Elaborarea metodic nr.

1
Tema: Edentaia parial ntins. Aspectele clinice ale cmpului protetic.
Indicaii la terapia cu proteze pariale mobilizabile. Amprentarea.
Realizarea modelului.
1. Definitie edentatie partiala intins. Etiologia
Edentatia partial ntins reprezint o form patologic a sistemului stomatognat, ce se
caracterizeaz prin absenta unittilor odonto-parodontale de pe arcada dentara, iar bresa este
mai mare de 6 dinti.
Etiologia: Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale, conditional pot fi repartizati
n 2 grupe:
-Factori congenitali ( se caracterizeaz prin lipsa mugurilor dentari sau al distructiei lor n
stadiile incipiente de dezvoltare; dereglrile procesului de formare si situare a mugurilor
dentari si de eruptie a dintilor, care conduc la retentia dintilor n profunzimea osului si ca
rezultat la aparitia edentatiei partiale).
-Factori post natali ( afectiuni odontale, paradontale a proceselor inflamatoare, interventii
chirurgicale, traumatism, caria dentar complicat).

2. Clasificarea edentatiei partiale dup Kennedy

Clasa I bres terminal bilateral.
Clasa II bres terminal unilateral.
Casa III - bres intercalat lateral.
Clasa IV - bres intercalat frontal.
Clasele se mai impart in subclase.

3. Elementele cmpului protetic edentat partial. Caracteristica

Cmpul protetic totalitatea elementelor anatomice a cavitatii bucale, care are contact direct
sau indirect cu proteza dentar.
Elementele:
-dinti restanti;
-crestele edentate;
-bolta palatin;
-tuberozitatea maxilar;

-tuberculii piriformi;
-fibromucoasa;
Dintii sunt elementele principale ale cmpului protetic cu rol biologic, mecanic si functional.
Tuberculii piriformi si tuberozitatea maxilar reprezint extremittile distale ale crestelor
alveolare, importante prin stabilitatea protezei.
Suportul muco-osos serveste la fixare, stabilirea si receptia presiunilor masticatorii n
tratamentul cu proteze partiale mobilizabile scheletate.
Mucoasa este de 2 tipuri: imobil, pasiv mobila si activ mobil, care au grosime si elasticitate
ce variaz n diferite zone ale cmpului protetic.

4. Indicatii catre terapia edentatiei partiale cu proteze partiale mobilizabile

Absenta a 1-4 dinti din zona frontal a arcadelor dentare a unui sau a ambelor maxilare.
Absenta a 1-2 dinti din zona lateral pe una sau ambele hemiarcade la un maxilar sau la
ambele.

5. Amprentele. Criterii de clasificare a amprentelor

Amprenta reprezint copia negativ a cmpului protetic. Amprentarea cmpului protetic
ncepe dup efectuarea examenului clinic, stabilirea diagnosticului, planului de tratament. Ele
sunt obtinute cu ajutorul lingurilor amprentare.
Din punct de vedere al scopului urmarit, ele se clasific n documentare, auxiliare si de baza.
Cele documentare sunt realizate la pregatirea preprotetic a cavitatii bucale n vederea
realizarii modelului documentar. Cele auxiliare pentru realizarea modelului de diagnostic
sau a modelului auxiliar necesar la confectionarea diferitelor lucrari protetice. Cele de baza
sunt obtinute dup efectuarea interventiilor de pregatire special a dintilor pentru
confectionarea modelului de lucru si realizarea lucrrii protetice corespunztoare.
Pot fi clasificate n amprente anatomice ssi functionale.
Cele anatomice sunt realizate cu ajutorul lingurilor standarte fr a tine cont de starea
functional a tesuturilor moi ale cmpului protetic.
Cele functionale sunt realizate numai cu ajutorul lingurilor individuale si prin folosirea unor
teste speciale care permit inregistrarea strii functionale a fibromucoasei cmpului protetic.
n dependent de tehnica realizrii amprentei, ele se mai clasific n: amprente realizate ntrun timp, n doi timpi, de corectare, amprente n inel de cupru, amprente n ocluzie, amprente
partiale, amprente totale.

6. Lingurile amprentare. Varietati. Etapele amprentarii anatomice

Lingurile amprentare reprezint un suport rigid, rezistent, nedeformabile pe care se depune
materialul amprentar si se preseaz pe cmpul protetic. Ele sunt diverse dup dimensiuni si
forme, caracteristice pentru maxil si mandibul. Lingura pentru maxil este compus din
baza care acoper palatul dur, versantul vestibular al apofizei alveolare si arcada dentar.
Lingura pentru mandibul se deosebeste de cea maxilar prin rscolirea bazei la crearea
locului pentru limba si prezenta bordurii linguale care acoper versantul intern al apofizei.

Etapele amprentrii:
-Alegerea materialului amprentar;
-Alegerea lingurii amprentare;
-Pregatirea materialului amprentar;
-Aplicarea materialului amprentar pe lingur si n cavitatea bucal;
-Formarea marginii cmpului protetic;
-Priza materialului;
-Scoaterea amprentei;

-Prelucrarea amprentei si examinarea;

-Obtinerea modelelor;

7. Materialele amprentare. Clasificri. Nominalizri

Pentru obtinerea amprentei cmpului protetic sunt utilizate diverse materiale amprentare care
dispun de anumite proprietti.
Dupa M.Gerner si M.Napadov, conform careia se deosebesc 3 clase de materiale:
-elastice;
-termolpastice;
-dure;
Materialele pot fi:
a)nemetalice:
-ghips obisnuit;
-superghips;
-superghips special;
-cimenturile;
-acrilatele;
b)metalice:
-amalgamul de Cu;
-amalgamul de Ag;
-aliaje usor fuzibile;
C)mixte;
D)metalizate-galvanoplastia cu dinti nemobilizabili

8.Tehnica confectionarii modelului. Materiale

Amprenta definitiv este spalat cu un jet de ap rece pentru indepartrea
resturilor de saliva. Excesul de ap este inlturat de la nivelul zonelor adnci prin
suflare cu aer fr ca s se usuce suprafata. Pasta de ghips este introdusa in
amprenta prin alunecare produsa de microvibratii cu ajutorul aparatuluoi

vibrator. Pasta curge in toate detaliile amprentei, astfel se evita formarea bulelor
de aer n special la nivelul dintilor restanti. Dup depunerea paste de ghips dur
se asteapt sa se inceapa priza fiind acoperite cu un tihon umed. Soclul se
realizeaza dupa priza ghipsului dur cu inaltimea de 2 cm,suprafata bazei este
paralel cu suprafata cmpului protetic. Modelul de depara de amprenta dupa
priza ghipsului prin tractiuni usoare. Formarea soclului este conturat cu ajutorul
aparatului de soclat. Pasta de ghips dur este preparata la vacuum malaxor, care
ndeprteaz aerul n timpul amestecului dintre praf si ap, astfel materialul
preparat are o duritate de 5 ori mai mare comparativ cu cel preparat normal n
bolul de cauciu.
9. Cerintele catre modelul realizat pentru confectionareaprotezelor partial
mobilizabile acrilice
-Soclul modelului 2,5;
-baza paralel;
-far pori, goluri;
-far surplusuri,
-dinti integri,

Elaborare metodic nr. 2

Tema: Elementele componente ale protezei parial mobilizabile acrilice
cu plac. Limitele bazei protezei. Elementele de ancorare. Alegerea dinilor
stlpi. Tehnica confecionrii croetelor.

1. Caracteristica componentelor PPMA acrilice cu plac.

Elementele PPMA cu plac sunt solidarizate intim ntre ele, care la rndul lor formeaz un
corp unic ce este solid, rigid nedeformabil, rezistent la presiunile masticatoare. n dependen
de funcia pe care o ndeplinesc, acestea se mpart n:
1. dini artificiali;
2. elemente de ancorare, meinere i stabilizare;
3. aua sau eile protezei i conectorul ce este reperezentat de plac, care
unete eile ce sunt situate n spaiile edentate (aua cu conectorul se mai
numete baza protezei).

2. Dinii artificiali, varieti. Ambalaje comercializate.

Dinii artificiali sunt aplicai n spaiile edentate cu scopul de a restabili integritatea i
funciile dereglate ale sistemului stomatognat, din aceste motive dinii artificiali sunt
considerai ca elemente funcionale principale ale protezei.
Dinii artificiali sunt confectinai n laboratorul de tehnic dentar de ctre tehnicianul
dentar sau sunt fabricai industrial din rini acrilice sau porelan. Acetia trebuie s se
asemene cu dinii naturali dup form, i eficacitate masticatorie. Dinii artificiali
comercializai au diferite forme, mrimi i culori. n anumite situaii clinice, mai frecvent n
zonele laterale pot fi utilizai i dinii metalici confecionai standard sau prin metoda de
turnare.
Dinii artificiali sunt comercializai pe plcue, acetia fiind fixai pe ele cu cear pe grupuri
(grupul frontal i lateral). Placuele sunt comercializate de Germania, Turcia, Polonia. De
asemenea se mai ambaleaz n tuburi (tobie) n garnituri. Sunt 20 de garnituri (complect)
pentru maxila i mandibul. Acest tip de ambalaj l comercializez uzina din Harkov.

3. Caracteristica elementelor de ancorare, meninere i stabilizare a

PPMA.
Datorit acestor elemente, PPMA cu plac este meninut i stabilizat pe cmpul protetic.
Ele sunt clasificate n:
1. elemente mecanice fabricate (elemente principale), asigur ancorarea,
meninerea i stabilizarea mecanic a protezei la cmpul protetic. Acestea la
rndul lor pot fi divizate n:
croete din srm;
croete din acrilat;
sisteme
speciale
de
ancorare,
meninere i stabilizare;
2. elemente anatomice morfofuncionale (elemente auxiliare), includ toate
elementele cmpului protetic edentat parial care se opun mobilizrii
protezelor mobilizabile n plan vertical i orizontal. Aceste elemente sunt:
apofizele alveolare, bolta palatin, tuberozitile maxilare, exostoze, dinii
restani, tonicitatea i capacitatea de contracie muscular periproteic.
Totodat, ntre suprafeele de contact ale PPMA i a fibromucoasei
cmpului protetic este lichid bucal (saliv) ce favorizeaz adeziunea
protezei la cmpul protetic.

4. Varieti de croete din srm de Wipl utilizate la confecionarea

PPMA. Caracteristica.
Croetele din srm, sunt confecionate n condiii de laborator pe dinii-stlpi, avnd
menirea de a ancora, menine i stabiliza protezele respective.

Croetele sunt confecionate din srm de Wipl elastic cu diametrul de 0,6 0,8 mm.
Croetul este reperezentat de 3 segmente:
segmentul dentar (braul croetului), este aplicat pe suprafaa
vestibular a dintelui, n zona subecuatorial, retentiv. Acesta este
destinat pentru meinerea protezei mobilizabile pe cmpul protetic;
segmentul elastic (corpul croetului) asigur elasticitatea segmentului
dentar i poate fi aplicat n diferite zone topografice att ale dinteluistlp, ct i ale mucoasei;
segmentul de fixare (apofiza croetului) asigur stabilitatea croetului
solidarizndu-l cu baza protezei mobilizabile.

Cerine fa de croete:

segmenul dentar trebuie s fie n contact cu substana vestibular a dintelui i trebuie

s-o cuprind cu cel puin 2/3 din dimensiunea ei n sens meziodistal;
vrful segmentului dentar se aplic n zona cu retentiviti mai mari i prin lefuire se
rotunjete pentru a evita eroziunile esutului dentar;
segmentul elastic trebuie s fie distanat de parodontul marginal cu 1,5 2 mm sau
este aezat n zona supraecuatorial;
extrimitii libere a segmentului de fixare i se ofer o form plat cu ajutorul
ciocnaului i nicovalei, sau prin formarea unor bucle ce vor permite fixarea
croetului n acrilat.
Varieti de croete din srm de Wipl:

croetul cervico ocluzal deschis dental;

croetul cervico alveolar deschis dental;
croetul cervico ocluzal ntors;
croetul inelar.

5. Tehnica confecionrii croetului cervico ocluzal deschis dental de

srm de Wipl. Utilaj, instrumente.
Croetul cervico ocluzal deschis dental, numit i croet simplu, are un singur bra ce este
aplicat pe suprafaa vestibular a dintelui-stlp, n zona subecuatorial. Aproximativ la nivelul
punctului de contact interdentar, croetul este ndoiat spre apofiza alveolara edentat, distanat
cu 0,5 mm de suprafaa proximal a dintelui, iar pe msura apropierii de apofiza alveolar e
orientat oblic spre mijlocul apofizei i distanat de ea cu 1 1,5 mm pentru a fi plasat n zona
protezei sub dinii artificiali. Acest croet posed elasticitate redus i poate fi plasat pe diniistlpi cu un ecuator normal, att la maxil ct i la mandibul.
Pentru confecionare sunt utilizate:
instrumente:

clete crampon;
clete n cioc;
clete cu flci rotunde;
clete pentru tiat srm;
clete cu flci ascuite;
ciocnaul tehnicianului dentar;
creioane chimice;
utilaj:
proteze parial mobilizabile cu diverse tipuri de elemente de fixare i
stabilizare;
ocluzoare i articulatoare;
modele de diagnostic;
nicovale.

Segmentul de srm tiat se ndoaie, apoi cu cletele se modelez braul, corpul i apofiza
croetului. Nu se admite nclzirea srmei la flacr, deoarece se modific structura cristalic a
metalului, consecutiv scad i nsuirile elastice, astfel croetul nu va asigura meninerea
mecanic a protezei mobilizabile.

6. Caracteristica sistemelor speciale de ancorare, meninere i stabilizare

utilizate la confecionarea PPMA.
Aceste sisteme prezint dipozitive mecanice care ca regul sunt alctuite din 2 componente,
unul fiind o construcie fix. n PPMA cu plac sunt utilizate mai multe sisteme.
Sistemul telescopic este compus din 2 elemente: o cap cilindric metalic care este
cementat pe dintele-ancor i o coroan de nveli realizat dup amprenta obinut de pe

capa cementat de pe dintele-stlp. Coroana poate s fie fixat ca i dinii artificiali n baza
protezei sau s fie nglobat n ntregime n baz, iar deasupra ei s fie montat dintele solicitat,
variant ce este indicat n edentaiile subtotale, cnd pe arcada dentar sunt rdcini situate
deasupra nivelului mucoasei cu 2 - 3 mm.
Sistemul de bare cu clrei este compus din 2 componente: o bar metalic solidarizat la
coloanele artificiale sau la dispozitivele radiculare realizate pe rdcinele dinilor-stlpi i o
gutier fixat n aua protezei imobilizabile care ncalec bara. Forma (ovoidal,
dreptunghiular, etc.), formele, dimensiunile barei metalice depind de numrul dinilor
abseni, topografia edentaiei, spaiul interdentar. Grosimea barei variaz ntre 1,5 4 mm.
Gutiera, numit i clre, e realizat dup dimensiunile i forma barei. Gutiera poate fi
confecionat prin tanare i turnare. Grosimea nu trebuie s fie mai mare de 0,2 0,3 mm.
Sistemul Dolder a fost conceput pe 2 rdcini mandibulare a caninilor pe care s-a
confecionat cape metalici cu dispozitive radiculare unite cu bara.
Aceste sisteme sunt indicare n edentaiile frontale, laterale i subtotale cu nalimea
spaiului protetic corespunztor utilizarea barei, cei cu clrei i a dinilor artificiali. Sunt
utilizate att la aplicarea PPMA cu plac, ct i a celor scheletate.

7. Caracteristica bazei PPMA. Limitele bazei PPMA la mandibul.

Baza protezei este divizat n ei i conectori n form de plac aplicat pe palatul dur (plac
palatinal) sau pe versanul lingual al apofizei alveolare mandibulare (placa lingual). Baza
protezei e destinat pentru fixarea dinilor artificiali i a elementelor de ancorare, meninere i
stabilizare, transmite presiune masticatorie suportului mucoosos. Contactul intim al bazei
protezei cu suprafaa mucozal, ntre care este lichidul bucal, favorizeaz fenomenul de
adeziune ce contribuie la meninerea i stabilizarea protezei pe cmpul protetic.
Limitele protezei, cunoscute i ca extinderea marginilor bazei, depinde de numrul dinilor
restani i gradul lor de mobilitate, structura suportului osos, grosimea i elasticitatea
fibromucoasei cmpului protetic, topografie edentaiei, vrsta pacientului, etc. Extinderea
bazei protezei poate fi maximal sau minimal, aceasta avnd limite de extindere pentru
maxil i mandibul.
Baza protezei la mandibul acoper suprafaa mucozal a cmpului protetic, iar marginile
vestibulare n zonele breelor edentate ajung pn la fundul sacului vestibular. Posterior n
edentaiile terminale, marginea bazei acoper tuberculii periformi n ntregime sau numai
treimea anterioar, coborndu-se spre zona paralingual pn la linia oblic intern,
extinzndu-se orizontal pe fund de sac lingual. n zona lingual lateral, marginea bazei
protezei se extinde pe suprafeele orale ale dinilor laterali restani pn la nivelul
supraecuatorial, iar n zona frontal acoper dinii cu 2/3 din nlimea lor.

8. Caracteristica bazei PPMA. Limitele bazei PPMA la maxil.

Baza protezei cu o suprafa (intern) are contact faa mucozal a cmpului protetic i cu
dinii restani, iar cealalt (extern) acoper bolta palatin i apofizele alviolare edentate n
ntregime. Marginile vestibulare ale bazei din spaiile edentate ajung pn la fundul sacului

vestibular, ocolind bridele i frenurile mucozale n zona mucoasei neutre. n zona posterioar
baza protezei acoper tuberozitile maxilare, n regiunile dinilor restani contacteaz cu
suprafeele palatinale ale dinilor astfel: n zona frontal marginea bazei ajunge pn la
tuberculii dinilor frontali, iar n zonele laterale, se extinde pn la nivelul supraecuatorial al
dinilor masticatori. n dependen de gradul de atrofie al apofizei alveolare, baza protezei
restabilete volumul necesar al acestor formaiuni. Dac n zona frontal edentat apofiza
alveolar este bine dezvoltat, neatrofiat, versantul vestibular n aceast zon poate s nu fie
realizat complet sau poate s se extind pn la jumtatea nlimii apofizei alveolare.

9. Trasarea liniilor necesare pentru montarea dinilor artificiali n PPMA.

La maxil:
1. linie median, trasat pe sutura palatului dur care mparte modelul n 2 jumti;
2. liniile ce mpart n 2 jumti tuberozitile maxilare i apofizele alveolare
laterale;
3. linia transversal, trasat pe centrul papilei incisivale i perpendiculare liniei
mediane;
4. liniile medii ale apofizei alveolare anterioare, trasate de la linia anterioar a
papilei incisivale ce unete punctele de proiecie a caninilor, situate pe linia
apofizei alveolare n zonele laterale, la o distan de 5 mm fa de extermitatea
mezial a primei ruci palatine mari.
La mandibul:
1. linia median, trasat de la centrul apofizei alveolare din zona frontal prin
centrul liniei ce unete tuberculii periformi;
2. liniile ce mpart n 2 jumti tuberculii periformi i apofizele alveolare din zonele
laterale;
3. linia transversal, trasat pe centrul apofizei alveolar din zona frontal i
perpendicular liniei mediane, punctul de intersecie a liniei frontale cu liniile
laterale determin locul de aezare a caninilor;
4. marcarea limitelor linguale, vestibulare, anterioare i posterioare ale tuberculilor
periformi.

10. Criteriile de alegere a dinilor stlpi pentru aplicarea elementelor de

ancorare, meninere i stabilizare. Liniile croetare. Importana.
La confecionarea croetelor din srm se face iniial o analiz a coroanei dinilor stlpi
pentru a determina modul de aplicare a segmentelor croetelor. Suprafeele vestibular i oral
ale dinilor vestibulari sunt convexe n plan orizontal i vertical. Dac vom trasa n aceste
planuri cte o linie ce va trece prin punctele cele mai convexe ale suprafeelor respective, vom
obine 4 ptrate, numerotarea crora ncepe din partea breei. Astfel, primul i al doilea ptrat
cuprinde zona dintre marginea ocluzal i ecuator, numit zona supraecuatorial, neretentiva a
dintelui unde vor fi aplicate segmentele rigide ale croetelor. Al treilea i al patrulea ptrat

cuprin zona dintre ecuator i colet, numit zona subecuatorial, retentiv, unde vor fi aplicate
segmentele elastice ale croetelor.

Elaborarea Metodica Nr.3

TEMA:Confectionarea sabloanelor cu borduri de
ocluzie la mandibula si maxila.Ceara stomatologica.
1.Ceara

stomatologica si varietatile ei.Ceara stomatologica pentru

confectionarea sablonului cu bordure de ocluzie .Componenta .
Ceara cu compozitie diversa este utilizata pe larg in practica dentara la confectionarea
protezeleor dentare ,atat in cadrul fazelor tehnice .cat si a celor clinice .In general in acest
scop nu este intrebuintata ceara pura ,ci diverse amestecuri cunoscute sub denumirea de ceara
dentara.pentru obtinerea ei sunt folosite mai multe feluri de ceara : naturala si sintetica.

Ceara de origine naturala:Poate fi: a) de origine animaliera

-ceara de albine
-ceara de lana
-ceara de China
b) de origine vegetala
-ceara de Carnauba
-ceara Japoneza
-ceara de Candelil

c) de origine mineral
-parafina
-ozocherita
-ceara de Montana
-Cerezit
Ceara dentara contine diferiti ingredienti si in dependenta de componenta ei este utilizata
pentru realizarea sabloanelor de ocluzie ,machetelor protezelor dentare ,canalelor de turnare si
mai rar ca material amprentar.

2.Argumentati necesitatea confectionarii sablonului cu borduri de ocluzie.

Sabloanele de ocluzie ,la nivelul bordurilor de ocluzie prezinta mai multe repere cu o
importanta deosebita pentru montarea dintilor si pentru precizarea dimensiunilor pentru cei
sase frontali.
Este important de tinut cont de linia mediana insemnata vertical pe bordure de ocluzie ,este
prelungita la nivelul soclurilor ambelor modele .Ea reprezinta locul unde se vor intalni fetele
meziale ale incisivilor centrali.
Liniile caninilor inseminate numai pe bordure de ocluzie a sablonului superior, marcheaza
comisurile bucale si corespun varfurilor cuspizilor caninilor.
Linia surasului trazata orizontal pe linia sablonului superior,corespunde liniei coletului
frontalilor superiori,folosind la stabilirea inaltimii acestor dinti.
3.Utilaj ,instrumente si material necesare la confectionarea sablonului cu

borduri de ocluzie la maxilla si mandibula.

Sabloanele de ocluzie sunt piese auxiliare utilizate de catre medic pentru determinarea si
inregistrarea rapoartelor intermaxilare si cu ajutorul carora tehnicianul pozitioneaza si fixeaza
modelele in simulatoare.
Bordura de ocluzie poate fi confectionata si din materiale amprentare termoplastice de tip
stens, are forma si dimensiune asemanatoare arcadelor dentare si se fixeaza de baza. Ea poate
fi confectionata si dintr-o placa de ceara plastificata la sursa de caldura si rulata intr-un val cu
o forma de paralelipiped, avind laturile aproximativ de 1,2 , 1,5 cm s-au prin turnarea cerii
topite intr-un conformator cu dimensiunile corespunzatoare.
La realizarea bazei din ceara pentru marirea rezistentei si evitarii fracturarii in timpul
operatiunilor clinice sabloanele se consolideaza. In acest scop este utilizata sarma cu

diametrul de 1,5 mm care se indoaie dupa forma suprafetei orale a apofizei alveolare si fiind
usor incalzita se aseaza pe versantul oral al bazei.
Pentru confectionarea sablonului cu borduri de ocluzie se intrebuinteaza simulatoare,
ocluzoare, articulatoare.
Simulatoarele sunt aparate care reproduce in afara sistemului stomatognat una, mai multe sau
toate miscarile mandibulei fata de maxilla.
Ocluzoarele sunt cele mai simple aparate utilizate in practica proteticii dentare care imita
miscarile mandibulei in plan vertical, deschidere si inchidere.
Articulatoarele- aceste aparate imita miscarile mandibulei in toate planurile: deschidereinchidere, de propulsie, de lateralitate ( stanga si dreapta) si servesc la pozitionarea modelelor
in relatie centrica pentru refacerea morfologiei ocluzale, corespunzatoare activitatii
functionale a sistemului stomatognat.

4.Limitele protezei la maxilla

In caz de edentatie partiala, a maxilei, bordurile de ocluzie sunt fixate in spatiile edentate si
sunt mai inalte cu 2 mm decat dintii restanti si mai late cu 1 mm in sens vestibulo oral.

5.Limitele protezei la mandibula

Limite: anterior- o linie imaginara ce trece prin fata distala a molarlului de 12 ani si
intalneste vestibular linia oblica externa si lingual linia milohioidiana; posterior- insertia
ligamentului pterigomandibular; extern- vestibular muschiul buccinator si uneori poate avansa
muschiul maseter cu marginea sa anterioara; intern lingual- seul oral si limba.
Abordarea clinica se face prin peretele superior, punandu-se in evidenta limita neta de
demarcatie dintre mucoasa fixa si mucoasa mobila si se realizeaza un fund de sac mai larg,
punga lui Fisch. Se analizeaza amplitudinea antero-posterioara, largimea si adancimea in
functie de gradul de resorbtie si atrofie si delimitarea mucoasei pasiv-mobile.
Limite: lateral-plicile alveolo-jugale; peretele anterior- muschiul orbicular acoperit de
mucoasa; peretele posterior -versantul vestibular al crestei edentate.

6.Dimensiunile bordurilor de ocluzie la maxilla.Cerinte catre bordure de

ocluzie
Cerintele asteptate de la bordura de ocluzie in special pentru maxilla este sa pastreze ocluzia
anatomica normal, dintii centrali superiori se antagonizeaza cu dintii centrali inferiori pastrind
ocluzia normal chiar si in caz de dinti artificiali.

Bordura de ocluzie are contact cu fata mucozala a campului protetic si cu dintii restanti.
Marginile vestibulare ale bordurii de ocluzie din spatiile edentare pina la fundul sacului
vestibular, ocolind bridele si frenurile mucozale in zona mucoasei neutre.

7.Necesitatea si tehnica intaririi sablonului cu bordure de ocluzie la maxila

si mandibula
Tehnica intaririi sablonului cu bordure de ocluzie trebuie sa corespunda bazei sablonului si
sa fie adaptata intim la suprafata campului pretetic.
Tehnica intaririi sablonului are ca scop, ca indepartarea si repunerea pe model sa se realizeze
cu usurinta fara dificultati. Ea mai are ca scop ca sablonul aplicat pe model cat sip e campul
protetic sa aiba un grad sufficient de mentinere.

8.Cerintele catre sablonul cu bordure de ocluzie la maxilla si mandibula

Sabloanele de ocluzie trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
- Baza sablonului sa aiba o grosime de 1,5-2 mm, sa fie rezistenta la presiune si sa nu
prezinte miscari de basculare
- Marginile bazei sa fie rotunjite si finisate corespunzator limitelor determinate
- Bordurile de ocluzie sa fie monolite si bine solidarizate la baza sablonului
corespunzator mijlocului apofizei alveolare, sa aiba forma si dimensiuni
corespunzatoare

Elaborarea metodica nr.4

Tema: Determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor
intermaxilare centrice.Stimulatoarele si ghipsarea modelelor in
ele.
1NOTIUNEA DE OCLUZIE.VARIETATI.
Ocluzia se defineste ca stare de contact dentodentar dintre arcada dentara inferioara si arcada dentara
superioara.Deosebim ocluzie statica si ocluzie dinamica.
Ocluzia statica prezinta o relatie de contact dintre arcadele dentare in intregime sau a unui grup de
antagonisti indiferent de raportul mandibulocranian.
Ocluzie dinamica are loc atunci cind arcada dentara inferioara va contacta cu cea superioara,realizind
diverse contacte dentodentare incluse intrun singur termen.
Din punct de vedere practic deosebim urmatoarele variante de relatii
ocluzale/centrica,anterioara,posterioara,laterala din dreapta si laterala din stinga.

2.DEFINITIE DE OCLUZIE CENTRICA

Acest tip de ocluzie este considerat ca un raport static intre arcadele dentare in plan vertical,transversal
si sagital cind avem un contact dentodentar maximal,iar codilii articulari ai mandibulei in timpul
contractiei maximale bilaterale a muschilor mobilizatori sunt situati la baza pantelor tuberculilor
articulari.

3. DEFINITIE DE RELATII INTERMAXILARE CENTRICE

Reprezinta pozitiile pe care le ocupa mandibula fata de maxilarul superior.Orice pozitie a mandibulei
fata de maxilarul superior se analizeaza prin 3 repere /pozitia condililor in ATM care poate fi o pozitie
de relatie centrica sau poate fi o pozitie anterioara pe acea panta,raporturile care se stabilesc intre cele
2 arcade dentare care pot fi ocluzie ,inocluzie,intercuspidare maxima,distanta stabilita intre cele 2
maxilare denumita dimensiune verticala.

4.DEFINITIE POZITIE DE POSTURA A MANDIBULEI.METODE DE DETERMINARE

Aceasta notiune se caracterizeaza ca o stare de relaxare relativa a muschilor mobilizatori cu formarea
unui spatiu interdendar de inocluzie,de 1 6 mm la nivelul arcadelor dentare.Acest spatiu numit si
spatiu de inocluzie fiziologica ,se micsoreaza in zonele laterale considerabil si are un caracter
individual,iar in medie constituie 2 3 mm.Starea de postura a mandibulei este considerata ca o pozitie
statica a ei ,iar spatiul de inocluzie fiziologica are inaltimi variate care pe parcursul vietii sufera
diferite modificari.Astfel in unele cazuri de abraziune fiziologica va creste,iar in caz de restaurare
protetica dentara incorecta se va micsora.Independent de marimea spatiului interdentar se considera ca
pozitia de repaus fiziologic relativ a mandibulei ramine pe parcursul vietii neschimbata si determina
dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei /reper important la determinarea dimensiunii verticale
de ocluzie.

7.VARIETATI DE OCLUZII FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE.CARACTERISTICA

Deosebim 4 variante de ocluzie normala/ocluzie ortognata,dreapta,biprognata si opistognata.
OCLUZIE ORTOGNATA=acest tip de ocluzie se intilneste mai mult la rasa alba si poate fi
considerata drept ocluzie ideala.Pentru acest tip de ocluzie fiziologica sunt bine exprimate curbele
ocluzale de compensare(sagitala si transversala).
OCLUZIE DREAPTA (CAP LA CAP)=Este mai putin frecventa si se intilneste mai des la eschimosi
avind aceiasi parametri caracteristici ca si in cazul ocluziei ortognatice,cu exceptia criteriilor de
contact dentodentar la nivelul zonei frontale.
OCLUZIA BIPROGNATA=Se intilneste mai frecvent la populatiile din africa si este insotita de
aceleasi semne morfologice la nivelul arcadei dentare ca si ocluzia ortognata,cu deosebirea ca la
ocluzia biprognata avem o inclinare vestibulara a tuturor dintilor frontali superiori si inferiori
impreuna cu procesele alveolare.

OCLUZIE OPISTOGNATA=se intilneste mai rar decit ocluziile precedente si se deosebeste de ele,in
special de cea orognata,printro inclinatie orala a tuturor dintilor frontali superiori si inferiori impreuna
cu procesele alveolare.Acest tip de ocluzie se mai numeste i simiretruzie fiziologica bimaxilara.
Ocluziile patologice sunt=
OCLUZIA PROGNATICA=se caracterizeaza prin protruzia arcadei dentare superioare si a procesului
alveolar din aceasta zona,fenomen ce conditioneaza aparitia unui spatiu de inocluzie in plan sagital in
regiunea frontala a arcadelor dentare.
OCLUZIA INVERSA(PROGENIA)=Se caracterizeaza prin simptome opuse ocluziei
prognatice.Astfel dintii frontali inferiori reacopera pe cei superiori,iar spatiul de inocluzie este format
de fetele vestibulare ale dintilor superiori si de cele linguale ale dintilor inferiori sau este absent.
OCLUZIA DESCHISA=se caracterizeaza prin prezenta unui spatiu mai mic sau mai mare de inocluzie
verticala in zona dintilor frontali.
OCLUZIA ADINCA=se caracterizeaza pri acoperirea dintilor frontali inferiori de catre cei superiori
mai mult de1/3 inaltime,fiind astfel numita si supraocluzie frontala,accentuata.
OCLUZIA INCRUCISATA=se caracterizeaza prin dereglarea rapoartelor dentodentare,care se
manifesta prin angrenari inverse uni sau bilaterale nu numai in zonele laterale dar si a unor dinti din
zona frontala.

8.SIMULATOARELE VARIETATI SI PRINCIPII PUSE LA BAZA

STRUCTURII.COMPONENTELE
Stimulatoarele sunt aparate care reproduc in afara sistemului stomatognat una mai multe sau toate
miscarile mandibulei fata de maxila.Cu ajutorul lor modelele sunt pozitionate in relatie centrica.
Pot fi clasificate in ocluzoare si articulatoare.
OCLUZOARELE=sunt cele mai simple aparate utilizate in practica proteticii dentare care imita
miscarile mandibulei in plan vertical.
ARTICULATOARELE=aceste aparate imita miscarile mandibulei in toate
planurile/deschidere,inchidere,de propulsie,de lateralitate si servesc la pozitionarea modelelor in
relatie centrica pentru refacerea morfologiei ocluzale corespunzatoare activitatii functionale a
sistemului stomatognat.

9.PRINCIPIILE SI METODELE DE FIXARE A MODELELOR IN STIMULATOARE.

FIXAREA MODELELOR IN OCLUZOARE=modelele sunt fixate in ocluzor prin ghipsare in pozitie
de relatie centrica.In acest scop este necesar de efectuat urmatoarele operatiuni/pregatirea
modelelor,pozitionarea modelelor in relatie centrica,alegerea si verificarea ocluzorului,ghipsarea
modelelor,fasonarea ghipsului si fixarea dimensiunii verticale.
FIXAREA MODELELOR IN ARTICULATOARE=tehnica fixarii modelelor in articulatoare se
deosebeste de cea a fixarii in ocluzoare si depinde de articulatorul utilizat,precum si de metodele de
inregistrare a deplasarii mandibulei fata de maxila.Cuprinde urmatoarele operatiuni/pregatirea
modelelor,pregatirea articulatorului,ghipsarea modelelor.

Elaborarea metodic Nr. 5

Tema: Montarea dintilor n PPMA la mandibul si maxil

Dinti artificiali, varietti, caracteristica

Dintii artificiali n protetica dentar sunt utilizati pentru formarea segmentelor
din arcada dentar, care urmeaz s fie restaurate si reprezint elementele
functionale principale ale protezelor partial si total mobilizabile.
Dintii artificiali sunt fabricati industrial din rsini acrilice si portelan

Din rsini acrilice sunt fabricati prin introducerea rsinii acrilice n stante
metalice si polimerizarea sub presiuni de 8-10 N/km3, la o temperatur de 200250C. sunt comercializati n seturi sub form de garnituri sau asezati n cear
plastic, pe plcute separate pentru grupul de dinti laterali si grupul de dinti
frontali. Pe plcuta fiecrei garnituri sunt notate: marca fabricii, culoarea dintilor,
dimensiunea lor si forma.

Dintii din portelan sunt prin coacerea masei ceramice la temperature de 1000C.
Ei sunt modelati n form de pres metalic special. La nceput se umple
imprimarea prtii radiculare a dintelui, apoi partea ocluzal dup ce forma pres
este presat si nclzit pn la 180-200C. Ca rezultat macheta dintelui capt
duritatea necesar, care permite scoaterea ei din form fr a fi deformat. n
continuare, pe suprafata dintelui se aplic stratul de smalt. Macheta dintelui din
portelan este supus arderii n cuptorul cu vacuum la o temperatur
corespunztoare portelanului utilizat.

Avantajele si dezavantajele dintilor din acrilat

Avantaje
Proprietti mecanice satisfctoare ;
Proprietti optice remarcabile;
Indicele refractiei aproape dentinei si smaltului;
Transparenta excelent;
Posibilittile sunt practic nelimitate;
Acrilatul are nuante coloristice bogate, roz, roz-rosu, incolor, transparent, roztransparent, ceea ce s posibilitatea de a conferi pieselor protetice nuante
coloristice;
Asemnarea cu dintii artificiali att dup form ct si dup eficacitatea
masticatorie;

Dezavantaje
Cu exceptie la abraziune care este redus;
Cu exceptie sun umbrite de nglbenire n timpul polimerizrii;
Sunt iritanti ai mucoasei bucale;
estetic nu satisface in totalitate solicitrile din punct de vedere al nuantelor
cromatice si al translucidittii;
aspectul coloristic se modifica in timp datorita: impregnrii cu lichid bucal,
fenomenului de mbtrnire, structurii cu multiple porozitti de suprafata si in
profunzime;
rezistenta mecanica redusa in timp: se poate sparge coroana, fisuri in structura
ei, sau se abrazeaz (toceste).

Avantajele si dezavantajele dintilor din portelan

Avantaje
Proprietti fizico-chimice nalte;
Componenta chimic anorganic cu o structur omogen, densa;
Dintii sunt impenetrabili pentru lichidul si flora microbian bucal;
Sunt rezistenti, duri si nu se abraziaz;
Sunt biologic tolerati de mucoasa bucal;

 Au nuante coloristice variate si suprafata lucioas ;

Opalescent, fluorescent, transluciditate si opacitate.
Dezavantaje
Probleme periodontale care pot influenta estetica lucrului ceramic;

pret de cost ridicat;

au o rezistenta la abraziune mai mare ca a dintilor naturali ( tocesc n timp dintii
antagonisti naturali ) dezavantaj foarte mic n comparatie cu beneficiile protezrii.

Principii de alegere a dintilor artificiali pentru montare n

PPMA.
1. Alegerea dup asemnarea lor cu dintii naturali, att dup form ct si dup
exterior (culoare, form, mrime, relief, morfologia corespunztoare), ct si
dup eficacitatea masticatorie;
2. Dup cerintele medico-tehnice: s aib o duritate satisfctoare la uzur;
3. S fie lipsiti de calitti abrazive;
4. S fie stabili la actiunea mediului din cavitatea bucal;
5. S formeze o legtur trainic cu materialul bazei;
6. S se supun usor prelucrrii mecanice;
7. S-si pstreze culoarea constant n conditiile mediului bucal;
8. S aib o structur dens si omogen.

Principiile generale de montare a dintilor artificiali n PPMA

la mandibul si maxil.

1. n zonele laterale dintii se monteaz pe mijlocul apofizei alveolare si

perpendicular ei, realiznd contacte cu dintii antagonisti;
2. n zona frontal dintii se monteaz cu restaurarea configuratiei curburii dentare
n raport de ocluzie: n dependent de situatia clinic dintii pot fi montati cu
gingia artificial sau fr ea;

3. La prezenta mai multor dinti restanti dintii artificiali se vor monta tinnd cont
de gradul lor de implantare, mrimea, forma, linia coletului;
4. La montarea dintilor din portelan nu se admite slefuirea portelanului, deoarece
se poate nltura retentia si luciul, provocnd micsorarea rezistentei;
5. n situatii cnd lipsesc 2 sau mai multi dinti, ns spatiul edentat nu permite
montarea aceluiasi numr de dinti, se monteaz numrul de dinti ce lichideaz
spatiul edentat si invers.

Utilajul si instrumentele necesare la montarea dintilor

Utilaj:
1. Slifmotoare;
2. Bormasina tehnicianului dentar;
3. Surse de gaze naturale sau spirtiere;
4. Ocluzoare;
5. Articulatoare;
6. Modele fixate n ocluzator n pozitia ocluziei centrice.
Instrumente:
1. Set de instrumente;
2. Instrumente abrazive;
3. Bisturiu;
4. Spatul pentru modelare;
5. Dispozitiv ce imiteaz planul ocluzal;
6. Creion chimic.
Materiale:
1. Cear de modelare;
2. Cear de baz;
3. Garnituri de dinti artificiali (acrilat, portelan, metal);
4. Materiale abrazive;
5. Srm de aluminiu sau ortodontic.

Indicatii si tehnica montrii dintilor fr gingie artificial

La montarea dintilor fr gingie artificial marginea cervical a dintilor va
avea contact cu apofiza alveolei edentate.

ELABORAREA METODIC Nr 6
TEMA: Proba machetei protezei pariale mobilizabile
acrilice. Modelarea definitiv.

Argumentarea necesitii efecturii probei machetei

PPMA i consecutivitatea:
Aceasta etapa clinica este importanta prin faptul ca la verificarea machetei se pot
descoperi greseli care au putut fi comise la etapele precedente.

Verificarea se face in 2 etape:

examinarea machetei pe model

examinarea machetei in cavitatea bucala

Examinarea machetei pe model consta in verificarea contactelor intercuspidiene

in ocluzor sau articulator cu ajutorul hirtiei de articulatie (indigo). Controlul
montarii dintilor pe apofizele alveolare edentate (lateral, pe mijloc si
perpendicular apofizei) cei frontali in contact cu cei antagonisti in raport de
ocluzie. Se atentioneaza forma si dimensiunile dintilor in comparatie cu cei
restanti, marginea machetei, intinderea ei si pozitia crosetelor.
Examinarea in cavitatea bucala a machetei PPMA include controlul contactelor
dento-dentare la intercuspidare maxima (trebuie sa fie multiple). Pentru
constatarea contactului bazei cu suprafata cimpului protetic se face proba
spatulei ce consta in incercarea de a deplasa macheta cu virful spatulei, se
introduce intre suprafetele ocluzale ale dintilor laterali de pe ambele hemiarcade
in timp ce pacientul mentine arcadele in pozitie de intercuspidare maxima.
Examenul restaurarii fizionomiei: culoare, forma, dimeniusnile dintilor artificiali in
raport cu cei naturali, gradul de vizibilitate a marginii incizale.

Se roaga pacientul sa pronunte D, T, F, S, L, K si in caz de necessitate se mai

reduce din volum, dat fiind ca aceasta ocupa un spatiu ce poate favoriza
perturbari la fonatie.

Importana modelrii definitive a machetei PPMA:

Modelarea definitiva urmareste redarea exacta a formei morfofunctionale a PPMA
si fizionomice. De asemenea presupune inlaturarea surplusului si pregatirea
PPMA catre schimbul in acrilat.

Tehnica modelrii definitive a machetei PPMA i

cerinele respective:
Dupa obtinerea unui contact intim al protezei cu cimpul protetic se
individualizeaza ocluzia. Zonele ce s-au retusat se lustruiesc, iar cele de la nivelul
suprafetei mucozale sint netezite minutios pentru a nu produce eroziuni ale
mucoasei. Dupa proba in cavitatea bucala macheta se aplica pe model, se lipesc
cu ceara fluida marginile (se modeleaza rugile alveolare, daca e nevoie, si rugile
palatine) se netezesc suprafetele unde e nevoie, se inlatura sau se adaoga, se
evita formarea porilor. Cu flacara generatorului de caldura se trece rapid evitind
topirea si deformarea machetei insa facilitind o suprafata neteda.

Erorile posibile la modelarea definitiv a machetei

PPMA:

subtierea bazei
deformarea bazei, topirea ei
miscarea sau devierea dintilor artificiali de pe pozitia fixata in clinica
aparitia porilor la suprafata
supradimensionarea

Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru

modelarea definitiv a machetei PPMA:
Utilaj:
spirtiera sau sursa de gaz natural
spatula electrica
generatorul de caldura

Intrumente:

 spatula de modelat
Materiale:
ceara de baza
hirtie indigo

Metodele de ambalare a machetei PPMA n chiuvet.

Caracteristica:

Deosebim urmatoarele metode de ambalare:

Ambalarea directa: conform acestei metode dupa ambalarea si inlaturarea
cerii modelul si componentele lui ramin intr-o singura jumatate a chiuvetei, in
cea inferioara. Initial modelul cu machete se izoleaza in apa pentru citeva
minute, se prepara ghipsul dupa care se toarna in jumatatea inferioara a
chiuvetei, apoi se infunda soclul modelului pina cind laturile bazale vor fi
inglobate in ghips. Surplusurile de ghips se izoleaza in asa fel incit aceasta sa
acopere in intregime suprafata vestibulara, ocluzale si marginile incizale ale
dintilor formind un val de ghips neretentiv cu grosimea peretilor de 4 -10
mm.Dupa prize definitive se ambaleaza jumatatea superioara si se toarna
ghips.
Ambalarea indirecta: dupa inlaturarea cerii si deschiderea chiuvetei in
jumatatea ei inferioara ramine modelul, iar in cea superioara crosetele si dintii
artificali ai machetei protezei dentare.

 Ambalarea mixta: rezulta din combinarea celor 2 metode. Intr-o zona, in

dependenta de necesitate, macheta poate fi ambalata dupa tehnica directa,
iar in alta dupa cea indirecta.

Materiale pentru realizarea tiparului i tehnica

respectiv. Cerine ctre tiparul obinut:
Materiale:
Ghips
izocol/ izoplen
super clei

Cerinte catre tipar:

suprafata sa fie neretentiva si fara rugozitati
sa nu prezinte lipsuri
dintii artificiali trebuie sa fie bine fixati in jumatatea superioara in cazul
metodei indirecte si inferioara in cea directa
grosimea peretilor sa fie suficienta pentru a suporta presiunile la introducerea
acrilatului si presarea in presa
dintii restanti sa fie integri
suprafata sa fie izolata bine cu izocol

Tehnica de izolare a tiparului i materialele necesare:

Tiparul se izoleaza cu lac de izolare Izocol, aceasta se izoleaza dupa inlaturarea
cerii cind tiparul e fierbinte. Izolarea se efectueaza cu pensula inmuiata in
izoplen, apoi aplicata pe suprafata tiparului, cu exceptia zonelor cervicale a
dintilor restanti si a apofizelor crosetelor, in cazul nimeririi izocolului pe dintii
restanti sau croset se degreseaza cu monomerul acrilatului utilizat. Se izoleaza

ambele jumatati ale tiparului.

Acrilatele termopolimerizabile i autopolimerizabile.

Componena. Destinaie:
Acrilatele termo- si autopolimerizabile sint constituite din pulbere (polimer) si
lichid (monomer). Raportul cantitativ indicat este de 2 :1. Monomerul este acidul
metil-metacrilat. Cele 2 componente se amesteca intr-un vas de sticla pina se
obtine o masa omogena, se astupa cu un capac pentru a se evita evaporarea
monomerului si a crea conditii de polimerizare.
Acrilatul decurge in 3 faze: nisip, fibra si aluat. In faza de aluat se aplica in
cavitatea tiparului. Acrilatele termopolimerizabile se polimerizeaza sub actiunea
temperaturii, iar cel autopolimerizabil se autopolimerizeaza si nu necesita factor
termic. Acestea dupa destinatie se impart pentru realizarea bazei protezei PMA
sau PPMS si pentru realizarea dintilor artificiali sau a componentei
fizionomicepuntilor dentare, a coroanelor metal-acrilice sau proteze fixe.

Tehnici de introducere a acrilatului n tipar. Regimul de

polimerizare:

Deosebim 2 tehnici:
clasica
moderna.
Tehnica clasica prevede prepararea acrilatului direct si introducerea lui in
partea cavitara a tiparului si presarea sub presa cu inlaturarea surplusului de
acrilat.
Tehnica moderna prevede utilizarea acrilatelor speciale comercializate in fiole
si injectarea acrilatului fluid in tipare special sub presiuni inalte.

Elaborarea metodica nr:7

Tema:Realizarea tiparului, schimbul cerii in acrilat la
confectionarea PPMA si polimerizarea acestuia.
1.Erorile posibile in modelarea definitiva a machete PPMA
Subtierea bazei,
Deformarea bazei, topirea ei
Micsorarea sau devierea dintilor artificiali de pe pozitia fixate in clinica,
Aparitia porilor la suprafata,
Supradimensionarea,

2.Metode de ambalare in chiuveta. Caracteristica.

Ambalarea directa- conform acestei metode dupa ambalarea si inlaturarea
cerii de pe model si componentele lor ramin intr-o singura parte a chiuvetei, in
cea inferioara,

Initial modelul cu machete se izoleaza in

apa pentru citeva minute,
se prepara ghipsul dupa care se toarna in
jumatatea inferioara a chiuvetei,
apoi se scufunda pina la soclul ei impreuna
cu laturile ei bazale ce vor fi inglobate in
ghips,
se inglobeaza in asa mod incit suprafata vestibulara ,
ocluzala si marginile incizale sa formeze un val de ghips neretentiv cu grosimea
de 4-10mm.dupa finisare se ambaleaza jumatatea superioara si se toarna ghips.
Ambalarea indirecta- dupa
inlaturarea cerii si deschiderea
chiuvetei in jumatatea ei
inferioara ramine modelul, iar in
cea superiaora crosetele si dintii
aartificiali ai machete protezei
dentare.
Ambalarea mixa-este metoda
rezultaal din combinarea celor 2
metode, o machete poate fi
ambalata prin metota directa si a doua este modelata prin metota indirecta.

3.Materiale pentru izolarea tiparului si tehnica respective. Cerinte fara

de acestea
Materiale: ghips, izocol, izople, superclei.
Cerinte catre tipar:
-Suprafata sa fie neretentiva si fara rugozitati,
-Sa nu prezinte lipsuri,
-Dintii artificiali sa fie bine fixate in jumatatea superiara- prin metoda indirecta,
iar in jumatatea inferioa sa fie fixate prin metoda directa,

-Grosimea peretilor sa fie suficienta pentru a suporta presiunea la introducerea

acrilatului si presarea in prize,
-Dintii restanti sa fie intregi,
-Suprafata sa fie izolata bine cu izocol.

4.Tehnica de realizare a tiparului si material necesare.

Tehnica clasica- prevede prepararea acrilatului direct si introducerea lui in
partea cavitara a tiparului si prepararea sub prize cu onlaturarea surplusului de
acrilat.
Tehnica moderna-prevede folosirea acrilatului special comercializat in fiole si
injectarea lui fluia in tipare special sub presiune inalta.

5.Acrilatele termopolimerizabile si autopolimerizabile. Component.

Acrilatele termo si autopolimerizabile sunt constituite din pulbere(polimer) si
lichid (monomer).
Raportu este de 2:1, se amesteca in vas de sticla pina se obtine o masa omogena,
se astupa cu capac pentru a se evita evaporarea monomerului si pentru a crea
conditii de polimerizare.
Acrilatul decurge in 3 faze:nisip, fibra , aluat. In faza de aluat se aplica in
cavitatea tiparului.
Acrilatul termopolimerizabil se polimerizeaza sub temperature , iar cel
autopolimerizabil se autopolimerizeaza si nu necesita factor termic. Aceasta
dupa destinatie se impart pentru realizarea protezei partial mobilizabile acrilice
sau partial mobilizabile scheletate si pentru realizarea dintilor artificilai sau a
componentelor fizionomice puntilor dentare, a coroanelor metalo acrilice sau
protezelor fixe.

6.Polimerizarea.regimul de polimerizare.
Polimerizarea este procesul prin care polimetaacrilatul de metal (pasta acrilica)
trece din forma plastic in forma solida, dura si deformabila.
Tiparul fixat in inelul metallic se introduce in vas cu apa la
temperature de 23 grade:

In 30 minute temperature se ridica la 60-65 grade, se mentine pentru 60 de

minute.
Se ridica progresiv la 100 grade mentininduse 30 de minute apoi se mentine in
apa.

7.Caracteristica polimerizarii:
Mentinerea temperaturii la 60 minute la 60 de grade e necesara pentruca acets
interval initiatorl polimerizarii declanseaza cuplarea radicalilor liberi cu
monomerul,
O reactive chimica ce se produce cu degajarea de caldura de 30-40 grade,
Incalzirea brusca a tiparului la temperature de 70-80 grade acumulata cu reactia
externa de 30-40 grade conduce la volatizarea monomerului 100,3
grade.rezultatul final al polimerizarii rapide. Aceste proteze vor avea rezistenta
mecanica reduca la nivelul zonelor proiectate a fi rezistente ( placile protetice,
seile protezelor).

Elaborarea Metodica Nr.8

TEMA: Prelucrarea mecanica,
slefuirea si lustruirea protezei
partiale mobilizabile acrilice.
1.Instrumente, aparate si tehnica dezambalarii
PPMA din chiuveta
Instrumente:
Cutitul de taiat ghips,
ciocanas,
ciocanas pneumatic,
spatula cu virf ascutit

Dezambalarea se efectueaza numai la rotezele

confectionate prin metoda clasica si consta in
eliberarea protezei din tipar si curatarea de resturi de
materiale de ambalat. Dupa racirea lenta a chiuvetei cu
proteza in ea care ulterior a fost supusa polimerizarii
are loc dezambalarea. Aceasta operatiune este
efectuata dupa eliberarea chiuvetei din ring, prin
introducerea cutitului de ghips intre inelele chiuvetei
realizindu-se miscari usoare de luxatie urmate de o
tractiune egala si uniforma a ambelor jumatati ale
chiuveteu in directii opuse. Dupa aceasta se inlatura
capacele chiuvetei, oar fiecare jumatate este fixata cu
fata tiparului in jos intr-o presa speciala, care
actioneaza asupra ghipsului din partea capacului
chiuvetei inlaturind din interiorul inelului ghipsul
impreuna cu proteza. Tiparul scos din chiuveta este
fracturat atent pina la eliberarea definitiva a protezei
din ghipsul tiparului, indepartam resturile de ghips de
pe suprafatele protezei sunt inlaturate cu ajutorul unui
virf ascutit.

2.

Insrumentesi
materiale folosite
la prelucrarea mecanica a PPMA.

In acest scop se utilizeaza freze pentru

acrilat si se inlatura surplusurile, linia de demarcare a
acrilatului si freze din carborund. Ulterior suprafetele

libere ale protezei ce nu prezinta contact cu tesuturile

cimpului protetic sunt netezite cu ajutorul hirtiei de
glasspaper cu granulatie fina se mai foloseste pietre
in para ca freze pentru sleifmotor.

Instrumente:
bormasina/sleifmotor,
piese drepte,
freze
Materiale:
Glass paper

3.Instrumente si materiale folosite la slefuirea

PPMA.
In acest scop sunt folosite instrumente
reprezantate, sleifmotorul, pietre, piatra ponce in para,
pietre in forma de discuri, gume abrazive.
4.Utilajul, instrumente si materiale necesare la
lustruirea PPMA.

In acest scop la aparatul totativ sau

sleifmotor se aplica filtul si cu praf minutar si apa se
lustruieste suprafata protezei. Utilaj: sleifmotor.
Materiale: apa, cu praf minutar; filt; perii aspre/moi.

5.Tehnica lustruirii bazei protezei PPMA.

Operatia de lustruire a protezelor este efectuata
pentru a reda suprafetelor protezei aspecte perfect
netede, neretentive pentru alimente. Lustruirea
suprafetelor protezelor acrilice confectionate prin
tehnica clasica se realizeaza la aparatul de slefuit.
Pentru lustruirea mecanica sunt utilizate diverse
materiale de lustruit (praf minutar) care se depun pe
felturi sau perii.
Lustruirea finala se realizeaza cu ajutorul pufului de
bimbac obtinind astfel un luciu maxim. La fel de buna
metoda de lustruire estefrecarea suprafetelor acrilatului
cu pulbere de ghips uscat care practic sa dovedit a fi
eficienta dind acrilatului un luciu specific.
6.Tehnica lustruirii elementelor de agregare a
PPMA.

Crosetele spre exemplu nu se supun prelucrarii

deoarece acestea au fost ulterior lustruite, inainte de a
se schimba in acrilat baza protezei. Lustruirea lor a fost
efectuata cu pasta goe la perii aspre si bumbac, se mai
practica si prelucrarea la guma abrazive e de amintit ca
crosetele se supun lustruirii doar inainte de a fi ele
confectionate.
7.Componenta pulberii de lustruit baza
protezei.
Pulbere fina din piatra ponce, cuart, feldspat si creta in
amestecuri cu apa utilizate la lustruirea acrilatelor

8.Componenta pastei de lustrit a elementelor

de agregare
Pasta rosie contine oxid de fier, pasta alba
contine oxid de aluminiu se foloseste pentru lustruirea
pieselor din aliaj nobil si acrilate, pasta de culoare verde
care contine oxid de crom si se foloseste pentru
lustruirea pieselor din aliaje metalelor.