Sunteți pe pagina 1din 8

FAZELE CLINICO-TEHNICE PENTRU REALIZAREA PROTEZEI PARTIAL ACRILICE

Protezele partial acrilice sunt confectionate in mai multe faze clinice si de laborator.
In ordine cronologica,aceastea sunt:

1. Clinic - Examinarea pacientului,a radiografiilor,stabilirea diagnosticului si indicatia terapeutica


2. Clinic - Amprenta preliminara
3. Laborator - Confectionarea modelului preliminar
4. Laborator - Confectionarea lingurii individuale
5. Clinic - Amprenta definitiva sau functionala
6. Laborator - Confectionarea modelului de lucru functional
7. Laborator - Confectionarea sablonului de ocluzie
8. Clinic - Determinarea rapoartelor intermaxilare si indicatii pentru montarea arcadelor artificiale
9. Laborator - Montarea modelelor in ocluzor
10. Laborator - Confectionarea machetei protezei pentru proba
11. Clinic - Proba machetei in cavitatea bucala
12. Laborator - Macheta definitiva,prepararea pentru ambalare
13. Laborator - Realizarea tiparului
14. Laborator - Introducerea acrilatului in tipar si polimerizarea lui
15. Laborator - Dezambalarea si prelucrarea
16. Clinic - Aplicarea si adaptarea protezei pe campul protetic

1. Examinarea pacientului
2. Amprenta in edentatia partiala-amprenta preliminara
Prima etapa in realizarea protezei mobilizabile,pentru confectionarea lingurii individuale.
Amprenta preliminara se ia intr-o lingura standard, cu ajutorul alginatului. Trebuie sa
indeplineasca:
- materialul amprentei,adica alhinatul,este fixat stabil in portamprenta;
- materialul amprentei prezinta grosimi aproximativ egale in toate zonele;
- suprafata materialului este neteda,fara goluri sau lipsuri determinate de existenta bulelor de aer;
- amprenta cuprinde toate zonele campului protetic pana la limita zonei de mucoasa mobila;
- zonele marginale nu sunt subtiri si sunt sustinute de lingura;
- marginile amprentei reprezentate de alginat,sunt modelate dupa forma si dimensiunea fundului de
sac;
- dintii restanti,crestele alveolare,tuberozitatile maxilare,bolta palatina sunt redate cu fidelitate;
3. Confectionarea modelului preliminar
Modelul preliminar
Este primul model care se realizeaza prin turnarea gipsului obisnuit in
amprenta preliminara.Acesta reprezinta copia fidela a campului protetic si este utilizat pentru: precizarea
diagnosticului,confectionarea lingurii individuale,alegerea elementelor de stabilizare si mentinere.
Se prepara pasta de gips prin amestecarea pulberii cu apa intr-un bol de cauciuc.
Pasta de gips se aplica in proportii mici si vibrarea amprentei pentru a dirija patrunderea gipsului in
toate detaliile,evitand astfel,formarea bulelor de aer de la nivelul dintilor.Cu ajutorul spatulei am
uniformizat marginile astfel realizand soclul modelului care are dupa prelucrare inaltimea de 2 cm, lateral
depasind limitele amprentei cu 0.5 cm.
Dupa 30 de minute,timpul de priza al gipsului, se efectueaza demularea,prin tractiune exercitata
asupra materialului alginic,elasticitatea acestuia lasand liber modelul.
4. Confectionarea lingurii individuale
Lingura individuala este portamprenta adaptata suprafetei campului protetic,in care materialul de
amprentare va avea grosime egala.Este suportul rigid,nedeformabil,in care se depune materialul de
amprenta pentru introducerea pe campul protetic in scopul amprentarii functionale.
Operatiile care se parcurg pentru confectionarea lingurii individuale:
- se pregateste modelul obtinut prin desenarea limitelor campului protetic cu ajutorul unui creion
chimic si acoperirea dintilor restanti cu ceara pentru obtinerea unui spatiu intre lingura si acestia.
- se aseaza placa de baza pe model,si se introduce intr-un cuptor foto ( placa de baza este
confectionata din material fotopolimerizabil )
- se gaureste ulterior lingura individuala,astfel realizand niste retentii pentru viitoarea masa de
amprentare.
5. Amprenta definitiva sau functionala
Aceasta amprenta reprezinta copia negativa a campului protetic obtinuta cu ajutorul materialelor
foarte precise si a lingurii individuale.
Se realizata intr-un singur timp si anume in lingura individuala realizata s-a depus materialul de
amprenta si s-a realizat amprentarea campului protetic.
Obiectivele de urmarit la controlul amprentei definitive:
- Suprafata cu un aspect neted,fara depresiuni datorate golurilor de aer
- Marginile amprentei sa fie extinse la maximum cu forme si dimensiuni functionale
- Dintii restanti reprodusi cu forma si dimensiunea lor anatomica
- Tesuturile din jurul dintilor restanti sa fie bine redate
- Crestele alveolare sa fie redate cu forma si dimensiunea corespunzatoare
- Materialul de amprenta este repartizat pe toata suprafata amprentei intr-o grosime uniforma de
aproximativ 3-5 mm si bine fixati in lingura individuala
6. Modelul de lucru
Modelul definitiv sau de lucru reprezinta copia pozitiva a campului protetic edentat partial.
- se spala cu un jet de apa rece pentru indepartarea resturilor de saliva si a eventualelor resturi de
sange;
- excesul de apa care a ramas in amprenta la nivelul zonelor adanci se inlaturat prin suflare cu aer
astfel incat sa nu se usuce suprafata amprentei;
- se prepara pasta de gips dupa proportiile neceare in bolul de cauciuc prin spatulare si se introduce
pasta de gips in amprenta prin alunecare produsa de microvibratiile realizate manual;
- Demularea amprentei dupa 45-60 minute; se separa modelul de amprenta printr-o tractiune usoara
si in acelasi ax cu cel al dintilor pentru a nu-i fractura;
7. Sablonul de ocluzie
Sablonul de ocluzie este o piesa intermediara ajutatoare,necesara medicului pentru determinarea
rapoartelor intermaxilare.
Pe sablonul de ocluzie se inregistreaza rapoartele intermaxilare in relatie centrica cu
intercuspidarea maxima,pentru a fi transferate in laborator.
Partile componente ale sablonului de ocluzie realizat sunt:
- baza sablonului care acopera campul protetic
- bordurile de ocluzie pe care le-am fixat in spatiul edentat
Etapele de confectionare:
1. Modelul de lucru se pregateste astfel:
- se deseana limitele campului protetic cu ajutorul unui creion chimic;locul pana unde vor
ajunge marginile sablonului;
- se realizeaza izolarea modelului prin introducerea lui in apa timp de 10 minute;aceasta
izolare este importanta pentru ca placa de baza sa nu adere de suprafata modelului.
2. Placa de baza se adapteaza pe suprafata modelului.
- placa de baza modelata este in contact cu crestele alveolare si fetele orale ale dintilor
restanti.Marginile placii de baza care au depasit campul protetic desenat se indeparteaza prin taiere cu un
bisturiu;marginile bazei sablonului se rotunjesc cu un micromotor.
- bordurile de ocluzie se realizeaza din ceara galbena.Dintr-un baton de ceara de ocluzie se realizeaza
sablonul propriuzis,prin lipirea acestuia de baza sablonului cu ajutorul spatulei la flacara.Dimensiunea
bordurii de ceara este asemanatoare cu cea a dintilor restanti,si anume in zonele laterale este de 10 mm cu
o inaltime de 5-7 mm,iar frontal latimea este de 5-6 mm,iar inaltimea de 10-12 mm.
Caracteristicile pe care le indeplineste sablonul de ocluzie:
1. Baza acopera in totalitate suprafata campului protetic,fara sa depaseasca zona de reflexie a
mucoasei.
2. Baza este adaptata intim la intreaga suprafata a campului protetic de pe model fara sa prezinte
miscari de basculare.
3. Indepartarea si repunerea lui pe model este efectuata fara dificultati.
4. Baza sablonului are o grosime de aproximativ 1,5-2 mm,pentru a rezista la operatiunea de
determinare a rapoartelor intermaxilare.
5. Marginile sablonului se modeleaza cu dimensiuni si forma in corelatie cu fundul de sac.
6. Marginile sablonului se finiseaza prin prelucrarea cu freze pentru a nu produce leziuni mucoasei.
7. sablonul aplicat pe campul protetic al pacientului prezinta,mai mult sau mai putin,un oarecare
grad de mentinere,pentru a fi utilizabil scopului realizat.
8. Determinarea si inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene
Se realizeaza cu ajutorul sabloanelor de ocluzie.
Se inregistreaza relatia centrica

Pe bordurile de ceara de ceara se traseaza linii in dreptul comisurilor, o alta linie este linia surasului
trasata pe bordura de ceara si ea corespunde cu nivelul pana unde se ridica marginea buzei superioare si
constituie limita superioara la care se va aseza coletul dintilor frontali superiori.Ea este marcata printr-o
linie orizontala paralela cu planul de ocluzie.

A 3-a linie este una dintre cele mai importante este linia mediana trasata cu directia verticala,dupa linia
mediana a fetei.
Indicatiile scrise pe fisa pentru confectionarea protezei
Dupa determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare realizate in cabinet urmeaza scrierea in
fisa de laborator a indicatiilor care,in general,se refera la urmatoarele elemente:
1. Culoarea,forma si pozitia dintilor
2. Tipul elementelor de mentinere si stabilizare
3. Forma si grosimea bazei protezei

Montarea modelelor in articulator


Fixarea modelelor in articulator realizeaza ,parcurgand urmatoarele operatii:
- se reduce dimensiunea soclurilor cu ajutorul soclatorului
- se realizeaza pe suprafata bazelor mai multe santuri longitudinale si transversal in forma de grila,
cu ajutorul cutitului,cu scopul de a mari suprafata de care adera gipsul pentru montarea in articulator
- se solidarizeaza modelele intre ele la nivelul soclurilor cu ajutorul unui elastic
- se introduce ansamblul de modele sablon in apa timp de 2-3 minute,pentru ca pasta de gips sa nu
faca priza instantaneu,prin absorbtia apei din gipsul preparat de catre modelele uscate
- intr-un prim timp se realizeaza gipsarea modelului inferior. Pe masa de lucru se face un mic
depozit de masa de gips peste care se aplica bratul inferior si apoi baza modelului inferior
- in cel de-al doilea timp se realizeaza gipsarea modelului superior.

La montarea modelelor in articulator se urmaresc regulile de montare si anume:


- planul de ocluzie reprezentat de fetele ocluzale ale dintilor restanti fiind paralel cu planul mesei
pe care se executa gipsarea
- planul medio-sagital al modelelor se orienteaza astfel incat sa se supuna aceluiasi plan al
articulatorului si sa fie perpendicular pe axul balama
- distanta dintre punctul interincisiv si axa ocluzorului este de aproximativ 10.5 cm.
10. Macheta protezei acrilice
Aceasta macheta este formata din dintii artificiali si macheta bazei sumar modelata.Este efectuata
pentru a se realiza proba pe campul protetic.
Macheta este confectionata pentru efectuarea urmatoarelor operatii:
1. Pregatirea modelului
2. Alegerea dintilor artificiali
3. Montarea dintilor artificiali
4. Macheta de proba
1. Pregatirea modelului
Modelul este pregatit inainte de montarea dintilor prin: delimitarea campului protetic,foliere si
deretentivizare
Delimitarea campului protetic consta in desenarea cu un creion pe modelul definitiv. Traseul
urmareste periferia campului protetic,limita dintre mucoasa fixa si cea mobila,fiind ocolite bridele si
frenurile
La nivelul boltii palatine,trasarea limitelor bazei protezei superioare in functie de conditiile pe care
le ofera tipul de edentatie.La edentatiile intinse,insemnarea se face pana la limita dintre palatul dur si
palatul moale.
Folierea modelului - campul protetic prezinta la nivelul suprafetei,anumite zone pe care proteza
partial acrilica nu trebuie sa exercite presiuni. Zonele sunt reprezentate de :
- parodontiul marginal al dintilor restanti:
- torusul palatin acoperit de mucoasa subtire
- papila interincisiva
- proeminente osoase acoperite de mucoasa subtire,aparute la nivelul crestelor alveolare dupa
extractii dentare recente
Aceste zone care au fost enumerate,cu exceptia parodontiului marginal,sunt indicate de medic prin
desenarea lor pe suprafata modelului cu ajutorul creionului.
In cazul de fata nu s-a facut folierea modelului datorita faptului ca a existat un camp neretentiv.

2. Alegerea dintilor artificiali


Dintii artificiali pentru proteza acrilica sunt alesi dupa:reperele existente la nivelul modelului
campului protetic; indicatiile scrise de medic pe fisa administrativa de laborator; reperele insemnate si
transmise cu ajutorul sabloanelor.
Reperele existente pe model sunt reprezentate de :
a) dimensiunea spatiului edentat in sens orizontal, meziodistal
b) dimensiunea spatiului edentat in sens vertical,reprezentat de distanta dintre creasta alveolara si
fetele ocluzale ale dintilor antagonisti
c) forma si dimensiunile dintilor restanti existenti,in special,pentru edentatiile reduse din zona
frontala
Indicatiile scrise pe fisa primita din cabinet concomitent cu inapoierea ansamblului modele-
sabloane de ocluzie:
Pe aceasta fisa scrie:
a) materialul din care sunt confectionati dintii artificiali si anume acrilatul
b) culoarea dintilor aleasa cu ajutorul cheii de culori
c) forma dintilor care este necesara pentru ca avem o edentatie frontala intinsa
d) particularitatile de montare a dintilor.

3. Montarea dintilor artificiali


Inainte de realizarea machetei protezei se realizeaza crosetele din sarma pe cei doi molari.
Dupa fixarea crosetelor cu ceara, se realizeaza baza protezei. Se incalzeste placa de ceara usor si
treptat la flacara becului Bunsen,iar dupa ce se plastifiaza se realizeaza adaptarea ei pe suprafata
modelului,pana in fundurile de sac,la limitele trasate cu creionul.
Urmatorul pas a fost aplicarea unui rulou de ceara roz cu grosimea de 2-3 mm pe varful crestei
alveolare. Aceasta reprezinta suportul pentru fixarea dintilor artificiali.
Apoi se monteaza dintii.

4. Macheta pentru proba


Macheta bazei si a arcadei cu dintii artificiali montati in ceara, sunt pregatiti pentru a fi probati pe
campul protetic.
11. Proba machetei
Macheta este timisa in cabinet pentru proba in cavitatea bucala.Aceasta proba este efectuata cu
scopul sa se verifice cum au fost utilizate reperele existente pe model pentru alegerea si montarea dintilor
artificiali, sa se constate daca indicatiile scrise pe fisa administrativa au fost materializate intocmai;daca
reperele insemnate si transmise pe sabloane au fost transpuse corect.
Proba machetei consta intr-o examinare atenta care se desfasoara in doi timpi astfel:
In primul timp este examinata macheta pe model pentru a se constata:
- corectitudinea fixarii modelelor in articulator; daca relatiile dintre dintii antagonisti sunt aceleasi
cu cele existente in cavitatea bucala
- daca pozitia dintilor artificiali restaureaza curbura arcadei in zona frontala
- relatiile dintilor artificiali cu dintii antagonisti,daca sunt obtinute unitati de masticatie
- montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei si perpendicular pe directia crestei
- forma si dimensiunea dintilor artificiali in comparatie cu a dintilor restanti vecini
In al doilea timp macheta este inserata pe campul protetic fiind controlate urmatoarele:
- ocluzia,contactele dento-dentare in relatia centrica,ca sa se obtina intercuspidarea
maxima,contacte multiple,simultane si stabile pe toti dintii
- ocluzia in relatie centrica,este controlata cu ajutorul spatulei,pentru a se constata daca baza este
aplicata in totalitate pe suprafata campului protetic;
- restaurarea aspectului fizionomic,valabil,in special,in edentatiile frontale si fronto-laterale;
- culoarea dintilor artificiali,alaturi de dimensiune si forma,reprezinta elementele de comparatie cu
a dintilor restanti sau cu criteriile generale de restaurare ale armoniei dento-faciale
- restaurarea configuratiei curburii alveolare prin montarea dintilor artificiali in edentatii frontale

Proba machetei se repeta ori de cate ori se constata defectiuni ce nu pot fi remediate pe loc. Proba
machetei este terminata cand aceasta corespunde din toate punctele de vedere.
12. Macheta definitiva
Modelajul definitiv al machetei-se perfectioneaza modelarea fostei baze din ceara,pe care au fost
fixati dintii pentru etapa de proba.
Macheta se modeleaza in forma si dimensiunea viitoarei proteze.
Operatia de modelare a machetei definitive se realizeaza dupa urmatoarele obiective:
- fizionomic,igienic,confort,rezistenta si stabilitate.

Gingia artificiala
Edentatiile partiale intinse restaurate cu ajutorul protezelor partiale acrilice sunt instalate,in
general,la varsta la care toate tesuturile organismului uman,impreuna cu cele dento-parodontale,prezinta
o stare de involutie,manifestata prin retractia parodontiului,evidentiindu-se coletul si uneori o parte din
radacina dintilor naturali.
Pentru restaurarea fizionomiei si mascarea falsitatii protezei,este imitat aspectul parodontiului
dintilor restanti.
13. Pregatirea pentru ambalare
Modelul si macheta sunt pregatite pentru efectuarea ambalarii astfel:
1. Modelul este scos din ocluzor
2. Se alege chiuveta
3. Se probeaza modelul la cavitatea chiuvetei,pentru a constata daca acesta patrunde usor in
chiuveta,iar in cazul in care nu se reduce,prin taierea din soclu
4. Se solidarizeaza macheta pe model,prin lipire cu ceara la marginile machetei
5. Dintii din gips existenti,se sectioneaza oblic,dinspre oral spre vestibular si dinspre ocluzal spre
cervical,pentru a se putea indeparta crosetele.
14. Tiparul
Tiparul reprezinta negativul machetei protezei partiale acrilice.Tiparul constituie cavitatea in care
este introdusa pentru polimerizare pasta de acrilat in vederea obtinerii protezei.
Ambalarea - macheta este acoperita impreuna cu modelul intr-un material care prezinta o stare
plastica acesta fiind reprezentat de pasta de gips.Exita urmatoarele metode pentru ambalarea machetei
protezei partiale acrilice:
- ambalarea directa,intr-o parte a chiuvetei-ambalarea cu val
- ambalarea indirecta,in ambele parti ale chiuvetei-ambalarea fara val
Fiecare metoda prezinta indicatii si contraindicatii si este caracterizata de avantaje si dezavantaje.
Ambalarea cu val este indicata in doua situatii:in edentatiile frontale,cand dintii artificiali sunt
montati cu coletul in contact drect cu creasta alveolara,fara sa se realizeze versant vestibular;in edentatii
mixte,cu spatii intercalate reduse,cu brese multiple.
Ambalarea cu val are o utilizare foarte larga,fiind indicata in toate situatiile.Pentru aceasta metoda
este caracteristic faptul ca la deschiderea chiuvetei si scoaterea cerii machetei,modelul si crosetele raman
intr-o parte a chiuvetei,dintii artificiali sunt fixati in partea cealalta.
Indepartarea cerii din tipar
Spatiul cavitar ce reprezinta notiunea de tipar,este obtinuta dupa scoaterea cerii machetei din
ambalaj.Aceasta operatiune este efectuata la un anumit timp,circa 70-80 de minute de la inceperea
operatiunii de ambalare.
Izolarea tiparului
Peretii cavitatii care reprezinta tiparul,in care se introduce pasta de rasina acrilica polimerizat sunt
acoperiti cu o pelicula care sa impiedice contactul dintre acestea.
Prin izolare,se elimina o cauza care favorizeaza crearea porilor in masa acrilica.
Inainte de izolarea tiparului si dupa racire,se supune unei degresari cu spirt prin pensulare.Dupa
evaporarea spirtului,cu ajutorul unei pensule cu par moale se depune treptat substanta izolatoare pe toata
suprafata tiparului avand grija sa nu atinga coletul dintilor pentru a evita posibilitatea desprinderii dintilor
din proteza.
15. Introducerea acrilatului in tipar si polimerizarea
Baza protezei acrilice
Tiparul reproduce,in negativ,forma si dimensiunea viitoarei baze,in care se introduce la polimerizat pasta
de acrilat.
Pentru confectionarea bazei protezei se foloseste metacrilatul de metil care are o culoare roz.
Prepararea materialului este prima faza premergatoare intoducerii acrilatului in tipar.Pentru
amestecarea pulberii de metil metacrilat cu lichidul se utilizeaza un goden din portelan mai mare.
Introducerea pastei in tipar
Polimerizarea
Polimerizarea reprezinta procesul chimic in care polimetacrilatul de metil,sub forma de pasta,este
transformata intr-un corp solid,dur,nedeformabil.Reactia chimica de polimerizare se produce,desfasoara
si definitiveaza sub influenta unui anumit regim termic.
16. Dezambalarea si prelucrarea
Operatiunea de dezambalare a protezei acrilice consta in eliberarea ei din tipar si curatirea urmelor
de gips de pe suprafetele protezei si dintre dinti.
Prelucrarea protezei consta in indepartarea plusurilor de rasina acrilica,in realizarea corecturilor
morfologice la nivelul suprafetelor externe si in lustruirea finala.
Lustrul final este dat de lustruirea cu puful de bumbac si pasta alba de lustruit.De
asemenea,lustruirea se face pe toata suprafata protezei,avand foarte mare grija ca pe extremitatile libere
ale crosetelor sa nu agate puful de bumbac.
Insertia protezei pe campul protetic este o operatie care poate prezenta aspecte variate,in functie de
forma de edentatie si de modul in care a fost pregatit modelul.
In general,insertia se desfasoara fara dificultate daca dintii restanti de pe modelul de lucru au fost
deretentivizati.
Contactele dento-dentare multiple in pozitii statice si dinamice ale mandibulei,au efecte favorabile
asupra eficientei masticatorii si troficitatii tesuturilor campului protetic.