Sunteți pe pagina 1din 12

ELABORAREA METODIC No 4

Tema: Materialele de amprentare i modelele. Descrieri. Clasificri. Materialele utilizate.


Tehnici de realizare a amprentelor i modelelor.

ntrebri de control 1. Definiie Amprent. Caracteristica. Amprent copie negativ i fidel a cmpului protetic, ce permite obinerea modelul pe care se va confeciona proteza. 2. Clasificarea amprentelor dup scopul urmrit, tehnica realizrii. Dup scopul urmrit: Documentare realizate la pregtirea pro protetic a cavitii bucale n vederea realizrii modelului documentar; Auxiliare - realizarea modelului de diagnostic sau a modelului auxiliar necesar la confecionarea diferitelor lucrri protetice; de baz obinute dup efectuarea interveniilor de pregtire special a dinilor sau prilor moi ale cmpului protetic pentru confecionarea modelului de lucru i realizarea lucrrii protetice corespunztoare. Dup tehnica realizrii: amprente realizate ntr-un timp obinut prin depunerea materialului amprentar n lingura de amprentare i presarea lui direct pe cmpul protetic; amprente realizate n doi timpi obinut prin realizarea unei amprente ntr-un timp i dup ce este ndeprtat de pe cmpul protetic este acoperit de un material amprentar fluid fiind reintrodus n cavitatea bucal n faza a doua; amprente de corectare modificare a metodei de amprentare n 2 timpi, n cadrul creia se aplic materiale amprentare de aceeai provenien chimic; amprente n inel de cupru se folosesc inele de cupru cu o grosime de 0.2 mm, care se adapteaz cervical, transversal i axial la nivelul bontului dintelui preparat. Materialul de amprentare se introduce n inel care este presat pe bontul dentar preparat, dup ce peste acest inel se realizeaz o supra amprent; amprente n ocluzie executat utiliznd lingura amprentar special, care permite nregistrarea ambelor arcade dentare n poziie de ocluzie centric; amprente pariale nregistreaz elementele de pe un sector dat al arcadei dentare ; amprente totale - nregistreaz elementele de pe ntreaga arcad.

3. Lingurile amprentare. Caracteristica. Clasificarea. Lingurile amprentare reprezint un suport rigid, rezistent, nedeformabil pe care se depune materialul de amprentare i se preseaz pe cmpul protetic. Lingurile amprentare sunt diverse dup dimensiuni i forme, caracteristice pentru maxil i mandibul. Lingura pentru obinerea amprentei de pe maxil este compus din baz, care acoper palatul dur, versantul vestibular al apofizei alveolare i arcada dentar. n partea anterioar de la centrul bazei este solidarizat minerul lingurii, care permite manevrarea n timpul introducerii i ndeprtrii amprentei de pe cmpul protetic. Totodat minerul, fiind situat n zona anterioar, corespunztor liniei mediane a feei, reprezint i un element de reper pentru aezarea simetric a lingurii cu materialul de amprentare pe cmpul protetic. Lingurile amprentare mandibulare se deosebesc de cele maxilare prin rscroirea bazei la crearea locului pentru limb, i prezena bordur ii linguale care acoper versantul intern al apofizei alveolare. Conform clasificrii: standard (universale) confecionate industrial, variate ca dimensiuni, nzestrate cu elemente retentive pentru materialele amprentare, reprezentate, de regul, de perforaii sau nervuri i fr elemente retentive ; individuale confecionate n condiii clinice din materiale termoplastice sau n condiii de laborator din acrilate auto- i termopolimerizabile. 4. Descriei compoziia polimerilor acrilici = polimeri ai metacrilatului de metil (PMMA) Alegerea port amprentei i a materialelor de amprentare Pregtirea pacientului n vederea amprentrii Amprentarea propriu--zis Controlul amprentei Dezinfecia amprentei

5. Clasificarea materialelor amprentare dup Oksman, Gherner i Napadov, Postolachi i Brsa. Gherner i Napadov deosebesc trei clase de materiale: a) Elastice; b) Termoplastice; c) Dure. La rndul su aceste clase sunt divizate n dou grupe: materiale reversibile i ireversibile. Postolachi i Brsa consider c pentru utilizarea practic a materialelor amprentare n clinic, ct i din punctul de vedere al realizrii modelelor n laboratorul tehnicianului dentar mai raional este de a le clasifica conform strii lor fizice la finala prizei.
1- elastice 2- dure Dup Oksman: 1234Cristalizabile (ghips, dentol ) Termoplastice (dentafol, ortocor) Elastice (stomalgin 02, optozil, Xantopren) Acrilate autopolimerizabile

6. Ce reprezint amprenta optic?


Amprenta optic se efectueaz cu ajutorul tehnologiilor moderne.

7. Prezentarea succint a materialelor amprentare dure reversibile i ireversibile. Proprieti. Utilizarea. Materialele amprentare dure pot fi reversibile i ireversibile. Materialele amprentare dure reversibile - sunt materiale termoplastice care dup ntrire devin dure, iar dup realizarea modelului pot fi reutilizate. ex. Stens-02, Ortocor, Dentafoli,Reprodent etc. -includ diferite substane chimice, rini naturale i sintetice ca: copal, selac, cofoniu, acizi grai, acid palmitic, colorani, aromatizani. -se produc ca batoane cilindrice i plci. n prealabil se plastific n bi la temperatura de 55 -60 grade Celsius, pentru c n cavitatea bucal se ntresc -se pot deforma la ndeprtarea amprentei, de aceea doar unele se folosesc la amprentarea definitiv n edentaia total - se folosesc pentru amprente duble, preliminare etc.

Materialele dure ireversibile- includ ghipsul, paste din oxid de zinc i eugenol. -ghipsul e un material accesibil. Se confecioneaz din calcar, ce se macin i se prelucreaz termic. La ardere, ghipsul pierde apa . Se solidific prin cristalizare. -pastele din oxid de zinc sau eugenol - conin colofoniu, balsamuri, substane aromatizante i colorante. Se folosete mai ales la amprentele n cazul edentaiei totale, pentru fixarea punilor dentare pentru perioada de adaptare i control. - se fabric ca paste colorate i sunt ambalate n tuburi. Pastele se amestec n proporii egale i se ntresc n 3-5 min. ex. Dentol-C, Alston, Plastodent etc.

8. Prezentai esena grupul materialelor amprentare : elastice ireversibile i reversibile. Caracteristica lor.
n aceast grup sunt incluse materialele cu o compoziie chimic diferit, dar avnd caractere care prevd: 1. proprietile materialului de a nregistra fidel toate detaliile cmpului protetic. 2. revenire la forma iniial dup ncetarea presiunilor ce se dezvolt asupra materialului dup priza lui definitiv. 3. nu se fractureaz la nlturarea lor de pe cmpul protetic ct i de pe model.

Din materiale elastice sunt utilizate: hidrocoloizii reversibili- au la baza agar agarul i sunt fabricai de industrie n 2 variante : - pentru amprentarea cmpului protetic - pentru duplicarea modelelor.

Exemple : gelin, deelastic, cultoloid, dentacol La temperatura de 70-95 C hidrocoloizii devin plastici fluizi. La temperatura de 37,2 - 42,2 C capt form de gel elastic

Hidrocoloizii ireversibili -sunt derivaii acidului alginic, sulfatului de calciu , fosfatului trisodic, cunoscui sub numele de alinai

Se elaboreaz de industrie sub form de pulbere, puternic hidrofil care la amestec cu apa reprezint sri coloidale vscoase. Aceste materiale reprezint unele dezavantaje, din motivul c meninerea amprentelor sub aciunea aerului provoac pierderea apei i micorarea n volum a amprentei, iar meninerea n ap provoac mbibarea amprentei cu ap i mrirea n volum. De aceea se recomand realizarea modelului timp de 10-15 min dup ndeprtarea amprentei de pe cmpul protetic. Sunt cunoscute sub denumirile: stomalgin 73, novolgin, sanalgin, kromopan elastic, alcamprent Elastomeri de sintez Clasa elastomerilor de sintez cuprinde trei tipuri de materiale: polisulfidele, siliconii i polieterii. Se caracterizeaz prin proprietatea asemntoare cauciucului natural dup ntrire. Ei redau cu precizie maxim relieful cmpului protetic. Sunt utilizate la obinerea celor mai variate forme clinice a cmpului protetic.

9. Cerine medico-biologice ctre materialele amprentare

1. Materialul utilizat trebuie s redea fidel contururile prilor dure i moi ale cmpului protetic. 2. S nu-i modifice forma, volumul n procesul de priz i nici ulterior pn la realizarea modelului. 3. S nu se deformeze la etapele de mulare (ndeprtare) de pe cmpul protetic transportare, turnare a modelului. 4. S fie dur, elastic, s posede rezisten la presiuni i s revin la poziia iniial. 5. S nu manifeste proprieti toxice ce ar aciona asupra esuturilor cavitii bucale. 6. S nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului i uor s se desprind de ele.

10. Modelul. Definiie. Caracteristica.

Modelul confecionat dup amprent reprezint imaginea invers a amprentei, adic copia pozitiv a cmpului protetic. Modelul - dispozitiv utilizat pentru ntreaga perioad de confecionare a protezelor dentare i a aparatelor ortodontice, de aceea materialele pentru confecionarea modelelor trebuie: 1. S se amestece uor formnd o mas omogen 2. S umple bine imprimrile amprentei. 3. S fie rezistent la aciunea diferitor intervenii. 4. S -i pstreze timp ndelungat forma i dimensiunile 5. S se supun uor prelucrrii i s fie uor de manipulat cu ele cu bonturi mobilizabile. D) Dup destinaia modelului: document; de studiu i diagnostic; de lucru (pentru proteze unidentare, RPF etc); duplicat.

11. Materialele utilizate la realizarea modelelor, proprieti. Utilizarea


Materialele pentru confecionarea modelelor pot fi grupate : - Nemetalice - Metalice

Nemetalice - cuprind ghips, cementurile dentare, obinuite si diverse acrilate

Ghipsul : Se ncadreaz n categoria materialelor de amprent rigide i este un sulfat de calciu anhidru. Actualmente este folosit n special pentru amprentarea final a cmpurilor protetice moi la edentatul total i n amprentarea preliminar. Avantaje: -permite obinerea unei amprente fidele a cmpului protetic -timp de priz de 3-5 minute influenat invers proporional de viteza i timpul de spatulare

-este un material ieftin -prezint stabilitate dimensional i volumetric -nu irit esuturile moi. Dezavantaje: -gust i miros dezagreabile -necesit manualitate deosebit.

Cementurile dentare: Utilizate la realizarea obturatiilor dentare , de ex : cementul dentar, fosfat dispad n tehnica dentar cementurile se folosesc deoarece au o duritate suficient, au coeficient mare de dilatare i contracie i sunt rezistente la uzur. Componentele cementului : praful i lichidul. Sunt ambalate aparte n flacoane de sticl. Praful e alctuit din amestecuri de oxizi i sruri. Prepararea cementurilor este realizat pe plcue de sticl prin adugarea succesiv a prafului la pictura de lichid, amestecul fiind malaxat cu spatula.

Acrilate : Din punct de vedere chimic, Acrilatele n majoritatea cazurilor sunt reprezentate de monomeri i polimeri care deriv din esterul acidului metacrilic. Acidul metacrilic mpreun cu acidul metilic formeaz metil metacrilatul, reprezentat de o singur molecul (mono molecul de acrilat), care este fasonat i comercializat n flacoane de sticl, ntunecat, nchise ermetic.

Proprietatea lor. -s aib o duritate satisfctoare pentru asigurarea integritii protezei -s posede elasticitatea corespunztoare veziculei fibromucoasei sau a dintelui natural. -s nu permit deformarea protezei. -s fie nalt rezistent la ndoire i lovituri. -s aib culori necesare pentru reproducerea culorii dinilor naturali -culorile s fie stabile la aciunea factorilor extra i intra bucali -s nu aib aciune asupra esuturilor cavitii bucale -s nu posede caliti de absorbire a produselor alimentare -s fie omogene i uor s se supun prelucrrilor mecanice necesare -s posede luciul corespunztor

n cazul acrilatelor termopolimerizabile reacia chimic solicit un anumit regim termic Acest regim poate fi reprezentat de surse de cldura uscata, umed (bi cu ap, vapori), raze ultraviolete, infraroii

n cazul acrilatelor autopolimerizabile procesul de polimerizare nu necesit un anumit regim termic realiznd-se n condiiile temperaturii mediului nconjurtor , deoarece ele conin catalizator specific pentru reacia chimic de polimerizare.

12. Clasificarea modelelor dup scopul urmrit, tehnica realizrii.

Modelele se pot clasifica n funcie de mai multe criterii: A) Dup materialele din care sunt confecionate: gipsuri: 1. dure-clasa 111 DIN 13911 2. extradure - clasa IV DIN 13911 (Extrahart, Stone) 3. cimenturi. metale: 1. 2. 3. 4. depuse pe cale galvanic; aliaje uor fuzibile; aliaje topite i pulverizate; amalgame.

polimeri: 1. 2. 3. 4. rini acrilice; poliuretanice; epoxidice cu adaos de umpluturi anorganice; epiminice;

materiale compozite; siliconi. B) Dup tehnologia de realizare: turnate - din gipsuri, mase plastice, aliaje uor fuzibile; ndesate - cimenturi (FOZ, silicat), amalgame; galvanizate, pulverizate - din metale/aliaje; prin ardere de mase ceramice. C) Dup caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare a bontului (bonturilor): cu bonturi fixe; cu bonturi mobilizabile.

D) Dup destinaia modelului: document; de studiu si diagnostic; de lucru (pentru proteze unidentare, RPF etc); duplicat.

13. Utilajul necesar pentru confecionarea modelului (conformator pentru model, ceara pentru cofrajul modelului, soclator, vibrator, vacuum malaxor).

Malaxarea mecanica se efectueaza cu vacuum malaxorul. E un aparat electric cu ajutorul caruia se amesteca praful de ghips, sau masa de ambalat, in conditiile de vid se obtine o pasta omogena fara bule de aer. Sunt comercializate mai multe varietati de aparate, in linii generale sunt alcatuite din aparatul propriu-zis in interiorul caruia se afla motorul electric care roteste axul paletei malaxorului, pompa de vacuum actionata de un electromotor individual, care absoarbe aerul din interiorul vasului malaxorului. Unele aparate sunt inzestrate si cu vibratoare reprezentate de tije metalice, de extremitatea exterioara carora este solidarizata o sfera din cauciuc, pus in functie de bobina electromagnetica. Pentru prepararea pastei din ghips la aparat sunt anexate 3 vase cu capacitate de 50-70 g, 100-150g, 200-250g. Fiecare vas e format din recipient de material plastic cu un capac etanj prin care trece un ac solidarizat cu paleta malaxorului. Axul se articuleaza cu motorul malaxorului si prin invirtire pune paleta in miscare. Prepararea pastei din gihps se realizeaza in unul din vasele malaxorului, in functie de cantitatea solicitata. In vasul cu capacitate respectiva se adauga apa si pulbere de ghips, amestecindu'se putin manual pana la imbibare definitiva de catre pulbere a apei, apoi se acopera vasul cu capacul cu care se articuleaza cu axul la tija malaxorului. Aparatul e pus in functiune prin apasarea butonului de contact, dupa prepararea manuala sau mecanica a pastei din ghips trecem la turnarea modelului.

14. Tehnica realizarii modelelor cu bonturi fixe si mobilizabile ale dintilor. Utilizarea lor in practica.

Varianta modelelor cu bonturi mobilizabile este foarte des adoptata pentru elaborarea protezelor unidentare, puntilor si protezarilor compozite. Modelele cu bonturi mobilizabile ofera o serie de avantaje. Datorita posibilitatii dezinserarii bonturilor din ansamblul modelului, tehnicianul are un acces facil m modelarea fetelor proximale. Tehnica permite un confort sporit pentru cel ce modeleaza, asigurandu-i o vizibilitate optima (. 16.7.). in literatura franceza de specialitate, bontul mobilizabil, ca atare. este denumit model pozitiv unitar', prescurtat, model unitar (MU).

. 16.7. Model cu bonturi mobilizabile (schema) bont mobilizabil clasic (a) bont mobilizabil cu pin dowel (b)

5.2.1. MODELUL CLASIC CU BONT MOBILIZABIL Metoda, m formularea initiala, tine de timpuri trecute. Ea se preteaza la obtinerea modelelor cu bonturi mobilizabile confectionate pe baza unor amprente luate cu inel de cupm (36). . Tehnica implica doi timpi: a) Confectionarea bontului mobilizabil (modelul unitar, MU) Bontul mobilizabil poate fi realizat dm diferite materiale: gipsuri dure, cimenturi (FOZ, silicat, silicofosfat), polimeri (rasini acrilice autopolimerizabile, materiale compozite) si amalgame (de cupru sau argint). Confectionarea bontului mobilizabil din gipsuri dure Inelul de cupru se scoate din amprenta. Se cofreaza inelul cu o banda de ceara sau hartie cerata de 2 cm latime. Se prepara o pasta din gips dur, care se introduce prin vibrare continua in inel, pana ce se atinge marginea cofrajului. Dupa priza totala a gipsului se indeparteaza cofrajul, se prelucreaza prelungirea radiculara a bontului pana se obtine o forma cilindro-conica neretentiva. Se marcheaza fata vestibulara pentm a fixa pozitia bontului m model. Prelungirea conica se ceruieste pentru a usura indepartarea bontului din model. Tot in acest scop se aplica un mic buton de ceara pe varful prelungirii (spre viitoarea baza a soclului).

Confectionarea bontului mobilizabil din cimenturi Utilizarea cimenturilor ca materiale pentru confectionarea bonturilor mobilizabile are tot Q valoare istorica. Cu toate ca aceste, materiale prezinta o serie de calitati (timp de priza scurt, fidelitate mare in redarea detaliilor, stabilitate volumetrica si duriate acceptabila), ele nu mai sunt utilizate decat foarte rar, din urmatoarele motive: pret de cost ridicat, fluiditate redusa, deshidratare urmata de contractii si fisurari. Cimenturile nu se utilizeaza decat m cazul amprentelor luate cu inel de cupm. Mai intrebuintate au fost cimenturile silicofosfatice.

, 16.8. Model cu bont mobilizabil clasic din gips dur (scheina): vedere dinspre vestibular (a);- sectiune sagitala (b).

. 16.9. Bont mobilizabil clasic (schema): portiunea radiculara este mai mare in diametru decat preparatia dentara (a); portiune radiculara preparata impropriu (b); prepararea regiunii cervicale a bontului clasic cu freza de acrilat (c); prepararea regiunii cervicale a bontului clasic cu spatula (d); finisarea regiunii cervicale a bontului clasic (e); conturul bontului clasic trebuie sa fie similar cu cel al unui dinte natural (f); trasarea marginii preparatiei cu un creion (g). Confectionarea bontului mobilizabil din amalgame In tehnica realizarii bonturilor mobilizabile se utilizeaza uneori si amalgame. Dintre acestea, se prefera amalgamele de cupm datorita costului lor mai redus. Amalgamul de cupm se prezinta sub forma unor pastile sau granule care se incalzesc pana cand apar pe suprafata lor mici

picaturi de mercur. in acest moment ele se transfera intr-un mojar, unde, prin frecare cu un pistil aliajul devine plastic. Cu un fuloar, amalgamul se introduce strat cu strat in amprenta luata cu masa termoplastica in inel de cupru (. 16.10.). Daca in locul maselor termoplastice s-au folosit materiale de amprenta elastice, procedeul nu poate avea loc (35). Bonturile mobilizabile din amalgam se realizeaza astazi foarte rar datorita urmatoarelor dezavantaje: durata mare de confectionare (timpul total de priza), aproximativ 10 h; imposibilitatea fularii amalgamului m amprente cu elastomeri in inel de cupru; degajarea vaporilor de mercur; coeficient de expansiune relativ mare (0,1-0,25%) m atie cu gipsurile extradure (0,05%); necesitatea consolidarii peretilor inelului de cupru prin inglobarea intr-o masa de gips dur (pentm a rezista presiunilor dezvoltate in timpul indesarii amalgamului). Confectionarea bonturilor mobilizabile din polimeri Neajunsurile si dezavantajele bonturilor mobile din cimenturi sau amalgame au determinat testarea altor materiale. Astfel au fost utilizate RA.

Polimetilmetacrilatii PALAVIT si PALADUR (cu lanturi macromoleculare liniare), primiti initial cu mare entuziasm sunt abandonati la ora actuala datorita reactiei de polimerizare exoterme, a contractiei mari de polimerizare si duritatii lor scazute. Dezavantajele RA au determinat lansarea altor polimeri cu utilizare in acest domeniu. Dintre acestia amintim rasinile epoxidice, epiminice si poliuretanice. Pentru a creste rezistenta li s-au adaugat umpluturi anorganice, cum ar fi particule metalice, de sticla, ceramica, borosilicati sau cuart. Legarea de componenta organica a umpluturilor se face prin silanizare. De aceea, aceste materiale pentru confectionat modele pot fi considerate materiale compozite. Sunt livrate m diferite sisteme: pasta/lichid -EPOXI-DIE (IVOCLAR), lichid/lichid - ALPHA DIE (SCHUTZ-DENTAL), pulbere/lichid IMPREDUR si se depun fara presiune in amprenta. Ele se intaresc intr-un interval scurt de timp. Utilizarea lor se asociaza cu pinuri (dowel), eliminandu-se astfel etapa de confectionare a prelungirii radiculare a bontului mobil. Gradul de fidelitate crescut, duritatea mare si manipularea usoara sunt calitati care recomanda tot mai mult aceste materiale. . 16.10. Tehnica de realizare a bontului mobilizabil din amalgam: A. amprenta cu inel de cupru si cofrajele ei masa de amprenta termoplastica (a); inelul de cupru (b); bontul si prelungirea radiculara din amalgam (c); manson de hartie cerata (d); gips dur (e); conformator din hartie cerata (1); B. bont mobilizabil din amalgam cu prelungire radiculara neretentiva in confectionarea bonturilor mobilizabile se utilizeaza si mase ceramice (DIAMOND DIE). Dupa introducerea in amprenta (in faza plastica), aceasta se depune m cuptor (650C) unde are loc sinterizarea. Expansiunea de priza (aproximativ 0,2%) este compensata de contractia de ardere. b) Confectionarea modelului de ansamblu (MU si modelul dintilor vecini) Modelul unitar - MU, realizat prin una din tehnicile anterioare, se repune in inelul de cupru sau capa de transfer, impreuna cu care se repozitioneaza m amprenta de situatie exact in pozitia initiala. in continuare se acopera prelungirea radiculara a MU cu un strat subtire de ceara

si se fixeaza o sfera de ceara cu diametrul de 3-4 mm. Aceasta are rolul de a usura luxarea modelului unitar, dupa tumarea modelului de ansamblu. Etapa urmatoare difera in functie de modul in care s-a luat amprenta: intr-un singur timp(l), m doi timpi(2) si in trei timpi(3). 1. Se toama gips dur in amprenta cu bontul mobil, depasindu-se marginea acesteia cu 3-4 mm. Peste gipsul dur se toama alte straturi de gips, din care se confectioneaza soclul si prelungirea distala. Dupa priza, se taie in prelungirea distala un sant sub forma literei T sau Y. Se izoleaza, dupa care se toama in amprenta antagonistilor modelul cu acelasi nume, format si el din doua parti: modelul propriu-zis al dintilor antagonisti din gips dur si soclul impreuna cu prelungirea distala, care se adapteaza perfect in santul practicat anterior (. 16.11.). 2. In cazul amprentei in doi timpi se toama intai modelul de ansamblu cu prelungirea distala (cheia de ocluzie) dupa metoda prezentata anterior. Dupa priza se demuleaza amprenta, aplicandu-se pe modelul de ansamblu a doua amprenta care contine impresiunile antagonistilor dupa care se toama modelul dintilor antagonisti. ^ 3. In cazul amprentei in trei timpi se toama separat modelul de ansamblu, modelul antagonistilor, dupa care se monteaza in ocluzor sau articulator in functie de a treia amprenta (de inregistrare a ocluziei). Inainte de montarea in ocluzor sau articulator se practica luxarea (mobilizarea) modelului unitar. . 16.11. Modele segmentare cu bonturi mobilizabile (in prelungirea distala se taie un sant in tbrma de T sau Y care fixeaza relatia de ocluzie)