Asistenta

Alimentatie Frumusete
sociala
Medicina
Medicina Retete
veterinara
Medicina

Index » sanatate » Medicina

» FAZELE CLINICO-TEHNICE PENTRU
REALIZAREA PROTEZEI PARTIAL ACRILICE

FAZELE CLINICO-
TEHNICE PENTRU
REALIZAREA PROTEZEI
PARTIAL ACRILICE

FAZELE CLINICO-TEHNICE PENTRU

REALIZAREA PROTEZEI PARTIAL
ACRILICE

Protezele partial acrilice sunt confectionate in

mai multe faze clinice si de laborator.

In ordine cronologica,aceastea sunt:

1. Clinic - Examinarea pacientului,a

radiografiilor,stabilirea diagnosticului si
indicatia terapeutica

2. Clinic - Amprenta preliminara

3. Laborator - Confectionarea modelului

preliminar

4. Laborator - Confectionarea lingurii

individuale

5. Clinic - Amprenta definitiva sau functionala

6. Laborator - Confectionarea modelului de

lucru functional

7. Laborator - Confectionarea sablonului de

ocluzie

8. Clinic - Determinarea rapoartelor

intermaxilare si indicatii pentru montarea
arcadelor artificiale

Laborator - Montarea modelelor in ocluzor

10. Laborator - Confectionarea machetei

protezei pentru proba

11. Clinic - Proba machetei in cavitatea

bucala

12. Laborator - Macheta definitiva,prepararea

pentru ambalare

13. Laborator - Realizarea tiparului

14. Laborator - Introducerea acrilatului in

tipar si polimerizarea lui

15. Laborator - Dezambalarea si prelucrarea

16. Clinic - Aplicarea si adaptarea protezei pe

campul protetic

1. Examinarea pacientului

Examenul pacientului este complex si

cuprinde date de informatii,rezultate din
analiza succinta si date obiective rezultate
din examinarea completa a aparatului dento-
maxilar,in general,si a campului protetic,in
special.

Examenul campului protetic este completat

de examenul radiografiilor si al modelelor
documentare.

Subiectul in cauza este un pacient in varsta

de 62 de ani,de sex feminin,cu o conditie
materiala modesta,de profesie cadru didactic.

La prezentarea in cabinetul stomatologic,si-a

exprimat dorinta de a-si rezolva problema
dentitiei intr-un mod cat mai economicos
posibil.

La examinarea cavitatii bucale,medicul a

stabilit ca plan de tratament realizarea unei
proteze partial acrilice mobilizabile.

2. Amprenta in edentatia partiala-

amprenta preliminara

Prima etapa in realizarea propriuzisa a

protezelor partiale este reprezentata de
amprenta preliminara.Obiectivul principal al
acestei faze consta din reproducerea in
negativ a tuturor elementelor anatomo-
functionale utile confectionarii unui model de
studiu sau atunci cand cazul nu necesita
pregatiri proprotetice - ca prima etapa in
realizarea protezei mobilizabile,pentru
confectionarea lingurii individuale.

Amprenta preliminara a fost luata intr-o

lingura standard,cu ajutorul alginatului.In
momentul amprentarii am observat ca
indeplineste toate caracteristicile necesare
unei amprente bine luate:

- sa fie suficient de rigida;

sa nu impiedice libertatea miscarilor

formatiunilor musculare si ligamentare de la
periferia campului protetic;

- sa cuprinda in totalitate partea statica a

suprafetei de sprijin a viitoarei proteze-
mucoasa fixa;

- sa asigure o grosime suficienta materialului

de amprentare,trebuind sa fie distantata de
dintii restanti;

- marginile portamprentei sa se situeze la

aproximativ 1 mm de linia de reflexie a
mucoasei pasiv mobile;

- marginea posterioara a portamprentei sa nu

depaseasca mai mult de 1-2 mm linia de
reflexie a valului palatin;

Caracteristicile amprentei sunt:

- materialul amprentei,adica alhinatul,este

fixat stabil in portamprenta;

- materialul amprentei prezinta grosimi

aproximativ egale in toate zonele;

- suprafata materialului este neteda,fara

goluri sau lipsuri determinate de existenta
bulelor de aer;

- amprenta cuprinde toate zonele campului

protetic pana la limita zonei de mucoasa
mobila;

- zonele marginale nu sunt subtiri si sunt

sustinute de lingura;

- marginile amprentei reprezentate de

alginat,sunt modelate dupa forma si
dimensiunea fundului de sac;

- dintii restanti,crestele
alveolare,tuberozitatile maxilare,bolta
palatina sunt redate cu fidelitate;

3. Confectionarea modelului preliminar

Reprezinta campul protetic pe care pacientul

al are la prezentarea in cabinetul
stomatologului,pe care nu au fost efectuate
interventii asupra dintilor sau partilor moi.

In cazul de fata nu am avut nevoie de un

model documentar deoarece,dintii restanti nu
au avut nevoie de interventii chirurgicale.

Modelul preliminar

Este primul model pe care l-am realizat prin

turnarea gipsului obisnuit in

amprenta preliminara.Acesta reprezinta copia

fidela a campului protetic si este utilizat
pentru:precizarea
diagnosticului,confectionarea lingurii
individuale,alegerea elementelor de
stabilizare si mentinere.

Tehnica de confectionare a modelului dupa

amprenta cu alginat este cea pe care am
utilizat-o in cazul de fata.

Am preparat pasta de gips prin amestecarea

pulberii cu apa intr-un bol de cauciuc.Am
spatulat mai mult timp pentru a elimina
bulele de aer care de obicei se formeaza in
prepararea pastei de gips.

Pasta de gips obtinuta am aplicat-o in

proportii mici pe bolta palatina a amprentei
maxilare.Concomitent cu aplicarea pastei am
realizat vibrarea amprentei pentru a dirija
patrunderea gipsului in toate detaliile,evitand
astfel,formarea bulelor de aer de la nivelul
dintilor.Dupa turnarea propriu-zisa a
modelului,cand toata suprafata interna am
acoperit-o cu pasta de gips.Din surplusul
ramas am facut un mic depozit pe masa de
lucru peste care am aplicat amprenta cu baza
lingurii in sus.Cu ajutorul spatulei am
uniformizat marginile astfel realizand soclul
modelului care are dupa prelucrare inaltimea
de 2 cm,lateral depasind limitele amprentei
cu 0.5 cm.

Dupa 30 de minute,timpul de priza al

gipsului,am efectuat demularea,prin tractiune
exercitata asupra materialului
alginic,elasticitatea acestuia lasand liber
modelul.

4. Confectionarea lingurii individuale

Lingura individuala este portamprenta

adaptata suprafetei campului protetic,in care
materialul de amprentare va avea grosime
egala.Este suportul rigid,nedeformabil,in care
se depune materialul de amprenta pentru
introducerea pe campul protetic in scopul
amprentarii functionale.

Pentru confectionarea lingurii individuale am

confectionat placa de baza.In cazul de fata
pentru ca lingura este realizata pentru
maxilarul superior,este compusa din baza si
maner.

Operatiile pe care le-am parcurs pentru

confectionarea lingurii individuale din placa
de baza au fost:

- am pregatit modelul obtinut prin

desemnarea limitelor campului protetic cu
ajutorul unui creion chimic si acoperirea
dintilor restanti cu ceara pentru obtinerea
unui spatiu intre lingura si acestia.

- am asezat placa de baza pe model,si l-am

introdus intr-un cuptor foto ( placa de baza
este confectionata din material
fotopolimerizabil )

- am gaurit ulterior lingura individuala,astfel

realizand niste retentii pentru viitoarea masa
de amprentare.

5. Amprenta definitiva sau functionala

Aceasta amprenta reprezinta copia negativa

a campului protetic obtinuta cu ajutorul
materialelor gfoarte precise si a lingurii
individuale.

Ea a fost realizata intr-un singur timp si

anume in lingura individuala realizata de
mine pe modelul de studiu s-a depus
materialul de amprenta si s-a realizat
amprentarea campului protetic.

Obiectivele pe care le-am urmarit la controlul

amprentei definitive au fost:

- Suprafata cu un aspect neted,fara

depresiuni datorate golurilor de aer

- Marginile amprentei sa fie extinse la

maximum cu forme si dimensiuni functionale

- Dintii restanti reprodusi cu forma si

dimensiunea lor anatomica

- Tesuturile din jurul dintilor restanti sa fie

bine redate

- Crestele alveolare sa fie redate cu forma si

dimensiunea corespunzatoare

Materialul de amprenta este repartizat pe

toata suprafata amprentei intr-o grosime
uniforma de aproximativ 3-5 mm si bine
fixati in lingura individuala

6. Modelul de lucru

Modelul definitiv sau de lucru reprezinta

copia pozitiva a campului protetic edentat
partial.

Pentru confectionarea modelului definitiv am

parcurs urmatoarele etape:

- am pus amprenta definitiva la o spalare cu

un jet de apa rece pentru indepartarea
resturilor de saliva si a eventualelor resturi
de sange;

- excesul de apa care a ramas in amprenta la

nivelul zonelor adanci l-am inlaturat prin
suflare cu aer astfel incat sa nu usuc
suprafata amprentei;

- am preparat pasta de gips dupa proportiile

neceare in bolul de cauciuc prin spatulare

- urmatoarea faza parcursa a fost

introducerea pastei de gips in amprenta prin
alunecare produsa de microvibratiile realizate
manual;

- dupa depunerea pastei de gips dur in

amprenta,am asteptat ca acesta sa faca
priza,iar apoi am realizat soclul din gips
obisnuit;

- realizarea soclului am facut-o in asa fel

incat suprafata bazei sa fie paralela cu
suprafata campului protetic si cu inaltimea de
2 cm;

- urmatoarea faza a constatat in demularea

amprentei care am facut-o dupa 45-60
minute;am separat modelul de amprenta
printr-o tractiune usoara si in acelasi ax cu
cel al dintilor pentru a nu-i fractura;

7. Sablonul de ocluzie

Sablonul de ocluzie este o piesa intermediara

ajutatoare,necesara medicului pentru
determinarea rapoartelor intermaxilare.

Pe sablonul de ocluzie se inregistreaza

rapoartele intermaxilare in relatie centrica cu
intercuspidarea maxima,pentru a fi
transferate in laborator.

In cazul meu am realizat sablonul de ocluzie

din placa de baza.Partile componente ale
sablonului de ocluzie realizat sunt:

- baza sablonului care acopera campul

protetic

- bordurile de ocluzie pe care le-am fixat in

spatiul edentat

Etapele de confectionare pe care le-am

parcurs au fost:

1. Modelul de lucru l-am pregatit astfel:

- am desenat limitele campului protetic cu

ajutorul unui creion chimic;locul pana unde
vor ajunge marginile sablonului;

- am realizat izolarea modelului prin

introducerea lui in apa timp de 10
minute;aceasta izolare este importanta
pentru ca placa de baza sa nu adere de
suprafata modelului.

2. Placa de baza am adaptat-o pe suprafata

modelului.

- placa de baza modelata este in contact cu

crestele alveolare si fetele orale ale dintilor
restanti.Marginile placii de baza care au
depasit campul protetic desemnat le-am
indepartat prin taiere cu un bisturiu;marginile
bazei sablonului le-am rotunjit cu un
micromotor.

- bordurile de ocluzie le-am realizat din ceara

galbena.Dintr-un baton de ceara de ocluzie
am realizat sablonul propriuzis,prin lipirea
acestuia de baza sablonului cu ajutorul
spatulei la flacara.Dimensiunea bordurii de
ceara este asemanatoare cu cea a dintilor
restanti,si anume in zonele laterale este de
10 mm cu o inaltime de 5-7 mm,iar frontal
latimea este de 5-6 mm,iar inaltimea de 10-
12 mm.

Caracteristicile pe care le indeplineste

sablonul de ocluzie realizat de mine sunt:

1. Baza acopera in totalitate suprafata

campului protetic,fara sa depaseasca zona de
reflexie a mucoasei.

2. Baza este adaptata intim la intreaga

suprafata a campului protetic de pe model
fara sa prezinte miscari de basculare.

3. Indepartarea si repunerea lui pe model

este efectuata fara dificultati.

4. Baza sablonului are o grosime de

aproximativ 1,5-2 mm,pentru a rezista la
operatiunea de determinare a rapoartelor
intermaxilare.

5. Marginile sablonului le-am modelat cu

dimensiuni si forma in corelatie cu fundul de
sac.

6. Marginile sablonului le-am finisat prin

prelucrarea cu freze pentru a nu produce
leziuni mucoasei.

7. sablonul aplicat pe campul protetic al

pacientului prezinta,mai mult sau mai
putin,un oarecare grad de mentinere,pentru
a fi utilizabil scopului realizat.

8. Determinarea si inregistrarea
rapoartelor intermaxilare

Determinarea si inregistrarea rapoartelor

intermaxilare este o faza clinica realizata de
catre medicul stomatolog in care este
stabilita pozitia fiziologica a mandibulei fata
de maxilar,cunoscuta sub numele de relatie
centrica.Modelele,cu ajutorul sabloanelo de
ocluzie se pot mentine in aceeasi pozitie
fiziologica.Determinarea si inregistrarea
rapoartelor intermaxilare in edentatia
partiala,reprezinta momentele unei faze
clinice cu deosebita importanta pentru
transferul si pozitionarea modelelor de lucru
in ocluzor in aceleasi relatii cu cele precizate
la nivelul aparatului dento-maxilar.

Aceasta faza clinica este satisfacatoare daca

au fost incluse urmatoarele elemente:

- analiza ocluziei existente

- corectarea dizarmoniei ocluzale

existente,care reprezinta un obiectiv principal
in tratamentul edentatiei partiale

- inregistrarea relatiei centrice sau

inregistrarea pozitiei de intercuspidare
maxima in relatie centrica.

In faza de determinare si inregistrare a

rapoartelor intermaxilare,din practica
clinica,s-a dovedit ca pacientii edentati partial
pot fi clasificati in trei categorii,conform
criteriilor ocluziei functionale:

a. pacientii cu contacte dento-dentare

stabilite in relatia centrica si dimensiune
verticala normala-ocluzie centrica;

b. pacienti cu contacte dento-dentare

instabile cu sau fara devieri mandibulare intr-
o intercuspidare habituala,anormala si
dimensiune verticala incerta-ocluzie instabila;

c. pacienti fara contacte dento-dentare intre

dintii restanti-fara ocluzie;

Ocluzia stabila este caracterizata de:

- contacte dento-dentare
multiple,stabile,simultane in relatie
centrica,sau intercuspidare maxima;

- dimensiune verticala de ocluzie fiziologica

Tehnica utilizata pentru determinarea si

inregistrarea rapoartelor intermaxilare

In cazul de fata tehnica utilizata pentru

determinarea si inregistrarea rapoartelor
intermaxilare,este pozitionarea directa a
modelelor datorita contactelor care se
stabilesc intre dintii restanti si dintii arcadei
antagoniste.

La arcada antagonista,pacienta prezinta doua

lucrari protetice in zonele laterale,a caror
suprafata ocluzala a fost realizata fiziologic si
care permite o montare corecta a dintilor
artificiali fara prea multe modificari aduse
acestora.

Pentru pozitionarea corecta a mandibulei fata

de maxilar s-au utilizat sablonul de ocluzie
confectionat in laborator pe modelul definitiv.

Acesta se aplica pe maxilar dupa ce batonul

de ceara a fost ramolit,pentru ca pacienta sa
poata musca in acesta.

Pe batonul de ceara al sablonului ,medicul

stomatolog a realizat trasarea
comisurilor,adica linia caninilor care
reprezinta locul de proiectie a varfului
cuspidului caninului superior.Se insemneaza
prin linie verticala in ambele locuri.Liniile
caninilor,prin pozitiile lor,delimiteaza
dimensiunea pentru grupul frontal in sens
orizontal.

O alta linie este linia surasului trasata pe

bordura de ceara si ea corespunde cu nivelul
oana unde se ridica marginea buzei
superioare si constituie limita superioara la
care se va aseza coletul dintilor frontali
superiori.Ea este marcata printr-o linie
orizontala paralela cu planul de ocluzie.Linia
a fost trasata de catre medic in urma unui
suras realizat de catre pacienta.

Distanta dintre linia surasului si planul de

orientare ocluzala stabileste inaltimea dintilor
frontali.

O alta linie si una dintre cele mai importante

este linia mediana trasata cu directia
verticala,dupa linia mediana a fetei.Linia a
fost strasata de medicul stomatolog cu
ajutorul unei spatule pe bordura de ceara. a
sablonului superior.

Indicatiile scrise pe fisa pentru

confectionarea protezei

Dupa determinarea si inregistrarea

rapoartelor intermaxilare realizate in cabinet
urmeaza scrierea in fisa de laborator a
indicatiilor care,in general,se refera la
urmatoarele elemente:

1. Culoarea,forma si pozitia dintilor

2. Tipul elementelor de mentinere si

stabilizare

3. Forma si grosimea bazei protezei

Indicatii referitoare la dinti

Culoarea reprezinta elementul principal

asupra caruia trebuie sa se insiste,in
special,pentru edentatiile reduse din zona
frontala,deoarece este obligatoriu sa fie
identica cu a dintilor restanti.In cazul de fata
culoarea a fost luata de medicul dentist cu
ajutorul unei chei de culori,tinand cont de
culoarea dintilor restanti.Numarul culorii a
fost inscris in fisa pacientului.Medicul
stomatolog a trebuit sa tina seama de faptul
ca pacientul este o femeie mai in varsta,cu
fata rotunda,si nefumatoare.

Zona de colet a ditilor este cu o nuanta mai

galbena,zona centrala alb-galbuie,iar zona
incizala este alba catre gri.

Forma si volumul au fost stabilite numai in

corelatie cu elementele caracteristice ale
dintilor restanti existente pe modelul de lucru
si in corelatie cu antagonistii.

Pozitia dintilor - este corelata si conditionata

de pozitia dintilor vecini restanti si a dintilor
antagonisti.In edentatia intinsa la maxilarul
prezent,au fost trimise din cabinet in
laborator urmatoarele repere:

- linia mediana,trasata pe bordura de

ocluzie,determinata dupa linia mediana a
figurii si filtrul buzei;

- nivelul convexitatii bordurii de ocluzie,ce

reprezinta planul pe care se situeaza fetele
vestibulare ale dintilor frontali;

- in situatii particulare,mai rar si nu in cazul

de fata,sunt indicate montaria tipice,care sa
creeze diasteme,treme,rotari si vestibulo-sau
palatopozitii.

Indicatii privind elementele de

mentinere si stabilizare

Ingeneral,proteza partiala din acrilat este