cu soclul modelului.

Tehnica de realizare

1. Pregatirea amprentei: spalare, dezinfectie, uscare.

2. Pregatirea gipsului dur sau superdur se face

respectand raportul apa/pulbere, eonform
indicatiilor producatorului, utilizand vacuum-
malaxoml sau malaxarea manuala, prin metoda
saturarii progresive.

3. Amprenta se pune pe masa vibratoare, se toama

pasta de gips dinspre marginea amprentei
mandibulare, respectiv centrul amprentei maxilare. Materialul patmnde in toate
detaliile, pana se depasesc marginile care corespund fundurilor de sac (.16.5.).

20
. 16.5. Modalitatea de
depunere a pastei de gips dur
in amprenta pentru a evita
forniarea incluziunilor de aer

4. Amprenta se ia de pe masa vibratoare si se depune pe un suport timp de aproximativ

20-30 minute, cat dureaza priza gipsului.

5. Se creeaza cateva retentii m baza modelului (. 16.6.).

6. Se prepara o noua pasta de gips, de acelasi tip cu precedentul si doar m cazuri

exceptionale un gips obisnuit.

7. Pasta se depune intr-un conformator (corespunzator unui anumit tip de articulator

sau ocluzor), iar o cantitate mica se aplica peste modelul dm amprenta, dupa care se
rastoarna amprenta peste conformator (. 16.6.).

. 16.6. Obtinerea unui model de lucru monobloc (schema); portamprenta(l); material de

amprenta (2); gips extradur (3); gips pentru soclu (4);limita dintre modelul propriu-zis
si soclu (I); retentii (r); conformatorul (d).

8. Dupa priza gipsului (20-30 minute) se demuleaza amprenta si se indeparteaza

conformatorul. Apoi, daca este necesar, se fmiseaza soclul la aparatul de soclat.

9. Modelul se usuca in cuptor timp de 30-60 minute (la 200C).

10. Modelele se fixeaza in ocluzor sau articulator.

5.2. MODELE CU BONTURI MOBILIZABILE

21
 Varianta modelelor cu bonturi mobilizabile este
foarte des adoptata pentru elaborarea protezelor
unidentare, puntilor si protezarilor compozite.

Modelele cu bonturi mobilizabile ofera o serie de

avantaje. Datorita posibilitatii dezinserarii
bonturilor din ansamblul modelului, tehnicianul are
un acces facil m modelarea fetelor proximale.
Tehnica permite un confort sporit pentru cel ce modeleaza, asigurandu-i o vizibilitate
optima (. 16.7.). in literatura franceza de specialitate, bontul mobilizabil, ca atare. este
denumit model pozitiv unitar',prescurtat, model unitar (MU).

. 16.7. Model cu bonturi mobilizabile (schema) bont mobilizabil clasic (a) bont
mobilizabil cu pin dowel (b)

5.2.1. MODELUL CLASIC CU BONT MOBILIZABIL

Metoda, m formularea initiala, tine de timpuri trecute. Ea se preteaza la obtinerea

modelelor cu bonturi mobilizabile confectionate pe baza unor amprente luate cu inel de
cupm (36).

. Tehnica implica doi timpi:

a) Confectionarea bontului mobilizabil (modelul unitar, MU)

Bontul mobilizabil poate fi realizat dm diferite materiale: gipsuri dure,

cimenturi (FOZ, silicat, silicofosfat), polimeri (rasini acrilice autopolimerizabile,
materiale compozite) si amalgame (de cupru sau argint).

Confectionarea bontului mobilizabil din gipsuri dure

Inelul de cupru se scoate din amprenta. Se cofreaza inelul cu o banda de ceara sau
hartie cerata de 2 cm latime. Se prepara o pasta din gips dur, care se introduce prin
vibrare continua in inel, pana ce se atinge marginea cofrajului. Dupa priza totala a
gipsului se indeparteaza cofrajul, se prelucreaza prelungirea radiculara a bontului pana
se obtine o forma cilindro-conica neretentiva. Se marcheaza fata vestibulara pentm a
fixa pozitia bontului m model. Prelungirea conica se ceruieste pentru a usura
22
indepartarea bontului din model. Tot in acest scop se aplica un mic buton de ceara pe
varful prelungirii (spre viitoarea baza a soclului).

Confectionarea bontului mobilizabil din cimenturi

Utilizarea cimenturilor ca materiale pentru confectionarea bonturilor mobilizabile are

tot Q valoare istorica. Cu toate ca aceste, materiale prezinta o serie de calitati (timp de
priza scurt, fidelitate mare in redarea detaliilor, stabilitate volumetrica si duriate
acceptabila), ele nu mai sunt utilizate decat foarte rar, din urmatoarele motive: pret de
cost ridicat, fluiditate redusa, deshidratare urmata de contractii si fisurari. Cimenturile
nu se utilizeaza decat m cazul amprentelor luate cu inel de cupm. Mai intrebuintate au
fost cimenturile silicofosfatice.

, 16.8. Model cu bont mobilizabil clasic din gips dur (scheina): vedere dinspre vestibular
(a);- sectiune sagitala (b).

23
. 16.9. Bont mobilizabil clasic (schema): portiunea radiculara este mai mare in diametru
decat preparatia dentara (a); portiune radiculara preparata impropriu (b); prepararea
regiunii cervicale a bontului clasic cu freza de acrilat (c); prepararea regiunii cervicale a
bontului clasic cu spatula (d); finisarea regiunii cervicale a bontului clasic (e); conturul
bontului clasic trebuie sa fie similar cu cel al unui dinte natural (f); trasarea marginii
preparatiei cu un creion (g).

Confectionarea bontului mobilizabil din amalgame

In tehnica realizarii bonturilor mobilizabile se utilizeaza uneori si amalgame. Dintre

acestea, se prefera amalgamele de cupm datorita costului lor mai redus. Amalgamul de
cupm se prezinta sub forma unor pastile sau granule care se incalzesc pana cand apar
pe suprafata lor mici

picaturi de mercur. in acest moment ele se transfera intr-un mojar, unde, prin frecare
cu un pistil aliajul devine plastic. Cu un fuloar, amalgamul se introduce strat cu strat in
amprenta luata cu masa termoplastica in inel de cupru (. 16.10.). Daca in locul maselor
termoplastice s-au folosit materiale de amprenta elastice, procedeul nu poate avea loc
(35).

Bonturile mobilizabile din amalgam se realizeaza astazi foarte rar datorita

urmatoarelor dezavantaje:

durata mare de confectionare (timpul total de priza), aproximativ 10 h;

imposibilitatea fularii amalgamului m amprente cu elastomeri in inel de cupru;

24
 degajarea vaporilor de mercur;

coeficient de expansiune relativ mare (0,1-0,25%) m atie cu gipsurile extradure

(0,05%);

necesitatea consolidarii peretilor inelului de cupru prin inglobarea intr-o masa de

gips dur (pentm a rezista presiunilor dezvoltate in timpul indesarii
amalgamului). Confectionarea bonturilor mobilizabile din polimeri Neajunsurile si
dezavantajele bonturilor mobile din cimenturi sau amalgame au determinat testarea
altor materiale. Astfel au fost utilizate RA.

Polimetilmetacrilatii PALAVIT si PALADUR (cu lanturi

macromoleculare liniare), primiti initial cu mare
entuziasm sunt abandonati la ora actuala datorita
reactiei de polimerizare exoterme, a contractiei mari de
polimerizare si duritatii lor scazute.

Dezavantajele RA au determinat lansarea altor polimeri

cu utilizare in acest domeniu. Dintre acestia
amintim rasinile epoxidice,
epiminice si poliuretanice. Pentru a creste rezistenta li
s-au adaugat umpluturi anorganice, cum ar fi
particule metalice, de sticla, ceramica, borosilicati sau
cuart.

Legarea de componenta organica a umpluturilor se face prin silanizare. De aceea, aceste

materiale pentru confectionat modele pot fi considerate materiale compozite. Sunt
livrate m diferite sisteme: pasta/lichid -EPOXI-DIE (IVOCLAR), lichid/lichid - ALPHA
DIE (SCHUTZ-DENTAL), pulbere/lichid - IMPREDUR si se depun fara presiune in
amprenta. Ele se intaresc intr-un interval scurt de timp. Utilizarea lor se asociaza cu
pinuri (dowel), eliminandu-se astfel etapa de confectionare a prelungirii radiculare a
bontului mobil. Gradul de fidelitate crescut, duritatea mare si manipularea
usoara sunt calitati care recomanda tot mai mult aceste materiale.

. 16.10. Tehnica de realizare

a bontului mobilizabil din
amalgam: A. amprenta cu
inel de cupru si cofrajele
ei masa de amprenta
termoplastica (a); inelul de
cupru (b); bontul si
prelungirea radiculara din
amalgam (c); manson de
hartie cerata (d); gips dur
(e); conformator din hartie
25
cerata (1); B. bont
mobilizabil din amalgam cu
prelungire radiculara
neretentiva

in confectionarea bonturilor mobilizabile se utilizeaza si mase ceramice (DIAMOND

DIE). Dupa introducerea in amprenta (in faza plastica), aceasta se depune m cuptor
(650C) unde are loc sinterizarea. Expansiunea de priza (aproximativ 0,2%) este
compensata de contractia de ardere.

b) Confectionarea modelului de ansamblu (MU si modelul dintilor vecini)

Modelul unitar - MU, realizat prin una din tehnicile anterioare, se repune in inelul de
cupru sau capa de transfer, impreuna cu care se repozitioneaza m amprenta de situatie
exact in pozitia initiala. in continuare se acopera prelungirea radiculara a MU cu un
strat subtire de ceara

si se fixeaza o sfera de ceara cu diametrul de 3-4 mm.

Aceasta are rolul de a usura luxarea modelului unitar,
dupa tumarea modelului de ansamblu. Etapa
urmatoare difera in functie de modul in care s-a luat
amprenta: intr-un singur timp(l), m doi timpi(2) si in
trei timpi(3).

1. Se toama gips dur in amprenta cu bontul mobil,

depasindu-se marginea acesteia cu 3-4 mm. Peste
gipsul dur se toama alte straturi de gips, din care se
confectioneaza soclul si prelungirea distala. Dupa
priza, se taie in prelungirea distala un sant sub forma literei T sau Y. Se izoleaza, dupa
care se toama in amprenta antagonistilor modelul cu acelasi nume, format si el din
doua parti: modelul propriu-zis al dintilor antagonisti din gips dur si soclul impreuna
cu prelungirea distala, care se adapteaza perfect in santul practicat anterior (. 16.11.).

2. In cazul amprentei in doi timpi se toama intai modelul de ansamblu cu prelungirea

distala (cheia de ocluzie) dupa metoda prezentata anterior. Dupa priza se demuleaza
amprenta, aplicandu-se pe modelul de ansamblu a doua amprenta care contine
impresiunile antagonistilor dupa care se toama modelul dintilor antagonisti.

26
 3. In cazul amprentei in trei timpi se toama separat modelul de ansamblu,
modelul antagonistilor, dupa care se monteaza in ocluzor sau articulator in functie de a
treia amprenta (de inregistrare a ocluziei). Inainte de montarea in ocluzor sau
articulator se practica luxarea (mobilizarea) modelului unitar.

. 16.11. Modele segmentare cu bonturi

mobilizabile (in prelungirea distala se taie
un sant in tbrma de T sau Y care fixeaza
relatia de ocluzie).

15. Tehnica realizrii modelelor metalizate.Utilizarea lor n practic.

Materialele uzuale utilizate pentru confectionarea modelelor (gipsurile,

amalgamele, rasinile, cimenturile sau materiale compozite) prezinta modificari
dimensionale mai mult sau mai putin importante. De aceea, m tehnologia modelelor s-
au incercat depunerile de metale (pe cale galvanica sau prin pulverizare). Modelele
astfel realizate sunt de mare precizie si poseda o rezistenta mecanica
deosebita.

A) Caracteristicile unui model obtinut pe cale galvanica sunt urmatoarele:

fidelitatea exceptionala, duritate mare, stabilitate volumetrica (coeficient de contractie
0,2-0,3%) si absenta fenomenelor de imbatranire.

B) Principiul metodei se bazeaza pe depunerea electrolitica pe peretii amprentei a unui

strat metalic (0,5-l mm) de cupru, argint sau nichel. in functie de vechimea si starea baii
galvanice, se aplica o tensiunea intracraniana sl traumatismul cerebral"
class="text">tensiune intre 2,8 si 6 V si o intensitate a curentului de aproximativ 10
mA.

Obtinerea acestui tip de model necesita parcurgerea a trei faze:

a) pregatirea suprafetelor amprentei in vederea depunerii si fixarii

straturilor de ioni metalici;

b) depunerea propriu-zisa a ionilor metalici;

27
 c) definitivarea modelului prin aplicarea de gips dur m detaliile ramase
libere ale amprentei.

Modelul obtinut pe cale galvanica isi gaseste utilizarea si m realizarea MU pentru

incmstatii, coroane partiale si de invelis, PPF si rezolvari compozite.

a) Pregatirea amprentelor

In principiu, orice amprenta poate fi acoperita prin galvanoplastie cu un strat metalic

cu exceptia hidrocoloizilor si polieterilor . Amprentele realizate din polisulfuri sunt
compatibile numai cu ionii de Ag. in contact cu solutiile electrolitice, amprentele cu
polieteri sufera un proces de imbibare, fenomenul limitand indicatia acoperirii
galvanice a acestor amprente. , Pregatirea amprentei consta m transformarea ei
dintr-un element electrolitic indiferent intr-un corp bun conducator de electricitate.
Acest deziderat se obtine prin mai multe metode:

grafitare si/sau acoperire cu o pulbere pe baza de Ag, cu sau Fe;

argintare (reducerea unei sari de Ag dupa un procedeu asemanator celor de

obtinere a oglinzilor de Ag);

aplicarea unei suspensii de Ag coloidal (SILBERSPRAY sau GALVANOSPRAY-DETAX).

!n situatia cand amprenta se realizeaza cu ajutorul inelului de cupru, este necesara

izolarea cu ceara sau lac a suprafetei exteme a acestuia. Se evita astfel depunerile
metalice nedorite la nivelul acestei suprafete.

Dintre procedeele enumerate mai sus, cel mai exact este acoperirea cu o pulbere de Ag,
Cu sau Fe, deoarece intre suprafata amprentei si stratul electro-depus nu se mai
interpune nici un alt material. Cea mai indicata se pare ca este pulberea de Ag.

b) Electrodepunerea propriu-zisa a ionilor metalici

Pentru a intelege mai bine fenomenul chimic al electrodepunerii, descriem si ilustram

galvanoplastia cu cupru (. 16.30.).

in mediu apos, sulfatul de cupru (CuS04) sufera procesul de disociatie electrolitica,

descompunandu-se in ioni de cupru (Cu ) si ioni sulfat (S04 ).

La inchiderea circuitului, ionii de Cu sunt atrasi de electrodul negativ (catod)

reprezentat de amprenta, depunandu-se pe suprafata acesteia. lonii sulfat sunt atrasi de
electrodul pozitiv

28
 . 16.30.
Electrodepunerea
de Cu prin
galvanoplastie
(schema)

. 16. 31. Etapele

galvanoplastiei:
amprenta (a);
grafitarea (b);
izolarea si
legarea de catod
(c); amprenta

dupa
electrodepunere
(d); turnarea
bontului mobil
(e); demularea
amprentei (f).

29
(anod), constituit dintr-o placa de Cu. Anodul emite permanent ioni de cupru, care se
vor combina cu ionii sulfat, refacand sulfatul de cupru. Acesta trece in solutie, suferind
ulterior procesul de disociatie electrolitica, asigurand astfel continuitatea procesului.

Tehnica de lucru cuprinde urmatoarele etape:

Pregatirea si controlul starii de functionare a baii galvanice si prepararea solutiei

electrolitice. Solutia difera m functie de metalul preferat pentru obtinerea modelului.
Daca se alege cuprul atunci electrolitul va fi un amestec de sulfat de cupru si acid
sulfuric. Redam mai jos formula recomandata de Dermann, care are insa o capacitate
de dispersie destul de redusa:

CuS04-5H20 156 g H2S04 42 g

H20(distilata) 600 ml
Prezentam compozitia si conditiile de utilizare a-catorva bai electrolitice care pot fi
utilizate m laboratoarele noastre de tehnica dentara.

30