UNIVERSITATEA APOLLONIA

FACULTATEA DE MEDICINA
DENTARA

Obiect de studiu: Tehnologia protezelor dentare totale mobile

Student:

BURSUC IOLANDA

MD,an III,gr.7

Titlu referat:

Prelucrarea amprentei
preliminare si confectionarea modelului
maxilar si mandibular

Faza clinica prin care se trece la realizarea propriuzisa a protezelor totale o reprezinta etapa de amprentare a
campului protetic.
Definitie. Amprenta reprezinta imaginea negativa a campului
protetic ce inregistreaza pentru proteza finita suprafetele de
sprijin pentru baza protezei si suprafetele de contact la nivelul
marginilor sale.
Ea are ca scop obtinerea modelului ca element primar tuturor
procedurilor tehnice care urmeaza.

Tipurile de amprenta pentru edentatul

total
Clasificarea amprentelor se face in functie de etapa clinica de
realizare a tratamentului protetic, de tehnica de amprentare si
obiectivul imediat sau final urmarit de medic.
1. Amprenta anatomica sau de orientare, are drept scop
obtinerea unui model anatomic sau documentar cu rol didactic
de arhivare a unor cazuri deosebite, rol medico-legal, rol de
orientare a diagnosticului si a ului de tratament.
2. Amprenta preliminara are drept scop obtinerea modelului
preliminar pentru realizarea in laborator a lingurii individuale.
Numarul amprentelor preliminare difera de la una la mai multe
in functie de obiectivele atinse de amprenta. Daca ea nu a
reusit sa rezolve decat in mica masura sprijinul, problemele
legate de mentinere si stabilitate, amprenta preliminara se
repeta. Pentru aceasta este nevoie de o noua port-amprenta, de
data aceasta realizata dupa un model preliminar individual,
denumita lingura individualizata, cu ajutorul careia se realizeaza

amprenta preliminara pentru obtinerea modelului preliminar si a

lingurii individuale.
3. Amprenta functionala sau finala are drept scop obtinerea
tuturor obiectivelor cerute pentru amprentarea campului
protetic la edentatul total si obtinerea modelului functional sau
final care reda in totalitate forma si intinderea campului protetic
si este folosit pentru confectionarea protezei totale finite. Ea se
realizeaza cu lingura individuala, sau port-amprenta individuala.
Materialele de amprenta utilizate in amprentarea
campului protetic edentat total
Pentru realizarea obiectivelor impuse de manevra amprentarii,
materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca o serie de
calitati fizice si chimice. Aceasta duce la o mare varietate de
materiale destinate amprentarii edentatiei totale. Calitatile si
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un material de
amprentare, calitati ideale pentru o amprenta ideala, sunt:
- sa inregistreze fidel toate detaliile campului protetic, indiferent
de valoarea lui protetica.
- sa devina plastic la o temperatura de maxim 45* C, suportata
de cavitatea orala.
- timpul de plasticitate sa permita in 2-5 min. realizarea
manoperelor utilizate de medic.
- sa fie usor de procurat, sa fie usor de preparat pentru o
vascozitate potrivita, cu un echipament tehnologic simplu, sa
fie usor de manevrat.
- sa fie fluid inainte de priza, sa poata fi indepartat usor din
cavitatea orala, sa devina nedeformabil cand se indeparteaza
de pe campul protetic, sa adere la port-amprenta, sa fie stabil
volumetric si dimensional in conditiile de cabinet si laborator.
- sa nu fie influentata calitatea chimica sau fizica de umiditatea
cavitatii orale.
- sa aiba aspect, miros, aroma si gust placut.

- sa nu fie toxice sau iritante pentru tesuturile din cavitatea

orala.
- sa nu necesite o prelucrare specifica imediat dupa amprentare
si sa poata fi depozitata si transportata fara a necesita precautii
necesare.
- sa nu deformeze sau sa deterioreze materialele din care se
confectioneaza modelele.
- sa fie cu un pret de cost redus pentru o calitate buna a
materialului.
- sa poata fi dezinfectata fara a pierde calitatile finale.
Aceste calitati ideale nu pot fi indeplinite in totalitate de
nici un material de amprentare. Firmele producatoare cauta sa
produca materiale de amprenta cu caracteristici diverse, dar
pentru amprentare ne intereseaza calitatile fizice si chimice
legate de structura si comportamentul materialului, sau de
modul de utilizare.
Port-amprenta
Definitie: port-amprentele, denumite si linguri de amprenta,
reprezinta suportul rigid in care se introduce materialul de
amprenta.
In functie de etapa clinica de realizare a protezelor totale si de
obiectivele amprentarii, port-amprentele pot fi:
- Port-amprente sau linguri standard, sau universale. Dupa
materialul din care sunt confectionate si dupa autorii lor pot fi:
- linguri metalice. Sunt de forme si marimi diferite, pot fi
sterilizate si uneori adaptate campului protetic prin deformare.
De aici fac parte port-amprentele Schreinemakers, lingurile Clan
Tray, care au marginea linguala mai lunga spre mezial si mai
scurta distal corespunzator liniei milohioidiene (6 marimi pentru
maxilar si 7 pentru mandibula la care se adauga un compas ce
masoara distal deschiderea campului protetic pentru alegerea
lingurii), port-amprente metalice cu dispozitive de retentie prin

plasa metalica sau orificii, port-amprente metalice in 4 marimi

pentru maxilar (1,2,3,4) si 6 pentru mandibula (00,0,1,2,3,4)
fabricate la noi in tara.
- linguri din plastic. Sunt cu unica folosinta, se por
adapta prin retus, sunt perforate pentru retentii.
- Lingurile individualizate sunt port-amprentele care se
realizeaza dupa primul model de gips. Daca amprenta nu a
reusit sa rezolve decat in mica masura sprijinul, problemele
legate de mentinere si stabilitate, amprenta preliminara se
repeta. Pentru aceasta este nevoie de o noua port-amprenta, de
data aceasta realizata dupa un model preliminar individual,
denumita lingura individualizata, cu ajutorul careia se realizeaza
amprenta preliminara pentru obtinerea modelului preliminar si a
lingurii individuale. In functie de corecta amprentare pot fi unice
sau multiple. Se realizeaza din placa de baza sau acrilat.
- Lingurile individuale sau port-amprentele individuale
functionale sunt confectionate pe ultimul model preliminar, din
acrilat sau placa de baza. Ele acopera in intregime suprafata
campului protetic pana la limita de mucoasa pasiv-mobila. Ele
sunt prevazute cu maner, butoni de presiune iar uneori cu
borduri de ocluzie.
Amprenta preliminara a campului protetic edentat total
Definitie: amprenta preliminara reprezinta imaginea negativa a
campului protetic edentat total in conditiile modelarii
nefunctionale marginale ale amprentei de catre medic.
Obiectivele amprentarii preliminare.
1. Obiectivele biomecanice.
a). asigurarea conditiilor pentru adeziune succiune, ocolirea
formatiunilor mobile de la periferia campului protetic,
tonicitatea musculara.
- adeziunea: amprenta preliminara sa inregistreze toate
suprafetele e si cat mai intinse ale campului protetic. Fidelitatea

meterialului in cazul amprentei preliminare nu reprezinta o

conditie necesara.
- succiunea: este partiala, inegala, pentru ca materialul de
amprentare preliminara este de consistenta mare si amprenta
preliminara nu se cofreaza marginal, port-amprenta standard nu
poate fi adaptata corect campului protetic.
- ocolirea formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
se realizeaza de asemenea partial pentru ca port-amprenta nu
este adaptata periferic, materialul este de consistenta
vascoasa, miscarile de modelare marginala ale medicului sunt
limitate.
- echilibrul tonusului muscular nu se obtine in aceasta etapa.
b). stabilitatea protezei totale se asigura partial prin
inregistrarea zonelor anatomice retentive si verticale ale
campului protetic, stabilitatea depinzand si de calitatea
materialului de amprentare.
c). asigurarea sprijinului protezei se realizeaza aproape in
totalitate pentru ca amprenta preliminara reproduce cat mai
complet suprafata campului protetic, iar prin materialele de
amprenta de consistenta mai fluida nu se deformeaza campul
protetic
2. Obiectivele functionale nu sunt obtinute prin amprenta
preliminara.
3. Obiectivul biologic tine de calitatile chimice si fizice ale
materialului de amprentare.
Amprentele preliminare pot fi clasificate dupa:
- zona topografica: amprenta preliminara maxilara, amprenta
preliminara mandibulara, amprenta preliminara bimaxilara
(globala, care se inregistreaza foarte rar si cu port-amprente
speciale).
- dupa tipul materialului utilizat: amprenta preliminara din gips,
amprenta preliminara din alginat, amprenta preliminara cu

materiale termoplastice, amprenta preliminara cu materiale

siliconate.
- dupa calitatea campului protetic: amprenta preliminara
compresive realizate in campurile dure, amprenta preliminara
de compresiva realizate cu materiale foarte fluide pentru
campurile protetice moi.
- dupa numarul de materiale de amprenta folosite: amprenta
preliminara simpla, amprenta preliminara compusa (compozita)
cu mai multa materiale de amprentare cu consistenta din ce in
ce mai fluida.
- dupa tipul de port-amprenta utilizat: amprenta preliminara cu
lingura standard, amprenta preliminara individualizata luata cu
o port-amprenta individualizata.
Fazele clinice de realizare a amprentei
preliminare sunt urmatoarele:
1. Pregatirea amprentarii.
2. Alegerea port-amprentei.
3. Alegerea materialului pentru amprentare preliminara.
4. Alegerea tehnicii de amprenta preliminara.
5. Verificarea amprentei preliminare.
6. Proiectarea lingurii individuale.
7. Stabilirea indicatiilor necesare confectionarii lingurii
individuale.
1. Pregatirea amprentarii preliminare.
Pregatirea amprentei preliminare reprezinta o etapa foarte
importanta pentru ca din acest moment pacientul este
constient de inceperea propriu-zisa a realizarii protezelor
mobile. De aceea el trebuie sa cunoasca in ce consta aceasta
faza, scopul si derularea tehnicii de amprentare, timpii
operatori, succesiunea lor fireasca si sa colaboreze permanent

cu medicul. I se va explica aparitia reflexului de voma care

poate fi diminuat prin anesteziade contact a valului palatin,
respiratie nazala, manevra de coborare prin presare pe umerii
pacientului, pacientul sa-si cuprinda cu amandoua mainile
genunchii si sa-i apropie de piept, sa aplece capul in jos si sa-si
controleze singur reflexul de voma. Protejarea vestimentatiei
este obligatorie si ea se face pentru o suprafata cat mai intinsa.
In caz de hipersalivatie se fac clatiri cu apa rece a cavitatii
orale, administrarea de parasimpaticolitice sau tranchilizante.
Pacientul trebuie sa cunoasca si sa repete inainte de amprenta
preliminara o serie de miscari ale limbii, obrajilor, buzelor sau
mandibulei.
Instrumentarul necesar amprentarii presupune instrumentarul
de examinare, fuloar, spatula, bol, compas, creion chimic, tavite
renale, mediu de pastrare si trimitere in laborator a amprentei
preliminare.
2. Alegerea port-amprentei
Alegerea port-amprentei se face in functie de maxilar sau
mandibula, dupa tehnica si materialul de amprentare, dupa
forma si marimea campului protetic. Alegerea port-amprentei
impune o grosime cat mai uniforma si egala a materialului de
amprentare si ea trebuie sa asigure un spatiu de aproximativ 34 mm in vertical, dar cu marginile la 2 mm sub nivelul de
reflexie a mucoasei mobile. In sens antero-posterior 3-4 mm de
versatul vestibular al crestei frontale, iar distal cu 2-3 mm de
zona Ah. In sens transversal se recomanda 3-4 mm distanta
fata de campul protetic.
Uneori port-amprentele pot suporta o serie de adaptari la
campul protetic:
- pentru lingurile standard metalice lucioase se realizeaza
retentii suplimentare cu benzi de leucoplast aplicat pe margini
si in zone de pe fata interna a port-amprentei, conuri din mase

termoplastice dispersate pe fata interna a port-amprentei, lacuri

adezive.
- adaptarea marginala a port-amprentei cu un crampon pentru
cea metalica si cu freza de acrilat pentru scurtarea celei de
plastic. Cand marginile port-amprentei sunt scurte se
completeaza cu masa termoplastica.
- pentru pozitionarea corecta a port-amprentei se realizeaza
butoni de distantare din mase termoplastice sau ceara de 3-4
mm grosime asezati in dreptul molarului prim pentru zona
laterala si 3 butoni simetrici in zona frontala canin-canin.
4.Alegerea materialului de amprenta
Alegerea materialului pentru amprenta preliminara se face in
functie de calitatea suportului mucos, osos si a tehnicii de
amprentare, de morfologia clinica a campului protetic si de
obiectivele finale urmarite. Astfel:
- camp protetic ,,dur, mucoasa subtire nedeformabila,
aderenta, zona de mucoasa pasiv-mobila greu de delimitat, se
recomanda pentru amprenta preliminara materiale cu
vascozitate crescuta.
- camp protetic ,,moale, cu mucoasa rezilienta, deformabila,
deplasabila orizontal, se recomanda materiale cat mai fluide.
- camp protetic retentiv- materiale elastice.
Prepararea materialelor pentru amprenta preliminara trebuie sa
respecte prospectele de manipulare, iar dupa necesitatile
clinice se poate intervenii pentru realizarea unei vascozitati
optime sau modificarea timpului de priza.
Tehnica amprentei preliminare
Tehnicile de amprente preliminara sunt legate de tehnicile
amprentelor functionale recomandate de o serie de autori care
folosesc un anumit tip de port-amprenta, material de
amprentare si o tehnica de amprentare recomandata in functie
de obiectivele pe care autorul le urmareste.

Materialele de amprenta amintite anterior respecta fiecare

tehnici particulare, de aceea ele pot fi descrise pentru fiecare
material in parte. Manevrele clinice de modelare periferica a
amprentei preliminare apartin medicului si sunt nefunctionale,
reprezentate de: masaje la nivelul periferiei vestibulare a
amprentei prin intermediul obrajilor, masaje si usoare tractiuni
la nivelul nodulului comisural. Pacientul va efectua manevra
Valsalva pentru limita Ah, balansarea mandibulei, contractia
usoara a orbicularilor, deplasari usoare ale varfului limbii spre
comisuri.
Tehnicile de amprentare preliminara cunoscute sunt: tehnica
Devin, tehnica Schreinemakers, tehnica Lejoeux, conceptia
Clinicii de Proteica dentara din Bucuresti. Cele mai frecvente
tehnici de amprentare preliminara sunt luate cu gips, alginate,
siliconate, mase termoplastice s materiale cu priza intarziata.
5. Verificarea amprentei preliminare
Verificarea amprentei preliminare se face dupa scoaterea ei din
cavitatea orala si consta in:
- verificarea centrarii port-amprentei si a amprentei.
- uniformitatea grosimii materialului.
- prezenta bulelor de aer pe suprafata sau marginile amprentei.
- prezenta marginilor subtiri si flotante ale materialului de
amprenta.
- prezenta detasarilor mari de material de pe port-amprenta.
- controlul clinic al amprentei preliminare se face ativ cu
elementele din cavitatea orala.
Daca amprenta preliminara nu a realizat obiectivele propuse de
principiul biomecanic, ea se repeta.
Dezinfectarea amprentelor se face cu solutie de glutaraldehida
2%, glutaraldehida cu fenol, clorhexidina, clorura de benzal
konium.

6. Proiectarea lingurii individuale

Proiectarea conturului lingurii individuale se realizeaza prin:
a). metoda ativa prin care se urmareste din aproape in aproape
corespondenta sediului mucoasei pasiv mobile din cavitatea
orala cu cea de pe amprenta. Pe amprenta preliminara se
traseaza cu creionul chimic aceasta limita marginala.
b). metoda Schreinemakers. Pentru maxilar se noteaza pe
amprenta preliminara cu creion chimic pozitia foveelor palatine,
santurile retrotuberozitare, si se unesc cu doua linii curbe sub
forma de acolada cu convexitatea posterioara, conturand limita
posterioara Ah. Limita vestibulara a lingurii individuale este
situata la 1-2 mm spre interior fata de convexitatea maxima a
marginilor amprentei.
Pentru mandibula se traseaza linia mediana in zona linguala
centrala. In zona centrala linguala se traseaza pe convexitatea
maxima a amprentei preliminare, de o parte si alta a liniei
mediene pe o distanta de 3 cm. Se traseaza in fundul jgheabului
directia crestei edentate pana la toberculul piriform. De la
punctele terminale linguale centrale se traseaza linii paralele
catre distal pe convexitatea maxima a marginii amprentei, se
transverseaza tuberculul lingual la unirea 1/3 posteriore cu 2/3
anteriore ale tuberculului, si apoi se curbeaza catre vestibular.
Limita vestibulara a lingurii se situiaza la 1mm spre interiorul
convexitatii maxime a marginii amprentei preliminare.
7. Stabilirea indicatiilor necesare confectionarii
lingurii individuale
Pentru laboratorul de tehnica dentara se trimit urmatoarele
indicatii:
- materialul din care se confectioneaza lingura individuala:
placa de baza, acrilat (cea mai buna si indicata in special pentru
mandibula).
- raportul lingurii individuale cu campul protetic. Pentru un
camp protetic optim lingura individuala se va adapta intim pe

toata suprafata lui. Existenta proeminentelor osoase, a turusului

palatin rafeului median dureros, torusului mandibular, creste
balante, se indica distantarea lingurii individuale la acest nivel,
despovararea acestor zone, fie prin folierea modelului
preliminar cu 1-l,5 mm grosime, fie prin perforarea lingurii in
aceste zone pentru a permite reluarea materialului fluid si a nu
deforma o fibromucoasa mobila. Distantarea mai poate fi
ghidata de 4 butoni de distantare din ceara sau mase
termoplastice de 2 mm grosime situati simetric 2 in zona
frontala si 2 in dreptul molarului 1. Daca amprenta functionala
se realizeaza cu materiale cu vascozitate crescuta este
necesara distantarea lingurii cu 1-l,5 mm pe toata suprafata ei
pentru ca materialul sa aiba o grosime mai mare. Exista si
linguri individuale situate la distanta de campul protetic cu
exceptia zonelor marginale pe o distanta de 2-3 mm unde va fi
intim adaptata la periferia campului protetic pentru realizarea
unei succiunii interne mai bune.
- manerul lingurii individuale se va confectiona de dimensiune,
forma si pozitie, de obicei de marimea unui incisiv central
superior, pentru a nu jena manevrele medicului si a pacientului
la modelarea functionala marginala.
La maxilar manerul va fi situat vertical pe linia mediana pentru
a nu impiedeca miscarile buzei superioare, iar la mandibula
plasat pe linia mediana in pozitia pe care o au dintii frontali
inferiori si de inaltimea buzei inferioare.
- grosimea lingurii individuale trebuie sa fie uniforma de 2 mm
pentru baza pentru a-i asigura rezistenta, marginile rotunjite si
in raport cu mucoasa pasiv mobila, iar acolo unde este cazul se
ingroasa suplimentar la nivelul pungilor lui Eisenring si Fish.
- lingura individuala mandibulara are plasati butoni de presiune
la nivelul portiunii celei mai declive a crestei concave.
- lingura individuala poate prezenta in functie de tehnica de
amprentare functionala borduri de ocluzie.