Proteză partială

mobilizabilă Acrilică

1
 Introducerea
Edentația parțială reprezintă o stare patologică marcată de absența uneia sau mai
multor unități dento-parodontale,de pe una sau de pe ambele hemiarcade,din
perioada posteruptivă a dinților.
Tabloul clinic al edentației parțial întinse:
 Este individual și guvernat de numărul dinților lipsă
 Mărimea breșelor
 Starea coronară a parodontului dinților restanți
 Vîrsta edentației și a pacientului
 Tipul și raportul de ocuzie
 Intervențiile chirurgicale stomatologice anterioare
 Starea sănătății pacientului și deprinderile vicioase.
Tipuri de tratament pentru edentațiile întinse:
 Restaurări mobilizabile cu baze acrilice sau scheletizate
 Restaurări protetice fixe pe implante
Dezavantajele restaurărilor protetice fixe cu spijin dentar:
 Îndepărtarea țesuturilor dure uneori sănătoase
 Devitalizarea dinților stîlpi
 Aplicarea punților dentare pe dinții stîlpi duc la suprasolicitarea lor.
Utilizarea protezelor parțiale mobilizabile acrilice în tratamentului edentației parșiale
rezolvă în prealabil restabilirea funcției organelor pierdute din punct de vedere
funcțional ,mechanic și bio-profilactic.Deși au un rol favorabil pentru mai multe
forme de edentație,ele reprezintă o soluție de tratament greu acceptată datorită
următoarelor dezavantaje:
1. Țesutul mucoosos al cîmpului protetic nu este adaptat pentru suportarea
presiunilor masticatoare și ca rezultat se agravează procesul de atrofie a acestui
substrat.
2. Aplicarea protezei pe cîmpul protetic provoacă tendința de inflamație a mucoasei.
3. Marginea protezei transmite forțe orizontale nocive asupra dinților restanți

2
4. La înfundarea protezei pe cîmpul protetic croșetele pot traumatiza festonul
gingival,cît și smalțul dinșilor stîlpi
5. Baza protezei este voluminoasă,ocupă o suprafață întinsă a mucoasei și poate
adduce la dereglarea funcțiilor sensorice și fonetice.

Prin construcția protezelor parțiale mobilizabile acrilice noi avem în plan de a

atinge urmatoarele scopuri care la rîndul lor sunt și avantajele protezelor date:
 Restaurarea funcției masticatorii
 Restaurarea integrității arcadelor dentare
 Restaurarea țesutului cîmpului protetic
 Prevenirea apariției abraziunii și a mobilității patologice a dinților restanți și
dinților stîlpi
 Prevenirea apariției tulburărilor funcționale ale articulației temporo-
mandibulare și disfuncțiilor ocluzale
 Crearea confortului cavității bucale
 Asigurarea stabilității protezelor pe cîmpul protetic.

3
 Capitolul I

Elementele componente ale protezelor parțiale mobilizabile acrilice

Protezele parșiale mobilizabile acrilice sunt reprezentate de mai multe elemente

solidarizate intim între ele,formînd un corp unic solid,rigid nedeformabil și rezistent
la presiunile masticatoare.Elementele componente în dependență de funcția pe care o
îndeplinesc în cadrul protezei parțiale mobilizabile acrilice pot fi individualizate
în:1)dinți artificiali.2)elemente de ancorare,menținere și stabilizare.3)șaua protezei și
conectorul reprezentat de placa ce unește șeile protezei situate în spațiile edentate ale
ambelor hemiarcade .Șaua împreună cu conectorul în formă de placă se mai numește
baza protezei.

1.1 Dinții artificiali

În proteza parțială mobilizabilă dinții arficiali sunt aplicați în spațiile

edentate,formînd segmente artificiale de arcade dentare cu scopul restabilirii
integrității și funcțiilor dereglate ale sistemului stomatognat.Ei sunt considerați
elemente funcționale principale ale protezei .Dinții artificiali sunt fabricați industrial
din rășini acrilice sau porțelan care trebuie să corespundă cerințelor dinților naturali:
forma exterioară,eficacitatea masticatorie,mărimea,culoarea.

1.2 Elemente de ancorare,menținere și stabilizare

Menținerea și stabilizarea protezelor parțiale mobilizabile acrilice pe cîmpul protetic

se datorește prezenței acestor elemente.

Ele pot fi clasificate în:

 Elemente mecanice fabricate:

4
  croșete din sîrmă-ele sunt formate din segmentul dentar ,segmentul elastic
,segmentul de fixare(cervicoocluzal deschis dental,cervicoalveolare deschise
dental,cervicoocluzal întors,croșete inelare).
 croșete din acrilat-croșete mucoalveolare,dentogingival Kemeny.
 sisteme principale de ancorare,menținere și stabilizare-sistemul
telescopic,sistemul de bare cu călăreți,sistemul Dolder.
 Elemente anatomice morfo-funcționale ale cîmpului protetic-sunt considerate
toate elementele în relief ale cîmpului protetic edentat parțial.Aceste elemente
sunt reprezentate de apofizele alveolare,bolta palatină,tuberozitățile
maxilare,dinții restanți și saliva favorizează fenomenul fizic de adeziune a
protezei la cîmpul protetic.

1.3 Baza protezei

Baza protezei este divizată în șei aplicate în spațiile edentate și elemente de legătură
în formă de placă aplicată pe palatul dur sau pe versantul lingual al apofizei
alveolare mandibulare.Ea reprezintă unul dintre elementele lucrării protetice
mobilizabile și este destinată pentru fixarea dinților artificiali și a elementelor de
ancorare,menținere și stabilizare.Baza protezei îndeplinește și funcția de transmitere a
presiunilor masticatorii suportului mucoosos.Contactul intim al bazei cu suprafața
mucozală,între care se interpune lichidul bucal,favorizează fenomenul de adeziune.

5
 Capitolul II

Conceperea viitoarei lucrări protetice

Conceperea și realizarea protezelor parțiale mobilizabile depind de forma clinică a

edentației parțiale,starea paradonțiului dinților stîlpi,a fibromucoasei cîmpului
protetic,ținîndu-se cont de tendințele de deplasare ale acestor construții de pe cîmpul
protetic.Ele sunt indicate în cazurile cînd este imposibilă aplicarea funcțiilor dentare
sau a protezelor parțiale mobilizabile scheletate.Ea are scopul de a restabili aspectul
fizionomic și eficacitatea masticatorie,funcțiilor fonetice,prevenirea bolilor
endocrine(ulcere,gastrite,colite).

În acest scop alegerea și plasarea elementelor componente ale protezei pe cîmpul

protetic trebuie să se efectueze în concordanță cu indicațiile medicului și în
dependență de situația clinică.

6
 Capitolul III

Etapele clinico-tehnice de confecționare a protezelor parțiale moblizabile

acrilice

 Clinic:-examinarea pacientului,stabilirea diagnosticului și planului de

tratament.
-amprentarea cîmpului protetic.

 Laborator:-confecționarea modelului preeliminar .

-confecționarea lingurei individuale.

 Clinic:-amprentarea funcțională.

 Laborator:-confecționarea modelului de lucru.

-confecționarea șablonului cu bordură de ocluzie.

 Clinic:-determinarea relațiilor intermaxilare.

 Laborator:-fixarea modelelor în simulator.

-confecționarea elementelor de ancorare,menținere și stabilizare.
-realizarea machetei viitorului protez(montarea dinților artificiali).
-modelarea preventivă a machetei protezei mobilizabile.

 Clinic:-proba machetei protezului în cavitatea bucală a pacientului.

 Laborator:-modelarea definitivă a machetei protezului.

-ambalarea în chiuvetă.
7
 -realizarea tiparului
-introducerea acrilatului în tipar.
-polimerizarea,dezambalarea.
-prelucrarea și lustruirea protezului.

 Clinic:-aplicarea și adaptarea protezei în cavitatea bucală.

8
 Capitolul IV

Particularitățile de realizare a lucrării protetice etapelor de clinic-laborator

4.1 Examinarea pacientului

Examenul pacientului este complex si cuprinde date de informatii,rezultate din

analiza succinta si date obiective rezultate din examinarea completa a aparatului
dento-maxilar,in general,si a campului protetic,in special.

Examenul campului protetic este completat de examenul radiografiilor si al

modelelor documentare.

Subiectul in cauza este un pacient in varsta de 62 de ani,de sex feminin,cu o conditie

materiala modesta,de profesie cadru didactic.

La prezentarea in cabinetul stomatologic,si-a exprimat dorinta de a-si rezolva

problema dentitiei intr-un mod cat mai economicos posibil.

La examinarea cavitatii bucale,medicul a stabilit ca plan de tratament realizarea unei

proteze partial acrilice mobilizabile.

4.2Amprenta in edentația parțială-amprenta preliminară

Prima etapa in realizarea propriuzisa a protezelor partiale este reprezentata de

amprenta preliminara.Obiectivul principal al acestei faze consta din reproducerea in
negativ a tuturor elementelor anatomo-functionale utile confectionarii unui model de
studiu sau atunci cand cazul nu necesita pregatiri proprotetice - ca prima etapa in
realizarea protezei mobilizabile,pentru confectionarea lingurii individuale.

9
Amprenta preliminara a fost luata intr-o lingura standard,cu ajutorul alginatului.In
momentul amprentarii am observat ca indeplineste toate caracteristicile necesare unei
amprente bine luate:

- sa fie suficient de rigida;

- sa nu impiedice libertatea
miscarilor formatiunilor
musculare si ligamentare de
la periferia campului protetic;

- sa cuprinda in totalitate
partea statica a suprafetei de
sprijin a viitoarei proteze-
mucoasa fixa;

- sa asigure o grosime suficienta materialului de amprentare,trebuind sa fie distantata

de dintii restanti;

- marginile portamprentei sa se situeze la aproximativ 1 mm de linia de reflexie a

mucoasei pasiv mobile;

- marginea posterioara a portamprentei sa nu depaseasca mai mult de 1-2 mm linia de

reflexie a valului palatin;

Caracteristicile amprentei sunt:

- materialul amprentei,adica alhinatul,este fixat stabil in portamprenta;

- materialul amprentei prezinta grosimi aproximativ egale in toate zonele;

10
- suprafata materialului este neteda,fara goluri sau lipsuri determinate de existenta
bulelor de aer;

- amprenta cuprinde toate zonele campului protetic pana la limita zonei de mucoasa
mobila;

- zonele marginale nu sunt subtiri si sunt sustinute de lingura;

- marginile amprentei reprezentate de alginat,sunt modelate dupa forma si

dimensiunea fundului de sac;

- dintii restanti,crestele alveolare,tuberozitatile maxilare,bolta palatina sunt redate cu

fidelitate;

4.3Confecționarea modelului preliminar

Reprezinta campul protetic pe care pacientul al are la prezentarea in cabinetul

stomatologului,pe care nu au fost efectuate interventii asupra dintilor sau partilor moi.

In cazul de fata nu am avut nevoie de un model documentar deoarece,dintii restanti

nu au avut nevoie de interventii chirurgicale.

Modelul preliminar

Este primul model pe care l-am realizat prin turnarea gipsului obisnuit in

amprenta preliminara.Acesta reprezinta copia fidela a campului protetic si este

utilizat pentru:precizarea diagnosticului,confectionarea lingurii individuale,alegerea
elementelor de stabilizare si mentinere.
11
Tehnica de confectionare a modelului dupa amprenta cu alginat este cea pe care am
utilizat-o in cazul de fata.

Am preparat pasta de gips prin amestecarea pulberii cu apa intr-un bol de cauciuc.Am
spatulat mai mult timp pentru a elimina bulele de aer care de obicei se formeaza in
prepararea pastei de gips.

Pasta de gips obtinuta

am aplicat-o in proportii
mici pe bolta palatina a
amprentei
maxilare.Concomitent
cu aplicarea pastei am
realizat vibrarea
amprentei pentru a dirija
patrunderea gipsului in
toate detaliile,evitand
astfel,formarea bulelor
de aer de la nivelul dintilor.Dupa turnarea propriu-zisa a modelului,cand toata
suprafata interna am acoperit-o cu pasta de gips.Din surplusul ramas am facut un mic
depozit pe masa de lucru peste care am aplicat amprenta cu baza lingurii in sus.Cu
ajutorul spatulei am uniformizat marginile astfel realizand soclul modelului care are
dupa prelucrare inaltimea de 2 cm,lateral depasind limitele amprentei cu 0.5 cm.

Dupa 30 de minute,timpul de priza al gipsului,am efectuat demularea,prin tractiune

exercitata asupra materialului alginic,elasticitatea acestuia lasand liber modelul.

12
 4.4Confectionarea lingurii individuale

Lingura individuala este portamprenta adaptata suprafetei campului protetic,in care

materialul de amprentare va avea grosime egala.Este suportul rigid,nedeformabil,in
care se depune materialul de amprenta pentru introducerea pe campul protetic in
scopul amprentarii functionale.

Pentru confectionarea lingurii individuale am confectionat placa de baza.In cazul de

fata pentru ca lingura este realizata pentru maxilarul superior,este compusa din baza
si maner.

Operatiile pe care le-

am parcurs pentru
confectionarea
lingurii individuale
din placa de baza au
fost:

- am pregatit modelul
obtinut prin
desemnarea limitelor
campului protetic cu
ajutorul unui creion chimic si acoperirea dintilor restanti cu ceara pentru obtinerea
unui spatiu intre lingura si acestia.

- am asezat placa de baza pe model,si l-am introdus intr-un cuptor foto ( placa de
baza este confectionata din material fotopolimerizabil )

- am gaurit ulterior lingura individuala,astfel realizand niste retentii pentru viitoarea

masa de amprentare.

13
 4.5Amprenta definitivă sau funcțională

Aceasta amprenta reprezinta copia negativa a campului protetic obtinuta cu ajutorul

materialelor gfoarte precise si a lingurii individuale.

Ea a fost realizata intr-un singur timp si anume in lingura individuala realizata de

mine pe modelul de studiu s-a depus materialul de amprenta si s-a realizat
amprentarea campului protetic.

Obiectivele pe care le-am urmarit la controlul amprentei definitive au fost:

- Suprafata cu un aspect neted,fara depresiuni datorate golurilor de aer

- Marginile amprentei sa fie extinse la maximum cu forme si dimensiuni functionale

- Dintii restanti reprodusi cu forma si dimensiunea lor anatomica

- Tesuturile din jurul dintilor restanti sa fie bine redate

- Crestele alveolare sa fie redate cu forma si dimensiunea corespunzatoare

- Materialul de
amprenta este
repartizat pe toata
suprafata amprentei
intr-o grosime
uniforma de
aproximativ 3-5 mm
si bine fixati in lingura
individuala

14
 4.6 Modelul de lucru

Modelul definitiv sau de lucru reprezinta copia pozitiva a campului protetic edentat
partial.

Pentru
confectionare
a modelului
definitiv am
parcurs
urmatoarele
etape:

- am pus
amprenta
definitiva la o
spalare cu un
jet de apa rece pentru indepartarea resturilor de saliva si a eventualelor resturi de
sange;

- excesul de apa care a ramas in amprenta la nivelul zonelor adanci l-am inlaturat prin
suflare cu aer astfel incat sa nu usuc suprafata amprentei;

- am preparat pasta de gips dupa proportiile neceare in bolul de cauciuc prin spatulare

- urmatoarea faza parcursa a fost introducerea pastei de gips in amprenta prin

alunecare produsa de microvibratiile realizate manual;

- dupa depunerea pastei de gips dur in amprenta,am asteptat ca acesta sa faca priza,iar
apoi am realizat soclul din gips obisnuit;

15
- realizarea soclului am facut-o in asa fel incat suprafata bazei sa fie paralela cu
suprafata campului protetic si cu inaltimea de 2 cm;

- urmatoarea faza a constatat in demularea amprentei care am facut-o dupa 45-60

minute;am separat modelul de amprenta printr-o tractiune usoara si in acelasi ax cu
cel al dintilor pentru a nu-i fractura;

4.7 Sablonul de ocluzie

Sablonul de ocluzie este o piesa intermediara ajutatoare,necesara medicului pentru

determinarea rapoartelor intermaxilare.

Pe sablonul de ocluzie se inregistreaza rapoartele intermaxilare in relatie centrica cu

intercuspidarea maxima,pentru a fi transferate in laborator.

In cazul meu am realizat sablonul de ocluzie din placa de baza.Partile componente ale
sablonului de ocluzie realizat sunt:

- baza sablonului care acopera campul protetic

- bordurile de ocluzie pe care le-

am fixat in spatiul edentat

Etapele de confectionare pe care

le-am parcurs au fost:

1. Modelul de lucru l-am pregatit

astfel:

- am desenat limitele campului

protetic cu ajutorul unui creion
chimic;locul pana unde vor ajunge

16
marginile sablonului;

- am realizat izolarea modelului prin introducerea lui in apa timp de 10

minute;aceasta izolare este importanta pentru ca placa de baza sa nu adere de
suprafata modelului.

2. Placa de baza am adaptat-o pe suprafata modelului.

- placa de baza modelata este in contact cu crestele alveolare si fetele orale ale
dintilor restanti.Marginile placii de baza care au depasit campul protetic desemnat le-
am indepartat prin taiere cu un bisturiu;marginile bazei sablonului le-am rotunjit cu
un micromotor.

- bordurile de ocluzie le-am realizat din ceara galbena.Dintr-un baton de ceara de

ocluzie am realizat sablonul propriuzis,prin lipirea acestuia de baza sablonului cu
ajutorul spatulei la flacara.Dimensiunea bordurii de ceara este asemanatoare cu cea a
dintilor restanti,si anume in zonele laterale este de 10 mm cu o inaltime de 5-7
mm,iar frontal latimea este de 5-6 mm,iar inaltimea de 10-12 mm.

Caracteristicile pe care le indeplineste sablonul de ocluzie realizat de mine sunt:

1. Baza acopera in totalitate suprafata campului protetic,fara sa depaseasca zona de

reflexie a mucoasei.

2. Baza este adaptata intim la intreaga suprafata a campului protetic de pe model fara
sa prezinte miscari de basculare.

3. Indepartarea si repunerea lui pe model este efectuata fara dificultati.

4. Baza sablonului are o grosime de aproximativ 1,5-2 mm,pentru a rezista la

operatiunea de determinare a rapoartelor intermaxilare.

17
5. Marginile sablonului le-am modelat cu dimensiuni si forma in corelatie cu fundul
de sac.

6. Marginile sablonului le-am finisat prin prelucrarea cu freze pentru a nu produce

leziuni mucoasei.

7. sablonul aplicat pe campul protetic al pacientului prezinta,mai mult sau mai

putin,un oarecare grad de mentinere,pentru a fi utilizabil scopului realizat.

4.8Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare

Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare este o faza clinica realizata de

catre medicul stomatolog in care este stabilita pozitia fiziologica a mandibulei fata de
maxilar,cunoscuta sub numele de relatie centrica.Modelele,cu ajutorul sabloanelo de
ocluzie se pot mentine in aceeasi pozitie fiziologica.Determinarea si inregistrarea
rapoartelor intermaxilare in edentatia partiala,reprezinta momentele unei faze clinice
cu deosebita importanta pentru transferul si pozitionarea modelelor de lucru in
ocluzor in aceleasi relatii cu cele precizate la nivelul aparatului dento-maxilar.

Aceasta faza clinica este satisfacatoare daca au fost incluse urmatoarele elemente:

- analiza ocluziei existente

- corectarea dizarmoniei ocluzale existente,care reprezinta un obiectiv principal in

tratamentul edentatiei partiale

- inregistrarea relatiei centrice sau inregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima in

relatie centrica.

18
In faza de determinare si inregistrare a rapoartelor intermaxilare,din practica
clinica,s-a dovedit ca pacientii edentati partial pot fi clasificati in trei
categorii,conform criteriilor ocluziei functionale:

a. pacientii cu contacte dento-dentare stabilite in relatia centrica si dimensiune

verticala normala-ocluzie centrica;

b. pacienti cu contacte dento-dentare instabile cu sau fara devieri mandibulare intr-o

intercuspidare habituala,anormala si dimensiune verticala incerta-ocluzie instabila;

c. pacienti fara contacte dento-dentare intre dintii restanti-fara ocluzie;

Ocluzia stabila este caracterizata de:

- contacte dento-dentare multiple,stabile,simultane in relatie centrica,sau

intercuspidare maxima;

- dimensiune verticala de ocluzie fiziologica

Tehnica utilizată pentru determinarea și înregistrarea rapoartelor intermaxilare

In cazul de fata tehnica utilizata pentru determinarea si inregistrarea rapoartelor

intermaxilare,este pozitionarea directa a modelelor datorita contactelor care se
stabilesc intre dintii restanti si dintii arcadei antagoniste.

La arcada antagonista,pacienta prezinta doua lucrari protetice in zonele laterale,a

caror suprafata ocluzala a fost realizata fiziologic si care permite o montare corecta a
dintilor artificiali fara prea multe modificari aduse acestora.

Pentru pozitionarea corecta a mandibulei fata de maxilar s-au utilizat sablonul de

ocluzie confectionat in laborator pe modelul definitiv.
19
Acesta se aplica pe maxilar dupa ce batonul de ceara a fost ramolit,pentru ca pacienta
sa poata musca in acesta.

Pe batonul de ceara al sablonului ,medicul stomatolog a realizat trasarea

comisurilor,adica linia caninilor care reprezinta locul de proiectie a varfului
cuspidului caninului superior.Se insemneaza prin linie verticala in ambele
locuri.Liniile caninilor,prin pozitiile lor,delimiteaza dimensiunea pentru grupul
frontal in sens orizontal.

O alta linie este linia surasului trasata pe bordura de ceara si ea corespunde cu nivelul
oana unde se ridica marginea buzei superioare si constituie limita superioara la care
se va aseza coletul dintilor frontali superiori.Ea este marcata printr-o linie orizontala
paralela cu planul de ocluzie.Linia a fost trasata de catre medic in urma unui suras
realizat de catre pacienta.

Distanta dintre linia surasului si planul de orientare ocluzala stabileste inaltimea

dintilor frontali.

O alta linie si una dintre cele mai importante este linia mediana trasata cu directia
verticala,dupa linia mediana a fetei.Linia a fost strasata de medicul stomatolog cu
ajutorul unei spatule pe bordura de ceara. a sablonului superior.

Indicațiile scrise pe fișa pentru confecționarea protezei

Dupa determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare realizate in cabinet

urmeaza scrierea in fisa de laborator a indicatiilor care,in general,se refera la
urmatoarele elemente:

1. Culoarea,forma si pozitia dintilor

2. Tipul elementelor de mentinere si stabilizare

20
3. Forma si grosimea bazei protezei

Indicații referitoare la dinți

Culoarea reprezinta elementul principal asupra caruia trebuie sa se insiste,in

special,pentru edentatiile reduse din zona frontala,deoarece este obligatoriu sa fie
identica cu a dintilor restanti.In cazul de fata culoarea a fost luata de medicul dentist
cu ajutorul unei chei de culori,tinand cont de culoarea dintilor restanti.Numarul
culorii a fost inscris in fisa pacientului.Medicul stomatolog a trebuit sa tina seama de
faptul ca pacientul este o femeie mai in varsta,cu fata rotunda,si nefumatoare.

Zona de colet a ditilor este cu o nuanta mai galbena,zona centrala alb-galbuie,iar zona
incizala este alba catre gri.

Forma si volumul au fost stabilite numai in corelatie cu elementele caracteristice ale

dintilor restanti existente pe modelul de lucru si in corelatie cu antagonistii.

Pozitia dintilor - este corelata si conditionata de pozitia dintilor vecini restanti si a

dintilor antagonisti.In edentatia intinsa la maxilarul prezent,au fost trimise din cabinet
in laborator urmatoarele repere:

- linia mediana,trasata pe bordura de ocluzie,determinata dupa linia mediana a figurii

si filtrul buzei;

- nivelul convexitatii bordurii de ocluzie,ce reprezinta planul pe care se situeaza fetele

vestibulare ale dintilor frontali;

- in situatii particulare,mai rar si nu in cazul de fata,sunt indicate montaria tipice,care

sa creeze diasteme,treme,rotari si vestibulo-sau palatopozitii.

21
 Indicații privind elementele de menținere și stabilizare

Ingeneral,proteza partiala din acrilat este mentinuta si stabilizata pe campul protetic

cu ajutorul crosetelor din sarma.Crosetele realizate sunt din sarma de wipla cu
grosime de 0,6 mm.Crosetele pe care le-am realizat cu ajutorul clestelui crampon sunt
aplicate pe dintii stalpi care limiteaza spatiul edentat.

Elementele care determina alegerea tipului de croset:

- convexitatea dintelui,gradul de retentivitate.

- starea de troficitate a tesuturilor parodontale;tesuturile sanatoase suporta crosetele

mai bine ca si in cazul de fata.

- pozitia dintilor restanti pe arcada

- tipul de edentatie si intinderea bresei

Indicații referitoare la forma și dimensiunea bazei protezei

In general,protezele partiale acrilice transmit muco-osos presiunile ocluzale.

In cazul de fata baza protezei acrilice cu sprijin mucoza este mult extinsa,acoperind
in totalitate suprafata campului protetic,corespunzator mucoasei fixe pana la zona de
reflexie a mucoasei,pentru dispersarea presiunilor pe o suprafata cat mai intinsa.Pe
unitatea de suprafata,cantitatile de forta sunt reduse.Baza protezei,pentru a repartiza
presiunile uniform structurilor campului protetic formeaza cu seile si dintii
artificiali,un corp rigid,nedeformabil,rezistent la presiunile exercitate pe suprafetele
ocluzale ale zonelor de arcada artificiala.

Limitele bazei protezei:Pe modelul de lucru am trasat cu creionul zona de reflexie a

mucoasei ce corespunde cu fundul de sac.Marginile protezei ajung la nivelul limitelor

22
insemnate.Baza acopera total bolta palatina rezultand placa totala.Nu am realizat o
placa rascroita distal pentru ca in cazul de fata pacienta suporta placa totala,ea
neacuzand senzatii de voma.Grosimea versantului vestibular este uniforma cu restul
placii,deoarece nu exista trofii mari ale crestei alveolare asociate cu o buza superioara
subtire.

Grosimea placii palatinale are intre 1,5-2 mm.Nu am realizat o placa mai subtire de
atat pentru a nu risca fracturarea ei datorita faptului ca nu a rezistat la fortele de
masticatie.Nu am realizat-o mai groasa pentru a nu reduce din spatiul cavitatii
bucale,care produce lipsa de discomfort.

4.9Montarea modelelor în ocluzor

In scopul confectionarii protezei partiale acrilice,modelele de lucru sunt fixate cu

ajutorul sabloanelor intr-un instrument asemanator aparatului dento-maxilar.Acest
instrument poate fi ocluzorul sau articulatorul.Sablonul de ocluzie,dupa determinarea
si inregistrarea rapoartelor intermaxilare l-am primit in laborator impreuna cu cele
doua modele.

Monatrea
modelelor am
facut-o in
ocluzor,pentru ca
este cea mai
utilizata
tehnica,iar acest
aparat este mai
frecvent utilizat.

Urmatorul pas
facut a fost fixarea
23
modelelor in ocluzor,parcurgand urmatoarele operatii:

- am redus dimensiunea soclurilor cu ajutorul soclatorului

- realizarea pe suprafata bazelor cu ajutorul cutitului a mai multor santuri

longitudinale si transversale,sub forma de grila,cu scopul de a mari suprafata de care
adera gipsul pentru montarea in ocluzor

- am solidarizat modelele intre ele la nivelul soclurilor cu ajutorul unui elastic

- am introdus ansamblul de modele sablon in apa timp de 2-3 minute,pentru ca pasta

de gips sa nu faca priza instantaneu,prin absorbtia apei din gipsul preparat de catre
modelele uscate

- intr-un prim timp am realizat gipsarea modelului inferior.Pe masa de lucru am facut
un mic depozit de masa de gips peste care am aplicat bratul inferior si apoi baza
modelului inferior

- in cel de-al doilea timp am realizat gipsarea modelului superior.Pentru fixarea

modelelor in ocluzor am folosit o cantitate mica de gips,pentru a nu mari inutil
volumul si greutatea,creand dificultate in operatia de fixare a dintilor

- fasonarea am executat-o dupa priza gipsului dand forma de calota la modelul

superior

Ansamblul modele-sabloane l-am introdus intre cele doua ramuri ale ocluzorului cu
partea distala catre balama.Am actionat surubul distantelor pentru a crea distanta de
2-3 mm intre ramura superioara a ocluzorului si suprafata bazala a soclului
superior.In aceasta pozitie am blocat surubul cu contra-piulita.

La montarea modelelor in ocluzor m-am supus regulilor de montare si anume:

24
- planul de ocluzie reprezentat de fetele ocluzale ale dintilor restanti fiind paralel cu
planul mesei pe care am executat gipsarea

- planul medio-sagital al modelelor l-am orientat astfel incat sa se supuna aceluiasi

plan al ocluzorului si sa fie perpendicular pe axul balama

- distanta dintre punctul interincisiv si axa ocluzorului este de aproximativ 10.5 cm.

4.10Macheta protezei acrilice

Aceasta macheta este formata din dintii artificiali si macheta bazei sumar
modelata.Este efectuata pentru a se realiza proba pe campul protetic.

Macheta este confectionata pentru efectuarea urmatoarelor operatii:

1. Pregatirea modelului

2. Alegerea dintilor artificiali

3. Montarea dintilor artificiali

4. Macheta de proba

1. Pregatirea modelului

Modelul este pregatit inainte de montarea dintilor prin:delimitarea campului

protetic,foliere si deretentivizare

Delimitarea campului protetic consta in desenarea cu un creion pe modelul

definitiv.Traseul urmareste periferia campului protetic,limita dintre mucoasa fixa si
cea mobila,fiind ocolite bridele si frenurile

25
 La nivelul boltii palatine,trasarea limitelor bazei protezei superioare in functie de
conditiile pe care le ofera tipul de edentatie.La edentatiile intinse,insemnarea se face
pana la limita dintre palatul dur si palatul moale.

La edentatiile reduse delimitarea se efectueaza prin fenestrare sau rascroire

distala.La edentatiile subtotale,delimitarea campului protetic este reprezentata de
limita de reflexie a mucoasei,la nivelul fundurilor de sac.

Folierea modelului - campul protetic prezinta la nivelul suprafetei,anumite

zone pe care proteza partial acrilica nu trebuie sa exercite presiuni.Zonele sunt
reprezentate de :

- parodontiul marginal al dintilor restanti:

- torusul palatin acoperit de mucoasa subtire

- papila interincisiva

- proeminente osoase acoperite de mucoasa subtire,aparute la nivelul crestelor

alveolare dupa extractii dentare recente

26
 Aceste zone care au fost enumerate,cu exceptia parodontiului marginal,sunt
indicate de medic prin desenarea lor pe suprafata modelului cu ajutorul creionului.

In cazul de fata nu s-a facut folierea modelului datorita faptului ca a existat un

camp neretentiv.

2. Alegerea dintilor artificiali

Dintii artificiali pentru proteza acrilica sunt alesi dupa:reperele existente la

nivelul modelului campului protetic;indicatiile scrise de medic pe fisa administrativa
de laborator;reperele insemnate si transmise cu ajutorul sabloanelor.

reperele existente pe model sunt reprezentate de :

a) dimensiunea spatiului edentat in sens orizontal,meziodistal

b) dimensiunea spatiului edentat in sens vertical,reprezentat de distanta dintre

creasta alveolara si fetele ocluzale ale dintilor antagonisti

c) forma si dimensiunile dintilor restanti existenti,in special,pentru edentatiile

reduse din zona frontala

Indicatiile scrise pe fisa primita din cabinet concomitent cu inapoierea

ansamblului modele-sabloane de ocluzie:

Pe aceasta fisa scrie:

a) materialul din care sunt confectionati dintii artificiali si anume acrilatul

b) culoarea dintilor aleasa cu ajutorul cheii de culori

27
 c) forma dintilor care este necesara pentru ca avem o edentatie frontala intinsa

d) particularitatile de montare a dintilor

Reperele insemnate si transmise pe sabloane care sunt necesare in acest tip de

edentatii si la toate edentatiile frontale si subtotale,reprezentate de linia mediana,linia
surasului,linia caninilor,relieful buzei superioare,nivelul si directia planului de
ocluzie.

Dintii alesi pentru a fi montati au fost cei din acrilat deoarece prezinta
numeroase avantaje cum ar fi faptul ca se prelucreaza usor,sunt obtinuti ci
forme,dimensiuni si culori variate in functie de situatie,pot fi modificati prin ajustare
atat la nivelul coletului cat si al suprafetei ocluzale,respectiv al celor proximale,astfel
incat sa se poata obtine o functionalitate normala.Cel mai important motiv pentru care
sunt cel mai des utilizati este faptul ca au un pret de cost redus,accesibil fiecarei
persoane.

Dintii din portelan nu sunt indicati in realizarea unei proteze partiale acrilice
deoarece prezinta o serie de inconveniente atat pentru tehnician cat si pentru
buzunarul pacientului.

3. Montarea dintilor artificiali

Inainte de realizarea machetei protezei am realizat crosetele din sarma pe cei

doi molari.A fost necesar sa confectionez mai intai crosetele deoarece segmentul de
fixare al acestora se gaseste pe creasta alveolara,in grosimea bazei sub dintii
artificiali.

Dupa fixarea crosetelor cu ceara,am realizat baza protezei.Am incalzit placa de

ceara usor si treptat la flacara becului Bunsen,iar dupa ce am plastifiat-o am realizat
28
adaptarea ei pe suprafata modelului,pana in fundurile de sac,la limitele trasate cu
creionul.

La realizarea acestei operatiuni a trebuit sa am foarte mare grija sa nu modific

pozitia crosetelor pentru a nu le schimba functiile.

Placa de ceara
plastifiata am
adaptat-o si pe fetele
orale ale dintilor
restanti.

Urmatorul pas
a fost aplicarea unui
rulou de ceara roz cu
grosimea de 2-3 mm
pe varful crestei
alveolare.Aceasta reprezinta suportul pentru fixarea dintilor artificiali.

Apoi am inceput sa iau fiecare dinte in parte,sa-i finisez marginile cu ajutorul

unei freze speciale pentru acrilat.Initial,dintii pe care am vrut sa-i montez au fost prea
mari pentru creasta pacientei respectiv respective si a trebuit sa reduc din inaltimea
cervico-orala,pastrand in continuare linia coletului pe fata vestibulara si pe fetele
proximale.Am recurs la aceste ajustari pentru a asigura o relatie corecta intre dintii
artificiali cu creasta alveolara.

La montare nu a trebuit sa realizez nici un artificiu deoarece pacienta a cerut ca

dintii sa nu prezinte nici un fel de modificari,ci sa se faca o montare
normala,obisnuita.

Regulile de baza pe care le-am urmarit la montarea dintilor au fost:

29
 - dintii frontali superiori i-am montat in afara crestei,numai astfel fiind posibil
sa se restabileasca relieful buzei superioare

- dintii laterali i-am montat pe mijlocul crestei alveolare

- cuspizii palatinali ai dintilor superiori patrund in santul mezio-distal al

dintilor inferiori

- planul de ocluzie formeaza in sens sagital,o curba cu concavitatea in sus,astfel

spus curba sagitala

- in relatie centrica se realizeaza intercuspidarea maxima intre cele doua

arcade.

4. Macheta pentru proba

Macheta bazei si a arcadei cu dintii artificiali montati in ceara,sunt pregatiti

pentru a fi probati pe campul protetic.Caracteristicile machetei pentru proba pe care
aceasta le indeplineste sunt importante pentru pacient.

Am modelat in zona anterioara gingia artificiala in concordanta cu cerintele

fizionomice,pentru ca aceasta constituie prima forma de proteza cu care a venit
pacienta in contact.

La nivelul boltii palatine am ingrosat placa de ceara pentru a-i mari rezistenta
deoarece proba machetei poate dura chiar si 10-20 de minute.

Dupa modelarea fizionomica si realizarea marginilor acesteia in asa fel incat sa

nu lezeze tesuturile,aceasta se desprinde de pe model si se controleaza de asemenea si
pe fata mucozala,netezind eventualele asperitati care ar putea jena zonele moi.

30
 4.11 Proba machetei

Dintii artificiali montati pe o placa de ceara care reprezinta vitoarea baza a

protezei sunt trimisi in cabinet pentru proba in cavitatea bucala.Aceasta proba este
efectuata cu scopul sa se verifice cum au fost utilizate reperele existente pe model
pentru alegerea si montarea dintilor artificiali,sa se constate daca indicatiile scrise pe
fisa administrativa au fost materializate intocmai;daca reperele insemnate si transmise
pe sabloane au fost transpuse corect;totodata se constata posibilitatea tehnico-
materiala de care dispune laboratorul pentru aceasta faza.

Proba machetei consta intr-o examinare atenta care se desfasoara in doi timpi
astfel:

În primul timp este examinata macheta pe model pentru a se constata:

- corectitudinea fixarii modelelor in ocluzor;daca relatiile dintre dintii

antagonisti sunt aceleasi cu cele existente in cavitatea bucala

- surubul distantator,pentru bratul superior al ocluzorului a fost fixat prin

blocare,cu contrapiulita

- daca pozitia dintilor artificiali restaureaza curbura arcadei in zona frontala

- relatiile dintilor artificiali cu dintii antagonisti,daca sunt obtinute unitati de

masticatie

- montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei si perpendicular pe directia

crestei

- forma si dimensiunea dintilor artificiali in comparatie cu a dintilor restanti

vecini

31
 În al doilea timp macheta este inserata pe campul protetic fiind controlate
urmatoarele:

- ocluzia,contactele dento-dentare in relatia centrica,ca sa se obtina

intercuspidarea maxima,contacte multiple,simultane si stabile pe toti dintii

- ocluzia in relatie centrica,este controlata cu ajutorul spatulei,pentru a se

constata daca baza este aplicata in totalitate pe suprafata campului protetic;

- contactele dento-dentare in miscarile functionale ale mandibulei reprezinta o

manevra destul de dificila pentru o macheta de ceara la o proteza partiala;este
posibila daca macheta prezinta rezistenta si daca este racita de mai multe ori pe
parcursul probei;

- restaurarea aspectului fizionomic,valabil,in special,in edentatiile frontale si

fronto-laterale;

- culoarea dintilor artificiali,alaturi de dimensiune si forma,reprezinta

elementele de comparatie cu a dintilor restanti sau cu criteriile generale de restaurare
ale armoniei dento-faciale

- restaurarea configuratiei curburii alveolare prin montarea dintilor artificiali in

edentatii frontale

- stabilitatea machetei care este orientativa,numai pentru schitarea tendintei de

basculare transversala,datorita montarii unor dinti cu dimensiuni vestibulo-orale mai
mari decat dimensiunea crestei alveolare

Proba machetei se repeta ori de cate ori se constata defectiuni ce nu pot fi

remediate pe loc.Proba machetei este terminata cand aceasta corespunde din toate
punctele de vedere.

32
 4.12Macheta definitivă

Modelajul definitiv al machetei-se perfectioneaza modelarea fostei baze din

ceara,pe care au fost fixati dintii pentru etapa de proba.

Macheta a fost modelata in forma si dimensiunea viitoarei proteze.

Operatia de modelare a machetei definitive a fost realizata dupa urmatoarele

obiective:

- fizionomic,igienic,confort,rezistenta si stabilitate.

Gingia artificiala

Edentatiile partiale intinse restaurate cu ajutorul protezelor partiale acrilice sunt

instalate,in general,la varsta la care toate tesuturile organismului uman,impreuna cu
cele dento-parodontale,prezinta o stare de involutie,manifestata prin retractia
parodontiului,evidentiindu-se coletul si uneori o parte din radacina dintilor naturali.

Pentru restaurarea fizionomiei si mascarea falsitatii protezei,este imitat aspectul

parodontiului dintilor restanti.

In edentatiile intinse,ca si in cazul pacientei in cauza,nivelul marginii gingivale

si dimensiunilor papilelor le-am modelat dupa aspectul si nivelul constatat la dintii
restanti de pe modelul superior,cat si pe cel inferior,dar tinand cont pe cat posibil de
toate aspectele enumerate mai sus.

4.13 Pregătirea pentru ambalare

Modelul si macheta sunt pregatite pentru efectuarea ambalarii astfel:

33
 1. Modelul este scos din ocluzor

2. Am ales chiuveta

3. Am probat modelul la cavitatea chiuvetei,pentru a constata daca acesta

patrunde usor in chiuveta,iar in cazul in care nu se reduce,prin taierea din soclu

4. Am solidarizat macheta pe model,prin lipire cu ceara la marginile machetei

5. Dintii din gips existenti,i-am sectionat oblic,dinspre oral spre vestibular si

dinspre ocluzal spre cervical,pentru a se putea indeparta crosetele.

4.14Tiparul

Tiparul reprezinta negativul machetei protezei partiale acrilice.Tiparul

constituie cavitatea in care este introdusa pentru polimerizare pasta de acrilat in
vederea obtinerii protezei.Tiparul este realizat prin:operatiunea de ambalare in pasta
de gips,evacuarea cerii machetei dupa priza gipsului.

Ambalarea - macheta este acoperita impreuna cu modelul intr-un material care

prezinta o stare plastica acesta fiind reprezentat de pasta de gips.Exita urmatoarele
metode pentru ambalarea machetei protezei partiale acrilice:

- ambalarea directa,intr-o parte a chiuvetei-ambalarea cu val

- ambalarea indirecta,in ambele parti ale chiuvetei-ambalarea fara val

Fiecare metoda prezinta indicatii si contraindicatii si este caracterizata de

avantaje si dezavantaje.

Ambalarea cu val este indicata in doua situatii:in edentatiile frontale,cand dintii

artificiali sunt montati cu coletul in contact drect cu creasta alveolara,fara sa se

34
realizeze versant vestibular;in edentatii mixte,cu spatii intercalate reduse,cu brese
multiple.

Ambalarea cu val are o utilizare foarte larga,fiind indicata in toate

situatiile.Pentru aceasta metoda este caracteristic faptul ca la deschiderea chiuvetei si
scoaterea cerii machetei,modelul si crosetele raman intr-o parte a chiuvetei,dintii
artificiali sunt fixati in partea cealalta.

35
Ca tehnica de ambalare am parcurs urmatoarele operatiuni:

- am sectionat cu ajutorul unui bisturiu dinspre cervical spre ocluzal dintii

restanti din gips,pentru a le atribui calitatea de a nu fi retentivi;

- am introdus modelul cu macheta pentru cateva minute in apa;

- am montat prima jumatate a chiuvetei si am preparat pasta de gips pe care am

introdus-o in prima jumatate a chiuvetei;

- modelul impreuna cu macheta dupa ce le-am scos din apa le-am introdus in
pasta de gips pana la marginea vestibulara a machetei;

- cu ajutorul unei pensule am netezit suprafata gipsului,pentru a nu fi retentiva

in nici o zona;

- dupa priza gipsului din prima jumatate a chiuvetei am izolat pasta de gips si
am montat la chiveta inelul,iar pasta de gips preparata am turnat-o in a doua jumatate
a chiuvetei vibrand usor,dupa care am montat capacul;

- dupa montarea capacului am presat manual chiuveta pentru a iesi surplusul de

gips;

Îndepartarea cerii din tipar

Spatiul cavitar ce reprezinta notiunea de tipar,este obtinuta dupa scoaterea cerii

machetei din ambalaj.Aceasta operatiune este efectuata la un anumit timp,circa 70-80
de minute de la inceperea operatiunii de ambalare.

Dupa priza gipsului din cea de-a doua chiuveta,am asezat-o pe scufundator si
am introdus-o in apa la temperatura de 100°C timp de 5 minute.Dupa aceste 5 minute
36
am extras chiuveta din apa cu ajutorul unui cutit am deschis-o in cele doua parti.Am
eliminat ceara incalzita care reprezinta baza protezei si am introdus pe rand fiecare
jumatate de chiuveta in apa fiarta,dupa care cu ajutorul unui polonic am spalat usor
cu apa fiarta fiecare suprafata a chiuvetei,cu mare grija pentru a nu misca dintii din
locul lor.Apoi am spalat si cealalta jumatate a chiuvetei,dupa acre le-am lasat la racit.

Chiuvetele
nu se tin mai mult
de 5-6 minute in
apa care
fierbe,deoarece se
topeste ceara si se
impregneaza
peretii tiparului cu
acizi grasi.

Izolarea tiparului

Peretii cavitatii care reprezinta tiparul,in care se introduce pasta de rasina

acrilica polimerizat sunt acoperiti cu o pelicula care sa impiedice contactul dintre
acestea.

Izolarea tiparului este necesara si se efectueaza pentru urmatoarele scopuri:

- suprafata peretilor tiparului dobandeste un aspect neted;

37
 - pelicula de separatie impiedica unirea fizica intre tipar si rasina acrilica;

- proteza este dezambalata,scoasa din tipar,mai usor,deoarece nu face corp

comun cu masa de gips;

- dezambalarea fiind usoara,elimina riscul fracturarii protezei in timpul acestei

manevre;

- pelicula de separatie opreste circulatia unor substante intre cele doua

mase:patrunderea monomerului in masa de gips si a vaporilor de apa din peretii
tiparului,in masa plastica.

Prin izolare,se elimina o cauza care favorizeaza crearea porilor in masa acrilica.

Substantele izolatoare sunt caracterizate de urmatoarele proprietati fizico-

chimice:

- adera intim la peretii din gips ai tiparului;

- manevra este usoara;

- nu sunt toxice si au un pret de cost redus;

Substanta utilizata in cazul meu a fost o substanta numita IZODENT ,folosita

des,cu aspect siropos si o culoare rosiatica.

Inainte de a se izola tiparul si dupa ce l-am racit,l-am supus unei degresari cu

spirt prin pensulare.Dupa evaporarea spirtului,cu ajutorul unei pensule cu par moale
am depus treptat substanta izolatoare pe toata suprafata tiparului avand grija sa nu
ating coletul dintilor pentru a evita posibilitatea desprinderii dintilor din proteza.

38
 4.15Introducerea acrilatului în tipar și polimerizarea

Baza protezei acrilice

Forma si dimensiunea bazei protezei sunt stabilite in faza clinica de

determinare si inregistrare a relatiei intermaxilare.Materializarea formei si
dimensiunii este realizata prin confectionarea machetei.Tiparul reproduce,in
negativ,forma si dimensiunea viitoarei baze,in care se introduce la polimerizat pasta
de acrilat.

Pentru confectionarea bazei protezei eu am folosit metacrilatul de metil de la

firma Superacryl care are o culoare roz.

Prepararea materialului este prima faza premergatoare intoducerii acrilatului in

tipar.Pentru amestecarea pulberii de metil metacrilat cu lichidul am utilizat un goden
din portelan mai mare.

Am amestecat pulberea cu lichidul cu ajutorul unei spatule pana cand am

obtinut o pasta omogena.Am tinut aceasta pasta in goden,dupa care am acoperit-o cu
un capacel aproximativ 5 minute.

O prima faza prin care a trecut amestecul a fost aceea de pasta friabila,iar apoi
la minut,deoarece mediul ambiant prezenta o temperatura ridicata,s-a transformat
intr-o pasta vascoasa,aderenta.

Ultima faza a pastei era o stare fizica,asemanatoare unui

aluat,consistenta,plastica,

neaderenta.In aceasta ultima faza am luat amestecul din goden si l-am introdus in
tipar.

39
Introducerea pastei in tipar

Tiparl aflat pe masa de lucru este deschis in cele doua parti,cu intreaga
suprafata a peretilor izolata.

- o parte din cantitatea de pasta am modelat-o intre degete sub forma de rulou si
am depus-o deasupra dintilor artificiali.

- a doua cantitate am modelat-o sub forma de placa si am depus-o pe bolta

palatina in cealalta parte a chiuvetei.

- cea de-a treia faza a fost inchiderea celor doua jumatati ale chiuvetei.Am
evitat o presiune brusca pentru a nu modifica pozitia dintilor artificiali.

Polimerizarea

Polimerizarea reprezinta procesul chimic in care polimetacrilatul de metil,sub

forma de pasta,este transformata intr-un corp solid,dur,nedeformabil.Reactia chimica
de polimerizare se produce,desfasoara si definitiveaza sub influenta unui anumit
regim termic.

Am ridicat temperatura progresiv,pana la 100 de grade,timp de 30 de minute.

4.16Dezambalarea și prelucrarea

Operatiunea de dezambalare a protezei acrilice consta in eliberarea ei din tipar

si curatirea urmelor de gips de pe suprafetele protezei si dintre dinti.

Dupa racirea protezei chiuvetei si eliberarea din inel,am desfacut cele doua
parti ale chiuvetei prin tractiuni usoare si egale pentru a evita producerea unui
accident.

40
 Prelucrarea protezei consta in indepartarea plusurilor de rasina acrilica,in
realizarea corecturilor morfologice la nivelul suprafetelor externe si in lustruirea
finala.

Dupa dezambalarea si curatirea protezei,am supus proteza unui control

amanuntit,in scopul depistarii unor eventuale defectiun.

41
La nivelul marginilor proteza a prezentat un plus de acrilat.Datorita faptului ca am
izolat bine peretii tiparului suprafata protezei a fost usor de prelucrat.

Dupa prelucrarea cu motorul de mana si frezele pentru acrilat a protezei,dupa

finisarea in mare a acesteia,am trecut la o prelucrare mai in amanuntit.

Lustrul final este dat de lustruirea cu puful de bumbac si pasta alba de

lustruit.De asemenea,lustruirea se face pe toata suprafata protezei,avand foarte mare
grija ca pe extremitatile libere ale crosetelor sa nu agate puful de bumbac.

Dupa toate aceste faze,am spalat proteza cu o perie moale si cu detergent.

Insertia protezei pe campul protetic este o operatie care poate prezenta aspecte
variate,in functie de forma de edentatie si de modul in care a fost pregatit modelul.

In general,insertia se desfasoara fara dificultate daca dintii restanti de pe

modelul de lucru au fost deretentivizati.

Contactele dento-dentare multiple in pozitii statice si dinamice ale

mandibulei,au efecte favorabile asupra eficientei masticatorii si troficitatii tesuturilor
campului protetic.

42
 CONCLUZII

Frecventa edentatiilor partiale,chiar si la varste tinere,face ca in practica

protezarii mobilizabile sa se aplice intr-un procent apreciabil in terapia edentatiilor
partiale.

Proteza partial acrilica este un tip de proteza cu sprijin muco-osos.Modalitatea

de transmitere a presiunilor in cazul unor asemenea tipuri de proteze este considerata
ca nefiziologica,deoarece tesuturile muco-osoase nu sunt adaptate pentru a le suporta.

Fibromucoasa si periostul transmit fortele osului subiacent cu intensitatea cu

care le receptioneaza.

In general,protezele cu sprijin muco-osos sunt mai bine suportate de osul

maxilar decat de cel mandibular.Acest lucru se datoreaza faptului ca suprafata de
sprijin la mandibula este mai putin intinsa,iar osul este de tip cortical,cu spongioasa
putina,cu o vascularizatie mai redusa.

Proteza partial acrilica prezinta o serie de avantaje si dezavantaje asupra

campului protetic,asupra ocluziei,a pacientului in general.

Dezavantajele sunt mai multe si anume:

- privite prin prisma modificarilor pe care protezele din aceasta categorie le

provoaca asupra elementelor campului protetic,se poate retine ca,prin infundarea
lor,se produc modificari.Prin pierderea stabilitatii protezele transmit asupra
parodontiului dintilor ramasi forte orizontale nocive.

43
 - prin infundarea lor determina efecte ortodontice asupra dintilor restanti in
procent de 87%,iar asupra dintilor ancora in procent de 93%,determinand modificari
parodontale.

- un alt neajuns este si actiunea direct traumatica a crosetelor nesprijinite dento-

parodontal,care se infunda in ligamentul circular odata cu baza protezei.

- un rol important,in aparitia si intretinerea proceselor inflamatorii

parodontale,il are in cazul protezelor mobilizabile si lipsa posibilitatilor de
autocuratire.Datorita contactului indelungat al protezei cu campul protetic,poate avea
loc un proces de hiperkantoza sau o eroziune cronica a epiteliului pe intreaga
suprafata de sprijin.

- alte efecte traumatice pe care proteza partial acrilica le poate avea sunt:ulcere
traumatice,,epulis fisurat,hiperplazia papilara cu aspect de noduli multipli care apar
pe bolta palatina sub protezele maxilare,corespunzator zonei palatinale a bazei
acestora.

Aceste aspecte apar de obicei atunci cand exista o incongruenta intre baza
protezei si campul protetic,sau nu s-au facut polimerizarea lenta a acrilatului.

Cu toate neajunsurile.protezele cu sprijin muco-osos se aplica pe scara larga in

terapia edentatiilor partiale.Sunt si autori care aduc argumente in favoarea acestui tip
de proteze.

Avantajele protezei partial acrilice:

- restaureaza fizionomic

- restaurarea masticatiei, a ocluziei functionale,de asemenea un lucru vital

pentru pacient

44
 - restaurarea fonatiei care de asemenea se resimte in vorbire prin prezenta sau
absenta protezei

- nu in ultimul rand avantajul principal pentru foarte multi pacienti,care in cele

mai multe situatii sunt batrani pensionari,cu o conditie materiala precara,este pretul
de cost redus accesibil.

Protezele partiale mobilizabile,preluand locul si functia organelor

pierdute,trebuie sa fie eficiente din punct de vedere functional,mecanic si
bioprofilactic.Acest din urma deziderat reprezinta un principiu de baza al proteticii
dentare,care trebuie sa se aplice atat in terapia leziunilor coronare cat si in aceea a
edentatiilor partiale reduse,intinse sau totale.

45